Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Mircea Abrudean, preşedintele Senatului, asistaţi de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Vasile Blaga, secretar al Senatului, înlocuit de doamna senator Doina-Elena Federovici, secretar al Senatului.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, şi doamna senator Doina-Elena Federovici, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Mihai Coteţ, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Excelenţele Voastre,

Distinşi invitaţi,

Stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari,

Vă invit să ascultăm Imnul naţional al României.

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Vă mulţumesc.

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 464 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 296.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Supun votului ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi.

Să înceapă votul!

229 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 9 - "nu votez".

Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului programul de lucru.

Să înceapă votul!

267 de voturi pentru, 4 contra, 3 - "nu votez".

Cu majoritate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

La primul punct al ordinii de zi de astăzi este înscris Proiectul Declaraţiei Parlamentului României cu ocazia Zilei Internaţionale a Nonviolenţei.

Doamnelor şi domnilor,

În continuare, urmează să fie prezentat un scurt material video.

Vă informez că este vorba de un material cu puternic conţinut emoţional.

Vă rog.

(Se prezintă materialul video.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Proiectul Declaraţiei Parlamentului României cu ocazia Zilei Internaţionale a Nonviolenţei a fost afişat pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Pentru prezentare, dau cuvântul doamnei deputat Gorghiu Alina-Ştefania, preşedinta Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul legislaţiei privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice - "România fără violenţă domestică".

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Parlamentul României, întrunit astăzi, 30 septembrie 2025, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, având în vedere amploarea fenomenului violenţei domestice şi impactul grav asupra femeilor, copiilor şi societăţii, constatând necesitatea unei voinţe politice ferme şi a unei mobilizări instituţionale şi sociale pentru a combate toate formele de violenţă, adoptă prezenta Declaraţie:

Parlamentul României condamnă cu fermitate toate formele de violenţă domestică - fizică, psihologică, economică sau sexuală - şi reafirmă că acestea reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului.

Parlamentul îşi exprimă solidaritatea cu victimele violenţei domestice, în special cu femeile şi copiii, şi susţine nevoia de protecţie imediată şi eficientă pentru acestea.

Parlamentul face apel la Guvern şi la autorităţile publice să intensifice măsurile de prevenire, intervenţie şi sancţionare a actelor de violenţă domestică, inclusiv prin alocarea resurselor necesare pentru adăposturi, servicii sociale, psihologice şi juridice.

Totodată, Parlamentul sprijină dezvoltarea programelor educaţionale şi de conştientizare în şcoli, comunităţi şi mass-media, menite să transmită mesajul clar că violenţa nu este acceptabilă şi că respectul şi egalitatea sunt valori fundamentale ale societăţii noastre.

Parlamentul României îşi reafirmă angajamentul de a adopta legislaţie şi politici publice menite să prevină şi să combată violenţa domestică, să protejeze victimele şi să tragă la răspundere agresorii.

Parlamentul solicită instituţiilor competente - Preşedintelui României, Guvernului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Poliţiei Române, Ministerului Public şi instanţelor judecătoreşti - să asigure aplicarea fermă şi consecventă a legislaţiei privind combaterea violenţei domestice, protejarea victimelor şi sancţionarea agresorilor.

Parlamentul sprijină funcţionarea eficientă şi promovarea numărului unic naţional de urgenţă 0800.500.333, destinat victimelor violenţei domestice.

De asemenea, Parlamentul recunoaşte rolul esenţial al organizaţiilor neguvernamentale în prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi îşi exprimă susţinerea deplină pentru activitatea acestora, încurajând dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile statului şi societatea civilă, pe baza dialogului şi colaborării, pentru a asigura sprijin real şi eficient victimelor.

Parlamentul îşi asumă, totodată, angajamentul de a identifica împreună cu experţii şi organizaţiile neguvernamentale cele mai bune soluţii pentru ca fenomenul femicidului să fie înţeles, monitorizat şi combătut eficient, astfel încât numărul femeilor ucise pentru simplul fapt că sunt femei să scadă semnificativ.

Prin prezenta Declaraţie, Parlamentul României lansează mesajul naţional "România fără violenţă domestică" şi invită societatea civilă, mediul academic, organizaţiile profesionale şi cetăţenii să se alăture acestui demers pentru o ţară în care fiecare persoană este protejată, este respectată şi este liberă de frică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Urmează să ne pronunţăm prin vot asupra textului acestei declaraţii.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului dumneavoastră Declaraţia Parlamentului României.

Să înceapă votul!

Cu 320 de voturi pentru, 5 abţineri, 3 - "nu votez", Declaraţia a fost adoptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Invit la tribună pe domnul senator Mircea Abrudean, preşedintele Senatului României.

Domnul Mircea Abrudean:

(Coboară la tribună.)

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Excelenţele Voastre,

Distinşi invitaţi,

Vorbim astăzi, aici, împreună, cu responsabilitate şi cu un profund angajament politic, despre o Românie fără violenţă domestică.

Adoptarea Declaraţiei "România fără violenţă domestică" în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor este un semn că liderii politici, de la putere şi din opoziţie, au înţeles că într-o Românie europeană, democratică şi solidară, violenţa domestică nu mai poate fi ignorată, ascunsă sau minimalizată.

Astăzi, în Parlamentul României, marcăm împreună şi Ziua Internaţională a Nonviolenţei şi este un demers lăudabil.

Aici, din această sală, în această clădire, ca senatori şi deputaţi, mandate obţinute prin votul de încredere al cetăţenilor acestei ţări, avem obligaţia legală şi morală de a fi vocea lor, vocea tuturor victimelor, mai ales atunci când nu pot sau nu au curajul de a vorbi, din frică, din constrângere.

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia "România fără violenţă domestică" nu trebuie să fie un simplu document politic de intenţie. Ea este şi trebuie să fie un angajament naţional. Este o asumare a înţelegerii, odată pentru totdeauna, că violenţa domestică este un fenomen care a luat o amploare nepermisă în ultimii ani şi e nevoie deja de o abordare care trebuie să meargă dincolo de partidele politice, de guverne şi de cicluri electorale.

Astăzi, prin această declaraţie, ne angajăm să continuăm cu mai multă determinare şi să intensificăm demersurile legislative, astfel încât să construim mecanisme mai eficiente şi mai rapide de sprijin pentru fiecare victimă a violenţei domestice.

Totodată, această declaraţie trebuie privită ca o datorie pe care noi toţi cei prezenţi astăzi ne-o asumăm în faţa tuturor victimelor violenţei domestice şi în faţa tuturor copiilor care au asistat la asemenea drame şi care au trăit sau continuă să trăiască în teamă.

Avem responsabilitatea de a construi împreună o Românie sigură pentru toţi cetăţenii. O Românie în care respectul faţă de viaţă devine fundaţia pe care ne construim viitorul.

Ca preşedinte al Senatului, vă asigur că lupta împotriva violenţei domestice nu va rămâne doar o prioritate declarativă.

Avem nevoie de o legislaţie actualizată, de sprijin pentru victime, de fermitate împotriva agresorilor. Îmi doresc ca aceste eforturi să continue printr-o colaborare integrată, coordonată şi reală între Parlament, Guvern, administraţia publică, societatea civilă şi comunităţile locale.

Comisia specială comună "România fără violenţă domestică", înfiinţată recent, are o misiune extrem de importantă: aceea de a asculta victimele, ONG-urile şi experţii, dar şi de a transforma mărturiile lor şi bunele practici în soluţii legislative şi în politici publice eficiente. Doresc să felicit membrii comisiei pentru iniţiativă şi pentru organizarea acestei şedinţe comune.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Violenţa domestică este unul dintre acele subiecte care ne obligă să răspundem cu toată fermitatea instituţională. Nu ne mai putem permite să rămânem indiferenţi. Nu mai avem voie să reacţionăm târziu, după ce răul a fost deja produs.

Realitatea este dură. Una din două femei din România a fost o victimă a violenţei domestice. Suntem printre primele state din Uniunea Europeană la incidenţa violenţei împotriva femeilor, conform Eurostat. Şi sub 10% dintre victime reuşesc să ajungă la servicii de sprijin.

Peste 50% dintre tinerele femei din România se tem că ar putea deveni victime ale violenţei fizice, sexuale sau domestice.

Aceste date nu sunt doar statistici. Sunt persoane. Sunt destine care astăzi ne privesc cu atenţie şi ne cer ajutorul. Ceea ce ne arată într-un mod limpede că este urgent să avem coerenţă legislativă şi acţiune publică fermă. Avem nevoie de voinţă politică, de politici publice sustenabile, de educaţie şi de intervenţie timpurie.

Dragi colegi,

Răspunsul pe care astăzi îl dăm este unul clar. România nu mai tolerează violenţa domestică.

Aceasta este misiunea şi angajamentul nostru solemn.

Este datoria noastră, împreună, cu determinare, să construim o Românie sigură, în care fiecare dintre noi să trăiască liber şi fără teamă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În continuare, are cuvântul domnul Sorin Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

(Coboară la tribună.)

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule vicepremier,

Excelenţele Voastre,

Distinşi invitaţi din corpul diplomatic şi din partea ONG-urilor,

Stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari,

Declaraţia asumată astăzi este semnalul clar, dat de la cel mai înalt nivel, că România spune STOP violenţei domestice.

Este un semnal izvorât dintr-o voinţă colectivă faţă de cei care au plâns neînţeleşi sau neauziţi. Cei care au căzut victime ale urâţeniei sufleteşti a firii umane şi care au nevoie să îşi recapete respectul, să îşi recapete demnitatea.

Este un semnal prin care noi vrem să catalizăm frica şi să o transformăm în protecţie, să metamorfozăm tăcerea în sprijin şi vulnerabilitatea în putere atât pentru femeile, copiii, cât şi pentru familiile din întreaga ţară.

Astăzi, Parlamentul României condamnă cu fermitate toate formele de violenţă domestică şi reafirmă faptul că acestea reprezintă încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului.

Astăzi, Parlamentul României cheamă alături întreaga societate, în lupta împotriva acestui flagel. Astăzi, chemăm alături, în această luptă, fiecare român care crede că respectul şi demnitatea încep de la familie.

Doamnelor şi domnilor,

Această declaraţie nu este doar o solemnitate politică, ci un angajament luat în faţa românilor care ne-au ales să-i reprezentăm.

Prin această declaraţie, ne angajăm să transformăm promisiunile în acţiuni şi să aducem empatia, armonia şi calmul în locul nepăsării şi a violenţei.

Este un angajament extrem de serios. Este un angajament pentru care toate instituţiile statului - Guvern, ministere, autorităţi - trebuie să acţioneze coordonat.

Este esenţial ca legislaţia în domeniu să conţină norme clare, dar ea trebuie însoţită de un sistem funcţional. Un sistem în care instituţiile competente trebuie să arate coerenţă şi răspunsuri prompte în faţa oricărui act de violenţă.

Un sistem care funcţionează fără sincope, cu modalităţi rapide de intervenţie, care să asigure protecţie şi acces imediat la ajutor, cu finanţări suficiente pentru prevenţie, servicii de suport acordate victimelor, dar şi de reintegrare a acestora.

Pentru asta, nu vă ascund, este necesară şi întărirea încrederii în justiţie. Protejarea victimelor şi tragerea la răspundere a agresorilor nu mai pot fi subminate de birocraţie sau întârzieri procesuale.

Doamnelor şi domnilor,

Ştiţi şi dumneavoastră, aşa cum ştiu şi eu, această formă a violenţei este ascunsă în tăcere, în frică şi în ruşine. De aceea, este şi neglijată de multe ori, chiar de către cei din jur, foarte apropiaţi.

Pentru a schimba această realitate, pentru a da curaj victimelor, trebuie să acţionăm unitar, întreaga societate, să le arătăm că ruşinea şi teama nu trebuie să le aparţină lor, ci agresorilor lor.

De aceea, a venit timpul să schimbăm radical sistemul nostru educaţional. Este esenţial ca, de la cele mai fragede vârste, pe lângă limba română, matematică, istorie, limbi străine şi geografie, copiii noştri trebuie să înveţe ce înseamnă un cod al empatiei: respectul, demnitatea, egalitatea, dialogul şi gestionarea conflictelor.

Copiii noştri trebuie să înveţe că o mână întinsă la timp şi o vorbă bună sunt mai puternice decât orice pumn sau cuvânt răstit. Da, putem stopa acest flagel dacă investim acum în educaţia copiilor noştri!

Doamnelor şi domnilor,

Alături de educaţie, conştientizarea este, de asemenea, importantă.

Pentru a sparge tăcerea apăsătoare a stigmatului asociat violenţei domestice trebuie să ne implicăm cu toţii, ca societate. Parteneriatele cu organizaţii non-guvernamentale, cu specialişti, cu instituţii de cult şi cu mass-media, au un rol extrem de important în crearea unui mediu în care violenţa să fie condamnată ferm şi prevenirea să fie prioritară. Este esenţial să consolidăm acest parteneriat, să ascultăm experienţa din teren şi să integrăm soluţiile inovatoare în actele legislative elaborate aici, în Palatul Parlamentului.

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să vă supun atenţiei un alt capitol extrem de important - sprijinul pentru victime. Acest sprijin nu înseamnă doar intervenţie punctuală în momentul crizei, ci mai ales asigurarea vindecării şi reintegrării acestora.

Adăposturi sigure, consiliere psihologică, asistenţă juridică, oportunităţi de ocupare a forţei de muncă, sprijin pentru copiii afectaţi pentru a-şi continua educaţia - toate acestea sunt componentele unui sistem de protecţie care trebuie să funcţioneze ireproşabil.

Dar, pentru asta - repet - instituţiile statului român, societatea civilă şi fiecare român trebuie să facă paşi împreună.

Fac un apel către toate colegele şi toţi colegii prezenţi. Pentru a ne proteja familiile, să lăsăm deoparte culorile politice, carnetele de partid şi să ne dăm mâna pentru a schimba împreună obiceiuri adânc înrădăcinate şi prejudecăţi.

Nu va fi uşor, ştiu asta, sper însă să dăm dovadă de maturitate politică pentru a realiza că românii sunt cei pe care îi onorăm şi îi ajutăm cu fiecare demers comun pentru care muncim împreună.

Dragi femei şi dragi copii,

Toţi cei care astăzi trăiţi în întunericul fricii, chinuiţi de violenţa hidoasă a unor oameni schimonosiţi sufleteşte, cred că cu toţii trebuie să vă cerem iertare.

Suntem aici pentru voi, suntem aici să vă ascultăm, să vă auzim glasurile. Şi trebuie să fim aici pentru a vă proteja.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Invit la tribună pe domnul vicepremier Cătălin Predoiu.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu (viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne):

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Distinşi invitaţi,

Sunt extrem de onorat să vorbesc astăzi în faţa dumneavoastră, cu ocazia adoptării unei declaraţii foarte importante de către Parlamentul României, cu ocazia Zilei internaţionale de luptă împotriva violenţei, Ziua Internaţională a Nonviolenţei, ocazie cu care dăm un puternic semnal că Parlamentul României se angajează în această acţiune foarte importantă de asanare a societăţii de un fenomen foarte grav care distruge vieţi, destine, mutilează suflete şi lasă urme poate foarte greu de rezolvat, foarte greu de vindecat, uneori ireparabile.

Am venit cu un profund respect pentru Parlament, datorită acestei declaraţii, datorită faptului că Parlamentul s-a angajat în combaterea acestui flagel.

Şi aş vrea, în primul şi în primul rând, să felicit colegii care s-au angajat în această acţiune, care este o acţiune dincolo de bariere politice, dar totuşi ea a plecat de la anumite iniţiative ale unor colegi pe care personal îi stimez pentru această acţiune.

Am privit cu atenţie dezbaterea de azi; văd foarte mulţi invitaţi în tribune, care ascultă plini de interes, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, fundaţii, oameni de cultură, diplomaţi; văd foarte mulţi parlamentari care, încă de la începutul dezbaterii, o urmăresc cu atenţie, semn că e mai mult decât un exerciţiu politic, e un interes real în combaterea acestui flagel; după cum e limpede că sunt şi alţi parlamentari care nu sunt încă dobândiţi acestui spirit de luptă împotriva unui flagel important. (Aplauze.)

Poate că într-o zi... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Poate că într-o zi cu toţii ne vom angaja în această luptă în mod real şi nu doar formal.

Este important să conştientizăm cât mai mulţi cetăţeni, cât mai mulţi dintre noi gravitatea acestui fenomen şi să transformăm această acţiune într-o cauză naţională, pentru că este de neacceptat ca o societate care se doreşte liberă, democratică, europeană să tolereze fără reacţie acest fenomen, iar el nu poate fi eradicat din cadrul societăţii doar prin combaterea instituţiilor de forţă. Este nevoie de foarte multă prevenţie, aşa cum au subliniat şi antevorbitorii mei.

Iar această prevenţie este de două tipuri. De regulă, noi vorbim de prevenţia imediată, prealabilă acţiunii vătămătoare, care se traduce într-un complex de proceduri şi de acţiuni, dar există şi o prevenţie mai profundă, care presupune un complex de măsuri - culturale, educaţionale -, luate în ansamblul societăţii foarte de timpuriu, astfel încât să eliminăm cauzele economice, sociale, culturale, care generează acest comportament şi aceste reacţii intolerabile, cu societatea civilizată incompatibile în orice caz.

E important, de asemenea, să cunoaştem fenomenul cu care ne confruntăm. Statisticile arată că el este încă important, chiar dacă există un uşor trend de scădere. Spre exemplu, în acest an, în primele luni, organele de aplicare a legii, instituţiile de forţă, cum se spune, s-au confruntat cu peste 27.000 de cazuri, comparativ cu 34.000, în perioada anului precedent, ceea ce indică o oarecare scădere, dar în acelaşi timp această cifră, acest număr arată şi o pondere foarte mare a acestor tipuri de cazuri în ansamblul infracţiunilor, tipurilor de infracţiuni, ceea ce indică un nivel de violenţă şi de lipsă de respect în societate greu de acceptat.

Sigur că s-au făcut paşi foarte importanţi în ultimii ani în această direcţie de combatere a fenomenului, prin modificări legislative adoptate de Parlament, noi instrumente puse la dispoziţia instituţiilor de aplicare a legii - Poliţie şi Parchete şi instanţe mai departe -, cum ar fi ordinele de protecţie în diverse variante, cum ar fi sistemul de monitorizare electronică prin brăţări electronice, cum ar fi ajustarea sancţiunilor de tip penal, dar este limpede că acest lucru nu este suficient, de vreme ce fenomenul rămâne important încă.

Deci se impune încă o revedere permanentă a legislaţiei în acest domeniu, o comparaţie cu legislaţia altor ţări, dar şi o corelare mai bună între instituţiile care aplică legea. Spre exemplu, numai 40% din ordinele de protecţie care sunt eliberate de Poliţie în cazuri iminente de pericol sunt confirmate ulterior de instanţă, ceea ce înseamnă o diferenţă de viziune, între una mai conservatoare, mai prudentă, a instituţiilor care aplică legea în fazele incipiente ale combaterii fenomenului, şi instanţe, care au o atitudine mai puţin conservatoare în privinţa acestui fenomen. Şi poate că aici un dialog mai strâns între Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul de Interne, Parchete ar aduce mai multă coerenţă acţiunii noastre, fiecare instituţie, evident, păstrându-şi competenţa, independenţa şi autonomia funcţională, în baza legii şi a Constituţiei.

Pot doar să vă mai adaug faptul că în ceea ce priveşte Ministerul de Interne, Poliţia Română, am reconfigurat structural o serie de compartimente, astfel încât să poată să răspundă adecvat acestui fenomen. În alte cuvinte, am creat unităţi şi compartimente speciale de combatere a violenţei domestice. Am alocat şi vom aloca în continuare resurse, inclusiv poliţişti suplimentari care să se specializeze în acest tip de criminalitate, pentru că este o criminalitate domestică. Şi vom continua, evident, pe linia acestor măsuri.

Dar închei exprimându-mi convingerea că numai în măsura în care realizăm că avem de a face cu un fenomen mult prea extins faţă de ce poate tolera o societate - sigur, plecând de la premisa că niciun act de violenţă domestică nu este de acceptat, că e nevoie de mai multă coerenţă între Guvern, Parlament şi instituţiile Justiţiei, că e nevoie să facem din această temă una naţională, în care sistemul educativ, sistemul de societate civilă organizată în ONG-uri să poată coopera, până când nu vom realiza acest deziderat, să fim realişti, va fi greu să spunem că există şanse reale pentru a eradica această barbarie din sânul societăţii noastre.

Închei exprimându-mi speranţa că vom ajunge totuşi la acest tip de colaborare şi, evident, precizând că în ceea ce mă priveşte, ca parlamentar şi responsabil pentru o instituţie importantă a statului român, temporar, sunt total deschis oricărei colaborări şi acţiuni pe linia combaterii acestui fenomen.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Îmi cer scuze dacă am fost prea lung. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule vicepremier.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Silvia-Claudia Mihalcea, din partea Grupului PSD.

Sunt convins că şi domnul Maricel Popa, de la Iaşi, poate să vorbească stând jos, să facem un pic de linişte.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule viceprim-ministru,

Excelenţele Voastre,

Distinşi invitaţi,

Stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari,

Astăzi nu ne-am reunit aici ca să marcăm sau ca să ne amintim. Astăzi, acum, schimbăm radical modul în care acţionăm ca să punem capăt violenţei domestice.

Fiecare lovitură dată unei fete, unei femei este o pată pe obrazul nostru, al tuturor. Fiecare lovitură dată unei mame imprimă inevitabil o cicatrice pe sufletul unui copil, un rău ce nu poate fi reparat total niciodată.

Când o femeie este lovită, durerea nu este individuală, ea este colectivă şi pătrunde adânc în societate, pentru că fiecare femeie este mama cuiva, fiica cuiva, sora cuiva.

Dar ce au în comun multe dintre aceste femei? Haideţi să o spunem deschis - frica, ruşinea, prejudecata. De aceea, multe aleg să tacă până când, de multe ori, este prea târziu.

Aici trebuie să acţionăm, ca oameni şi apoi decidenţi politici.

Haideţi să fim noi un exemplu de implicare.

Şi vreau să fac un apel la dumneavoastră, colegii din toate formaţiunile politice, să mergem fiecare dintre noi în circumscripţii şi să vorbim cu oamenii despre cum putem ajuta victimele violenţei. Asta înseamnă să privim mai mult şi mai atent în jurul nostru.

Poate că putem, fiecare dintre noi, la un moment dat, să salvăm o viaţă sau mai multe.

Nonviolenţa nu înseamnă pasivitate. Este curajul de a spune nu abuzului şi de a apăra demnitatea umană prin lege, prin educaţie şi prin solidaritate.

Şi să nu uităm un adevăr simplu, dar esenţial - violenţa nu este iubire; violenţa nu este disciplină; violenţa nu este educaţie; violenţa este crimă.

În această zi, în Parlamentul României transmitem un mesaj ferm şi clar - O Românie fără violenţă este România în care vrem să trăim, România în care fiecare cetăţean se simte în siguranţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Are cuvântul doamna deputat Gianina Şerban, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Astăzi nu vorbim doar despre statistici. Astăzi vorbim despre femei cu chip, cu nume - despre mame, despre fiice, despre surori, despre cele care trăiesc în tăcere iadul din spatele uşilor închise.

În fiecare săptămână, în România, o femeie este ucisă. Ucisă de cel care ar fi trebuit să o protejeze. Şi, de multe ori, asta se întâmplă sub ochii copiilor.

Cum să închizi ochii în faţa unei asemenea realităţi? Cum să accepţi ca neputinţa să devină normă şi ca sângele nevinovat să fie acoperit cu muşamalizări şi de un sistem care se ascunde după dosare prăfuite şi amenzi simbolice?

Este de datoria noastră să spunem clar - ajunge! Destul!

Femeile nu trebuie să mai trăiască în frică. Copiii nu trebuie să mai crească cu traume. Fiecare traumă poate însemna ani de terapie.

Fiecare femeie are dreptul să vorbească liber, să ceară ajutor, să ştie că statul o apără, nu că o abandonează.

Iar noi, ca Parlament, avem obligaţia să fim vocea celor care nu mai au glas, nu mai au speranţă.

Violenţa domestică nu este o problemă privată, ci o ruşine publică. Este o boală a unei societăţi care a închis ochii prea mult timp şi care a tratat victimele ca pe nişte statistici reci.

Astăzi spunem: nu mai putem să ne prefacem! Nu mai putem să acceptăm ca femeile să fie ucise, lovite, umilite, reduse la tăcere!

De aceea, constituirea acestei comisii parlamentare nu este doar un act formal, este un angajament. Este promisiunea noastră că vom privi realitatea în faţă. Că vom cere răspunsuri instituţiilor care au dormit. Că vom cere resurse pentru adăposturi, consiliere, protecţie reală şi imediată pentru victime.

Nu putem aduce înapoi vieţile pierdute, dar putem preveni alte nenorociri.

Putem să arătăm că în România anului 2025 nu mai este loc pentru complicitate, muşamalizare şi nepăsare.

Astăzi, Parlamentul României transmite un mesaj clar - violenţa nu este acceptabilă niciodată! Sub nicio formă!

Iar eu, ca femeie, ca mamă, ca parlamentar, vă chem să lăsăm astăzi culoarea politică şi să ne unim pentru acest ideal simplu şi profund - o Românie fără violenţă domestică. Viaţa femeilor trebuie pusă pe primul loc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Alina-Ştefania Gorghiu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimaţi invitaţi,

Onorat prezidiu,

Daţi-mi voie să încep prin a le mulţumi vocilor masculine care astăzi au vorbit în favoarea temei pe care o prezentăm.

Şi îi mulţumesc preşedintelui Senatului, îi mulţumesc preşedintelui Camerei şi vicepremierului, pentru că au spus lucruri care vor face mecanismele instituţionale să funcţioneze mai bine şi să protejăm mai bine victimele.

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi este foarte importantă pentru că în România, în ţara asta în care trăim cu toţii, femeile sunt de foarte multe ori bătute, sunt jignite, sunt umilite, sunt agresate şi, de cele mai multe ori, în faţa copiilor.

Aţi văzut în clipul de mai devreme că s-a întâmplat exact cum vă spun - copii care rămân cu imaginea groazei şi rămân cu o rană pe care nicio terapie n-o vindecă.

Violenţa domestică, din păcate, nu este o ceartă, aşa cum le place unora, inclusiv din această sală, să spună. Violenţa domestică nu este doar un conflict, nu este doar o problemă între soţi. Este o crimă. Este o frică zilnică. Este o teroare zilnică, de a trăi în propria casă, acolo unde fiecare dintre noi ar trebui să ne simţim în siguranţă.

Astăzi să ştiţi că legea pedepseşte grav violenţa domestică severă.

Recent, săptămâna trecută - probabil că aţi văzut cu toţii ştirea -, Curtea de Apel Craiova a sancţionat un recidivist care a încercat să-şi ucidă nevasta, cu 30 de ani pedeapsă închisoare cu executare.

Mesajul instanţei a fost clar - violenţa nu are scuză, fiecare femeie are dreptul la viaţă şi la siguranţă.

Dar, dragii mei colegi, acest lucru nu este suficient.

Ca Parlament, nu putem rămâne doar la statistici şi la declaraţii. Avem obligaţia să susţinem legi care protejează şi avem nevoie să alocăm resurse care ajută, pentru că victimele trebuie să ştie că nu sunt singure.

Şi vreau să le vorbesc, cu permisiunea dumneavoastră, bărbaţilor care ne ascultă în acest moment, pentru că adevărata putere nu stă în violenţă.

Învăţaţi-vă copiii că respectul este forţa adevărată şi arătaţi fiicelor voastre că au dreptul la siguranţă şi la demnitate. Acum e momentul s-o facem.

Şi mă adresez colegilor parlamentari - vă rog să încercăm să prioritizăm proiectele care reduc violenţa, nu să le împingem la coadă, pentru că fiecare lege pe care noi o amânăm înseamnă o victimă în plus.

Şi, da, stimaţi colegi, avem nevoie de resurse continue şi de centre unice unde victimele - şi să ştiţi că unele dintre ele sunt în balcoane astăzi şi ne urmăresc - trebuie să primească servicii integrate - juridice, psihologice, sociale. Avem nevoie de finanţare reală pentru aceste servicii sociale, de campanii care să facă cunoscute mecanismele pe care legea le oferă deja.

Vorbim prea puţin despre cât bine poate să facă o brăţară electronică, despre ordinele de protecţie, despre vouchere sau despre compensaţii pentru victime.

Aproape nimeni în România nu ştie că angajatorii pot primi 2.250 de lei pentru fiecare persoană victimă a violenţei sau a traficului de persoane pe care o angajează.

Da, legislaţie avem - şi o spun răspicat; trebuie însă să monitorizăm aplicarea acestei legislaţii şi să ne asigurăm că aceste instrumente funcţionează zi de zi în comunităţi.

Şi mai avem nevoie de ceva - avem nevoie de un parteneriat real cu administraţiile locale.

Vă dau exemplu Cluj-Napoca, pentru că acolo victimele violenţei domestice primesc un sprijin pentru plata chiriei, de 300 de euro/lună, primul an, ca să-şi construiască o viaţă departe de agresor. Asta înseamnă servicii sociale care schimbă destine.

Şi avem nevoie de instituţii puternice. Şi vă spun lucrul acesta pentru că există în transparenţă decizională un proiect de comasare a Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse cu Agenţia Împotriva Traficului de Persoane. Cred că această comasare nu are voie, nu trebuie să slăbească protecţia femeilor. Europa ne cere să întărim aceste mecanisme, iar România trebuie să arate că tratăm egalitatea de şanse ca pe o prioritate.

Doamnelor şi domnilor,

România fără violenţă domestică nu este un slogan, e un angajament al Parlamentului şi este un test pentru demnitatea acestei instituţii şi pentru fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Monica-Elena Berescu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poate, înainte de a începe să vorbesc pe tema de astăzi...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mă scuzaţi, doar o secundă!

Doamna Monica-Elena Berescu:

...aş avea o rugăminte...

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă rog să vă aşezaţi!

Domnule Bejinariu, doamnă preşedinte, vă rog să vă aşezaţi!

Haideţi să urmărim...

Doamna Monica-Elena Berescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

...în linişte!

Mulţumesc.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Acelaşi lucru şi aceeaşi rugăminte aveam şi eu faţă de dumneavoastră, dragi colegi, şi în respect faţă de victimele violenţei domestice pe care le avem alături de noi, faţă de oficialităţile pe care le avem alături de noi, pentru că astăzi avem un subiect foarte important în discuţie.

Violenţa domestică este un flagel în România.

Pentru că ceea ce am adoptat astăzi nu este doar o declaraţie. Ceea ce facem noi astăzi e să vorbim despre vieţi pierdute, despre suferinţă, dar mai ales despre responsabilitatea noastră de a face mai bine. Pentru că în România, o femeie îşi pierde viaţa o dată pe săptămână din cauza violenţei domestice. În acest an deja au fost ucise 41 de femei. Cifra este una enormă.

Iar noi, în acest Parlament, când discutăm despre aceste lucruri, încă stârnim indiferenţă în loc să stârnim rumoare. Rumoarea din acest Parlament ar trebui să fie cu privire la aceste cifre. Şi acesta ar trebui să fie subiectul principal al acestei zile.

În ultimele luni am citit cu toţii ştiri care ar fi trebuit să ne cutremure - mame ucise în faţa propriilor copii, tinere care nu au apucat să strige după ajutor, femei în stadiu ultim de cancer care au fost bătute până la moarte. Astea nu sunt statistici, sunt realităţi, sunt destine frânte.

Din 2022 şi până în prezent au fost 360.273 de intervenţii ale organelor de poliţie pentru violenţă domestică.

De aceea vă spun că ceea ce se întâmplă în România este un flagel. Au fost sute de mii de femei care au sunat la 112, cerând disperate ajutor, iar în spatele lor, în spatele acelui apel, era o voce tremurândă a unei mame, a unui copil, care se întreba dacă mai apucă ziua de mâine.

De aceea, declaraţia aceasta nu ar trebui să fie doar o pagină într-un proces solemn al Parlamentului. Ar trebui să fie începutul mandatului în care noi ne asumăm, ca instituţie, că înţelegem gravitatea acestui fenomen şi că ne ţinem angajamentele.

Trebuie să îmbunătăţim legile, să alocăm bani pentru adăposturi şi pentru centre de consiliere, să garantăm că ordinele de protecţie se aplică imediat, să cerem Poliţiei şi Justiţiei reacţii ferme şi rapide.

Şi, la fel de important, ar trebui să discutăm despre educaţia timpurie în şcoli cu privire la respect şi la egalitate.

Credeţi că cerem imposibilul? Nu. Cerem doar ca femeile din România să rămână în viaţă. Ca fiecare apel la 112 să însemne protecţie şi nu doar un număr de înregistrare. Pentru că nu mai putem să întoarcem privirea.

Fiecare dintre noi are datoria să spună răspicat că nu tolerăm violenţa. N-o tolerăm în societate. N-o tolerăm acasă. Şi cred că ar trebui să începem să nu o mai tolerăm nici în acest Parlament. Pentru că altfel toate cuvintele acestea pe care le spunem de la tribuna acestui Parlament n-o să însemne nimic, nici pentru mamele, nici pentru copiii care se ascund acum în spatele unei uşi.

România fără violenţă domestică poate să rămână un slogan sau poate să rămână o promisiune pe care o transformăm în realitate, aici, în Parlament, în mandatul acesta, dar depinde de noi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Csép Éva-Andrea, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

În perioada liceului am avut o colegă în clasă pe care am invidiat-o foarte mult timp.

La 15 ani trăia deja o "poveste de dragoste adevărată". Totul era roz, frumos, era într-o relaţie "serioasă" pe care noi, cu mintea de copii, o admiram.

Apoi, într-o zi, a apărut cu mai multe vânătăi. A spus că a căzut în timp ce patina. Vânătăile îşi făceau apariţia tot mai des. Apoi, într-o zi, a apărut cu şi mai multe vânătăi.

Ne-a spus că s-a împiedicat pe scări şi a căzut, sau că a căzut de pe bicicletă - întotdeauna avea explicaţii. Iar noi am tăcut. Bănuiam că nu era o întâmplare accidentală, dar nu am întrebat-o. Ar fi trebuit să o întrebăm.

Azi, după mulţi ani, ştiu - nu ar fi trebuit să tăcem.

Şi mai ştiu că mii de femei din România trăiesc astăzi aceeaşi poveste. Unele au 15 ani, altele 70. Ele au în comun rana celor care ar fi trebuit să le iubească, să le ocrotească. Într-o oră, aproximativ în 12 familii sunt solicitate autorităţile să intervină pentru violenţă domestică şi, în fiecare săptămână, o femeie moare din cauza violenţei domestice.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

Femeile acestea nu sunt doar simple statistici. Sunt vieţi. Mame, fiice, surori, prietene ale căror destine au fost frânte. Aşa cum a spus o victimă: "Ani de zile nu am trăit în frică, ci în tăcere". Nespunând trăiri, rămâne fiecare cu durerea ei. Tăcerea acestor persoane trebuie noi, legiuitorii, să o rupem.

Fenomenul violenţei domestice este nu doar o tragedie umană, ci este o rană socială şi o povară economică. Violenţa domestică afectează sistemul de sănătate, justiţia, locurile de muncă, performanţele şcolare ale copiilor. Dacă nu protejăm victimele, consecinţele ne vor afecta pe toţi.

Alături de colegii mei din UDMR - mesajul nostru este foarte clar: nu întoarcem privirea, nu ascundem problema sub preş.

Stăm şi suntem alături de cele fără voce, de cele care au nevoie de sprijinul nostru, pentru asta am iniţiat şi înfiinţarea Comisiei speciale pentru combaterea violenţei domestice.

Dacă ne dorim combaterea violenţei - fie ea domestică, socială, sexuală, economică, psihologică sau chiar politică - este necesară prevenţia, trebuie să o prevenim înaintea izbucnirii ei. Noi credem în prevenţie, pentru că prevenţia înseamnă educaţie.

Trebuie să învăţăm din băncile şcolii despre ce înseamnă respectul, egalitatea şi demnitatea.

Copiii trebuie să afle că o palmă niciodată nu este şi nu va fi un act de iubire şi trebuie să înveţe că tăcerea nu este niciodată o soluţie.

Stimaţi colegi,

Ca parlamentari, avem puterea şi datoria să schimbăm multe, să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a stopa fenomenul. Avem obligaţia transmiterii unui mesaj ferm: România nu tolerează violenţa.

România protejează femeile.

România respectă dreptul la viaţă, la siguranţă şi la demnitate.

Fiecare poveste, fiecare strigăt mut de ajutor ne cheamă şi ne îndeamnă la acţiune. Să facem împreună ca din aceste poveşti să se nască soluţii, şi nu tragedii.

România poate fi o ţară fără violenţă. Depinde de noi toţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei deputat Ana-Marcela Baş, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Stimate colege,

Dragi colegi,

Parcă în niciun an de până acum această Zi Internaţională a Nonviolenţei este atât de sumbră.

În România, până în septembrie 2025, au fost 34 de cazuri de femicid.

Din 2020 până în 2023 au fost ucise 413 femei, din care cel puţin 166 au fost ucise de către partenerii intimi. Numărul, sigur, este mai mare de 166, din cauza faptului că unele parchete nu au stabilit relaţia dintre victimă şi agresor.

Sunt ireale. Aşa este?!

25,4% din femeile din România au suferit violenţă fizică, inclusiv ameninţări din partea partenerului intim. Media, în Uniunea Europeană, este de 10,7. Româncele suferă violenţă fizică de două ori mai mult decât restul femeilor din Europa.

Oare suntem o ţară plină de ură?!

Suntem o societate bântuită de furie ucigaşă?!

Ce se întâmplă de ajung bărbaţii să-şi ucidă iubitele, fiicele, mamele, surorile?

Ce cauzează această noapte a sufletului?

De ce se lasă această perdea de sânge pe ochii ucigaşilor de femei?

Să fie oare lipsa de educaţie?

Să fie sărăcia?

Să fie lipsa credinţei?

Să fie lipsa iubirii?

Să fie lipsa de respect faţă de ceea ce înseamnă femeia, în general, şi locul şi rolul acesteia în societate, în cadru intim, în familie?

Eva Perón a spus, la un moment dat: "Dumnezeu nu putea fi peste tot şi de aceea a creat mamele".

Stimate colege,

Dragi colegi,

O ţară care nu-şi respectă şi nu-şi iubeşte cu sfinţenie mamele, fiicele, soţiile, este o ţară sortită să ia decizii proaste.

Eu nu-mi pot imagina România altfel decât precum o femeie frumoasă, inteligentă, fericită şi plină de viaţă.

Trebuie - ba nu! - suntem obligaţi să oprim această hemoragie înfiorătoare care macină corpul şi viitorul ţării noastre.

Poliţiştii trebuie să răspundă penal dacă nu salvează victimele unei crime.

Sistemul de justiţie trebuie să fie fără milă şi fără nici măcar o clipă de ezitare faţă de aceşti monştri cu faţă umană.

Suntem membri ai Parlamentului României, iar cetăţenii români ne-au trimis aici pentru a le face viaţa mai bună, mai uşor de trăit.

Putem să nu fim de acord cu multe lucruri, dar măcar aici, pe acest subiect, dragi colegi parlamentari, cred, cu tărie, că putem să ne unim şi să încercăm să ne protejăm fiicele de violenţă şi abuzuri.

Prevenţie, intervenţie, detenţie! După aceste trei cuvinte ar trebui să ne ghidăm legislaţia împotriva abuzului şi violenţei asupra femeilor.

Vorbim de la acest microfon, de la acest podium pentru toate vocile care nu se pot face auzite.

Să le dăm forţă vocilor tăcute care suferă în tăcere!

Doamnelor,

Domnilor,

Sper din toată inima ca ziua de azi să ne aducă împreună şi să începem să lucrăm mai dedicat, mai atent, mai concentrat pe această problemă stringentă şi înfricoşătoare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul doamnei deputat Maria Cernit, din partea Grupului parlamentar POT.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Excelenţele Voastre,

Ziua de 2 octombrie, Ziua Internaţională a Nonviolenţei, ne aminteşte de puterea extraordinară a păcii şi de curajul de a alege dialogul, în locul confruntării.

Nonviolenţa începe în familie, în şcoală, în comunitatea noastră. Ea se clădeşte prin educaţie, prin empatie şi prin încrederea că binele poate învinge fără forţă.

Ca preşedintă a Comisiei pentru egalitatea de şanse, aş dori să scot în evidenţă o realitate pe care nu o putem ignora - violenţa domestică.

Din păcate, în România, încă sunt femei care nu ştiu unde să fugă şi copii care adorm cu frică, în loc să aibă liniştea pe care ar trebui să le-o asigure părinţii.

Am auzit direct poveşti spuse cu lacrimi în ochi, în cuvinte simple: "Nu mai am unde să merg", "Nu mai am pe cine să sun".

În astfel de momente nu mai vorbim doar despre statistici, ci despre vieţi reale care trebuie protejate.

Au trecut şase ani de la tragedia de la Caracal. Două fete puteau fi salvate, dar nu au fost. Statul a fost incoerent, nepregătit, înlănţuit în propriile eşecuri. Acel caz rămâne o rană deschisă.

Şi astăzi vedem aceeaşi nepregătire. Un adolescent de 17 ani, trimiţând ameninţări, poate arunca sute de şcoli şi spitale în haos.

Instituţiile reacţionează haotic, caută la întâmplare, fără un plan clar.

Poveşti diferite, dar o singură concluzie: sistemul este blocat, neputincios, iar oamenii plătesc preţul.

Datoria noastră este să eliberăm România de frică. Să arătăm, prin acţiuni, că vieţile oamenilor contează. Să aducem schimbarea reală, astfel încât ziua de 2 octombrie să nu fie doar o dată simbolică, ci un reper către o ţară unde oamenii se simt în siguranţă.

Nonviolenţa înseamnă, înainte de toate, modul în care abordăm conflictele, ca societate şi ca lume.

Stimaţi colegi,

Nonviolenţa înseamnă puterea de a spune "nu" urii, de a rupe lanţurile vechiului sistem care nu a reuşit să-şi protejeze cetăţenii şi de a construi o Românie în care siguranţa, respectul şi pacea să fie temelia viitorului nostru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului senator Dorin-Silviu Petrea, din partea Grupului parlamentar PACE - Întâi România.

Vă rog.

Domnul Dorin-Silviu Petrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am ceva emoţii, pentru că ultima oară când am vorbit de la acest microfon, în acest plen, a fost acum 10 ani de zile şi vreau să vă spun că acum 10-12 ani de zile, când eram deputat, discutam aceleaşi probleme.

Discutam, de asemenea, de problema aceasta majoră, pe care România o are, şi anume de a face comisii peste comisii ca să reducem violenţa în familii, violenţa în societatea noastră.

Am făcut şi atunci, îmi aduc aminte, o comisie... o subcomisie, de fapt, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, pentru traficul de persoane. Am fost, împreună cu colegii mei, la momentul respectiv, în toate ţările din Uniunea Europeană, unde persoane din România erau vândute, erau "închiriate" în acele ţări. Am discutat peste tot.

Văd că după 10-12 ani avem aceeaşi problemă majoră, pentru că este un flagel în acest moment.

Sunt 10.000 de cereri de restricţii.

Sunt probleme excesiv de mari.

Ceea ce vreau să vă spun acum, aici, şi îmi pare rău că domnul ministru al afacerilor interne nu mai este printre noi.

Oameni buni,

PNL, PSD, UDMR şi USR - aţi fost în ultimii 35 de ani la guvernare. Astăzi aveţi o alianţă foarte mare - de peste 70%. Acţionaţi, luaţi măsuri! Astăzi, acum... ieri, dacă se poate!

Ceea ce faceţi dumneavoastră, să mai înfiinţăm o comisie... e bună! Înfiinţăm zece comisii, dacă sunt necesare! Dar acţiunea este importantă! E important să fi luat deja decizii, să fi făcut deja acţiuni!

Stăm cu toţii astăzi şi ne gândim că nu avem centre pentru doamne, nu avem centre pentru copii şi aşa mai departe.

Problema cred că pleacă, în primul şi în primul rând, de la educaţie. Şi mi-aş fi dorit să găsim în cadrul Ministerului Educaţiei şi această problemă, să găsim rezolvarea ei. Pentru că trebuie să spunem foarte clar astăzi şi apăsat: bătaia nu e ruptă din Rai!

Doi. Doamnele, femeile şi copiii nu sunt obiecte!

Mai departe.

Trebuie să înţelegem cu toţii că e un moment T0 astăzi şi că, dacă nu luăm măsuri, - şi măsurile le pot lua Guvernul şi agenţiile guvernamentale - o să ne mai întâlnim peste încă zece ani şi vom discuta de înfiinţarea altor comisii.

Rog Coaliţia şi Guvernul să ia măsuri astăzi!

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei senator Victoria Stoiciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Doamna Victoria Stoiciu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Distinşi invitaţi,

Ziua Internaţională a Nonviolenţei e un simbol al luptei paşnice pentru libertate şi demnitate, în care suntem chemaţi să respingem violenţa sub toate formele ei.

Pentru România, însă, această zi are o încărcătură specială.

Nu putem vorbi de nonviolenţă fără să privim realitatea crudă.

La fiecare 12 minute o persoană e victima unei violenţe, iar 66% din faptele de violenţă sesizate sunt îndreptate împotriva femeilor.

În 2025, până la sfârşitul acestei luni, au fost raportate peste 40 de cazuri de femicid, unele în împrejurări de o cruzime extremă. Acest fenomen nu poate fi redus, aşa cum se face adesea, la drame de familie. El este expresia unui dezechilibru de putere adânc înrădăcinat, al unei culturi care tolerează controlul, posesivitatea şi dominarea femeii.

De aceea, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi împotriva femeilor trebuie să devină o prioritate.

Acesta este mesajul transmis astăzi de către Parlamentul României.

Trebuie să luptăm împreună pentru a crea o legislaţie coerentă care să prevină escaladarea violenţei, dar mai ales trebuie să facem un efort comun pentru ca cei chemaţi să aplice legea să aibă pregătirea şi sensibilitatea necesare să înţeleagă gravitatea ameninţărilor şi să intervină la timp.

Este revoltător ca solicitările victimelor să fie trecute dintr-un birou în altul până când violenţa se transformă în crimă.

Nu în ultimul rând, avem nevoie de o schimbare profundă de mentalitate.

Vă invit ca împreună să transformăm educaţia pentru egalitate de gen, dintr-un deziderat într-o realitate.

Doar prin educaţie putem rupe ciclul stereotipurilor şi al narativelor toxice şi preveni, astfel, violenţa împotriva femeii şi violenţa domestică.

Ziua nonviolenţei trebuie să fie un angajament al nostru, al tuturor.

Violenţa domestică şi împotriva femeilor nu este o problemă privată, ci o urgenţă publică.

Nu putem accepta ca, săptămână de săptămână, să aflăm de o nouă victimă. Trebuie să spunem, prin lege şi prin fapte: viaţa femeilor contează, siguranţa lor este o prioritate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă senator.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Dimitriu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Violenţa domestică este o ruşine naţională. Este o ruşine naţională de care trebuie să fim conştienţi, pentru că doar fiind conştienţi de ceea ce se întâmplă putem să reparăm.

Şi, în primul rând, ţine de noi, parlamentarii, să dăm un exemplu.

Nu mai vreau să avem în acest Parlament parlamentari care instigă la jupuiri!

Nu mai vreau să avem în acest Parlament parlamentari care-şi doresc să agreseze sexual!

Nu mai vreau să avem în acest Parlament persoane care au ordine de interdicţie!

Pentru că doar în acest fel putem să oprim acest flagel care ne bântuie.

Şi trebuie să înţelegeţi foarte clar, stimaţi domni care faceţi astfel de lucruri, că femeia, copiii trebuie preţuiţi, pentru că trebuie protejaţi.

Familia tradiţională nu înseamnă să-ţi baţi nevasta, înseamnă s-o iubeşti! Şi din iubire se naşte tot iubire!

Pentru că, altfel, din violenţă se naşte tot violenţă! (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat George Simion, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Familia, până o să ajungeţi voi să aveţi o majoritate, e compusă dintre un bărbat şi o femeie. (Aplauze.) Toate deviaţiile voastre, LGBTQ+ (Aplauze.) şi altele sunt problemele voastre! Nu au nicio treabă cu subiectul conferinţei de astăzi!

Şi dacă până acum aţi ţinut tonul acestei şedinţe, care trebuia să se bazeze pe violenţa împotriva femeilor, ar fi bine să vă gândiţi şi la studentele din universităţile din România. Ar fi foarte bine, având în vedere felul în care aţi decis să vă raportaţi la abuzurile sexuale făcute la SNSPA de prădători sexuali care vă fac sondajele de opinie, cu care sunteţi mână în mână. Aţi ales să băgaţi mizeria sub preş.

Faptul că sunt prădători sexuali în universităţile din România şi voi aveţi o problemă cu familia tradiţională e un semn de întrebare.

Dreptate pentru studentele care sunt abuzate, care nu sunt lăsate să treacă anul, care sunt forţate, şantajate, hărţuite în universităţile din România! (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Şi, în final, are cuvântul, din partea deputaţilor şi senatorilor neafiliaţi, domnul deputat Ciprian Ciubuc, care e online.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc (prin audioconferinţă):

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Familia românească este zidită pe credinţă în Dumnezeu, pe iubire, respect şi pe valorile creştine care au ţinut acest popor unit, de-a lungul istoriei. Aici se naşte caracterul, aici se transmite credinţa şi se clădeşte viitorul copiilor noştri.

Violenţa domestică, fie ea fizică, emoţională, este o rană care nu are ce căuta într-o ţară creştină. Ea trebuie condamnată şi pedepsită fără ezitare.

Dar, să fim sinceri, cea mai mare violenţă împotriva familiei nu vine doar din casele noastre, ale românilor, ci chiar din partea clasei politice. Sub pretextul protecţiei sunt impuse în România legi şi ideologii străine de sufletul românesc şi de identitatea românească, legi care slăbesc familia, relativizează rolul părinţilor în educaţia copiilor şi otrăvesc educaţia copiilor, prin experimente marxist-culturale. Este o ipocrizie să pozăm aici în apărători ai victimelor, cât timp rămânem slugile unor agende externe străine care atacă valorile creştin-româneşti şi pun statul mai presus de părinţi.

România are nevoie de soluţii pentru popor, de soluţii sănătoase, de politici care să sprijine familia, nu să o destrame, de părinţi respectaţi, nu înlocuiţi de birocraţi de la Bruxelles sau alţii, de legi care apără femeile şi copiii, dar şi de curajul de a spune răspicat: "Familia creştină în România nu se negociază!".

Cât timp clasa politică va continua să joace teatru şi să trădeze credinţa în Dumnezeu, valorile şi iubirea de Dumnezeu, declaraţiile din plen, astăzi, rămân vorbe goale.

Noi, deputaţii independenţi, alegem să spunem adevărul. Violenţa domestică trebuie pedepsită, fără discuţie, dar cea mai mare rană a României este violenţa de stat împotriva familiei creştine.

Concret, stimaţi colegi de la guvernare, în afară să vorbiţi frumos de 35 de ani, ce faceţi?!

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Continuăm lucrările noastre.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea funcţiei de vicepreşedinte - membru executiv - sectorul instrumente şi investiţii financiare, al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu sunt.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

317 voturi pentru, un vot împotrivă, 7 abţineri, un vot "nu votez". Hotărârea a fost adoptată.

La punctul 3 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2025 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru combaterea traficului de persoane.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? De asemenea, adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

Cu 336 de voturi pentru, 3 abţineri, două voturi - "nu votez", hotărârea a fost adoptată.

Trecem la punctul 4 al ordinii de zi.

4. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 6/2025 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

Cu 345 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri, hotărârea a fost adoptată.

La punctul 5 avem înscris Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2025 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

De asemenea, proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

Cu 344 de voturi pentru, două contra, 5 abţineri, două voturi - "nu votez", hotărârea a fost adoptată.

Punctul 6. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 5/2023 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sprijinirea procesului de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu sunt.

Începem dezbaterea pe articole.

La titlu sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

348 de voturi pentru, două contra, 5 abţineri. Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 7. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 12/2025 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Proiectul de hotărâre, de asemenea, a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Începem dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

356 de voturi pentru, 4 abţineri, două voturi - "nu votez". Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 8. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 14/2025 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Iniţiativa Central-Europeană - Dimensiunea Parlamentară.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? De asemenea, nu sunt. Adoptat.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

349 de voturi pentru, 9 voturi contra, 5 abţineri. Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 9. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2025 privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? De asemenea, adoptat.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

356 de voturi pentru, 5 abţineri. Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 10. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 24/2025 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi afişat.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt, la dezbateri generale? Nu sunt.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Am încheiat dezbaterile.

Vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Să înceapă votul!

Cu 356 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abţineri, hotărârea a fost adoptată.

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată; Pl-x 314/2025; L 343/2025; lege organică.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Petreţchi?

Vă rog.

Sunteţi iniţiator?

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Prezenta propunere legislativă completează demersurile de transparenţă deja existente la nivelul Executivului.

Extinderea acestui sistem şi la nivel parlamentar reprezintă un pas important pentru ţara noastră, reprezentând un pas în direcţia creşterii transparenţei activităţii autorităţilor publice, în acord cu cerinţele şi recomandările Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, consolidând încrederea cetăţenilor în instituţiile publice, încurajând concurenţa corectă şi aliniind România la standardele internaţionale de guvernanţă, în special în contextul aderării la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Platforma RUTI, în Parlament, va permite monitorizarea transparentă a interacţiunilor dintre decidenţi şi societate, oferind instrumentele de analiză a domeniilor şi actorilor activi în procesul legislativ.

Totodată, domnule preşedinte, permiteţi-mi să utilizez momentul pentru a menţiona că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine această propunere legislativă, susţinând paşii concreţi spre mai multă transparenţă şi responsabilitate în activitatea parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul iniţiatorilor.

Fac precizarea că acum iau cuvântul iniţiatorii acestui proiect.

Dau cuvântul doamnei deputat Violeta Alexandru.

Senator, scuzaţi!

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş vrea să ştiţi că au ajuns la mine toate mesajele dumneavoastră, la mine şi la colegii care au lucrat asupra acestei propuneri de modificare a Legii statutului deputaţilor şi senatorilor.

Sigur că nu vă cer să mă credeţi pe cuvânt, dar fac această declaraţie în faţa plenului celor două Camere pentru a vă asigura că aceste mesaje au fost, în măsura posibilităţilor - pentru că unele dintre ele erau contrare şi la un moment dat trebuia luată o decizie -, dar, în funcţie de cum vor funcţiona şi cum se va implementa acest proiect, aveţi în mine garanţia că voi fi atentă, şi eu şi colegii mei, la eventuale necesare amendamente ulterioare.

Într-un proiect de lege nu poţi să prevezi toate detaliile de funcţionare şi, ca atare, după adoptarea acestor modificări, cu siguranţă va mai urma o etapă de elaborare a normelor secundare unde, din nou, ne vom consulta.

Am să mă opresc aici, cu privire la intervenţia mea în acest punct, spunând următorul lucru. Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului a fost creată în sprijinul - aşa este şi denumirea - procesului de aderare la OCDE. De aceea, indiferent de formaţiunea politică - şi încă o dată subliniez -, ştiind că există mai multe comentarii, unele reţineri cu privire la aplicarea unor aspecte din proiect, cu privire la care voi fi atentă în perioada următoare, indiferent de formaţiunea politică, aş vrea să mulţumesc tuturor colegilor din comisia specială pentru contribuţiile pe care le-au avut de-a lungul acestor luni în care am discutat, am discutat, am avut mai multe variante de lucru şi am ţinut cont, în măsura posibilităţilor, de cât mai multe observaţii.

Nu în ultimul rând, o modificare legislativă ţine de voturi în Parlament - acesta este adevărul -, astfel încât aş vrea să mulţumesc liderilor grupurilor parlamentare, cu care, de asemenea, ne-am văzut, încercând să găsim o soluţie... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, doamnă senator.

Dau cuvântul, tot din partea iniţiatorilor, domnului deputat Mihai Ghigiu.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect vine, în primul rând, să răspundă unei priorităţi, respectiv unei condiţionalităţi pentru aderarea la OCDE - un proiect de ţară, probabil, cel mai important proiect pe care România şi l-a asumat după aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO.

Apartenenţa la această organizaţie va spori atractivitatea României pentru investiţii străine şi va reduce costurile de finanţare, îmbunătăţind în acelaşi timp percepţia despre stabilitatea României.

Proiectul vine să standardizeze interacţiunile dintre decidenţi şi persoanele juridice mandatate, pentru a asigura transparenţa şi reprezentarea tuturor celor interesaţi la procesul legislativ.

Acest Registru Unic, gestionat online şi accesibil public, va creşte calitatea politicilor publice, permiţând o dezbatere deschisă şi cu o participare largă.

Am auzit între colegi că ar fi vorba de o nouă povară birocratică. Este mai degrabă un instrument care sprijină şi consolidează democraţia şi, în acelaşi timp, vine să întărească încrederea cetăţenilor în instituţiile statului.

Deja un model similar funcţionează la Comisia Europeană -probabil că o parte dintre dumneavoastră sunteţi familiarizaţi cu el -, dar şi la Guvernul României.

Şi tot noi, aici, în plenul celor două Camere, în luna martie, cred, am aprobat un proiect de lege prin care extindem şi la alte categorii din zona Executivului acest Registru Unic al Transparenţei.

Partidul Social Democrat va susţine orice fel de iniţiativă care întăreşte încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Tot din partea iniţiatorilor, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Bună ziua, dragi colegi!

Forma proiectului supusă dezbaterii astăzi este una, zic eu, acceptabilă şi bună, atât pentru noi, ca parlamentari, cât şi pentru obiectivul nostru de a atinge încă un jalon pentru aderarea la OCDE.

Proiectul iniţial a fost dezbătut aproximativ trei, patru luni de zile, şi evident că erau anumite elemente pe care a trebuit să le corectăm, să le supunem atenţiei dumneavoastră, a fiecărui grup, şi astăzi am ajuns la o formă care zic eu că este una decentă şi bună, şi care şi atinge obiectivul OCDE. În aşa fel încât am scos din proiectul iniţial orice întâlnire, am introdus doar întâlnirile pe marginea proiectelor deja depuse în Parlament; au fost scoase persoanele fizice, pentru că noi ne întâlnim aproape zilnic cu persoane fizice care au tot felul de idei şi ne supun atenţiei foarte multe probleme, şi au rămas doar persoanele juridice, cele care au un interes de a modifica sau de a sprijini o anumită lege. În aşa fel încât proiectul de astăzi este unul care, în acelaşi timp, transparentizează activitatea noastră, dar ne şi protejează de orice interpretări.

Ştiu că Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege, vă invit şi pe dumneavoastră.

Este foarte important să atingem acest jalon şi sper să o facem, în aşa fel încât în 2026 să intrăm în acest club select, OCDE, al democraţiilor şi economiilor dezvoltate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Acestea au fost luările de cuvânt din partea iniţiatorilor.

În continuare dau cuvântul, pentru prezentarea raportului, domnului deputat Seres Dénes, preşedintele Comisiei pentru Statut.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Seres Dénes:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul introducerii unor reguli de transparenţă şi acces corect la dezbateri şi decizii la nivelul parlamentarilor, prin menţionarea, de către aceştia, de fiecare dată, într-o platformă dedicată şi disponibilă publicului larg - Registrul Unic al Transparenţei Intereselor - RUTI -, a întâlnirilor avute cu persoane terţe pe marginea modificării/completării unor iniţiative legislative.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menţionată mai sus în şedinţa din 29 septembrie, la lucrările comisiei fiind prezenţi fizic şi online 10 din totalul de 11 membri.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 7 voturi pentru, 3 împotrivă -, să propună plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în forma propusă de iniţiatori, cu amendamentele respinse prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţia României, republicată.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord, pentru claritatea textului alin. (2) al art. 12, sintagma "persoanele terţe" se va citi "persoane terţe".

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecem la dezbateri generale.

Avem mai mulţi colegi înscrişi.

Dau cuvântul domnului deputat Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Înainte de toate, susţinem aderarea ţării noastre la OECD.

Dincolo de oportunităţile economice, investiţionale, sigur că vom aparţine unui club select.

Avem câteva criterii şi, aici, astăzi, vorbim despre Legea RUTI.

Trebuie să vă spun că, dincolo de a susţine aderarea ţării noastre la OECD, acest proiect de lege este un proiect superficial, inaplicabil şi este un proiect care n-are nicio legătură cu realitatea.

Asta nu înseamnă că nu susţinem transparenţa totală pentru actul legislativ. Înseamnă că, dincolo de dublă măsură, fiindcă pentru ceilalţi nu există acest criteriu, dar am înţeles că cei care vin mai târziu trebuie să răspundă altor criterii, lipsesc definiţiile din acest proiect de lege. (Aplauze.)

Dacă definiţiile nu sunt corecte... (Aplauze.) dacă definiţiile nu sunt precise, orice lege lasă loc de interpretare. Şi dacă este interpretabilă o lege, se va interpreta în diferite moduri.

Nu este foarte bine definit ce înseamnă "întâlnirile online". (Aplauze.) E-mailul este "online"? WhatsApp-ul este "online"? Telefonul este "online"?

Deci, din acest punct de vedere, această lipsă, această ambiguitate va crea o grămadă de probleme, şi este o chestiune de timp până când cineva va fi încadrat în abuz de serviciu - nu a respectat legea. (Aplauze.)

Aşa cum am văzut în 25 de ani, o astfel de lege care este inaplicabilă, la un moment dat, va cere o instituţie, o autoritate, ceva care va controla parlamentarii. Se va întâmpla mâine, poimâine, e o chestiune de timp (Aplauze.) - instituţie, buget, personal, atribuţii şi rezultate.

Deci este o lege care poate fi corectată prin ghidul de aplicare.

Vom vota acest proiect de lege la votul final... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului Velcescu Florin-Bogdan, din partea AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere modul în care a decurs şedinţa de ieri din Comisia Statutului sau, mai exact, de dezbatere a Statutului, grupul parlamentar se va abţine.

Nu am înţeles câteva amănunte - le-am ridicat în cadrul comisiei, n-aţi vrut să răspundeţi la ele, aţi votat tot timpul 7 - 3, şi anume:

Alin. (5) din art. 12 - "Prin «persoane terţe» se înţelege orice reprezentant mandatat al unei societăţi înfiinţate conform Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societate cu obiect de activitate advocacy..."

Nu vă supăraţi, nu există cod CAEN pentru aşa ceva.

"...societate cu obiect de activitate public affairs"...

Din nou, nu există cod CAEN pentru aşa ceva; sau, dacă există, v-aş ruga sau v-am rugat, la momentul ăla, să le treceţi în limba română.

Puteaţi foarte frumos să spuneţi că e vorba de firme de lobby şi de firme de consultanţă, şi se închidea discuţia.

Prin ce-aţi făcut aici, prin artificiul ăsta, practic, i-aţi păcălit pe cei de la OCDE, spunându-le că am atins jalonul, fără să discutăm de fapt despre o lege a lobby-ului.

Înţeleg, e în regulă, suntem pentru transparentizare, dar hai s-o facem cum trebuie.

Adică - acest proiect de lege încalcă toate normele constituţionale.

Să vedem ce-o să iasă în momentul în care o să înceapă abuzurile. Pentru că la un moment dat vă veţi alerga între voi şi veţi spune: "Tu te-ai întâlnit!", "Ba nu! Nu m-am întâlnit! Stai să mă uit în RUTI!".

Nu e în regulă. Aveţi grijă! (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul, de asemenea, din partea Grupului AUR, domnului senator Petrişor Peiu.

Domnul Petrişor-Gabriel Peiu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt câteva motive pentru care ne vom abţine să votăm acest proiect de lege.

În primul rând, daţi-mi voie să le amintesc colegilor de la putere că în limba română organizaţia, pe care o tot invocă în incantaţii din astea ciudate, se numeşte OCDE, nu OECD. OECD sunt abrevierile din altă limbă. (Aplauze.)

În al doilea rând, vreau să spun că este o treabă făcută de mântuială, şi de aici lipsesc, de exemplu, cei care au influenţat foarte mult câteva legi importante în România, şi anume ambasadorii. (Aplauze.)

Sigur, v-aţi oprit la societăţile comerciale, dar aţi uitat să puneţi acolo ambasadorii. (Aplauze.)

Dau un singur exemplu - legea care reglementa impozitul pe câştigurile extraordinare, aşa-numita taxă de solidaritate din industria de ţiţei şi gaze, a fost modelată cu intervenţia ambasadorilor.

În al doilea rând, scoateţi din cei care pot să influenţeze procesul legislativ şi care ar trebui să fie cunoscuţi de opinia publică, preşedinţii de consilii judeţene şi primarii, care fac un lobby mai ceva ca orice firmă de lobby.

După care, sigur că este interesant de comentat - fără legătură cu acest proiect făcut de mântuială, fără legătură aparentă, juridică - faptul că, din ultimele 8 întâlniri pe care preşedintele OMV le-a avut cu preşedintele României, numai 3 au fost făcute publice şi niciuna din întâlnirile cu ministrul energiei sau cu ministrul finanţelor, ale aceluiaşi preşedinte OMV, nu au fost făcute publice. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

De asemenea, dau cuvântul domnului senator Silviu-Dorin Petrea.

Domnul Dorin-Silviu Petrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am un singur cuvânt pentru această lege: dictatură.

Asta vreţi să ne impuneţi, o dictatură, pe faţă, pe spate... (Râsete. Vociferări.)

Important e să ştiţi exact ce avem de făcut.

Haideţi să vă spun un lucru. Fiecare dintre voi, cei care aveţi Facebook, TikTok, intraţi în legătură cu cetăţenii; poate unii cu 100, poate unii cu doi, trei; fiecare dintre cetăţenii care v-au votat şi care v-au trimis aici, în Parlamentul ăsta, v-au votat să vă spună, să vă sugereze ce avem de schimbat, ce avem de pus în plus şi de modificat la anumite legi; noi nu suntem ai noştri.

Iar dacă vorbesc cu un coleg de-al meu, se poate interpreta că el mă influenţează pe mine şi eu pe el.

Oameni buni, despre ce vorbim?

Trebuie să ne oprim cu dictatura asta pe care încercaţi, punct cu punct, să o insinuaţi şi să înţelegeţi un lucru: suntem trimişi aici de către cetăţeni, cu ei stăm de vorbă, indiferent dacă ei sunt reprezentanţi ai unor companii, ai unor federaţii, ai unor sindicate.

Zilele trecute, în cadrul Comisiei pentru finanţe, bănci - să vă dau un singur exemplu - la Senat, au venit asociaţiile protecţiei consumatorilor şi ne-au rugat să le susţinem nişte puncte de vedere.

Împreună cu colegii noştri, au adoptat acele puncte de vedere.

Oameni buni, cetăţenii ne-au trimis aici, noi ne facem treaba, nu stăm toată ziua să ne punem cu cine ne întâlnim pe RUTI.

Acest lucru, cu OCDE-ul... aţi înnebunit pe toată lumea. Am observat că acest guvern şi-a schimbat stăpânii. Până acum luam foaia scrisă de la FMI, acum o luăm de la OCDE, unde nu suntem încă membri.

Luaţi-o mai încet cu OCDE-ul ăsta şi nu-l puneţi la orice lege pentru că aşa ne-a zis OCDE-ul, că nu ne interesează!

Haideţi să vedem cum facem să luptăm pentru cetăţeni şi pentru România, nu pentru alţii!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Nadia-Cosmina Cerva.

Doamna Nadia-Cosmina Cerva:

În primul rând, achiesez la observaţiile colegului de la AUR, cu privire la punctul 5. Parlamentul României are obligaţia să facă legi în limba română, pentru poporul român, nu cu traduceri copiate, neadaptate, din alte limbi.

Aşa cum spunea şi colegul meu, acele societăţi despre care se vorbeşte la punctul 5, adică reprezentanţii lor, nu există în Nomenclatorul Codurilor CAEN din România, nu există acele societăţi. Nu ştiu unde veţi încadra reprezentanţii acelor societăţi.

În ceea ce priveşte obligaţia parlamentarului de a se înregistra într-un registru, care este în subordinea Guvernului, nu face decât să băgăm Parlamentul sub Guvern.

Citiţi cu atenţie proiectul înainte să aplaudaţi!

2. Interdicţia de a lua legătura cu reprezentantul unei persoane juridice care nu se înscrie în acest registru, pentru că nu are sancţiune dacă nu se înscrie, eu nu pot să-l oblig pe reprezentantul acelei persoane juridice să se înscrie, pentru că nu există sancţiune.

Ei, pentru mine, parlamentar, există sancţiune dacă eu iau legătura cu el, el neînscriindu-se în registru.

Acesta este un mandat imperativ.

Am vrut... dar nu ştiu cât timp avem, dar vă rog să citiţi istoricul mandatelor imperative, să vedeţi ce ţări au avut mandat imperativ.

Şi vă spun doar atât - regimurile comuniste au avut mandate imperative.

Cu acest proiect, în forma asta, prin care îmi interziceţi mie, şi mă sancţionaţi, să iau legătura cu oricine, că e reprezentant al persoanei juridice, că e reprezentant al unui ONG, nu faceţi decât să transformaţi mandatul parlamentarului într-un mandat imperativ - ceea ce Constituţia României vă interzice, deciziile Curţii Constituţionale vă interzic.

Şi 2. Nu este vorba... mulţumesc domnului de la UDMR că a punctat foarte... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Dau cuvântul domnului Cristian-Emanuel Cîmpan.

Vă rog.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Fac parte din Comisia specială OCDE şi a fost discutat acest proiect în comisie.

Pot să spun, categoric, pot fi aduse modificări, însă astăzi avem în dezbatere un proiect de lege care ştiţi ce vizează? Întărirea transparenţei şi responsabilităţii la nivelul Parlamentului României.

Prin această modificare, practic, se propune instituirea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor, un instrument esenţial pentru ca cetăţenii să aibă acces real şi corect la dezbaterile şi deciziile noastre.

Acest proiect nu este doar o formalitate legislativă, ci putem să spunem că este un pas concret spre implementarea recomandărilor internaţionale ale Grupului de lucru OCDE privind integritatea publică, şi se tot vorbeşte de combaterea corupţiei.

Cu alte cuvinte, este un pas înainte pentru ca Parlamentul României să devină mai deschis, mai responsabil şi mai aproape de cetăţeni.

Votul pentru adoptarea acestui proiect înseamnă că ne asumăm să lucrăm împreună în lumina transparenţei şi să consolidăm încrederea românilor în instituţiile democratice.

Vă invit, aşadar, să susţinem acest demers printr-un vot favorabil.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului senator Daniel-Paul-Romeo Gheorghe.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:

Bună ziua, domnilor preşedinţi!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Ordinea corectă era următoarea: Legea lobby-ului şi după, această platformă. Poate constitui o lege separată, şi nu o modificare simplă de Statut.

Susţin aderarea la OCDE, cu toate că ordinea adoptării modificărilor legislative nu are niciun fel de logică.

Această modificare poate fi atacată oricând la Curtea Constituţională.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Dau cuvântul, din partea Grupului SOS România, doamnei Verginia Vedinaş.

Vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Dragi colegi,

Voi face câteva precizări cu privire la motivele care ne-ar îndritui pe toţi să reflectăm atunci când vom da votul.

Primul dintre ele, conform normelor de tehnică legislativă şi principiilor consacrate de cele două Curţi Europene, legea trebuie să fie predictibilă, să fie previzibilă.

Există o întreagă jurisprudenţă a Curţii Constituţionale care declară, pe aceste argumente, legi neconstituţionale.

Însăşi Puterea, prin reprezentanţii săi, a remarcat faptul că proiectul de lege are multe vicii sub acest aspect.

În al doilea rând, trebuie să facem distincţie între parlamentari, ca demnitari, şi alte categorii de demnitari.

S-a spus aici, extrem de convingător, că parlamentarii se află în slujba poporului, nu în slujba unor autorităţi, indiferent care ar fi acestea.

3. Ne-am învăţat, de 35 de ani, că, dacă organismele străine ne cer ceva - dacă ne cer să lătrăm, începem să lătrăm cu toţii.

Trebuie să facem distincţia între transpunerea în legislaţia internă a unor norme şi rezonabilitatea reglementărilor, şi respectarea exigenţelor pe care ni le-am asumat ca stat membru al Uniunii Europene.

Există, din nou vă spun - şi am avut o experienţă cu legea privind declararea averilor, vă amintiţi, 20 de ani a funcţionat într-un anumit fel, după care Curtea Constituţională a zis că nu e constituţional modul în care funcţionează.

Pentru aceste considerente, ne vom abţine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Vela.

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Pe procedură, vă rog.

Domnul Gheorghe Vela:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Eu vă propun să vedem şi partea bună a lucrurilor şi să nu fim atât de pesimişti. Transparenţa este un lucru bun pentru toată lumea, şi pentru cetăţeni şi pentru parlamentari.

Cui îi este frică de transparenţă? Celor care au ceva de ascuns, parlamentarilor care vor să ducă o viaţă căldicică, să nu se întâlnească cu cetăţenii, sau cetăţenii să ştie foarte puţine despre ei.

Oamenii care sunt cinstiţi, oamenii care sunt oneşti nu se sperie de transparenţă. Din contră, doresc să arate celorlalţi ce fac pentru comunităţile lor.

Dar cei care doresc să stea poate mai mult în întuneric - le este frică de transparenţă.

Şi Hristos spune - cel care are lucruri bune trebuie să le aducă la lumină.

De aceea, eu cred că este un proiect binevenit. Cetăţenii vor avea prima dată de câştigat, iar noi vom fi mai responsabili, pentru că lumea vede ce facem şi în numele cetăţenilor, şi mai ales cum ne facem treaba în Parlament.

Vă mulţumim frumos. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

(Domnul deputat Mihai-Adrian Enache solicită să ia cuvântul.)

Vă rog să-mi spuneţi, domnule lider de grup, pe ce procedură şi ce doriţi să spuneţi.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vrem să dăm un vot pentru îndeplinirea jaloanelor de aderare la OCDE, însă, pentru a avea în faţă o lege în limba română şi o lege fără riscuri de constituţionalitate, vă rugăm să supuneţi la vot o retrimitere, pentru o săptămână, la Comisia comună pentru Statut, iar apoi să votăm cu toţii această lege de care spunem că este nevoie, dar într-o formă corectă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Am înţeles.

Dau cuvântul doamnei senator Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Vă mulţumesc frumos.

Şi, încă o dată, vreau să vă asigur că am auzit tot ce aţi spus şi ce aţi sugerat, urmând să perfectăm, dacă sunt lucruri de schimbat, în continuare.

Însă, intervenţia mea de acum este despre subiectul de fond al acestui Registru Unic al Transparenţei Intereselor. Este despre transparenţă.

Chiar nu cred că trebuie să aveţi vreo frică că se întâmplă ceva dintr-o simplă menţionare, aşa cum se întâmplă la Parlamentul European, aşa cum se întâmplă în alte instituţii europene, în Parlamente europene.

Chiar nu văd de ce avem reţinere ca orice companie, orice sindicat, orice patronat, oricine doreşte să aibă acces la dumneavoastră, să vă prezinte un punct de vedere, să cunoască că şi concurenţa a avut acces la dumneavoastră, şi să poată să vă prezinte acel punct de vedere.

Este despre transparenţa şi accesul tuturor celor care au, prin mijloace democratice, să vă prezinte un punct de vedere, informaţiile urmând să fie afişate - lucru de care chiar am toată încrederea că n-aveţi de ce să vă temeţi.

Dacă sunt reglaje de făcut, în ghidurile care se vor face ulterior, în toate discuţiile pe care le vom avea şi mă voi implica să le am cu staffurile dumneavoastră, cu toţi cei interesaţi, le vom face.

Reţineţi că, pe de o parte, companiile şi toţi cei incluşi în definiţia pe marginea căreia mai putem discuta şi ulterior, în funcţie de cum arată reacţiile în implementare, se înregistrează cu o serie de date pe care e normal să le prezinte, pentru a se putea face legătura cu domeniul lor de activitate, iar dumneavoastră faceţi o simplă menţiune, o simplă menţiune, o frază - denumirea respectivei societăţi şi actul normativ pe marginea căruia vi s-a solicitat întrevederea. Nu se scrie nimic mai lung, nu se scrie nimic in extenso. Nu cred că este o problemă atâta vreme cât acceptăm reguli de transparenţă şi în Parlamentul României.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră şi pentru toată încrederea. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Vă supun la vot propunerea liderului deputaţilor AUR, de retrimitere o săptămână la comisie.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

Propunerea a fost respinsă.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Lucrăm pe raportul comisiei.

Comisia propune adoptarea în forma iniţiatorilor.

Raportul conţine şi amendamente respinse.

Dacă se susţin aceste amendamente?

Vă rog, domnule Ödön Szabó.

Domnul Szabó Ödön:

Stimaţi domni preşedinţi,

Onorată Cameră şi onorat Senat,

Avem două propuneri şi două amendamente la respinse.

Una se referă la spaţiul online, care, după părerea noastră, nu poate fi în forma propusă susţinută. Şi anume, dacă cineva îţi trimite un e-mail de la o persoană terţă, dacă nu este cumva înregistrată în RUTI şi ai citit e-mailul, cum îl mai ştergi din memorie? Pentru că asta ar însemna să nu ţii cont de ceea ce ţi-a trimis pe e-mail.

Deci, după părerea noastră, asta nu poate funcţiona. Şi punem punct, practic, alin. (6) la - "...desfăşurate la sediul Parlamentului, la sediile birourilor parlamentare din circumscripţii" - şi aici punct. Restul ar urma să fie şters.

Vă prezint ambele amendamente, o singură dată.

Iar următoarea modificare se referă la planificarea prealabilă.

În cazul întâlnirilor desfăşurate fără o planificare prealabilă - dacă eşti la o conferinţă şi cineva te abordează şi vrea să-ţi spună o problemă, tu spui, domnule, nu pot, pentru că trebuie să verific dacă eşti în RUTI, dacă eşti înregistrat sau nu.

Şi ce faci cu aceste tipuri de înregistrări?

Şi, dacă ţi-a spus punctul de vedere, cum îl mai înregistrezi?

Deci, sunt probleme, după părerea noastră, de aplicabilitate a acestei iniţiative.

Vă mulţumim.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Supun la vot cele două, pe rând.

Primul amendament susţinut de domnul deputat.

Să înceapă votul!

Amendamentul a fost respins.

Al doilea amendament al Grupului UDMR.

Să înceapă votul!

De asemenea, şi al doilea amendament a fost respins.

Alte amendamente nu sunt depuse şi nu sunt susţinute.

Cu alte cuvinte, am încheiat dezbaterile.

Urmează să trecem la vot.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului propunerea comisiei, de adoptare a propunerii legislative.

Să înceapă votul!

Cu 236 de voturi pentru, 13 contra, 105 abţineri, un vot "nu votez", proiectul a fost adoptat.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 30 septembrie 2025, s-a depus la Secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, adoptată în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile de la data depunerii.

Continuăm lucrările.

La punctul 12 al ordinii de zi avem Solicitarea Preşedintelui României, domnul Nicuşor-Daniel Dan, cu privire la aprobarea înfiinţării pe teritoriul naţional a Comandamentului Nodului Logistic - România (Logistic Enabling Node - România/LEN-R), cu statut de Comandament Aliat, ca parte componentă a Comandamentului Misiunii de Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO - HQ NSATU.

Solicitarea Preşedintelui, proiectul de hotărâre şi raportul comun al Comisiilor pentru apărare au fost distribuite şi afişate pe paginile de Internet ale celor două Camere.

Are cuvântul doamna senator Nicoleta Pauliuc, din partea Comisiilor pentru apărare, pentru prezentarea raportului comun şi a proiectului de hotărâre.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Nicoleta-Pauliuc:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

În urma şedinţei din 17 septembrie 2025, Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au sesizat Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reunite din Camera Deputaţilor şi din Senat cu scrisoarea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României, prin care propune Parlamentului României aprobarea înfiinţării pe teritoriul naţional a Comandamentului Nodului Logistic - România, pentru întocmirea raportului comun şi a proiectului de hotărâre a Parlamentului, în vederea înscrierii în proiectul ordinii de zi a proximei şedinţe comune a celor două Camere.

Scrisoarea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României, prevede următoarele:

- Pe fondul agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, respectiv al efectelor asupra capacităţii de apărare a forţelor armate ucrainene, la Summitul NATO de la Washington din 10 iulie a.c. s-a decis înfiinţarea unei misiuni de asistenţă de securitate şi instruire NATO pentru Ucraina.

- În primăvara anului 2024, pe fondul evoluţiei agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, autorităţile aliate au iniţiat demersurile pentru lansarea unei misiuni sub conducerea NATO, în sprijinul Ucrainei. Aceste demersuri s-au concretizat în cadrul Summitului de la Washington, când şefii de stat şi de guvern reuniţi in cadrul Consiliului Atlanticului de Nord au decis lansarea misiunii de asistenţă de securitate şi instruire NATO pentru Ucraina.

- Obiectivul misiunii este coordonarea, sub comanda comandantului suprem aliat din Europa - SACEUR -, a asistenţei în domeniul securităţii pentru Ucraina şi sprijinirea creşterii interoperabilităţii armatei ucrainene, fără angajarea NATO ca parte la conflict.

- Misiunea este de tip non-combat şi se desfăşoară numai pe teritoriul statelor aliate, neavând atribuite un teatru de operaţii sau o zonă de operaţii întrunită.

- La solicitarea ministrului apărării naţionale, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Preşedintele României propune Parlamentului României aprobarea înfiinţării pe teritoriul naţional a Comandamentului Nodului Logistic - România, cu statut de Comandament Aliat, ca parte componentă a Comandamentului Misiunii de Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO - HQ NSATU.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reunite din Camera Deputaţilor şi din Senat au dezbătut scrisoarea Preşedintelui României în şedinţa din data de 29 septembrie 2025.

Având în vedere conţinutul scrisorii domnului preşedinte Nicuşor-Daniel Dan - Preşedintele României, în baza actelor normative menţionate anterior, luând în considerare punctele de vedere exprimate în timpul dezbaterilor de reprezentanţii instituţiilor, Comisiile pentru apărare reunite au hotărât cu votul unanimităţii membrilor prezenţi să adopte un raport comun de admitere şi proiectul de hotărâre prevăzut în anexă.

În consecinţă, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reunite din Camera Deputaţilor şi din Senat supun spre dezbatere şi adoptare plenului Camerelor reunite raportul comun de admitere şi proiectul de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre.

Dacă sunt intervenţii de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambul? Nu sunt. Adoptat.

Articol unic? De asemenea, adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre în ansamblu.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul!

Cu 296 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, 42 de abţineri şi un vot "nu votez", hotărârea a fost adoptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Având în vedere că la următoarele două puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcţie, care se fac prin vot secret cu buletine, pentru a câştiga timp, vă propun ca fiecare punct să fie dezbătut separat, iar voturile pentru aceste numiri să fie exprimate concomitent.

Astfel, vom face un singur apel nominal şi vom primi două buletine de vot pentru ambele numiri înscrise pe ordinea de zi.

Dacă sunt obiecţii la această propunere?

Dacă nu sunt, vă supun votului această propunere.

Să înceapă votul!

Cu 334 de voturi pentru, 3 voturi contra, două abţineri, propunerea a fost adoptată.

Aşadar, trecem la punctul 13.

13. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2025 privind alegerea membrilor şi a biroului Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Proiectul de hotărâre a fost afişat.

Grupul parlamentar POT din Camera Deputaţilor propune desemnarea domnului deputat Grofu Daniel în calitatea de membru al Comisiei SIE, în locul doamnei deputat Gavrilă Anamaria.

Conform prevederilor art. 100 din Regulamentul activităţilor comune, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot.

Buletinul de vot va fi completat conform nominalizării.

După numire, noul membru al Comisiei SIE va depune jurământul în faţa Parlamentului.

De asemenea, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, la pct. 14 avem înscris Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 2/2025 privind alegerea membrilor şi a biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Proiectul de hotărâre a fost afişat.

Grupurile parlamentare ale PSD propun desemnarea domnului deputat Mina Marian în calitatea de membru al Comisiei SRI, în locul domnului deputat Cojocaru Petru-Bogdan.

Conform prevederilor art. 100 din Regulamentul activităţilor comune, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot.

Buletinul de vot va fi completat conform nominalizării.

Iar, după numire, noul membru al Comisiei SRI va depune jurământul în faţa Parlamentului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Am finalizat dezbaterile.

Urmează, aşa cum am stabilit anterior, exercitarea votului secret.

Vă reamintesc semnificaţia votului secret cu buletine de vot, potrivit dispoziţiilor regulamentare.

Deputatul şi senatorul votează pentru numire, lăsând neatinse numele şi prenumele persoanei propuse a fi numită şi votează contra numirii, tăind numele persoanei propuse.

Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor, ale căror nume nu au fost tăiate, depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea.

Cu aceste precizări, trecem la vot.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În faţa dumneavoastră sunt două urne de vot inscripţionate corespunzător.

Îi invit pe cei doi chestori ai Senatului să ocupe locurile rezervate pentru înmânarea buletinelor de vot.

Doamna senator Doina Federovici va citi lista senatorilor.

Vă rog, cei doi chestori.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi face apelul nominal şi rog colegii senatori să răspundă cu apelativul "prezent".

Bolojan Ilie Gavril absent
Cseke Attila-Zoltan absent
Predoiu Marian-Cătălin absent
Tánczos Barna prezent
Abrudean Mircea prezent
Aldea Valentina-Mariana prezentă
Alexandru Victoria-Violeta prezentă
Anghel Răzvan-Paul prezent
Anisie Monica-Cristina prezentă
Antal István-Loránt prezent
Barcari Dorina absentă
Bem Cristian prezent
Bică Andra prezentă
Blaga Vasile absent
Bochileanu George-Cătălin prezent
Bodea Marius prezent
Borţun Ştefan prezent
Bota Gheorghe-Ioan prezent
Buzatu Oana-Constantina prezentă
Carp Ionel prezent
Doamna senator Barcari este prezentă.
Mergem mai departe.
Caşcaval Dan absent
Catana Claudiu-Daniel prezent
Cazanciuc Robert-Marius absent
Cernic Sebastian prezent
Cerva Nadia-Cosmina prezentă
Chelaru Mircia prezent
Chertif Costache prezent
Cibu Deaconu Ruxandra prezentă
Ciuperceanu Ionuţ-Ciprian prezent
Cîmpeanu Sorin-Mihai absent
Constantinescu Rodica prezentă
Corlăţean Titus absent
Coşa Silviu-Iulian absent
Coteţ Mihai prezent
Császár Károly Zsolt prezent
Cuşnir Rodica prezentă
Darău Ambrozie-Irineu prezent
Dîrlău Andrei-Emil prezent
Dobra Elena-Adelina absentă
Dogariu Eugen prezent
Dumitrescu Cristina-Gabriella absentă
Dunca Marius-Alexandru prezent
Federovici Doina-Elena prezentă
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel absent
Floroiu Ionel prezent
Flutur Gheorghe absent
Fodoca Liviu-Iulian prezent
Geamănu Ştefan prezent
Gheorghe Daniel-Paul-Romeo prezent
Ghinea Cristian prezent
Ghiţă Robert-Daniel prezent
Graur Cătălin prezent
Horga Maria-Gabriela absentă
Humelnicu Marius prezent
Iacob Constantin-Ciprian prezent
Jianu Florin-Nicolae absent
Jitaru Ovidiu prezent
Kondor Ágota absentă
Kovács Maté prezent
Lavric Sorin prezent
Manea Dumitru absent
Marian Călin-Petru prezent
Mazilu Liviu-Lucian prezent
Mălăiescu Luca prezent
Mărginean Lucian prezent
Mihai Daniela prezentă
Mircescu Ion-Narcis prezent
Mîndru Cătălin-Emil prezent
Mohan Aurel-George prezent
Moise Sorin prezent
Neagu Nicolae absent
Negoi Eugen-Remus absent
Negru Corneliu prezent
Nicula Mircea-Cristian prezent
Niculescu-Ţâgârlaş Cristian-Augustin absent
Novak Levente prezent
Onea Olga absentă
Oprinoiu Aurel absent
Orban Carmen prezentă
Parasca Teofil absent
Pauliuc Nicoleta prezentă
Păduraru Răducu-Adrian prezent
Pălărie Ştefan prezent
Păsculescu Veta prezentă
Păucean-Fernandes Luminiţa absentă
Păun Ana-Cynthia-Ioana absentă
Peia Ninel prezent
Peiu Grigore-Adrian prezent
Peiu Petrişor-Gabriel prezent
Petre George-Cezar prezent
Petrea Dorin-Silviu prezent
Pintea Paul-Ciprian prezent
Plăeşu Laurenţiu prezent
Potecă Vasilică prezent
Presură Alexandra absentă
Puiu Ovidiu absent
Răcuci Claudiu-Vasile absent
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Robe Liviu Sorin absent
Roman Marius-Valentin absent
Rujan Ion-Cristinel prezent
Rus Vasile-Ciprian prezent
Rusu Ioan-Cristian prezent
Rusu Petrică Lucian prezent
Sandu Mircea-Ionuţ prezent
Sava Clement prezent
Silegeanu Cătălin prezent
Spau Dumitru prezent
Spătaru Elena-Simona prezentă
Stan Ioan absent
Stănescu Paul absent
Stelea Niculina prezentă
Stoica Ciprian-Titi absent
Stoiciu Victoria prezentă
Streinu Cercel Adrian prezent
Stroe Felix prezent
Şipoş Eugen-Cristian prezent
Şipoş Sorin-Gheorghe absent
Ştefănache Gheorghe prezent
Ştefănescu Daniela prezentă

Doamna Ştefănescu a revenit în sală? Era în sală. Absentă.

Ştefănescu Daniela, dacă a revenit în sală? (Vociferări.) Este? Prezentă.
Tasnadi Istvan-Szilard prezent
Tănăsescu Alina-Elena absentă
Turos Lóránd prezent
Ţepeluş Laurenţiu-Cristinel prezent
Varga Glad-Aurel absent
Vasile Marian prezent
Vântu Cristian absent
Vela Gheorghe prezent
Veştea Mihail absent
Vlahu Nicolae prezent
Vlaşin Sorin prezent
Vlăescu Virgiuliu-George prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Onea Olga, prezentă.
Robe Liviu Sorin, prezent.

Mulţumim.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de doamna senator Doina-Elena Federovici, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Mihai Coteţ, vicepreşedinte al Senatului.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În continuare, invit doi colegi chestori ai Camerei Deputaţilor pentru a înmâna buletinele de vot.

Domnule deputat Romeo Lungu? (Vociferări.) Nu sunteţi.

Doamna Simona Bucura-Oprescu?

Mulţumesc.

De asemenea, o invit pe doamna deputat Silvia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, pentru a citi lista colegilor.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Votaţi şi vă citesc. Văd că aţi votat.

Marian Neacşu absent
Liviu-Ionuţ Moşteanu absent
Ciprian-Constantin Şerban absent
Radu Marinescu absent
Radu-Dinel Miruţă absent
Alexandru-Florin Rogobete absent
Oana-Silvia Ţoiu absentă
Diana-Anda Buzoianu absentă
Florin-Ionuţ Barbu absent
Petre-Florin Manole absent
Bogdan-Gruia Ivan absent
Adomnicăi Mirela Elena prezentă
Albu Dumitriţa absentă
Alecsandru Marius-Nicolae prezent
Alecu Robert absent
Amet Varol absent
Andrei Alexandru-Ioan absent
Andrei Cosmin absent
Andronache Gabriel prezent
Andruşcă Lucian-Nicolae prezent
Artimon Dan-Cătălin absent
Atanasiu Corina prezentă
Avrămescu Ştefăniţă-Alin prezent, a votat
Baciu Romică-Andrei absent
Badea Nelu-Valentin prezent, a votat
Badiu Georgel absent
Balan Ioan absent
Bara Nicolae-Adrian absent
Barstan Tiberiu-Claudiu prezent
Baş Ana-Marcela prezentă
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Becali George absent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor prezent
Berescu Monica-Elena prezentă
Biro Daniel-Răzvan prezent, a votat domnul deputat
Biró Rozália-Ibolya absentă
Blaga Daniel-Codruţ prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogdan Ionel-Ovidiu absent
Bogdănel Lucian-Gabriel prezent
Bordian Alexandru prezent, a votat
Borş George-Mădălin prezent
Boşutar Tiberiu-Nicolae prezent
Botez Mihai-Cătălin absent
Bouda Ştefan absent
Bruynseels Ramona-Ioana prezentă, a votat
Bucur Ariana-Oana prezentă
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budacă Vasile prezent
Domnul deputat Bara este prezent.
Budăi Marius-Constantin prezent
Buican Cristian absent
Bulai Iulian absent
Bulearcă Marius-Felix absent
Burduja Sebastian-Ioan absent
Butură Cristina-Irina prezentă, a votat
Cadar Răzvan-Olimpiu prezent
Caragaţă Florin prezent
Câciu Adrian prezent
Cernit Maria prezentă
Chilat Crina-Fiorela prezentă
Chirilă Virgil Alin prezent
Chiriţă Răzvan-Mirel prezent
Ciobanu Adrian-Virgil absent
Ciobotaru Dragoş-Fănică prezent
Ciocan Doiniţa prezentă
Ciolacu Ion-Marcel absent
Ciornei Daniel-Cătălin prezent, a votat domnul deputat
Ciortea Răzvan-Iulian prezent
Ciubuc Ciprian absent
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciunt Ionel prezent
Cîmpan Cristian-Emanuel prezent
Cîmpean Ovidiu-Vasile prezent
Cîmpianu Andreea-Petronela absentă
Cîrligea Florin-Eugen absent
Cîrligeanu Ariadna-Elena prezentă, a votat doamna deputat
Coarnă Dumitru prezent
Cojocaru Petru-Bogdan prezent
Coleşa Ilie-Alin prezent, a votat domnul deputat
Coliban Allen prezent
Coman Dragoş-Florin prezent
Constantinescu Andra-Claudia prezentă, a votat
Constantinescu Sergiu-Mircea prezent
Corcheş Codruţa-Maria prezentă
Corendea Cosmin-Ioan a votat domnul deputat, este prezent
Cotinescu Ilie-Aurelian absent
Cotîrleţ Paul-Claudiu prezent
Cozma Adrian-Felician absent
Cristian Brian prezent
Cruşoveanu Marian prezent
Crîstici Ognean prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csillag Andrei absent
Csoma Botond absent
Culeafă Mihai absent
Dascălu Cristina-Emanuela prezentă, a votat doamna deputat
Dimitriu Alexandru-Paul prezent
Doboş Elena prezentă, a votat doamna deputat
Dobre Ciprian-Minodor absent
Dolineaschi Andrei prezent
Drăgoescu Cezar-Mihail prezent
Drinceanu Vlad-Florentin prezent
Drulă Cătălin absent
Dunava Costel Neculai absent
Echert Adrian prezent
Enache Diana prezentă, a votat
Enache Mihai-Adrian prezent, a votat domnul lider
Enachi Raisa prezentă
Ene Gabriela-Corina prezentă
Făget Mădălin-Laurenţiu prezent
Fechet Mircea prezent
Feodor Silviu absent
Fifor Mihai-Viorel absent
Firczak Iulius Marian prezent
Florea Gabriel-Florinel absent
Furtună Mirela prezentă
Gal Călin-Graţian absent
Gál Károly prezent
Ganţ Ovidiu Victor absent
Gavrilă Anamaria prezentă
Gavrilă Bianca-Eugenia absentă
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă
Geamănu Aurora-Adela prezentă
Domnul deputat Gal Călin, prezent.
Georgescu Gheorghe-Daniel prezent
Gheorghe Andrei Daniel absent
Gheorghe Ionel absent
Gheorghe Mihai-Claudiu absent
Gheorghiu Andrei-Florin prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Gherasim Laura absentă
Ghigiu Alexandru-Mihai prezent
Gima George absent
Giurgiu Adrian prezent
Gliga Dumitriţa prezentă
Goidescu Ionel prezent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Govor Mircea-Vasile absent
Grindeanu Sorin-Mihai prezent, a votat domnul preşedinte
Grofu Daniel prezent
Grosaru Ioana absentă
Grosu Veronica absentă
Groza Călin-Florin prezent
Gurlui Silviu-Octavian absent
Guşă Andrei-Cosmin absent
Hagiu Augustin-Florin prezent
Hajdu Gábor absent
Hangan Pollyanna-Hanellore absentă
Holban Georgeta-Carmen absentă
Hristu Cosmin absent
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iagăr Monica prezentă, a votat doamna deputat
Iancu Marius-Ionel prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ion Nicolae-Mirel prezent
Ion Stelian-Cristian absent
Ionescu Monica absentă
Ionescu Radu-Mihail absent
Ionescu Tudor prezent
Iordache Ion absent
Iosub Cosmin-Teodor absent
Irimia Ancuţa-Florina absentă
Isac Marius-Adrian prezent
Jianu Iosif-Florin prezent
Kántor Boglárka prezentă
Kelemen Hunor prezent
Kolcsár Anquetil-Károly prezent
Koler Eduard-Virgil a votat domnul deputat, prezent
Könczei Csaba prezent
Kroncsiş Sebastian-Andrei prezent
Kulcsár-Terza József-György prezent
Ladányi László-Zsolt prezent
Lazăr Teodor prezent
Lăpuşan Remus-Gabriel prezent
Lăzăroi Ioan prezent
Lipă Elisabeta absentă
Longher Ghervazen prezent
Lőrincz Ştefan-Iulian prezent
Lovin Ramona absentă
Lungu Romeo-Daniel prezent
Macovei Ilie Simona-Elena absentă
Magyar Loránd-Bálint prezent
Manta Claudiu prezent
Markó Attila-Gabor prezent
Marussi George-Nicolae prezent
Matei Aneta prezentă
Matei Sergiu-Lucian absent
Matichescu Mirela-Florenţa prezentă
Matieş Călin-Gheorghe absent
Mărgărit Mitică-Marius absent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Miclău Samuel-Virgil absent
Mihaiu Radu-Nicolae prezent
Mihalcea Ioan prezent
Mihalcea Remus-Gabriel prezent
Mihalcea Silvia-Claudia prezentă, votez la final
Mihăescu Mugur absent
Mihuţi Bogdan-Florian prezent
Miklós Zoltán prezent
Mina Marian prezent
Mircea Florin prezent
Mititelu Eduard-Tatian prezent
Mitrea Dumitrina absentă
Mîndrescu Nicolae absent
Mîndroc Cătălin-Viorel prezent
Mocanu Adrian prezent
Moiseev Alexandrin prezent
Moisin Radu-Marin prezent
Molnar Andrei prezent
Morar Lucian-Ioan-Titus prezent
Moş Patricia-Simina-Arina absentă
Muncaciu Sorin-Titus absent
Munteanu Valeriu absent
Murad Mohammad absent
Murariu Oana prezentă
Muraru Iulian-Alexandru prezent
Muşat Doru-Lucian absent
Nacov Gheorghe absent
Nagy Szabolcs prezent
Nagy Vasile prezent
Nassar Rodica prezentă, a votat doamna deputat
Năcuţă Sorin prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril absent
Neacşu Andreea-Firuţa prezentă
Neagu Petre-Emanoil prezent
Neamţu George-Mihail absent
Neaţă Eugen prezent
Neculaescu Laurenţiu Adrian absent
Negoescu Mihai-Bogdan absent
Negrea Petru-Gabriel absent
Nicolae Dan-Mihai prezent
Oancea Silviu-Florin absent
Oltenaşu Sorin-George prezent
Oprea Octavian
Domnul deputat Negrea este prezent.
Domnul deputat Oprea Octavian prezent
Pambuccian Varujan absent
Pandea Ciprian absent
Paraschiv Ciprian-Constantin absent
Paraschivescu Ovidiu-Romulus absent
Pascalini Nini-Alexandru prezent
Pascariu Mihai-Cosmin absent
Păun Nicolae absent
Păunescu Silviu-Titus absent
Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent
Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina prezentă
Pirtea Marilen-Gabriel absent
Pistru-Popa Simona-Geanina prezentă
Pîclişan Gheorghe-Petru prezent
Plopeanu Rodica a votat doamna deputat
Plujar Andrei George prezent
Ponta Victor-Viorel absent
Popa Alexandru absent
Popa Cristian-Alexandru prezent
Popa Dorin absent
Popa George-Adrian prezent
Popa Maricel absent
Popa Ştefan-Ovidiu prezent
Domnul deputat Popa Maricel este prezent.
Popescu Antonio-Gabi absent
Popovici Florin-Cornel absent
Porumboiu Gabriela prezentă
Priescu Ionelia-Florenţa absentă
Prişcă Răzvan Sorin absent
Prună Cristina-Mădălina absentă
Puşcaşu Lucian-Florin absent
Puşcaşu Petre absent
Radu Fabian-Cristian absent
Rafila Alexandru absent
Răducanu Sebastian prezent
Răducea Gheorghe-Valentin prezent
Rigman Ciprian-Doru absent
Rinder Ana-Smaranda prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu absent
Roşca Mircea absent
Rusu Sebastian-Mihai absent
Samoilă Ion prezent
Sandu Viorica prezentă
Scarlat George absent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan absent
Simion George-Nicolae prezent, a votat
Simu Aurora-Tasica prezentă
Solomon Adrian prezent
Stancu Ionel absent
Stănescu Vetuţa prezentă
Stoenică Irina-Florentina prezentă
Stoica Alin-Bogdan absent
Stoica Bogdan-Alin absent
Este prezent domnul Stoica Alin-Bogdan.
Stoica Diana prezentă
Stoica Ştefan-Bucur absent
Stroe Ionuţ-Marian absent
Suciu Vasile-Daniel absent
Szabó Ödön prezent, a votat domnul deputat
Szőke Ecaterina-Mariana prezentă
Şendroiu Vlad-Ioan absent
Şerban George Cătălin absent
Şerban Gianina a votat doamna vicepreşedinte
Ştirbu Gigel-Sorinel absent
Tanasă Dan absent
Tanasă Ştefan absent
Teslariu Andrei-Ionuţ absent
Tilea Dumitru absent
Tîlvăr Angel absent
Toader Bogdan-Andrei prezent, a votat domnul deputat
Toader Elena-Laura prezentă, a votat
Toma Ilie absent
Tomoescu Ion-Alin prezent
Trif Bogdan Gheorghe absent
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţintă Ştefan absent
Ţiplea Dumitru absent
Ţiu Mihai-Adrian absent
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Vadim-Tudor Lidia absentă
Domnul deputat Ţiu, prezent.
Vass Levente absent
Văduva Dumitru absent
Vârgă Mariana prezentă
Vedinaş Verginia prezentă, a votat doamna preşedinte
Vela Ion-Marcel prezent, a votat
Velcescu Florin-Bogdan prezent, a votat
Vexler Silviu absent
Vidra Vlad-Andrei prezent
Vulpescu Ioan prezent
Vulpoiu Dorel absent
Vuşcan Voicu prezent
Weber Mihai absent
Wiener Adrian absent
Zahoranszki Brigitta-Eva prezentă
Zakarias Zoltán prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Domnul deputat Amet a votat.
Domnul deputat Botez, prezent, a votat.
Domnul deputat Nicolae Dan, prezent.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În conformitate cu art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune, invit doamnele şi domnii membri ai celor două Birouri permanente în sala de şedinţă a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru constatarea rezultatului, întocmirea şi semnarea procesului-verbal. (Vociferări.)

Da, domnul deputat Toma s-a întors pentru a vota şi este prezent - pentru stenogramă.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Reluăm lucrările şi o invit pe doamna senator Doina Federovici, secretar al Senatului, pentru a prezenta rezultatul votului.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Mulţumesc, distinsă doamnă preşedinte de şedinţă.

Proces-verbal pentru alegerea unui membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerii de alegere a domnului deputat Mina Marian în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, au constatat următoarele:

- Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 464;

- Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 292;

- Numărul total de voturi exprimate - 291;

- Numărul de voturi anulate - 0;

- Numărul total de voturi valabil exprimate - 291, din care:

- voturi pentru - 290;

- voturi contra - 1.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 464 de deputaţi şi senatori, au fost prezenţi 292, din care 291 au votat pentru numire, Birourile permanente au constatat că a fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea domnului deputat Mina Marian în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI.

Şi voi da citire şi celui de-al doilea proces-verbal.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la alegerea unui membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra propunerii de alegere a domnului deputat Grofu Daniel în calitatea de membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SIE, au constatat următoarele:

- Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 464;

- Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 292;

- Numărul total de voturi exprimate - 292;

- Numărul de voturi anulate - 0;

- Numărul total de voturi valabil exprimate - 292, din care:

- voturi pentru - 288;

- voturi contra - 4.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 464 de deputaţi şi senatori, au fost prezenţi 292, din care 288 au votat pentru numire, Birourile permanente au constatat că a fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea domnului deputat Grofu Daniel în calitatea de membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SIE. (Aplauze.)

Încheiat astăzi, 30 septembrie 2025.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Parlamentul României a hotărât numirea în funcţii potrivit voturilor exprimate.

Trecem la depunerea jurământului de către noii membri ai Comisiei SIE şi ai Comisiei SRI.

Aceştia vor rosti textul jurământului cu mâna pe Constituţie şi Biblie, îl vor semna şi îl vor depune la preşedintele de şedinţă.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Grofu Daniel, noul membru al Comisiei SIE.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel Grofu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Cu mâna pe Constituţie!

Domnul Daniel Grofu:

Vă mulţumesc.

Jurământ

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Grofu Daniel, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe,

Jur să apăr interesele României şi să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur că, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia, voi păstra secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor, considerate ca atare de lege de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului de Informaţii Externe sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Deputat Grofu Daniel.

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)(Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Marian Mina, pentru a depune jurământul, noul membru al Comisiei SRI.

Domnul Marian Mina:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Marian Mina,

Jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu.

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Felicitări, dragi colegi, şi succes în activitate!

La punctul 15 al ordinii de zi este înscrisă Informarea din partea Preşedintelui României - interimar, domnul Ilie Gavril Bolojan, cu privire la aprobarea trimiterii a două aeronave cu capabilităţi logistice şi pentru stingerea incendiilor de pădure, din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, pentru stingerea incendiilor de pădure din vecinătatea Ierusalimului.

Informarea a fost afişată pe paginile de Internet.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

Am luat act de această informare.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.26.