Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La începerea lucrărilor şedinţei de astăzi, permiteţi-mi să transmit la mulţi ani tuturor colegelor, colegilor care îşi sărbătoresc ziua numelui şi, în egală măsură, colegului nostru, domnului deputat de la USR, Radu-Nicolae Mihaiu, pentru ziua de naştere!

Să fiţi sănătoşi şi să aveţi parte de multe realizări!

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 170.

Reamintesc, şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 8 şi miercuri, 10 septembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 8 - 13 septembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 2 - 8 septembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; la ora 17.00 avem vot final asupra a 3 proiecte de hotărâri; la încheierea votului final vom continua lucrările Camerei cu prezentarea interpelărilor.

Totodată, vă prezint o informare scrisă din partea doamnei deputat Neacşu Andreea-Firuţa, care ne aduce la cunoştinţă că va activa ca deputat afiliat Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi.

Nu sunt.

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Propun să intrăm în ordinea de zi şi să începem dezbaterile iniţiativelor legislative.

(Domnul deputat Mădălin-Laurenţiu Făget solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură, da, vă rog.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt deputat Mădălin Făget, neafiliat, şi, cu această ocazie, vreau să vă înmânez un document pe care îl citesc aici, în prezenţa colegilor, şi anume vă comunic faptul că subsemnaţii, deputaţi neafiliaţi, respectiv: doamna deputat Vârgă Mariana, Groza Călin-Florin, Csillag Andrei, Simu Aurora-Tasica, Pîclişan Gheorghe-Petru, Plopeanu Rodica, Făget Mădălin-Laurenţiu, Albu Dumitriţa, Ciubuc Ciprian şi Popa Dorin, ne vom constitui în Grupul parlamentar independent din Camera Deputaţilor.

Până la formalizarea activităţii grupului, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă comunicăm că reprezentantul nostru, ca observator, este doamna Vârgă Mariana.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Pe procedură, doamna deputat Silvia Mihalcea.

Vă rog.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Stimaţi colegi,

Această solicitare a fost adresată şi Biroului permanent; ea merge la Comisia pentru regulament; aşteptăm de acolo punctul de vedere şi vom vedea care sunt paşii de urmat.

După cum ne spune şi Curtea Constituţională, în mai multe decizii, simplul anunţ, în plenul Parlamentului, a constituirii unui grup nu are niciun efect.

Aşadar, aşteptăm punctul de vedere de la Comisia pentru regulament.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

(Domnul deputat Ionel Goidescu solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Vă rog.

Domnul deputat Goidescu Ionel, tot pe procedură.

Vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am rugămintea ca în demersurile pe care le faceţi la Comisia juridică, Comisia pentru regulament şi Comisia pentru constituţionalitate chiar, să se ţină cont că Regulamentul spune clar că nu pot fi înfiinţate grupuri parlamentare din neafiliaţi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc frumos.

Colega noastră tocmai a avut această opinie.

Tot pe procedură, de la AUR, doamna Enache Diana? Nu.

Mulţumesc.

Începem ordinea de zi.

- Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unei funcţii de chestor al Camerei Deputaţilor; PHCD 53/2025.

Pe ordinea de zi avem acest proiect de hotărâre privind vacantarea funcţiei de chestor al Camerei Deputaţilor, ca urmare a demisiei domnului deputat Mitică-Marius Mărgărit, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Luăm act de această demisie începând cu data de astăzi, 8 septembrie 2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul rămâne pentru votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind alegerea unui chestor al Camerei Deputaţilor; PHCD 54/2025.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, căruia îi revine acest loc de chestor, conform art. 29 alin. (2) din Regulament, a propus să fie aleasă în funcţia respectivă doamna deputat Bucura-Oprescu Simona.

În acest scop a fost întocmit proiectul de hotărâre înscris pe ordinea de zi şi distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

De asemenea, şi acest proiect rămâne pentru votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 55/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Mulţumesc.

Dezbaterile fiind finalizate, şi acest proiect de hotărâre rămâne pentru votul final.

- Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 58/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu sunt.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 3 şi 4 din Legea nr. 43/2014 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice; PL-x 167/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Nu sunt solicitări.

Am să rog din partea comisiilor sesizate în fond, de la Comisia pentru învăţământ sau Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule preşedinte Ghigiu, Comisia pentru învăţământ.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 167 din 28 mai 2025, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au primit spre dezbatere, în fond, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 3 şi 4 din Legea nr. 43/2014 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea anexelor nr. 3 şi 4 din Legea nr. 43/2014 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice. Intervenţiile legislative vizează, astfel cum rezultă din cuprinsul expunerii de motive, corelarea şi uniformizarea conţinutului anexelor cu cele ale Directivei nr. 2010/63/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 septembrie 2010 privind protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 26 mai 2025.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei, comisiile au dezbătut propunerea în şedinţe separate.

În urma examinării, membrii celor două comisii au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa la prezentul raport.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dezbateri generale, din partea Grupului AUR, domnul deputat Matieş Călin-Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult.

Transpunem o directivă europeană. Foarte bine. Vorbim despre cercetare-dezvoltare, vorbim despre animale utilizate în scopuri ştiinţifice, dar oare mai avem cercetare-dezvoltare în România? Când anii trecuţi alocam doar 0,3% din PIB pentru cercetare? Când staţiunile de cercetare îşi pierd terenurile, pentru dezvoltatorii imobiliari? Şi noi discutăm de transpuneri ale directivelor europene pentru protejarea animalelor sau asigurarea unui spaţiu adecvat acelor animale în captivitate.

Haideţi să dezvoltăm cercetarea, după care putem discuta de absolut tot ce ne dorim.

Prea puţini bani alocă România pentru cercetare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru dezbateri generale, trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Avem 15 amendamente admise.

Dacă la titlul 1 sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, la articolul unic, sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4, obiecţii comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Şi punctul 15, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Mulţumesc.

Următorul punct.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale; Pl-x 121/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu sunt solicitări.

Reprezentantul comisiei raportoare, domnule preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

Am fost sesizaţi legal, în conformitate cu prevederile normative.

Precizăm că suntem primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Consiliul Economic şi Social a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 47/1992, în sensul limitării competenţei Curţii Constituţionale în exercitarea atribuţiilor de verificare a respectării procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi de confirmare a rezultatelor sufragiului.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere asupra acestei propuneri de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR...

A, nu, s-a retras solicitarea.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnule lider Andronache Gabriel, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am câteva comentarii cu privire la acest proiect de lege, şi anume:

Stimaţi colegi de la AUR, este o evidenţă că proiectul dumneavoastră confirmă dreptul Curţii Constituţionale de a se autosesiza şi a dispune anularea alegerilor în baza art. 146 din Constituţie.

Care este baza legală a autosesizării CCR? - tot întrebaţi în public.

Păi, el, temeiul, este evident, şi anume - rolul CCR de garant al supremaţiei Constituţiei îl regăsiţi în paragraful 4 al hotărârii, în care se arată că CCR constată atribuţia Curţii Constituţionale, citez, "de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui, neputând fi disociată de rolul Curţii Constituţionale în arhitectura constituţională, şi anume acela de garant al supremaţiei Constituţiei".

Pe fond, Curtea Constituţională anulează alegerile prezidenţiale, constatând că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată desfăşurarea lui şi în etape de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale, care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni, cât şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali. Aceste aspecte au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia.

Indiferent ce păreri avem despre această hotărâre, dreptul constituţional nu funcţionează decupând sau ignorând deciziile care ne displac.

Prin urmare, dedus din art. 142 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

Vom vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte solicitări...

Totuşi, există o solicitare din partea Grupului parlamentar AUR, domnul Munteanu Valeriu.

Aţi tot apăsat că doriţi să vorbiţi, apoi v-aţi retras, mă bucur că aţi decis în final să luaţi cuvântul.

Domnul Valeriu Munteanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acest proiect este extrem de necesar pentru clarificarea locului şi rolului Curţii Constituţionale în alegerile prezidenţiale.

Acest proiect vine să clarifice competenţele Curţii Constituţionale privind validarea şi invalidarea alegerilor prezidenţiale, inclusiv limitarea posibilităţii de anulare a întregului proces electoral din oficiu.

Mai departe, vine să detalieze procedura prin care se poate dispune invalidarea, condiţionând-o de existenţa unei contestaţii temeinic motivată, bazată pe fraude grave, dovedite, nu ca în decembrie 2024;

- Asigurarea garanţiilor procesuale şi a unui cadru unitar care să îmbine stabilitatea rezultatelor alegerilor cu posibilitatea corectării eventualelor nereguli majore;

- Armonizarea cu standardele europene, în special cu recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru consolidarea încrederii publice în procesul electoral şi instituţiile democratice.

Principalele modificări aduse de această lege vizează: introducerea în mod expres a interdicţiei de a invalida ex officio procesul electoral, ulterior validării primului tur de scrutin, aşa cum s-a făcut în decembrie 2024, în absenţa unei contestaţii temeinic motivate, însoţite de probe; stabilirea unor condiţii stricte în care se poate decide invalidarea - existenţa unor fraude sau încălcări grave, de natură să schimbe rezultatul.

Stimaţi colegi,

De această dată aţi folosit acest instrument al Curţii Constituţionale împotriva unui candidat. În situaţia în care forul suprem, Parlamentul, nu va clarifica această lege, această bâtă a Curţii Constituţionale va rămâne şi, poate, data viitoare - nu vrem acest lucru - va funcţiona într-o altă direcţie.

Este obligaţia noastră să corectăm această lege, astfel încât această ruşine să nu se mai repete niciodată în ţara noastră. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Locul Curţii Constituţionale nu-l stabiliţi voi, cei de la AUR... (Vociferări. Gălăgie.) îl stabileşte poporul. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu încălcaţi suveranitatea poporului... (Vociferări. Gălăgie.) voi, cei de la AUR, nu vă jucaţi cu focul... (Vociferări. Gălăgie.) în momentul în care poporul şi-a spus cuvântul... (Vociferări. Gălăgie.) şi, în cazul de faţă, poporul şi-a spus cuvântul şi este suveran! (Vociferări. Gălăgie.)

Ştiu că nu vă convine suveranitatea poporului, dar asta a spus poporul! (Vociferări. Gălăgie.)

Poporul, în 2003, a stabilit, potrivit Constituţiei, nişte chestiuni foarte clare, pe care dumneavoastră le sfidaţi. Poporul a stabilit, cu suveranitatea sa, pe care dumneavoastră o batjocoriţi... (Vociferări. Gălăgie.) că această Curte Constituţională are plenitudine de competenţă pe procesul ce ţine de alegerea Preşedintelui. (Vociferări. Gălăgie.)

Nu puteţi să jucaţi în picioare suveranitatea poporului român, stimaţi colegi de la AUR! (Vociferări. Gălăgie.)

Asta este situaţia. (Vociferări. Gălăgie.)

Ştiu că nu vă convine, dar în momentul în care veniţi cu o lege aici, în Parlamentul României, care batjocoreşte Constituţia, înseamnă că vă bateţi joc de suveranitatea poporului român! (Vociferări. Gălăgie.) Şi aici, stimaţi colegi, vă arătaţi adevărata valoare, că sunteţi suveranişti doar aşa, de mucava. (Vociferări. Gălăgie.) Sună bine, dar când vine vorba să respectaţi cu adevărat suveranitatea poporului român, sunteţi aşa de mici. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar SOS, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Este a doua oară când aud în plenul Parlamentului, al Camerei Deputaţilor, utilizarea sintagmei prin care se face referire la batjocorirea Constituţiei. Gravă, gravă acuză!

Eu mă întreb dacă o asemenea propunere a colegilor noştri înseamnă batjocorirea Constituţiei?! Aţi angajat de 5 ori răspunderea, în aceeaşi zi... (Aplauze.) la 5 minute distanţă, transformând Parlamentul într-un hopa-mitică, 2 lei - 3 lei, Costică, sau cum se spune, deci, ne întrunim, se termină sesiunea, din nou sesiune, ne angajăm iar răs...

Dacă asta înseamnă...

Deci, când faci o acuză, trebuie să ai, uitându-te în faţa propriei conştiinţe şi a lui Dumnezeu, dacă vreţi, reprezentarea că ceea ce spui se reflectă în conduita ta morală, publică etc. (Vociferări. Gălăgie.)

În al doilea rând, de ce tot ascundem gunoiul sub preş? Nu înţelegeţi, dragi colegi de la putere, că nu sunteţi eterni la putere, că va veni o vreme în care măsurile pe care le dispuneţi, modul în care decideţi sau comandaţi să acţioneze unele instituţii, se vor întoarce împotriva dumneavoastră? (Aplauze.)

E Comisia aia de la Veneţia... (Aplauze.) care ne-a spus negru pe alb că nu e posibil ca o autoritate, fie ea Curtea Constituţională, să suprime un proces electoral fără garanţii.

Ce garanţii au fost când o curte constituţională, la două zile distanţă, pe de o parte, validează un ciclu electoral şi apoi se răzgândeşte şi îl invalidează? (Aplauze.)

Trebuie făcut ceva. Nu ştiu dacă e cea mai bună soluţie a colegilor, dar trebuie să reglementăm pentru ca... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Enache Mihai-Adrian.

Domnule lider, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

A încercat un coleg să ne explice unde este locul CCR, că nu putem noi decide unde este locul CCR în statul român. Destul de agitat şi nu s-a înţeles foarte bine, dar noi am înţeles unde este locul lor, în bănci, cu PSD-ul, făcând guvern cu PSD-ul... (Aplauze.) trădându-şi votanţii... (Aplauze. Vociferări.) care i-au adus în Parlament. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Enachi Raisa, neafiliat.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Eu nu ştiu fiecare cum a înţeles şi ce a înţeles, dar eu, ţinând cont de faptul că toate partidele au membrii în anumite comisii, după pondere... Şi cred că nu greşesc, dar atât cei de la guvernare, cât şi cei din opoziţie au membri în Comisia juridică, care este comisie raportoare.

Şi voi da citire exact ce este scris aici.

"În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei. Deputaţilor un raport de respingere".

De aici, tot ce se vorbeşte la acest microfon, doar declarativ, este egal cu zero.

Asta se referă la opoziţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte solicitări, reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Această propunere legislativă rămâne pentru votul final.

Continuăm cu punctul 5, Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind investigarea abuzurilor sexuale şi comportamentele deviante din universităţile româneşti; PHCD 56/2025.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

O singură persoană.

Vorbim de grupurile parlamentare AUR şi SOS România, pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Doamna deputat Gherasim Laura.

(Doamna deputat Gianina Şerban solicită să ia cuvântul.)

Da, am aici o solicitare...

Doamna Laura Gherasim (din sală):

E doamna deputat înainte. (Se referă la doamna deputat Gianina Şerban.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A, doamna vicepreşedinte, doamna deputat Şerban Gianina, vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În cazul înfiinţării acestei comisii, nu discutăm despre culoare politică şi n-ar trebui să discutăm despre culoare politică, ci despre victime, despre studentele care intră în universităţi să studieze, şi nu să fie abuzate, nu să fie batjocorite.

În cazul acestei comisii, vom începe cu cazul de la SNSPA. Şi nu este despre un profesor anume, este despre un sistem întreg, care a preferat să închidă ochii şi să ascundă gunoiul sub preş, şi să lase victimele singure, deşi de această situaţie se ştia.

Când o universitate întreagă tace, când comisiile de etică refuză să acţioneze, când conducerea protejează abuzatorii, în loc să protejeze victima şi studenţii, atunci avem o problemă în sistem. Şi această problemă trebuie investigată, fără întârziere, în Parlamentul României, pentru că studentele şi fetele trebuie să simtă şi să fie asigurate că nu sunt singure.

Pe această cale, aş vrea să le asigur de respectul meu pe acele studente care au avut curajul să spună prin ce au trecut.

Nimeni nu încearcă să arunce o anatemă pe un întreg sistem sau pe întreg mediul academic. Vă spun clar, astăzi, noi ne raportăm strict la cazurile unde există plângeri, unde există mărturii ale victimelor şi suspiciuni clare, tocmai pentru a proteja majoritatea profesorilor corecţi, pentru că sunt mulţi, şi cei vinovaţi trebuie să fie excluşi din sistemul de învăţământ. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Gherasim Laura, vă rog.

Doamna Laura Gherasim:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc colegilor.

Înfiinţarea acestei comisii nu înseamnă că instituţiile statului vor fi subminate într-o formă sau alta.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, vă spun că la această comisie ajung vocile oamenilor atunci când vocea instituţiilor nu mai ajunge.

În baza mandatului pe care l-am primit şi în baza contractului social semnat cu cetăţenii acestei ţări şi din respect pentru toate femeile din această ţară, pentru toate studentele care trebuie să se simtă în siguranţă în toate spaţiile universitare, şi nu numai, vrem să ne asigurăm că toţi cei prezenţi aici, de faţă, vom contribui şi ne vom asigura că acest caz, cum a fost cazul Pieleanu, nu va mai putea fi posibil în România, din două considerente - o dată, în a condamna clar şi a ne asigura că toate victimele sunt protejate şi că li se va face dreptate şi în cel de-al doilea caz, pentru a ne asigura că avem şi transmitem clar din acest Parlament al României o singură voce comună, că femeile acestei ţări sunt protejate, că femeile acestei ţări sunt respectate şi că instituţiile statului îşi fac treaba.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, AUR cere înfiinţarea unei comisii de anchetă privind abuzurile sexuale din universităţi. Dar haideţi să nu ne prefacem că nu ştim cine face această solicitare - un partid al cărui nume a fost asociat în repetate rânduri cu violul... (Vociferări.) care a transformat şcolile politice de vară de la Constanţa în locuri pentru viol... (Vociferări. Gălăgie.) care adăposteşte parlamentari acuzaţi de violenţă domestică, hărţuire... (Vociferări. Gălăgie.) sau unii dintre ei chiar acuzaţi de viol. (Vociferări. Gălăgie.)

Cum poate un partid care adăposteşte asemenea personaje... (Vociferări. Gălăgie.) să pretindă că devine peste noapte apărătorul victimelor? (Vociferări. Gălăgie.)

Cum poate un partid politic cunoscut pentru limbajul său misogin... (Vociferări.) pentru atacurile împotriva femeilor în spaţiul public... (Vociferări. Gălăgie.) să vină... (Vociferări. Gălăgie.) şi să dea acum lecţii de moralitate? (Vociferări. Gălăgie.)

Dragi colegi,

Este o farsă sinistră a partidului infracţional AUR. (Vociferări. Gălăgie.) Este un exerciţiu de ipocrizie politică. Este ca şi cum un incendiar ar cere să conducă pompierii sau un hoţ ar cere să facă legea. (Vociferări. Gălăgie.)

AUR nu urmăreşte adevărul în această problemă extrem de sensibilă şi extrem de serioasă... (Vociferări. Gălăgie.) nici protejarea studenţilor, nici protejarea femeilor... (Vociferări. Gălăgie.), ci vrea să exploateze mediatic, cu circul penibil care îl caracterizează... (Vociferări. Gălăgie.) un subiect extrem de sensibil. (Vociferări. Gălăgie.) Folosesc durerea victimelor pentru capital electoral, iar asta este cea mai josnică formă de manipulare. (Vociferări. Gălăgie.)

Parlamentul României nu poate gira o asemenea mascaradă. (Vociferări. Gălăgie.) Iar dacă vrem să investigăm cu adevărat abuzurile sexuale şi să aducem dreptate victimelor, avem nevoie de o comisie condusă de oameni integri, nu de infractori ai AUR. (Vociferări. Gălăgie.)

De aceea, AUR nu are calitatea morală, politică sau umană să iniţieze această comisie. (Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc frumos. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Rodeanu Bogdan-Ionel. (Vociferări. Doamna deputat Corina Atanasiu solicită să ia cuvântul.)

A, colega?

Vă rog, Corina Atanasiu.

Doamna Corina Atanasiu:

Stimaţi colegi,

Avem pe ordinea de zi un proiect care se ascunde în spatele unei teme extrem de serioase - abuzurile sexuale din universităţi, dar care, de fapt, este doar o manevră politică ieftină.

Înfiinţarea unei noi comisii nu rezolvă nimic. Există deja structuri, distinsa dumneavoastră colegă a menţionat-o mai devreme, comisia din cadrul Parlamentului; există instituţii abilitate care pot investiga, audia, sancţiona astfel de cazuri.

Dublaţi comisii, dublaţi atribuţii, dar nu dublaţi soluţiile şi nu protejaţi nicio victimă.

Şi cine vine cu această propunere? AUR şi fratele lor mai mic, SOS, partide care nu au făcut absolut nimic atunci când un caz real a explodat chiar sub ochii lor. (Vociferări. Gălăgie.)

Vă amintiţi tabăra de vară? A menţionat-o şi colegul, anterior. (Vociferări. Gălăgie.) Într-o tabără de vară organizată de AUR, o fată a fost violată... (Vociferări. Gălăgie.) şi o să repetăm acest lucru... (Vociferări. Gălăgie.) de la tribuna Parlamentului ori de câte ori este nevoie. (Vociferări. Gălăgie.)

Ce aţi făcut atunci? V-aţi spălat pe mâini. Atât. (Vociferări. Gălăgie.) Aţi ascuns. Zero reacţie. (Vociferări. Gălăgie.)

Asta e realitatea. (Vociferări. Gălăgie.)

Astăzi veniţi să ne vindeţi o comisie pe hârtie, care să vă spele imaginea. (Vociferări. Gălăgie.) Ipocrizie pură! (Vociferări. Gălăgie.)

Şi să nu uităm cine este liderul partidului care semnează această propunere, un om care, chiar aici, în plen... (Vociferări. Gălăgie.) a avut curajul... (Vociferări. Gălăgie.) să-i spună unei colege de la celălalt partid care propune această iniţiativă... (Vociferări. Gălăgie.) "Te agresez sexual, scroafo!". (Vociferări. Gălăgie.)

Cum să vorbim despre protejarea victimelor când iniţiativa vine de la cineva care transformă agresiunea într-o glumă şi insulta, într-o armă politică? (Vociferări. Gălăgie.)

AUR şi SOS nu apără victimele... (Vociferări. Gălăgie.) îşi apără propriile scandaluri, vor să transforme Parlamentul într-o tribună pentru propaganda... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Cel de-al doilea vorbitor, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Hangan Pollyanna-Hanellore. (Vociferări.)

Aţi solicitat să luaţi cuvântul.

Doamna Hangan Pollyanna-Hanellore:

Stimaţi colegi,

Eu nu cred în comisii care transformă Parlamentul într-un fel de tribunal politic pentru cazuri punctuale. Într-adevăr, rolul Parlamentului este de a proteja victimele de orice formă de abuz, indiferent că este un abuz domestic, un abuz instituţional, care se petrece în universităţi sau în şcoli.

Însă rolul nostru este să fim pragmatici şi să venim cu soluţii pentru problemele care sunt în societatea românească. Ieri, de exemplu, am votat aici, în Parlament, Comisia "România fără violenţă domestică", care, într-adevăr, este o comisie care are rolul pragmatic de a găsi soluţii la probleme, de a veni cu propuneri legislative care să rezolve un flagel care afectează astăzi România, acela al violenţei domestice. (Vociferări. Gălăgie.)

Această comisie comună, "România fără violenţă domestică", are un rol pragmatic şi eficient, şi va rezolva problemele aici, în Parlament, nu un rol de anchetă care nu rezolvă, de fapt, şi nu dă nicio soluţie la probleme.

Pe de altă parte, vă reamintesc că, colegele mele, Diana Buzoianu şi Diana Stoica, au depus imediat un proiect, după evenimentele care s-au întâmplat în universitate, un proiect care vine cu o soluţie la problemă şi acordă posibilitatea comisiilor de etică din universităţi de a se autosesiza.

Asta este o soluţie la o problemă pe care o întâmpinăm în societatea românească.

De aceea, eu vă rog să ne concentrăm pe soluţii şi pe pragmatism şi să rezolvăm problemele cetăţenilor, pentru că românii au nevoie de soluţii şi de protecţie. (Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ghigiu Alexandru-Mihai.

Domnule preşedinte?

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă bucur să văd că şcoala suscită atâta atenţie.

Dar oare nu era mai important să discutăm despre cum putem veni cu idei pentru a îmbunătăţi situaţia din şcoală?

O comisie de anchetă nu face decât să încerce, într-un demers politicianist, să aducă mai multă atenţie asupra unui subiect pe care încercăm să-l generalizăm.

Abuzurile sexuale sunt un lucru extrem de grav. Însă, să spui că în sistemul universitar din România este un lucru generalizat să stigmatizezi un întreg sistem şi să propui o comisie de anchetă, care, apropo, singura ţară din Europa care a mai avut o comisie de anchetă pentru universităţi a fost Rusia.

Oare de unde s-au inspirat colegii de la AUR? (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

În România, sistemul universitar funcţionează pe bază de autonomie garantată de Constituţie. Comisiile de etică universitare au fix acel rol, rolul de a supraveghea că ceea ce se întâmplă în spaţiul universităţii respectă legislaţia şi respectă independenţa şi autonomia acestor universităţi.

În ultimii 2 ani, prin legislaţie, au avut loc schimbări care permit universităţilor să ancheteze astfel de fapte, chiar dacă sunt nesemnate, chiar dacă sunt depuse anonim.

Această iniţiativă a colegilor de la AUR nu face decât să... facă ceea ce ne-a obişnuit: scandal, circ şi un subiect pentru TikTok. Pentru că adevăratele probleme nu se rezolvă astfel, ci se rezolvă prin dialog.

Văd că propuneţi formulări de legislaţie.

Stimaţi colegi,

Nu e nevoie de o comisie de anchetă ca să veniţi cu astfel de propuneri. Suntem membri ai Parlamentului, şi noi, la Comisia pentru învăţământ, vă invităm, dacă... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Mai avem o solicitare, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

N-aş fi intervenit dacă nu auzeam cuvântul şcoală de la colegul de la PSD.

Care şcoală? La ce şcoală v-aţi referit? Avem şcoala în stradă. Toată şcoala românească este astăzi în stradă, din cauza măsurilor propuse de Guvernul PSD-PNL-USR-UDMR. (Aplauze.) La şcoala asta vă referiţi?

Aţi închis 90 de şcoli.

La ce şcoală vă referiţi?

Aţi încercat să plecaţi de la fondul problemei, să acuzaţi colegii din AUR.

Foarte bine că au venit cu o propunere. Poate că au înţeles ceva din acel incident şi încearcă să repare.

De ce nu vreţi să vedeţi partea pozitivă? De ce tot timpul politizaţi, de ce tot timpul jigniţi?

Eu sunt de acord cu această comisie, pentru că e vorba de excepţie, nu de regulă.

Când vorbeşti de abuz este infracţiune - te duci la Parchet.

Dar, în cazul AUR avem un dosar penal, în cazul Pieleanu, nu! Vedeţi?

De aceea era nevoie de o comisie care să-l cerceteze şi pe domnul Pieleanu, că în 2020, la Sectorul 1, v-a dat 10% USR-ului! Exact cât aţi furat voi la Sectorul 1!

Asta e discuţia de fond. De ce fugiţi de subiect?

Haideţi să o analizăm corect, profesionist şi să votăm în consecinţă!

Nu mai acuzaţi că cei de la AUR au acoperit ceva! Nu au acoperit nimic. Este un dosar penal în lucru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Cel de-al doilea vorbitor, şi ultimul, din partea Partidului AUR, doamna vicepreşedinte Şerban Gianina.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Domnule deputat, nu sunteţi cumva profesor în cadrul Universităţii SNSPA?! (Aplauze.)

Aveţi un răspuns pentru fetele abuzate, pentru că tot colectivul de profesori ştia de ce se întâmplă acolo?!

Asta face comisia de etică din Universitate! Bagă gunoiul sub preş! (Aplauze.) Îşi protejează agresorii! Victima întotdeauna este lăsată la o parte! Vă protejaţi unii pe alţii! Asta faceţi şi astăzi, în Parlament!

Domnule Muraru, vorbeaţi de cazul de la "Şcoala de vară"?!

Cine conduce Ministerul de Interne?! Cine conduce Ministerul de Justiţie?! (Aplauze.)

Am solicitat, de nenumărate ori, să se judece, cu celeritate, victima să fie protejată şi agresorul să fie pedepsit!

Veniţi la microfon să faceţi astfel de afirmaţii, pe spatele unei victime! Aţi folosit acest caz doar politic! (Aplauze.)

Să vorbim de PNL.

Aveţi un primar, în Ilfov, acuzat că a violat, în mod repetat, o fată de 13 ani! (Aplauze.)

Aveţi un consilier, în Olt, care a violat, în mod repetat, o fată de 14 ani! (Aplauze.)

E imoral ceea ce faceţi! Ruşinos!

Faceţi declaraţii politice pe spatele victimelor. Asta se întâmplă în toate instituţiile statului! Protejaţi agresorii! Şi asta veţi face şi astăzi, în Parlament, dar veţi da socoteală, pentru că, prin votul pe care îl daţi, veţi fi avocaţii agresorilor. Asta faceţi! Puneţi batista pe ţambal, ieşiţi şi faceţi declaraţii politice şi vă folosiţi de cazul de la "Şcoala de vară" AUR, dacă a existat aşa ceva, pe spatele unei victime, în condiţiile în care justiţia este condusă de dumneavoastră.

PSD-PNL-USR-UDMR sunteţi la guvernare! Faceţi-vă treaba, prin instituţiile voastre, şi protejaţi victimele! (Aplauze.)

Voci de la AUR:

Bravo! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Încheiem dezbaterea acestui proiect şi întreb dacă la titlul proiectului de hotărâre există obiecţii. Nu. Adoptat.

La preambul, obiecţii? Nu.

La art. 1, obiecţii? Nu.

Articolul 2? Nu.

La art. 3?

Textul prevede ca această comisie să fie constituită din 15 membri.

Deci, rog liderii grupurilor parlamentare să facă propuneri. (Vociferări.)

La art. 4, obiecţii?

La art. 5, obiecţii?

La art. 6, obiecţii?

Articolul 7, obiecţii?

Articolul 8? Nu sunt.

9? Nu sunt.

10? Nu sunt.

11? Nu sunt.

12? Nu sunt.

13? Nu sunt.

La anexa cuprinzând componenţa nominală a comisiei, rog liderii grupurilor parlamentare să facă propunerile nominale pentru această comisie.

Vă rog, domnule lider, pe procedură.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da, mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul parlamentar PNL nu face nominalizări în această comisie, pentru că nu este de acord cu această comisie, aşa cum colegul Alexandru Muraru a argumentat.

Este o comisie nocivă, care nu are ce să caute pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

Da, pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, domnule lider Ovidiu Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Da, nici Grupul PSD nu este de acord cu înfiinţarea acestei comisii, dar o altă intervenţie pe procedură îmi doresc.

Şi vă rog să fiţi de acord să retrimitem pct. 7, Pl-x 618/2024, să-l retrimitem la comisie pentru o săptămână.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea AUR, vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc.

Grupul AUR face propuneri pentru comisia aceasta, pentru că este de acord să se investigheze abuzurile sexuale în universităţi şi propunem pentru postul de preşedinte pe doamna deputat Gianina Şerban, iar, ca membri, doamnele deputat Gherasim Laura şi Ramona-Ioana Bruynseels. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Le transmiteţi la secretariat.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Stimate coleg lider de grup de la AUR,

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propuneri putem să facem pentru colegii noştri, ca să facă parte dintr-o comisie, în momentul în care acea comisie este înfiinţată. (Vociferări.)

Votul va fi miercuri.

Dacă miercuri se va vota înfiinţarea acestei comisii, vom trece şi la nominalizări din partea grupurilor parlamentare.

Dacă nu întruneşte numărul necesar de voturi, atunci nu este nevoie să facem nominalizări.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 6 al ...

Dar a fost făcută o propunere din partea liderului de grup al Partidului Social Democrat şi întreb liderii de grup dacă există consens pentru propunerea făcută de către colegul nostru. Există? (Vociferări.) Da, mulţumesc.

Deci, pct. 7, retrimis la comisie. (Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015; Pl-x 618/2024)

Punctul 6. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea circumstanţelor şi responsabilităţilor legate de anulare alegerilor prezidenţiale din România din decembrie 2024; PHCD 57/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor, respectiv Grupurile parlamentare AUR şi SOS România, pentru prezentarea proiectului de hotărâre, doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Munteanu Valeriu.

Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Anul 2024 a adus un precedent extrem de periculos în istoria post-decembristă a României - anularea alegerilor prezidenţiale.

Pentru prima dată, după 1989, milioane de voturi libere au fost anulate printr-o decizie a Curţii Constituţionale, urmată de măsuri ale Biroului Electoral Central şi ale Autorităţii Electorale Permanente.

În urma primului tur a existat un câştigător evident, domnul Călin Georgescu, susţinut de o majoritate consistentă a electoratului. Toate datele, inclusiv sondajele independente, arătau că urma să câştige şi turul al doilea.

Cu toate acestea, procesul electoral a fost brusc stopat chiar în timpul votării, iar întregul scrutin a fost anulat.

Până astăzi nu este clar cine a iniţiat procedurile de anulare, ce documente au stat la baza deciziei, dacă au fost respectate principiile constituţionale, dacă instituţiile statului şi-au depăşit sau nu atribuţiile, şi dacă anularea a fost rezultatul unor presiuni interne sau, cel mai probabil, externe.

Pentru cetăţeni, concluzia este evidentă. Anularea alegerilor a avut un scop politic major: împiedicarea accesului la Cotroceni a unui candidat incomod şi impunerea, prin manevre instituţionale, a unui preşedinte docil sistemului. Acesta, ilegitim, girează astăzi, prin tăcere şi complicitate, toate derapajele guvernării împotriva poporului român.

Rapoartele internaţionale, inclusiv cel al Departamentului de Stat al SUA, au consemnat anularea ca pe o vulnerabilitate democratică majoră.

România este acum semnalată ca un stat aflat în risc sistemic privind respectarea statului de drept şi a dreptului fundamental la vot.

În aceste condiţii, Parlamentul României are obligaţia de a face lumină.

Având în vedere Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea alegerilor prezidenţiale, lipsa de transparenţă... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru.

Vă rog.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul AUR pentru înfiinţarea unei comisii de anchetă privind anularea alegerilor prezidenţiale este, de fapt, o ofensă adresată democraţiei româneşti. (Vociferări.)

Vorbim despre o cacealma pusă în scenă, despre un partid care a fost prins în flagrant politic, a încercat să falsifice voinţa cetăţenilor, cu sprijinul direct al Federaţiei Ruse, prin candidatul lor, Georgescu, un instrument direct al influenţei străine.

Alegerile nu au fost anulate pentru că ar fi existat nereguli procedurale minore, ci pentru că întreaga lor desfăşurare a fost compromisă de ingerinţe externe, ilegale şi periculoase.

Curtea Constituţională a spus limpede: nu putem valida o farsă orchestrată de Moscova prin interpuşii politici locali, adică partidele AUR şi POT. (Vociferări.)

România a fost apărată de infractorii plătiţi de la Kremlin.

România a fost felicitată, în luna mai, că a apărat democraţia şi toate statele democratice, inclusiv Statele Unite ale Americii, au felicitat România, după 18 mai, pentru felul în care au organizat alegerile prezidenţiale.

Acum AUR vine şi are tupeul, în Parlament, să ceară o comisie care să investigheze tocmai consecinţele propriului joc murdar. Este echivalent cu a pune hoţul să ancheteze furtul. Este o tentativă de a rescrie realitatea. Rolul nostru aici nu este să fim părtaşi la minciuni şi la manipulări, ci să apărăm democraţia şi suveranitatea acestei ţări.

De aceea acest proiect trebuie respins.

Ceea ce trebuie să facem este o comisie de anchetă despre cum AUR şi Georgescu au primit fonduri şi resurse pentru a frauda alegerile.

Am însă o veste pentru voi. Există dosare în lucru care îl vor trimite pe candidatul vostru până la 25 de ani în închisoare.

Mult succes! (Vociferări. Gălăgie. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu înţeleg de ce ne e teamă să verificăm un lucru pe care îl avem într-o dezbatere din 6 decembrie 2024.

Suntem aleşii poporului şi trebuie, avem obligaţia legală, să încercăm să facem ordine în acea hotărâre a Curţii Constituţionale din 6 decembrie.

Dacă priviţi juridic, o să vedeţi că avem două hotărâri: 31, care recunoaşte turul I, şi n-aţi dat banii înapoi, că 32 o anulează.

De ce nu daţi banii înapoi, de exemplu, pe care i-aţi primit în turul I al alegerilor prezidenţiale? Pentru că Hotărârea nr. 32 vine în contradicţie cu 31.

Noi avem această posibilitate, juridic vorbind, astăzi, să înfiinţăm o comisie care să aibă ca atribut principal să vadă acele probe care nu există.

Ştiţi că şi Arghezi scria, la un moment dat: "Arată-te să te văd, să te pipăi şi să urlu: «Este!»".

Nu aţi produs nici o probă, nici o dovadă.

Apropo de Statele Unite, domnule de la PNL, pe 31 august avem un raport al Departamentului de Stat, care ne spune clar că ingerinţa a fost una internă, şi nu una externă. Iar dacă urmărim banii, o să vedeţi că ruşii au fost PNL-ul! (Aplauze.)

Dacă urmărim banii de la turul I, ruşii au fost de la PNL.

De ce încercaţi să întoarceţi România într-o dictatură? De ce refuzaţi o anchetă cu probele pe masă?

Pentru că avem această calitate, suntem aleşii poporului, să discutăm deschis şi să transmitem un mesaj celor care ne-au trimis aici.

Înseamnă că suntem slabi, înseamnă că acest Parlament este o anexă a serviciilor, pentru că, efectiv, noi nu vrem să facem absolut nimic.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Extremiştii cer turul II înapoi, şi pentru asta încearcă să formeze o comisie de anchetă, nu-i aşa?

Ei, vă anunţ, stimabililor, că există o comisie de anchetă. La Parchet! La Parchet! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Cauza şi motivul pentru care s-au anulat alegerile dă cu subsemnatul la controlul judiciar. Pentru că se duce acolo şi trebuie să răspundă, săracul! De ce a încercat să răstoarne ordinea constituţională a României - infracţiune foarte gravă. De ce a făcut fals în acte şi în declaraţii, spunând că a cheltuit zero bani în campania electorală. De ce organizează mitinguri fasciste şi legionare.

Deci, dragilor, v-am salvat! Avem o astfel de comisie de anchetă şi sper să spuneţi mulţumesc.

Însă, vă spun sincer că eu chiar vreau să vă ajut. Vreau să vă ajut, pentru că mi-e tare drag de voi! (Vociferări. Gălăgie.)

Şi atunci vă propun următorul lucru. Haideţi să facem şi alte comisii de anchetă, cum ar fi: Comisia de anchetă în legătură cu apa de la Vidraru şi faptul că Macron şi globaliştii vor să ne-o ia; Comisia de anchetă cu privire la aurul din mâlul de la Vidraru, pe care nenorociţii de globalişti vor să ni-l ia. (Vociferări. Gălăgie.)

Trebuie să mai facem, de asemenea, o comisie de anchetă, să ştim, pe 3 septembrie, de ce nu ne-au trimis la război, că aşa spuneaţi voi. (Vociferări. Gălăgie. Aplauze) Toată propaganda dumneavoastră penibilă spunea că intrăm în război. Şi, culmea, nu am intrat!

Şi mai vrea o comisie de anchetă, stimaţi domni, o comisie de anchetă care să ne spună, domnule, clar că pământul este plat. Pământul se pare că este plat şi trebuie musai să-l aducem pe... (Se uită pe o coală de hârtie.) Staţi puţin, că Simion a vorbit cu domnul ăsta, Akki De Tarra, să dea cu subsemnatul la noi!

Stimabililor,

Nu vedeţi că toate argumentele dumneavoastră sunt penibile? (Vociferări. Gălăgie.)

N-o să găsiţi motiv de anulare. Reptilienii nu au venit şi au anulat alegeri de sub Munţii Bucegi!

Ruşine să vă fie, continuaţi cu aceleaşi penibilităţi! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Velcescu Florin-Bogdan, AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Vă aduceţi aminte cum arăta întrebarea de pe TikTok, lansată de PNL, sau, mai exact, plătită din banii PNL, formulată foarte bine de o companie de marketing: "Cum vreţi să arate preşedintele dumneavoastră".

Vă aduceţi aminte despre asta, PNL-iştilor? Nu vă aduceţi.

Dar vă aduceţi aminte câţi bani am cheltuit noi pe turul ăla de scrutin?

Vă aduceţi aminte unde s-au dus ăia 300 de milioane de euro?

Sau, mai exact, cine trebuie să răspundă pentru faptul că au dispărut? Cine trebuie să răspundă pentru faptul că, deşi s-au anulat alegerile, nu există nici până în ziua de astăzi nici măcar o urmă de vinovăţie din partea statului român. Pentru că n-am văzut nicio explicaţie pertinentă, dar staţi să fabricaţi dosare ca în anii '50.

Încep să-l înţeleg pe domnul Vexler. Eu am impresia că se teme şi de PNL, şi de PSD, şi de USR, pentru că, în modul cum conduceţi astăzi ţara, începe să-i fie frică, într-adevăr. Pentru că-şi aduce aminte cum, în anii '50, se producea aceeaşi măscăreală.

Acuzăm, acuzăm, poate s-o lipi ceva!

Unde am auzit asta? KGB, Stalin, de ăştia de care pomeniţi voi mereu!

Vă place sau nu vă place, Călin Georgescu a câştigat alegerile, Călin Georgescu va veni în fruntea acestui stat, mai devreme sau mai târziu.

Înţeleg să vă fie frică. Ştiţi foarte bine ce aţi făcut şi ce aveţi de ascuns. E de înţeles. Ce nu este de înţeles, cum vă puteţi întoarce voi în circumscripţiile electorale, să le spuneţi celor care au votat cu Călin Georgescu că sunt extremişti?

Dar, vă atrag atenţia, sunt judecători, profesori, medici, avocaţi - nu de ăştia din Parlament, avocaţi care chiar îşi fac meseria - că pe aici se ia doar o leafă scurtă şi atât! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Partidului POT, Cîmpan Cristian-Emanuel.

Domnule deputat?

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Astăzi ne aflăm în faţa unei decizii de maximă responsabilitate, atât politică, cât şi morală.

Nu discutăm doar despre o simplă procedură parlamentară, ci despre însăşi temelia democraţiei româneşti, şi anume dreptul cetăţenilor de a-şi alege preşedintele, prin vot liber, corect şi neîngrădit. Vedem cum anularea alegerilor prezidenţiale a generat în societate neîncredere, confuzie şi un sentiment legitim de frustrare civică. O asemenea situaţie nu poate trece fără clarificări, fără o analiză riguroasă şi, mai ales, fără asumarea răspunderii de către cei implicaţi.

De aceea, propunerea de a constitui o comisie parlamentară de anchetă nu este un act partizan, politic, ci o datorie faţă de poporul român şi faţă de principiile constituţionale. Această comisie trebuie să stabilească adevărul, să explice cauzele şi să identifice responsabilii. Trebuie să transmitem un mesaj ferm că în România nicio instituţie, niciun oficial şi nicio decizie nu se află deasupra legii şi a voinţei poporului.

Iar în măsura în care nu au existat abuzuri, erori sau complicităţi, ele trebuie cunoscute şi corectate.

Stimaţi colegi,

Vă chem să susţinem această hotărâre nu doar ca reprezentanţi ai unor partide, ci ca reprezentanţi ai cetăţenilor. Ei ne-au trimis aici, în Parlament.

Nu avem voie să lăsăm umbrele neîncrederii să planeze asupra procesului electoral. În joc este credibilitatea instituţiilor noastre şi viitorul democraţiei româneşti.

Aşadar, cum spuneau şi cei de la USR, de ce să nu susţinem mai multe anchete. Această anchetă trebuie să aibă loc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Aş vrea să spun câteva cuvinte.

În prima sesiune parlamentară ni s-a reproşat că avem proiecte de legi de 4, 5, 10 ani şi că muncim prea puţin.

Astăzi am asistat la o oră pe care, pur şi simplu, Parlamentul a pierdut-o pentru două dezbateri sterile.

Şi o să vă spun de ce sunt sterile, cel puţin cea de-a doua.

Zicea domnul Coarnă, cu tot respectul, că suntem reprezentanţii poporului. Aşa este! Dar poate aţi uitat că poporul s-a exprimat. S-a exprimat asupra acestei chestiuni şi a votat. Şi avem un preşedinte, ne place, nu ne place - vă spun sigur că mie nu-mi place, dar asta e! - poporul a votat... s-a închis.

Puteaţi să aveţi solicitarea aceasta în februarie. N-aţi avut-o!

Acum nu mai aveţi subiecte. De ce? Pentru că PSD-ul s-a trezit şi AUR-ul moare. Asta vă doare! (Vociferări. Gălăgie.)

Haideţi să muncim şi să aprobăm proiectele de legi pe care le avem şi haideţi să lăsăm poporul să decidă, aşa cum a decis în mai 2025, şi vă asigur că va decide şi dacă avem anticipate, şi în 2028 se împuţinează voturile de la AUR!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlul proiectului de hotărâre? Nu sunt.

La preambul, obiecţii? Nu sunt.

Articolul 2, obiecţii? Nu sunt.

Articolul 3? Nu sunt.

4? Nu sunt.

Articolul 5? Nu sunt.

6? Nu sunt.

7? Nu sunt.

8? Nu sunt.

Articolul 9? Nu sunt.

Articolul 10? Nu sunt.

11? Nu sunt.

12? Nu sunt.

13? Nu sunt.

Anexa cuprinzând componenţa nominală a comisiei, o să rog liderii de grup să o depună la secretariat.

Încheiem dezbaterile pe articole şi acest proiect de hotărâre rămâne la votul final.

Stimaţi colegi, în continuare propun să trecem la partea de vot final pe cele trei puncte, conform ...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Pe procedură.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog, domnule lider, pe procedură.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Mulţumesc.

Vă rog să ne explicaţi de ce aţi oprit dezbaterile la punctul anterior. Reluăm dezbaterile miercuri, de unde am rămas? Mai erau vorbitori înscrişi la cuvânt.

De ce aţi închis dezbaterile?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule lider, pentru intervenţie.

Am avut un program, a fost agreat de Comitetul liderilor.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi trebuie să-l respectăm.

Mulţumesc.

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Tot pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă rugăm atunci să suspendăm dezbaterile acum, să trecem la votul celor trei proiecte, iar dezbaterile să le continuăm miercuri, în ordinea înscrierilor la cuvânt.

Vă rog să supuneţi la vot!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am propus şi am solicitat ca acest proiect să rămână pentru votul final.

Am încheiat dezbaterile.

Vă mulţumesc.

Începem cu votul final pentru cele trei proiecte.

Aş ruga partea tehnică să facem un vot de control.

Vă rog!

244 de colegi prezenţi. Deci suntem în forum.

Punctul 1. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcţie a unui chestor al Camerei Deputaţilor; PHCD 53/2025.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

261 de voturi pentru, contra - 0, abţineri - 2, "nu votez" - 3.

Adoptat.

Punctul 2. Proiectul de Hotărâre privind alegerea unui chestor al Camerei Deputaţilor; PHCD 54/2025.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

263 de voturi pentru, contra - două voturi, abţineri - două voturi, "nu votez"- unul.

Adoptat.

Şi ultimul punct, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 55/2025.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

267 de voturi pentru, contra - 0, abţineri - 1, "nu votez" - 2.

Adoptat.

Am încheiat această parte a şedinţei.

Vom continua cu prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului, astăzi, 9 septembrie 2025.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Dau cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Reamintim, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Lista colegilor - Macovei Simona-Elena, Oltenaşu Sorin-George, Caragaţă Florin, Murariu Oana, Iordache Ion, Toader Laura, Popa Maricel, Cotîrleţ Paul-Claudiu, Cojocaru Bogdan-Petru, Coarnă Dumitru, Pascalini Nini-Alexandru, Ţiu Mihai-Adrian, Cristian Brian, Grosu Veronica, Miclău Samuel-Virgil, Puşcaşu Lucian-Florin, Groza Călin-Florin.

Vă rog, cine doreşte să adreseze interpelare?

Da, întreb încă o dată.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Sorin-George Oltenaşu.)

Oltenaşu.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Dragi colegi,

Voi adresa o interpelare domnului ministru Alexandru-Florin Rogobete.

Obiectul interpelării - "Impactul Pachetului 2 de măsuri de austeritate asupra sistemului sanitar din România".

Stimate domnule ministru,

În contextul adoptării Pachetului 2 de măsuri de austeritate, care presupune reduceri semnificative de cheltuieli bugetare, au apărut îngrijorări majore cu privire la modul în care aceste măsuri vor afecta buna funcţionare a sistemului de sănătate publică.

Având în vedere deficitul deja existent de personal medical, infrastructura spitalicească subfinanţată, infrastructura prespitalicească subfinanţată, respectiv medicina primară şi ambulatoriul de specialitate, cât şi presiunea constantă asupra serviciilor de urgenţă, orice reducere suplimentară de resurse sau întârziere de alocare a lor riscă să pună în pericol accesul populaţiei la servicii medicale esenţiale.

În acest sens, vă solicit următoarele clarificări:

- Există riscul reducerii numărului de posturi sau al blocării angajărilor în spitale şi unităţi sanitare - de exemplu, în medicina de familie, mai mult de jumătate din cei 10.000 de medici au peste 61 de ani şi pot pleca oricând -, în condiţiile în care România se confruntă deja cu o migraţie accentuată a personalului medical?

- Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Sănătăţii le are în vedere pentru a proteja accesul pacienţilor la tratamente vitale -medicamente compensate, programe naţionale de sănătate, urgenţe medicale -, în contextul acestor restricţii bugetare?

- Cum se va asigura continuitatea investiţiilor în modernizarea infrastructurii medicale şi în digitalizarea serviciilor de sănătate, având în vedere necesitatea alinierii la standardele europene?

- Domnule ministru, cum aveţi de gând să faceţi medicina românească atractivă pentru tinerii medici şi ce măsuri aveţi pentru acoperirea deficitului de medici din ţară, atât în spital, cât şi în prespital?

Stimate domnule ministru, consider că domeniul sănătăţii trebuie să fie protejat în mod special de efectele austerităţii, întrucât vorbim de un sector vital pentru siguranţa şi bunăstarea cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării, lucrurilor publice şi administraţiei, şi are ca subiect "Blocajul privind radierea Spitalului de Boli Cronice Baia Sprie din lista unităţilor sanitare publice".

Stimate domnule ministru,

Am adresat recent o întrebare Guvernului şi Ministerului Sănătăţii, legată de situaţia juridică a Spitalului de Boli Cronice Baia Sprie, iar din răspunsul primit am aflat că Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru desfiinţarea acestui spital a fost avizat încă din anul 2021, respectiv Ministerul Sănătăţii a confirmat că partea sa a fost îndeplinită. În răspunsul primit se menţionează că ministerul pe care îl conduceţi are un rol direct în continuarea procedurii şi în circuitul de avizare interministerial.

Din păcate, deşi toate documentele sunt pregătite de ani de zile, hotărârea nu a ajuns nici până acum să fie adoptată. Asta înseamnă că la Baia Sprie spaţiile fostului spital rămân blocate, iar oamenii nu pot beneficia de servicii medicale care ar putea fi organizate legal acolo. Este greu de explicat cum un demers administrativ atât de simplu rămâne în aer aproape patru ani, deşi toţi paşii preliminari au fost îndepliniţi.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. De ce, concret, Proiectul de Hotărâre de Guvern avizat încă din 2021 nu a fost dus la capăt?

2. În ce punct al circuitului guvernamental este blocat în prezent şi cine răspunde pentru această întârziere?

3. Când estimaţi că proiectul va fi pus pe ordinea de zi a Guvernului şi adoptat?

Şi 4. Ce măsuri aveţi în vedere pentru a evita pe viitor asemenea întârzieri birocratice care afectează direct comunităţile locale?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul dumneavoastră în scris şi verbal, în termenul prevăzut de lege.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Popa Maricel.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare pentru domnul prim-ministru al României, Ilie Bolojan - "Situaţia gravă a primăriilor din România obligate să suporte din bugete locale indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap şi salariile însoţitorilor acestora".

Domnule prim-ministru,

Vă adresez această interpelare pentru a vă semnala o situaţie extrem de gravă cu care se confruntă administraţiile publice locale din România. Primăriile sunt obligate să suporte din bugetele proprii plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu handicap şi a salariilor însoţitorilor acestora. Această responsabilitate, care ar trebui să fie asumată de statul român, pune în dificultate financiară gravă unităţile administrativ-teritoriale şi riscă să afecteze drepturile fundamentale ale celor mai vulnerabili cetăţeni.

În numeroase localităţi, cheltuielile pentru indemnizaţii şi salarii depăşesc posibilităţile financiare ale primăriilor, punând în pericol funcţionarea normală a instituţiilor publice şi respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi ale însoţitorilor lor.

Deşi Guvernul, la solicitarea Asociaţiei Comunelor din România, a promis anterior identificarea unei soluţii, problema persistă, iar responsabilitatea continuă să fie transferată către autorităţile locale.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicaţi următoarele:

1. Ce măsuri imediate are în vedere Guvernul pentru a asigura plata directă a indemnizaţiilor persoanelor cu handicap şi a salariilor însoţitorilor acestora, de la bugetul de stat, astfel încât aceste obligaţii să nu mai greveze bugetele locale?

2. De ce nu au fost respectate angajamentele anterioare privind identificarea unei soluţii sustenabile şi nu există un calendar clar pentru modificarea cadrului legislativ necesar?

3. În ce termen va fi prezentată o soluţie legislativă care să transfere aceste obligaţii de la primării la bugetul de stat?

4. Cum intenţionează Guvernul să protejeze drepturile persoanelor vulnerabile până la aplicarea soluţiilor legislative definitive?

Este responsabilitatea Guvernului să se asigure că nicio primărie nu este pusă în situaţia de a alege între funcţionarea instituţiilor şi respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilităţi.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea SOS, domnul deputat Pascalini Nini-Alexandru.

Vă rog.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este pentru domnul ministru al apărării naţionale, domnul Ionuţ Moşteanu, cu subiectul: "Solicitarea componenţei detaliate şi a valorii financiare aferente celor 23 de pachete de sprijin militar acordate Ucrainei, precum şi a bazei legale a clasificării şi a planului de (de)secretizare".

În urma numeroaselor măsuri de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, din care faceţi parte, tot mai mulţi români se întreabă, pe bună dreptate, dacă nu cumva aceste sacrificii cerute populaţiei sunt nejustificate şi dacă nu cumva declarata susţinere necondiţionată a Ucrainei a ajuns să fie pusă mai presus decât traiul de zi cu zi al propriilor cetăţeni. Tăierile de venituri, reduceri de cheltuieli sociale şi reformele impuse prin asumări repetate de răspundere par, în percepţia publică, nu doar simple măsuri economice, ci o posibilă mascare a nevoii reale de finanţare a conflictului militar de la graniţele României.

Această îngrijorare este amplificată de faptul că, în ultimii ani, partidul din care faceţi parte, USR, a promovat constant poziţii politice în favoarea sprijinului militar acordat Ucrainei, chiar şi în condiţiile în care sursele interne ale României se diminuează, iar nivelul de trai al românilor este afectat direct. În acest context, devin legitime întrebările cetăţenilor: dacă priorităţile Guvernului şi ale MApN mai reflectă interesul naţional şi siguranţa cetăţeanului român sau dacă acestea au fost, de fapt, subordonate unei agende externe, şi prin aceste reforme se maschează ajutoarele date Ucrainei, pe care le consideraţi clasificate, dar, atunci când aţi fost în opoziţie, aţi atacat constant aceste secretizări şi aţi invocat necesitatea ca românii să ştie exact pe ce se duc banii lor din taxe şi impozite.

În concluzie, lipsa de transparenţă privind sprijinul militar pentru Ucraina generează suspiciuni publice.

Se ridică întrebări serioase privind prioritizarea interesului naţional.

Şi, de aceea, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

1. Componenţa detaliată a fiecărui pachet de la 1 la 23, în format tabelar, pentru articolele livrate Ucrainei;

2. Valoarea financiară pentru fiecare pachet, atât în RON, cât şi în euro, costurile logistice, sursele de finanţare, cât şi sumele deja decontate sau în curs de decontare;

3. Impactul asupra capacităţii operaţionale a Armatei române pe fiecare categorie de capabilitate afectată, muniţii, mobilitate, apărare antiaeriană etc.;

4. Care sunt contractele de reînzestrare/reîntregire, semnate sau în curs, pentru refacerea stocurilor proprii;

5. Pentru instruirea personalului ucrainean în România, care sunt costurile defalcate pe diferite surse de finanţare;

6. Baza juridică a transferurilor şi a clasificărilor, anume deciziile CSAT, care au stabilit regimul de clasificare al fiecărui act/document şi temeiul legal;

7. Criteriile şi calendarul propuse pentru declasificare totală sau parţială a datelor care nu mai pot afecta siguranţa naţională.

Vă rog să-mi comunicaţi public toate aceste informaţii neclasificate şi vă solicit desecretizarea celor care nu ar pune în pericol siguranţa statului român, de genul informaţiilor financiare care nu ar face rău nimănui.

Vă solicit răspuns în scris şi oral.

Mulţumesc.

Nini Pascalini, deputat de Bacău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Enachi Raisa, neafiliat.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Bolojan şi domnului Rogobete, ministru al sănătăţii.

Subiectul: "Reorganizarea serviciilor de ambulanţă riscă să lase judeţele fără sprijin operaţional. Vaslui, în pericol major".

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Guvernul pregăteşte un proiect de ordonanţă de urgenţă privind reorganizarea serviciilor de ambulanţă judeţene în structuri regionale, iniţiativă ce poate avea consecinţe grave în judeţele cu acces redus la serviciile medicale, cum este judeţul Vaslui.

Deşi este prezentată ca o măsură de eficientizare, reorganizarea scoate la iveală probleme de fond care pun sub semnul întrebării beneficiile reale.

Reducerea sau chiar desfiinţarea compartimentelor TESA şi, implicit, a personalului de suport din judeţele care nu vor deveni centre coordonatoare ar afecta direct capacitatea operaţională a serviciilor de ambulanţă.

Riscul pierderilor locurilor de muncă şi al blocajelor instituţionale este iminent. În judeţul Vaslui, unde ne confruntăm deja cu deficit de personal şi resurse, o astfel de măsură nu va face decât să îndepărteze şi mai mult cetăţeanul de accesul la serviciile medicale de urgenţă.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al sănătăţii,

În această ordine de idei, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

1. Vor fi păstrate compartimentele TESA în fiecare judeţ sau acestea vor fi desfiinţate şi relocate către centrele regionale?

2. De ce serviciile de ambulanţă apar în Programul de guvernare ca fiind în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne, deşi legislaţia actuală prevede subordonarea lor administrativă Ministerului Sănătăţii?

3. Care este motivul real pentru introducerea coordonării DSU/IGSU asupra serviciilor de ambulanţă, în condiţiile în care IGSU are deja atribuţii clare privind intervenţia în situaţii de urgenţă?

4. Confirmă Guvernul că serviciile de ambulanţă rămân în subordinea administrativă a Ministerului Sănătăţii, iar rolul DSU se limitează strict la coordonarea operaţională în cazuri de urgenţă?

Având în vedere aceste aspecte, vă solicit să reanalizaţi proiectul de reorganizare, să dispuneţi consultări reale cu personalul implicat şi să asiguraţi că nicio unitate judeţeană nu va fi dezavantajată sau destructurată în urma noilor reorganizări.

Solicit transparenţă, dialog şi protejarea interesului public.

Aştept răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte solicitări pentru a se prezenta public aceste interpelări, reamintesc lista colegilor care au depus interpelări şi care nu le-au prezentat astăzi, 8 septembrie 2025, în plen.

Este vorba de: Macovei Simona-Elena - SOS; Caragaţă Florin - SOS; Murariu Oana - USR; Iordache Ion - PNL; Toader Laura - SOS; Cotîrleţ Paul-Claudiu - PSD; Cojocaru Petru-Bogdan- - PSD; Coarnă Dumitru - neafiliat; Ţiu Mihai-Adrian - SOS; Grosu Veronica - AUR; Miclău Samuel-Virgil - AUR, Puşcaşu Lucian-Florin - AUR; Groza Călin- Florin - neafiliat.

Declar închise lucrările şedinţei de astăzi.

Vă mulţumesc.

O după-amiază plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.28.