Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală.

Şi, între timp, stafful să ne comunice numărul colegilor care şi-au înregistrat prezenţa.

Din totalul de 330 de deputaţi, până în momentul de faţă, şi-au înregistrat prezenţa 214 deputaţi, deci suntem în cvorum.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 29 septembrie şi miercuri, 1 octombrie 2025; programul de lucru pentru perioada 29 septembrie - 4 octombrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 22 - 29 septembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea de răspunsuri la interpelări.

Totodată, vă prezint următoarea informare scrisă din partea domnului deputat Guşă Andrei-Cosmin, care ne anunţă că îşi desfăşoară activitatea în cadrul Grupului parlamentar AUR, devenind membru al formaţiunii politice Alianţa pentru Unirea Românilor.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem prin a ura la mulţi ani colegei noastre, doamna deputat Vetuţa Stănescu.

Şi, pentru începutul acestei şedinţe, îl invit la tribună pe domnul deputat Ştefan Bouda, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru o scurtă alocuţiune consacrată sărbătoririi zilei de 28 septembrie - Ziua Limbii Cehe în România.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau doar să subliniez un lucru important: în fiecare an, pe 28 septembrie, adică ieri, minoritatea cehă din România sărbătoreşte Ziua Limbii Cehe.

Această zi este şi un simbol al prieteniei dintre România şi Republica Cehă şi un mesaj de unitate între toate comunităţile noastre. Ziua Limbii Cehe a fost una dintre iniţiativele legislative ale deputatului Merka Adrian-Miroslav, din partea Uniunii Democrate a Slovacilor şi Cehilor din România, transpusă în Legea nr. 130 din 8 octombrie 2014, şi stabileşte data de 28 septembrie, "Ziua statalităţii cehe - Sf. Václav, patronul spiritual al Cehiei", declarată de către Parlamentul României ca "Ziua Limbii Cehe", care a fost celebrată pentru prima dată la noi acum 11 ani.

Cu aceeaşi ocazie, se celebrează mai bine de 200 de ani de la sosirea cehilor în Banat. Cel mai vechi sat cehesc existent este Sfânta Elena, din regiunea Banat. Câteva cuvinte despre cehă, care este o limbă slavă de vest, vorbită, în principal, în Republica Cehă, reprezentată în scris cu ajutorul alfabetului latin şi a diferitelor semne diacritice. Ceha poate părea complexă pentru cei care o învaţă ca limbă străină, această complexitate se datorează, în principal, morfologiei sale.

O altă particularitate a acestei limbi este libertatea aparentă în sintaxă. Adesea, orice posibilitate de organizare a termenilor este acceptabilă din punct de vedere gramatical. La rândul său, asemănarea cu slovaca o face o limbă inteligibilă cu slovaca. Ca o curiozitate şi o asemănare cu limba română, unde cuvântul "dor" nu poate fi tradus, şi în limba cehă sunt cuvinte care nu pot fi traduse. Două dintre aceste cuvinte sunt "litost" - o stare de chin şi agonie la vederea propriei dureri - şi "pohoda" - o stare de beatitudine -, însă lucrul cel mai amuzant este faptul că cehii nu au un verb pentru cuvântul "a îmbrăţişa".

"Corala Sfântului Venceslau" este unul dintre cele mai vechi cântece cehe cunoscute în istorie, datând din secolul al XII-lea, şi este unul dintre cele mai populare cântece religioase în Cehia.

În 1918, în perioada formării statului cehoslovac, acest cântec a fost propus să devină imnul naţional. Din punct de vedere istoric, în cadrul politicii mai ample de colonizare a Banatului, deschisă de Imperiul Austriac după anexarea Banatului în 1718 - pacea de la Passarowitz -, în cursul secolului al XIX-lea, în Banatul românesc are loc procesul de colonizare a cehilor. Istoriografia cehă şi cea română consideră că această colonizare s-a desfăşurat în trei valuri. Începând cu anul 1823 este consemnat primul val al colonizărilor, ce duce la înfiinţarea localităţilor Elisabeta şi Sfânta Elena din actualul judeţ Caraş-Severin.

Cel de-al doilea val al colonizării cehilor s-a desfăşurat între anii 1826 şi 1828, sub autorităţile austriece, mai ales în Munţii Almăjului, fiind înfiinţate localităţile Eibenthal din judeţul Mehedinţi, Ravensca, Şumiţa, Gîrnic şi Bigăr din judeţul Caraş-Severin. Cel mai probabil mulţi dintre voi nu cunosc faptul că marele jucător de fotbal Pavel Nedved, câştigător al Balonului de Aur în 2003, şi care a activat la cele mai mari cluburi din lume, cum ar fi Lazio şi Juventus - ambii părinţi sunt născuţi la noi, în comuna Gârnic din Banat, iar după ce au emigrat înapoi în Cehia, ţara-mamă, s-a născut Pavel, dar fiind copil, a vizitat de mai multe ori satele ceheşti din Clisura Dunării.

Doresc să mulţumesc Guvernului României pentru susţinerea pe care o acordă minorităţilor naţionale din ţara noastră, pentru promovarea limbii, culturii şi religiei acestora.

Nu în ultimul rând, vreau să îi mulţumesc domnului deputat Adrian Merka, care, în 2014, a iniţiat Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Limbii Cehe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb liderii de grup dacă există observaţii cu privire la ordinea de zi.

Nu există.

Începem dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2024 pentru prorogarea unor termene şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 48/2025.

De fapt, cred că este punctul 2 acesta. (Vociferări.)

Da, are raport.

Da. Luăm primul punct, mai bine.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 576/2022; procedură de urgenţă.

Avem 21 de amendamente admise.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Bogdan Stan (preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor):

Bogdan Stan, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor,

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019.

Ordonanţa nr. 123 a fost promovată ca urmare a procedurii de infringement declanşată în Cauza nr. 2358/2020, în vederea transpunerii corecte a art. 30 din Directiva (UE) 2015/849.

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă a fost eliminată excepţia de la obligaţia pentru depunerea declaraţiei privind beneficiarul real pentru regiile autonome, companiile, societăţile naţionale şi societăţile deţinute integral sau majoritar de stat.

De asemenea, vă aduc la cunoştinţă că, în noiembrie 2023, autorităţile române au primit Scrisoarea de punere în întârziere în Cauza nr. 2152/2023 având ca obiect neîndeplinirea de către ţara noastră a obligaţiilor ce îi revin în temeiul art. 30 alin. (1), (3) şi (4) din Directiva (UE) 2015/849 referitoare la înfiinţarea unui registru al beneficiarilor reali ai entităţilor corporative şi ai altor entităţi juridice înregistrate pe teritoriul său.

De asemenea, Scrisoarea a fost întemeiată şi în temeiul art. 31 din Directiva (UE) 2015/849 referitoare la înfiinţarea unui registru al beneficiarilor reali pentru fiducii şi construcţii juridice similare.

În acest context, propunem adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise în forma adoptată de cele două comisii raportoare, respectiv Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică sau Comisia pentru buget?

Comisia juridică, domnul preşedinte Ciucă.

Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Am fost sesizaţi legal, ambele comisii, conform art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În esenţă, se instituie un mecanism care să conducă la completarea cu informaţii adecvate cu privire la beneficiarii reali ai fiduciilor.

În urma dezbaterii, cu majoritate de voturi, se propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2022 privind modificarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Propunerea - două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea făcută de domnul preşedinte, timp de dezbatere - două minute.

Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

Cu 219 voturi pentru; contra - un vot; abţineri - un vot; "nu votez" - o persoană, propunerea a fost adoptată.

Trecem la dezbateri generale.

Doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania, Grupul parlamentar al PNL, vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

De obicei, să ştiţi că aceste proiecte de lege legate de spălarea banilor stârnesc dezbateri aprinse. De data aceasta avem o modificare tehnică, aşa cum au spus colegii raportori, şi necesară, fără controverse majore.

Practic, modificarea principală presupune faptul că se modifică, se elimină, de fapt, excepţia de la depunerea declaraţiei privind beneficiarul real pentru regiile autonome, companiile, societăţile naţionale, precum şi pentru societăţile deţinute integral sau majoritar de stat.

În cazul companiilor de stat, beneficiarul real declarat este statul român, prin autoritatea care exercită drepturile acţionarului, şi, practic, se introduce o obligaţie formală de raportare, eliminând un gol legislativ şi asigurând tratament uniform pentru toate entităţile juridice.

Este un proiect legislativ prin care, astăzi, ne aliniem standardelor europene, crescând transparenţa şi responsabilitatea, inclusiv la nivelul companiilor de stat, aşa cum e firesc să facem.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Am vrut să iau cuvântul, fiind iniţiatorul acestei ordonanţe. Îi felicit pe colegii care sigur vor vota acest proiect; ordonanţa, oricum, este în vigoare din 2022; o chestiune normală.

Din păcate, guvernele anterioare nu luaseră în considerare riscul ca România să intre pe o altă listă decât cea albă în domeniul spălării banilor sau combaterii spălării banilor.

Când am preluat portofoliul la Finanţe, eram un pic aproape să ieşim dintr-o zonă normală. De aceea, împreună cu guvernul de atunci, cu premierul Ciucă şi cu colegii din PSD şi PNL, am făcut acest demers, care este, da, cum spune doamna Gorghiu, unul tehnic.

Întrebarea care se pune este: de ce nu s-a făcut până atunci?

Dar niciodată nu e prea târziu.

Mă bucur că am luat atunci acea decizie şi mă bucur că astăzi avem acest proiect la adoptare.

PSD va vota pentru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii la dezbateri generale, trecem la timpii alocaţi pentru amendamentele admise.

Dacă există observaţii, de la marginal 1 la marginal 11? Nu. Adoptate.

De la marginal 12 la 21 dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru votul final.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2024 pentru prorogarea unor termene şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 48/2025.

De asemenea, suntem în procedură de urgenţă, conform art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Şi aş vrea să dau cuvântul Comisiei pentru muncă sau Comisiei pentru administraţie, pentru prezentarea raportului, având în vedere că reprezentantul Guvernului, care este şi iniţiatorul, lipseşte din motive de sănătate.

Cine doreşte să prezinte raportul? Comisia pentru muncă sau Comisia pentru administraţie?

Comisia pentru muncă, domnul preşedinte Solomon. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/2024 care prevede modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la eliberarea, gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război şi văduvelor de război, prin prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea altor acte normative. Astfel, se urmăreşte asigurarea continuităţii facilităţilor de transport pentru anumite categorii sociale vulnerabile, inclusiv veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, precum şi pensionarii, prin prelungirea până la data de 31 decembrie 2025 a actualului mecanism de acordare.

Camera este Cameră decizională.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi un amendament respins.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi timp pentru dezbatere.

Avem 10 amendamente admise şi unul respins.

Domnul Adrian Solomon:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră un vot pentru propunerea făcută, două minute - timp pentru dezbaterea pe articole de lege.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

236 de voturi pentru. Aprobat.

Începem.

La dezbateri generale nu există solicitări pentru intervenţii.

Atunci, pentru amendamentele admise, de la 1 la 10, dacă există obiecţii? Nu. Adoptate.

Dacă la amendamentul respins, dacă doreşte cineva să-l susţină? Nu.

Deci, rămâne în forma propusă.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 597 alin. (2), (2¹) şi (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 180/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Gorghiu Alina-Ştefania.

Vă rog.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

O să vorbesc în numele colegilor liberali iniţiatori. Mulţumesc şi celorlalţi colegi deputaţi care au susţinut acest proiect şi care, într-o formă sau alta, în alte proiecte de lege, au avut aceleaşi prevederi.

Astăzi susţin un proiect de lege care reglementează un lucru existent în Programul de guvernare, şi anume participarea condamnaţilor aflaţi în detenţie sau internaţi într-un centru educativ la şedinţele de judecată, prin clarificarea acelor situaţii în care aceştia sunt aduşi fizic şi a celor în care pot participa prin videoconferinţă.

De ce este importantă această modificare legislativă? Pentru că răspunde unei necesităţi practice. Transportul persoanelor private de libertate înseamnă, de cele mai multe ori, întârzieri, înseamnă costuri mari, înseamnă riscuri de securitate, iar videoconferinţa oferă o soluţie modernă şi sigură.

Legea aceasta, pe care îmi doresc să o susţineţi şi dumneavoastră, asigură celeritatea procesului, reducând amânările cauzate de lipsa escortei sau de distanţele mari până la instanţe şi garantează respectarea termenului rezonabil în soluţionarea cauzelor.

În acelaşi timp, vă asigur că va contribui la siguranţa publică, prin limitarea deplasărilor persoanelor private de libertate, şi, de asemenea, reducerea eventualelor incidente.

Drepturile procesuale, pentru că a existat şi această temere din partea unor colegi, sunt pe deplin respectate. Şedinţa prin videoconferinţă cu deţinuţii se desfăşoară în prezenţa avocatului şi, dacă este cazul, în prezenţa interpretului, iar instanţa decide oricând aducerea fizică a deţinutului, atunci când consideră necesar acest lucru. Contestaţiile, de asemenea, la hotărârile primei instanţe rămân publice, cu citarea condamnatului şi participarea obligatorie a procurorului, păstrând transparenţa şi echitatea procedurii.

Ca atare, impactul bugetar este pozitiv... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dau cuvântul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică.

Domnul preşedinte Ciucă.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Voi prezenta raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 597 alin. (2), (2¹) şi (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Am fost legal sesizaţi.

Camera Deputaţilor este decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor şi având în vedere avizul favorabil de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Superior al Magistraturii, avizul de la Guvernul României, care a transmis punctul său de vedere, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru egalitatea de şanse, analizând fiecare aviz sau punct de vedere în parte, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 597 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul vicepreşedinte Cozma Adrian- Felician.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi, una dintre principalele modificări la care se referă acest proiect este că, în situaţia dată, condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ este adus la judecată numai când instanţa dispune acest lucru.

Prin această modificare legislativă s-ar degreva instanţele judecătoreşti, ce au în circumscripţia lor penitenciare, de acele cereri formulate cu abuz de drept, ce au ca scop unic transferul în penitenciare preferate, putându-se cu uşurinţă observa că, odată aduse în instanţă, persoanele private de libertate, de multe ori, renunţă la cererea de judecată sau declară că nu le-au formulat ele.

În această situaţie cred că sunt mai multe avantaje, printre care: se reduc costurile cu transportul deţinuţilor, creşte eficienţa în soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor şi se degrevează instanţele de judecată.

Acesta este scopul acestei legi. Este vorba doar de cererile persoanelor deja condamnate, cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, şi nu alte situaţii. Este foarte important să reţinem cu toţii acest lucru.

Grupul parlamentar al PNL va susţine acest proiect şi îl va vota.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Ene Gabriela-Corina.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum au spus şi colegii de dinaintea mea, acest proiect de lege stabileşte mai multe obiective importante, printre care: degrevarea instanţelor de judecată de cereri abuzive, formulate doar pentru a obţine transferul temporar în alte penitenciare; reducerea cheltuielilor publice cu transportul şi paza persoanelor private de libertate; eficientizarea activităţii judiciare, prin utilizarea tehnologiei moderne, respectiv prin videoconferinţă; creşterea siguranţei prin limitarea transporturilor de deţinuţi.

Iar experienţa perioadei pandemice ne-a arătat că soluţia videoconferinţei este una eficientă, sigură şi în înţelesul tuturor părţilor implicate. În plus, legea păstrează garanţiile necesare pentru respectarea drepturilor fundamentale, şi anume participarea avocatului şi, unde este cazul, a interpretului.

Grupul parlamentar al PSD susţine acest proiect de lege, care reprezintă o măsură de responsabilitate, modernizarea statului şi a sistemului judiciar şi o utilizare judicioasă a resurselor publice.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Murariu Oana.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Zoom din penitenciare" - aşa am spus, colocvial, ideii acestui proiect în 2023, în urma unei vizite la Penitenciarul Gherla, când am discutat cu conducerea penitenciarului. Ulterior am discutat cu judecători de la instanţe de executare şi am venit cu ideea unui proiect de lege.

Astăzi discutăm un proiect de lege cu o formulă îmbunătăţită.

În concret, aşa cum au spus şi colegii mei, imaginaţi-vă ce înseamnă să se formuleze contestaţii la executare. Deci este vorba doar despre situaţia condamnatului încarcerat, nu există principiul prezumţiei de nevinovăţie, să formuleze contestaţii doar pentru a se deplasa la instanţa de judecată. De multe ori se mută de la un penitenciar la altul, durează zile întregi ca să-l aducă în instanţă, pentru a nu-şi mai susţine plângerea. De multe ori - în majoritatea cazurilor, din discuţia cu judecătorii -, aceste contestaţii se formulează doar pentru că se plictisesc deţinuţii din penitenciare.

Dar, bineînţeles, avem şi cazurile în care vorbim de reale contestaţii la executare.

Acest proiect aduce garanţii pentru toate cazurile, pentru că îmbină necesitatea utilizării judicioase a resurselor statului, să nu ne batem joc de acestea, şi desfăşurarea proceselor în componenta de digitalizare. Alte state sunt mult mai avansate decât noi, pe această componentă, şi e timpul să recuperăm decalajul.

USR susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea SOS România, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

S-au spus aici foarte multe lucruri, care susţin faptul că actul normativ, pe care îl dezbatem astăzi, va aduce un plus de calitate şi anumite avantaje în ceea ce priveşte actul de justiţie.

Vedeţi, una dintre problemele pe care noi, juriştii, ne-o punem, aşa, în ceea ce priveşte perspectiva informatizării actului de justiţie, a modului în care calculatorul va lua locul omului, este o chestiune care, într-adevăr, ne preocupă şi care ne pune numeroase supoziţii, dar, în mod cert, există domenii prin care informatizarea aduce un plus de calitate în ceea ce priveşte derularea proceselor penale, iar acest proiect de act normativ reuşeşte să facă acest lucru.

Deci, în mod firesc, pentru că, indiferent de apartenenţa politică, ne interesează, pe toţi, ca lucrurile să meargă bine în ţara asta, îl vom susţine şi noi.

Am semnalat însă, în ordinea de zi, o chestiune care m-a nedumerit, anume faptul că este specificat că acest proiect de lege este de domeniul legii ordinare. Am reţinut însă, prin intervenţia domnului preşedinte al Comisiei juridice, că e vorba de o lege organică. Am reţinut faptul că astfel a fost calificată de către Comisia juridică.

Şi, dacă aşa stau lucrurile, vom reţine că este o simplă eroare materială.

Vom susţine acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Este un proiect binevenit şi mă bucur că o să vadă, probabil, lumina Monitorului Oficial în curând.

Este important de subliniat faptul că erau foarte multe abuzuri de drept, pe care le făceau deţinuţii tocmai pentru a se plimba, iar lucrul acesta genera cheltuieli foarte, foarte consistente pentru statul român.

Or, cred că aceşti bani, care sunt cheltuiţi acum, care au fost cheltuiţi în trecut pentru acest turism al celor din penitenciare, trebuie să fie folosiţi în alt scop. Pentru o justiţie mai bună, pentru o justiţie care să îi apere pe cei care nu sunt certaţi cu legea.

Trebuie să o felicit pe colega mea, Oana Murariu, care a iniţiat un astfel de proiect, în urmă cu câţiva ani şi, totodată, pe colegii de la PNL, al căror proiect îl votăm azi.

Grupul USR va vota pentru. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este un proiect de lege foarte bun.

Din practică, vă spun că foarte mulţi condamnaţi, care erau într-un punct de detenţie, făceau sesizări în alt judeţ, pentru a se plimba. Aceştia ajungeau în arestul Inspectoratului de Poliţie, iar acolo stăteau poate o zi, două, trei, până se găsea o maşină să-i ducă înapoi.

Este foarte bună această iniţiativă, motiv pentru care trebuie votată.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 136/2025; procedură de urgenţă, caracter ordinar.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Aurel-Dragoş Drăghescu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2025 are ca obiect modificarea şi completarea titlului X din Codul fiscal, instituindu-se reglementări cu privire la impozitul pe construcţii, precum şi o serie de modificări şi completări ale altor acte normative, vizând măsuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025.

Vă adresăm rugămintea de a susţine adoptarea acestui proiect de lege în forma propusă prin raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ciprian Pandea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x nr. 136/2025 din 12 mai 2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social avizează favorabil.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2025 pentru modificarea şi completarea titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamente admise prezentate în anexă.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate coleg, domnule deputat Pandea, vă rog să faceţi propunere şi pentru timpii de dezbatere pe articole. Avem amendamente admise.

Domnul Ciprian Pandea:

Două minute, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

Două minute pentru dezbateri.

230 de voturi pentru, o persoană nu votează.

Aprobat.

Dezbateri generale? Nu există solicitări.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 7 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? (Vociferări.)

La dezbateri generale doriţi să interveniţi?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

OK!

Doamna Grosu Veronica, la dezbateri generale, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege necesar, dar nu lipsit de provocări, tocmai de aceea credem că votul nostru trebuie să fie unul argumentat şi exigent.

Considerăm că proiectul aduce claritate şi predictibilitate fiscală, pentru că, în sfârşit, nu mai lasă loc de interpretări diferite în ceea ce priveşte valoarea contabilă, iar cotele reduse de impozit, de 0,5% pentru construcţiile private şi de 0,25% pentru cele din domeniul public, încurajează investiţiile, scad povara fiscală acolo unde era cea mai mare nevoie.

De asemenea, bonificaţia de 10% pentru plata anticipată considerăm, noi, că va susţine colectarea la termen şi disciplina bugetară.

Însă trebuie să recunoaştem că impactul bugetar nu este deloc neglijabil, de aproximativ un miliard de lei, iar Guvernul trebuie să vină cu un plan concret pentru acoperirea acestui gol, mai ales prin combaterea evaziunii şi lărgirea bazei de colectare, şi nu prin noi taxe ascunse.

În ansamblu, considerăm că acest proiect de lege aduce soluţii reale pentru investiţii, însă succesul său depinde de implementarea riguroasă şi de transparenţa Guvernului în utilizarea resurselor.

De aceea, votul nostru va fi unul pentru, însă cu condiţia ca aceste observaţii critice să rămână pe agenda Executivului şi a comisiilor parlamentare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Echert Adrian.

Domnul Adrian Echert:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe lângă multele reglementări pe care le are acest proiect de ordonanţă, care a trecut, şi din toate domeniile foarte importante... şi vreau să vă aduc în vedere şi amendamentele care au fost depuse, unele depuse în cadrul comisiei, pentru ca cele 110 creşe, care sunt în construcţii sau sunt în stadii avansate, tot ce trece peste 75% din stadiul de implementare a acestor creşe, să poată să meargă la pasul următor, mai precis, să se poată angaja personal, ca, în momentul când vor fi la 100%, să fie funcţionale şi date în folosinţa celor de acolo, care au nevoie.

Un amendament şi al meu personal, aici, care extinde acest demers la toate instituţiile de învăţământ care sunt în stadii de peste 75% implementare, este să se poată face angajări mult mai repede şi, astfel, în momentul când sunt gata, să intre direct în lucru.

Vă mulţumesc şi vă îndemn să votaţi aceste amendamente şi proiectul de lege în sine.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să susţinem, bineînţeles, această iniţiativă legislativă, cu atât mai mult cu cât amendamentele depuse în comisie, inclusiv pe cele susţinute de noi şi Ministerul Dezvoltării, vin ca să realizăm două obiective principale, şi anume obiectivele prevăzute în PNRR, şi anume faptul că educaţia timpurie, şi anume creşele care se construiesc în Programul "Sfânta Ana", lansat de către domnul ministru Cseke Attila cu trei ani în urmă, să aibă posibilitatea ca să implementăm aceste programe din PNRR, întrucât acolo spune că aceste creşe nu doar se construiesc, ci se şi operaţionalizează. Ceea ce înseamnă că aceste creşe trebuie să fie funcţionale în august 2026, pentru a nu pierde şi pentru a nu avea un jalon neîndeplinit de către România.

A doua chestiune foarte importantă, aceste creşe, practic, vin şi suplimentează necesarul de locuri în creşe, până la 25.000 de locuri în creşe.

Este cel mai mare program de acest gen şi sperăm ca, ulterior, după ce aceste probleme financiare, la nivel naţional - să spunem aşa -, se vor rezolva, programul să fie susţinut inclusiv din fondurile naţionale, pentru că în zonele urbane, dar şi în urbanul mic, în principal, asemenea proiecte trebuie să fie susţinute.

Şi trebuie să recunoaştem că acea modificare legislativă, pe care, cu onoare, am depus-o atunci când dumneavoastră, doamnă preşedinte, eraţi preşedintele comisiei, şi am trecut-o prin Parlament, şi anume că finanţarea creşelor să fie realizată de către Ministerul Educaţiei, în aşa fel încât normativul per capita să poată să finanţeze creşele la nivelul administraţiilor publice locale, a făcut ca această zonă de educaţie să înflorească şi, practic, să vină în ajutorul celor care doresc să revină la locul de muncă.

Vă mulţumesc. Vom susţine şi vă rugăm să susţineţi şi dumneavoastră această iniţiativă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc, distinse coleg.

În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Profit de faptul că este reprezentantul Guvernului aici. Actul normativ s-a dorit a fi unul foarte bun, şi pe unele componente este, evident, foarte bun.

Din păcate, are o componentă care vizează o reorganizare la Ministerul Investiţilor şi Proiectelor Europene, care, de fapt, a blocat, efectiv, un întreg program operaţional. Programul Tranziţie Justă, la acest moment, este blocat.

Avem judeţe care nu au oxigen, dacă vreţi - şi mă refer la judeţul Hunedoara. Dacă vreţi, mă refer la judeţul Gorj, unde pleacă investitorii, unde rămân foarte mulţi oameni, mii de oameni, fără locuri de muncă. Programul Tranziţie Justă este blocat.

Pentru cei care nu ştiu, prin această ordonanţă, Programul Tranziţie Justă a fost preluat de către una dintre direcţiile din cadrul acestui minister.

De ce vorbesc de lucrul acesta? Pentru că, atunci când am fost ministru, m-am ocupat să aducem toţi banii pe care am putut să-i aducem din Tranziţie Justă. Respectiv, dacă vă uitaţi pe absorbţia cu care se laudă domnul ministru Pîslaru, la acest moment, Programul Tranziţie Justă ar apărea cu o absorbţie curentă de 31,5%, care - ce să vezi? - înseamnă 647 de milioane, din cele 2,5 miliarde de euro cât are România, numai că e doar prefinanţare.

Nimeni n-a mai dat drumul la niciun apel, în ultimele 8 luni.

Sunt 6 judeţe din România care nu au finanţare şi care depind de Tranziţia Justă.

Vă rog, ca reprezentanţi ai Guvernului, transmiteţi-i domnului Pîslaru să deblocheze urgent acest program şi să decidă, iar eu propun ca acest program să fie luat de agenţiile de dezvoltare regională, să ajungă banii mai repede la oameni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Transmiteţi-i domnului Pîslaru! Sunteţi în aceeaşi coaliţie, dar vorbiţi de la tribuna Parlamentului nişte lucruri care sunt în interesul ţării.

Nu neg ceea ce a spus domnul Câciu, dar faptul că dumneavoastră n-aveţi comunicare între voi şi aveţi nişte vendete personale, pe banii românilor, pe proiectele care ar trebui să genereze dezvoltare, nu vă face cinste.

Aşa că am vrut să reiterez apelul domnului Câciu.

Transmiteţi-i domnului Pîslaru, vă rog! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului pe articole.

Dacă există obiecţii, comentarii, cu privire la cele 7 amendamente admise? Nu sunt.

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. (2¹) din Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 28 august 2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională; Pl-x 471/2024.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, domnul preşedinte Alexandru-Mihai Ghigiu.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. (2¹) din Ordonanţa Guvernului nr. 27 din 28 august 2014 privind finanţarea instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională.

Proiectul propune crearea unui cadru normativ, prin derogare de la prevederile alin. (6) ale art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea achiziţionării din bugetele proprii ale organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale şi ale altor instituţii publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională a bunurilor, serviciilor şi activelor fixe aferente procesului de învăţământ din instituţiile de învăţământ superior militar, altele decât cele de natura echipamentelor studenţilor şi promoţiilor de absolvenţi.

În funcţie de obiect şi conţinut, propunerea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate şi au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, cu amendamente admise, din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem patru amendamente admise.

Dar, până atunci, în cadrul dezbaterilor generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul dintre colegii prezenţi în sală? Da.

Domnul vicepreşedinte Cozma Adrian-Felician, de la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Prin prezenta propunere legislativă se clarifică şi se extinde sfera bunurilor şi serviciilor de natura echipamentului, promoţiilor de absolvenţi din instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, care pot fi achiziţionate din bugetele proprii ale instituţiilor. Este un proiect care vine în sprijinul unităţilor de învăţământ cu profil militar şi cred, cu putere, în eforturile pe care România le face în cadrul consolidării capacităţilor de apărare şi trebuie să începem cu investiţia în tinerii care au ales cariera militară.

Aşadar, consolidarea învăţământului militar o consider una dintre cele mai bune investiţii.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea proiectului, cu amendamentele admise în comisiile permanente.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat, lider al grupului USR, Rodeanu Bogdan-Ionel.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Aş putea să spunem că o astfel de iniţiativă este un proiect de lege, un proiect politic, dar transversal politic, pentru că se duce direct în zona interesului naţional.

Situaţia, în prezent, în momentul de faţă, pe tot ceea ce înseamnă instituţii de învăţământ superior, profesional, de specializare, subordonate instituţiilor de forţă a României - că ne referim la Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte servicii - era una foarte fragilă, pentru că ministerele sau instituţiile, care aveau în subordine asemenea facilităţi educaţionale, nu puteau achiziţiona în sistem centralizat, pentru ele, ca să le sprijine, decât uniforme, mai pe româneşte.

Deci, ani de zile, ministerul sau serviciul respectiv putea să-şi sprijine, printr-o achiziţie centralizată, doar în zona asta, instituţiile din subordine.

Proiectul vine şi completează această listă, pentru că, dacă vorbim de şcoli de subofiţeri, de şcoli de maiştri, de academii militare, de academii de poliţie, avem nevoie de investiţii, trebuie să încurajăm resursa profesională şi să mărim gradul de confort educaţional şi profesional în aceste zone. Şi, pentru asta, proiectul vine în întâmpinarea instituţiilor de forţă şi spune: "Puteţi să achiziţionaţi în sistem centralizat elemente comune şi de necesitate pentru toate aceste facilităţi pe care le aveţi în subordine".

Da, trecem şi la bunuri, la servicii, la programe de investiţii pentru aceste instituţii.

E nevoie, da, de profesionalizare în ceea ce înseamnă corpul poliţiştilor şi al militarilor din România, dar este nevoie de un angajament clar şi de un efort susţinut, un efort care primeşte, zilele acestea, şi în această perioadă, şi premisele unei susţineri financiare deosebite.

De aceea trebuie să ne mişcăm repede şi trebuie să avem şi cadrul legislativ pentru a face aceste lucruri.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem o solicitare din online, domnul deputat Bara Nicolae-Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Da. Cred că s-a răzgândit colegul nostru.

Nemaifiind solicitări, trecem la cele patru amendamente admise.

Întreb dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptate.

Propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

Şi mai luăm încă un proiect.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 604/2024.

Avem şi amendamente admise.

Procedură de urgenţă.

Dăm cuvântul reprezentantului iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Kelemen Attila (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prezenta ordonanţă de urgenţă propune adaptarea urgentă a cadrului normativ pentru a facilita şi accelera implementarea proiectelor multifond şi operaţionale cu finanţare europeană, care includ Fondul Social European Plus, cât şi Fondul European de Dezvoltare Regională.

Necesitatea iniţiativei derivă din priorităţile majore ale Guvernului, respectiv îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi evitarea blocajelor sau a întârzierilor ce pot afecta realizarea obiectivelor strategice asumate la nivel naţional, cu impact direct asupra relaţiei României cu Uniunea Europeană.

Această intervenţie legislativă este justificată de urgenţa evitării blocajelor la nivel naţional şi a riscului de neaccesare optimă a fondurilor europene nerambursabile, precum şi de imperativele consolidării capacităţii instituţiilor implicate în prevenirea fenomenelor grave, la nivel socioeconomic, strategic şi operaţionale.

Având în vedere cele expuse, susţinem adoptarea, cu amendamentele admise în comisia raportoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă.

Comisia pentru buget? Muncă?

Vă rog.

Domnul Eugen Neaţă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 604/2024.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2024 privind modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 604/2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2024 care prevede modificarea şi/sau completarea unor acte normative din materia gestionării financiare a fondurilor europene, precum şi a altor acte normative.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare, cu amendamente admise.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbateri pe articole.

Domnul Eugen Neaţă:

Propun două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră propunerea făcută de colegul nostru.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

214 voturi pentru.

Propunerea a fost aprobată.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt.

Atunci trecem la dezbaterea pe amendamentele admise. Avem 69.

Dacă de la 1 la 10 sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 21, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 22 la 32, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

32 - 43. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

44 - 55. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

56 - 69. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru votul final.

Mulţumesc.

Şi, pentru că mai avem trei minute, vă propun să mai luăm încă un proiect.

14. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate şi decarbonizare COM (2025) 85; PHCD 61/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Având în vedere:

- proiectele de opinie transmisie de Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic;

- nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe;

- punctul de vedere al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului;

- fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor;

- analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene;

Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea pentru direcţiile pactului pentru o industrie curată şi a atras atenţia că preţul energiei electrice afectează competitivitatea economică în Uniune, în raport cu competitorii globali;

- a subliniat rolul strategic al României ca hub energetic şi industrial în Europa de Sud-Est;

- a susţinut accelerarea interconexiunilor energetice ale României cu Republica Moldova, Ucraina şi statele din Balcani, ca element esenţial pentru integrarea completă a Pieţei unice a energiei şi consolidarea stabilităţii regionale;

- a recomandat acordarea unei atenţii deosebite infrastructurii critice pentru proiectele energetice prezente şi viitoare din Marea Neagră, în contextul obiectivului asigurării autonomiei strategice a Uniunii Europene şi a strategiei Uniunii pentru Marea Neagră;

- a propus crearea unui centru european de excelenţă pentru competenţe verzi şi digitalizare industrială în România;

- a recomandat crearea unui instrument de convergenţă economică între statele membre şi orientarea unor fonduri europene dedicate către regiunile mai puţin dezvoltate.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 septembrie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Nu vom mai avea timp pentru eventuale comentarii şi am să rog colegii care s-au înscris, pentru că este şi 16.59, dar avem...

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Mai avem timp!

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Supuneţi la vot prelungirea, doamnă preşedinte!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Numai puţin!

Vorbiţi când vă dau cuvântul. (Vociferări.)

Vă rog frumos! Vă rog frumos! Vă rog frumos!

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Mai avem timp!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

O să vă rog să interveniţi la explicarea votului, în momentul votului final.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Supuneţi la vot prelungirea, doamnă preşedinte!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Păi, trebuie să vină un lider de grup să facă această propunere! Un lider de grup...

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa vine la tribună.)

Păi, e ora 17.00! E ora 17.00, uitaţi-vă! (Vociferări.)

Haideţi, că nu se întâmplă... (Vociferări.)

Astăzi am fost cu toţii foarte harnici.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (fără microfon):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, dar aţi cerut la ora 17.00. (Vociferări.)

Puteaţi să solicitaţi prelungirea timpului înainte de ora 17.00. (Vociferări.) Înainte de ora 17.00! Deja era trecut de ora 17.00 când aţi făcut solicitarea!

Declar închisă prima parte a şedinţei.

Rog colegul pentru răspunsuri la întrebări, interpelări.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 29 septembrie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Ministerul Justiţiei.

Doamna deputat Murariu Oana, din partea USR. Dacă este în sală?

Dacă nu, vom merge mai departe.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

Domnul deputat Brian Cristian, USR? Nu este.

În continuare, pentru celelalte interpelări s-au formulat cereri de amânare.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliaţi - "Deblocarea fondurilor alocate anual Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice" nr. 503B. Solicitare de amânare.

Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul deputat Pascalini Nini-Alexandru, SOS România - "Solicitarea componenţei detaliate şi a valorii financiare aferente celor 23 de pachete de sprijin militar acordate Ucrainei, precum şi a bazei legale a clasificării şi a planului de (de)secretizare" nr. 504B.

Solicitare de amânare, de asemenea.

Ministerul Energiei.

Ţiu Mihai-Adrian, SOS România - "Are statul român datorii de achitat către Complexul Energetic Oltenia? Care sunt acestea? Cum şi când intenţionează să le achite?".

Solicitare de amânare, de asemenea.

Ministerul Sănătăţii.

Enachi Raisa, neafiliaţi - "Reorganizarea serviciilor de ambulanţă riscă să lase judeţele fără sprijin operaţional. Vaslui, în pericol major". De asemenea, solicitare de amânare.

Acestea fiind zise, fiind epuizată ordinea de zi, declar închisă şedinţa.

Vă mulţumesc.

O seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.07.