Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.03.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 253 de deputaţi.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt, şi prezenţă fizică şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 13 şi miercuri, 15 octombrie 2025; programul de lucru pentru perioada 13 - 18 octombrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 6 - 13 octombrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea de răspunsuri la interpelări.

Vă prezint şi o informare scrisă depusă la Biroul permanent.

Astfel, Grupul parlamentar al PSD o desemnează pe doamna deputat Sandu Viorica să ocupe funcţia de vicelider al grupului.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă au obiecţii cu privire la ordinea de zi.

Dacă nu, doamnelor şi domnilor deputaţi, permiteţi-mi să salutăm şi să prezentăm Delegaţia parlamentară din Australia, condusă de domnul Milton Dick, preşedintele Camerei Reprezentanţilor. (Aplauze.)

Vă mulţumim.

Bine aţi venit în Parlamentul României, în România!

Vă salutăm!

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

(Domnul deputat Călin-Gheorghe Matieş solicită să ia cuvântul.)

Domnul deputat Matieş, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă spun că Grupul AUR, în temeiul art. 191-192 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă înaintează moţiunea simplă împotriva ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Florin-Ionuţ Barbu, (Aplauze.) intitulată "Când cultivi minciuni, culegi ruşine. Un strigăt pentru salvarea agriculturii româneşti din mâinile incompetenţei".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 72/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă sunt obiecţii dau comentarii de ordin general.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 142 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 157/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 142 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Menţionez, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Timpi de dezbatere - două minute. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Supunem la vot timpii de dezbatere.

Vot, vă rog, pentru timpii de dezbatere.

Prezenţi - 166, pentru - 162, contra - 1, o abţinere, 2 - "nu votez".

Propunerea a fost adoptată.

Am rugămintea către stafful tehnic să verifice dacă funcţionează votul online. (Vociferări.)

Este în regulă.

Mulţumesc.

La dezbaterile generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Mulţumesc.

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă; PL-x 219/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul deputat Georgescu Gheorghe-Daniel, din partea PSD.

Domnul Gheorghe-Daniel Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Românii îşi vor plajele înapoi.

Am iniţiat şi militat pentru aceste modificări ale legislaţiei, pentru că legea actuală nu funcţionează.

Oamenii care vin astăzi la plajă, în România, nu au dreptul să aleagă. Pe plajă există doar o singură opţiune - şezlonguri şi baldachine.

Atât românii care locuiesc pe malul mării, cât şi turiştii trebuie să aibă, cu adevărat, dreptul de a alege unde fac plajă.

Plajele trebuie să fie şi să redevină publice - cu duşuri, cabine de schimb, acces pentru persoane cu dizabilităţi, curăţenie şi, cel mai important, cu locuri pentru prosoape sau accesorii personale.

Avem nevoie de normalitate şi un mediu economic sănătos, nu de o legislaţie care să dea drepturi numai agenţilor economici, în defavoarea noastră, a tuturor.

Prin proiectul acesta reparăm nişte legi strâmbe care au funcţionat numai pe criterii preferenţiale şi, totodată, redăm românilor dreptul de a face plajă gratuit pe o plajă civilizată, curată şi îngrijită.

Vreau să le mulţumesc colegilor deputaţi constănţeni care au susţinut această iniţiativă şi vă mulţumesc tuturor pentru că, prin acest vot, putem să redăm românilor ceea ce era normal să existe - dreptul de a face plajă gratuit pe litoralul românesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Cruşoveanu Marian, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Accesul liber şi echitabil la plajele Mării Negre este teza principală a acestei iniţiative legislative.

Conceptul de plajă publică trebuie să fie unul aplicat riguros, astfel încât cetăţenii şi comunitatea să se bucure de acest drept de a utiliza plaja în mod neîngrădit şi nediscriminatoriu.

Aceste noi reglementări vin la pachet cu o serie de obligaţii pentru autorităţile publice locale, care vor avea în folosinţă gratuită suprafeţele de plajă publică.

Pentru că ne dorim ca plaja publică să fie un spaţiu curat, sigur şi uşor accesibil, inclusiv persoanelor cu dizabilităţi, autorităţile trebuie să ia măsuri şi să se asigure că infrastructura care deserveşte plaja răspunde celor mai înalte standarde de confort şi siguranţă pentru turişti. Vorbim despre normalitate şi respect pentru cetăţenii care aleg litoralul românesc. Cota de până la 20% din suprafaţă cu destinaţie de plajă publică, fără taxe şi restricţii, este una de bun-simţ, pe modelul multor state europene.

Vreau să fie foarte clar că, prin această iniţiativă legislativă, nimeni nu îngrădeşte activităţile economice, ci doar aduce un echilibru între activităţile comerciale şi dreptul oamenilor de a beneficia gratuit de plajele noastre.

În calitate de iniţiator şi deputat de Constanţa, cred că gestionarea plajelor trebuie să se facă cu măsură, responsabil şi în interesul oamenilor.

După intrarea în vigoare a acestei legi, provocarea cea mai mare va fi pentru autorităţile locale. Am încrederea că autorităţile publice din judeţul Constanţa vor aborda cu seriozitate această nouă reglementare. Au şansa să crească atractivitatea localităţilor lor, prin modul în care vor gândi gestionarea acestor plaje publice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliaţi.

Vă rog.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să laud această iniţiativă şi vreau să mai fac o remarcă.

În calitate de deputat al judeţului Constanţa, vreau să arăt faptul că se poate, în sensul în care această iniţiativă este semnată de toate partidele politice, atât AUR, cât şi PSD şi PNL. Mă bucuram să fie şi USR-ul, dar este o iniţiativă foarte bună şi lăudabilă.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În temeiul prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă; PL-x 219/2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă.

Iniţiativa legislativă urmăreşte rebalansarea utilizării plajelor Mării Negre în favoarea cetăţenilor, prin: introducerea unui procent minim garantat de plaje publice, cu acces liber şi neîngrădit în fiecare localitate costieră; stabilirea unor restricţii clare asupra închirierii integrale a plajelor, pentru a evita monopolizarea accesului la resursele naturale; instituirea unei definiţii legale pentru plajele publice, cu regim de protecţie împotriva utilizării comerciale abuzive; oferirea unui cadru legal pentru implicarea autorităţilor locale în gestionarea acestor suprafeţe de plaje, cu respectarea interesului comunităţilor locale; introducerea unor sancţiuni eficiente pentru ocuparea abuzivă a plajelor publice.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Dacă la titlu există obiecţii sau observaţii? Nu există. Adoptat.

De la 1 la 5, dacă există obiecţii? Nu există. Adoptate.

De la 6 la 8, dacă există obiecţii? Nu există. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi cooperare dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Guvernul Malaysiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 14 decembrie 2022; PL-x 231/2025.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Doamna Ana Cristina Tinca (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Bună ziua tuturor!

Numele meu este Ana Tinca, sunt secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi, în numele MAE, dorim să prezentăm Legea pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi cooperare dintre Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi Guvernul Malaysiei, pe de altă parte.

Relaţia dintre Uniunea Europeană şi Malaysia se bazează, în prezent, pe un acord semnat în 1980.

Negocierile acordului-cadru de parteneriat şi cooperare au fost iniţiate în anul 2011 şi încheiate în anul 2015, iar acordul a fost semnat în anul 2022.

Procedural, pentru ca acest acord-cadru să intre în vigoare este necesar ca România, alături de celelalte state membre, să-şi exprime consimţământul, fiind vorba de un domeniu în care competenţele dintre Uniunea Europeană şi statele membre sunt partajate.

Obiectivul acestui acord este acela de dezvoltare al cooperării tehnice pentru dezvoltare între UE şi Malaysia, cu respectarea principiilor Uniunii Europene de politică şi acţiuni externe.

Acordul este structurat în 60 de articole şi 10 titluri şi priveşte următoarele domenii: dialog politic şi cooperare în domeniul politicii externe şi de securitate, cooperare tehnică pentru dezvoltare, creând perspectiva dezvoltării cooperării economice şi sectoriale în domenii precum energia, schimbări climatice, transporturi, ştiinţă şi tehnologie, afaceri sociale, educaţie, agricultură şi cultură.

Acordul instituie un comitet mixt care va monitoriza evoluţia relaţiei bilaterale a părţilor şi prevede şi o clauză de neexecutare, potrivit căreia acordul poate fi suspendat în cazul încălcării unor obligaţii esenţiale.

Ratificarea acestui acord va oferi şi României posibilitatea pentru extinderea şi modernizarea implicării sale în sistemul energetic din Malaysia, precum şi explorări în domeniul petrolului şi gazelor, prelucrarea ţiţeiului şi producţia de tractoare.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim şi noi.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Bende Sándor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nota de prezentare.

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi cooperare dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Guvernul Malaysiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la data de 14 decembrie 2022; PL-x 231/2025.

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege PL-x 231/2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi cooperare dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Guvernul Malaysiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 14 decembrie 2022.

Acordul va constitui cadrul predilect explorării ariilor de cooperare cu potenţial de dezvoltare în plan bilateral, respectiv extinderea şi modernizarea sistemului energetic din Malaysia, explorări în domeniul petrolului şi gazelor, prelucrarea ţiţeiului, producţia de tractoare, construcţia de fabrici de ciment.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare, în forma iniţiatorului.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Notă plen PL-x 231/2025.

În vederea completării dosarului iniţiativei legislative şi a copiei certificate a tratatului, Ministerul Afacerilor Externe a transmis, prin adresa G1/1.618 din 26 decembrie 2025, 10 pagini ale acordului, care cuprind atât semnăturile părţilor, cât şi data şi locul semnării acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Mulţumesc.

Potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Drept urmare, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi cooperare globală dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Regatul Thailandei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 14 decembrie 2022; PL-x 232/2025.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

O prezentare succintă, dacă se poate.

Mulţumesc.

Doamna Ana Cristina Tinca:

Mulţumesc frumos.

Ca şi în cazul Malaysiei, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Thailandei sunt, în prezent, reglementate printr-un acord din 1980.

Negocierile pentru un acord-cadru dedicat Thailandei au fost autorizate în 2004 şi finalizate în septembrie 2022, acordul-cadru fiind semnat în decembrie 2022.

Acordul are o structură complexă, cu 64 de articole grupate în 8 titluri, acoperind domenii, precum: dialogul politic, cooperarea în materie de securitate, dezvoltare durabilă, comerţ, justiţie, educaţie şi cultură.

Include, de asemenea, clauze referitoare la drepturile omului, Curtea Penală Internaţională, arme de distrugere în masă şi combaterea terorismului.

Se prevede, de asemenea, un comitet mixt pentru monitorizarea relaţiei bilaterale şi o clauză de neexecutare, în caz de încălcări grave.

Punerea în aplicare a acestui acord va permite consolidarea cooperării dintre România şi Thailanda, în domenii precum digitalizarea, securitate cibernetică, educaţie şi schimburi academice.

Procedura de ratificare urmează prevederile Legii nr. 276 din 2011 şi 590 din 2003.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru industrii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc.

Notă de prezentare.

Raportul Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului-cadru de parteneriat şi cooperare globală dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Regatul Thailandei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles, la 14 decembrie 2022; PL-x 232/2025.

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege PL-x 232/2025.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare, în forma propusă de Guvern.

Proiectul de hotărâre face parte din categoria legilor ordinare.

Notă plen PL-x 232/2025.

În vederea completării dosarului iniţiativei legislative şi a copiei certificate a tratatului, Ministerul Afacerilor Externe a transmis, prin adresa G1/1.618 din 26 decembrie 2025, 10 pagini ale acordului, care cuprind atât semnăturile părţilor, cât şi data şi locul semnării acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare?

Doamna deputat Vedinaş Verginia, SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Ceea ce voi spune cuprinde anumite teze care sunt valabile şi pentru proiectul de lege pe care l-am avut anterior în dezbatere, şi pentru acest proiect de lege.

Este vorba despre regimul constituţional al încheierii tratatelor internaţionale, care se reflectă în Constituţie în mai multe prevederi, începând cu art. 91, care prevede faptul că preşedintele României încheie tratate internaţionale care au fost negociate de Guvern şi le supune într-un termen rezonabil. Într-un termen rezonabil.

Până la revizuirea Constituţiei era vorba de un termen de şase luni.

S-a considerat, în momentul revizuirii Constituţiei, că e un termen care nu poate fi întotdeauna respectat. Şi atunci, haideţi să îl înlocuim - s-a hotărât - cu această sintagmă, ultrauzitată în documentele europene, "termen rezonabil". Nimeni nu ştie foarte clar ce înseamnă "termen rezonabil", dar toată lumea o dă înainte cu termenul rezonabil.

Iată, dragii mei, că ajungem în situaţia în care "termen rezonabil" să fie considerat, în opinia Guvernului, un termen de 3 ani. Deci au trecut 3 ani aproape de când s-a încheiat un acord internaţional şi în acest interval, considerat rezonabil, se vine cu proiectul de lege pentru aprobarea lui.

Observaţia mea vizează modul de lucru al Guvernului şi ne permitem să o facem, pentru că Guvernul e sub control parlamentar, nu Parlamentul sub controlul Guvernului, cum ni se mai pare câteodată că se întâmplă.

Pentru aceste considerente, rugăm Guvernul să aibă în vedere respectarea Constituţiei în litera şi spiritul ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi noi vă mulţumim.

Potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; Pl-x 120/2022.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, doamnă secretar.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ce aşteaptă oamenii, ce aşteaptă românii când se adresează instanţei de judecată? Bineînţeles, aşteaptă să li se facă dreptate.

Or, nu putem să spunem că li se face dreptate atunci când li se comunică o hotărâre judecătorească de 20 de pagini, dintre care 19 pagini reprezintă ceea ce au susţinut ei în timpul procesului şi pe o pagină, ce a reţinut instanţa, argumentaţia instanţei şi concluzii, adică soluţia aşteptată de părţi.

Acest proiect vine să simplifice modalitatea în care este concepută hotărârea judecătorească, astfel încât să pună accent pe aspectele esenţiale, adică concluzia, analiza magistratului. Aceasta se face în baza tuturor actelor de la dosar, a susţinerilor părţilor, a probelor, a tuturor incidentelor care sunt cunoscute părţilor.

Proiectul vine să debirocratizeze, astfel încât magistraţii să aibă mai mult timp să se aplece asupra cauzelor părţilor, să se aplece asupra soluţiei, să avem o soluţie cât mai corectă şi să se facă dreptate pentru părţi.

Nu inventăm nicidecum roata. State a căror sisteme judiciare le admirăm, cum ar fi Danemarca, Belgia, cum ar fi Letonia, sau state precum Portugalia ori Polonia, au adoptat de mult timp această modalitate în care se prezintă hotărârea judecătorească.

Consiliul Superior al Magistraturii a intrat în cadrul şedinţei Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor şi a spus ferm că susţine acest proiect. Poate a venit şi momentul României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Sunteţi iniţiator?

Doamna Gabriela-Corina Ene (fără microfon):

Nu. La dezbateri.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bun. Numai puţin!

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Petre-Emanoil Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 425 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 425 din Legea nr. 134/2010.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbateri - două minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, PSD.

Vă rog.

Doamna Gabriela-Corina Ene:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi votăm un proiect de lege simplu ca formă, dar extrem de important pentru eficientizarea activităţii instanţelor din România.

Propunerea de modificare din Codul de procedură civilă are ca obiect simplificarea redactării hotărârilor judecătoreşti, prin eliminarea obligaţiei de a relua în cuprinsul hotărârii toate susţinerile părţilor.

Această modificare are un efect direct şi imediat - degrevează instanţele de o muncă birocratică inutilă şi permite judecătorilor să se concentreze pe analiza probelor şi pe motivarea soluţiei, şi nu pe copierea propoziţiilor procesuale deja consemnate în dosar.

În contextul în care un judecător gestionează în medie peste 1.000 de dosare pe an şi, în unele instanţe, chiar şi peste 1.800, orice măsură care reduce timpul de redactare şi creşte eficienţa actului de justiţie este binevenită.

Hotărârea judecătorească trebuie să rămână un instrument de claritate juridică, şi nu un rezumat redundant al pledoariilor părţilor, care sunt deja consemnate în dosar şi accesibile tuturor.

Modificarea nu afectează dreptul la apărare, nu restrânge accesul la justiţie, ci contribuie la o justiţie mai rapidă, mai eficientă şi mai concentrată pe esenţă.

Prin acest vot, Parlamentul răspunde unei nevoi reale semnalate de sistemul judiciar, şi anume aceea de a reduce încărcătura instanţelor şi de a încuraja un act de justiţie modern, pragmatic şi orientat spre cetăţean.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Şi aş mai vrea, la sfârşit, să vă spun şi să transmit, de fapt, judecătorilor care astăzi nu judecă procese, decât cele urgente, pentru că aceasta este forma de protest pe care ei o fac cu privire la măsurile din pachetul de legi care îi vizează, în numele Grupului parlamentar al PSD, dar mai ales în numele românilor, pe care îi reprezentăm de la această tribună, aş vrea să-i rog pe magistraţii din România să găsească o altă formă de protest, şi nu una care, efectiv, îi afectează pe românii care sunt părţi în diferite litigii.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Grupul AUR va susţine acest proiect de lege.

Am ascultat mai devreme o pledoarie în favoarea lui.

Danemarca, Estonia, Spania - ţări în care democraţia nu este anulată şi nici competitorii electorali, pentru că se plasează pe primul loc în preferinţele românilor, nu sunt târâţi la tribunale; şi Consiliul Superior al Magistraturii se sesizează în momentul în care preşedintele ţării, clar, nu ţine cont de separaţia puterilor în stat şi intervine în cadrul unui proces.

Nu mi se pare corect să folosim justiţia ca o formă de bâtă politică şi pentru a descuraja voci care nu fac parte din Coaliţia de guvernământ.

Încă o dată, AUR va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Cred că este momentul să nu mai povestim procese. Că, din păcate, asta se întâmpla până în acest moment - judecătorii erau obligaţi, fie ei înşişi, fie dădeau către grefieri, să copieze tot dosarul, toate susţinerile, şi reuşeai să ajungi la o motivare, care deja era una mult prea mică, abia la pagina 15, 20.

Este o măsură foarte bună. O felicit pe colega mea, Oana Murariu, pentru acest proiect, şi vă îndemn să-l votaţi.

Pe de altă parte, trebuie să înţelegem că justiţia nu e o chestiune care să ne convină sau să nu ne convină. Justiţia e justiţie şi ţine de statul de drept să respectăm ceea ce spune justiţia.

Totodată, noi, politicienii, avem o răspundere. Avem o răspundere ca, atunci când lucrurile nu merg bine, să o spunem, că de aceea suntem reprezentanţii statului şi de aceea Constituţia ne dă această putere, o dată la 4 ani, nouă, parlamentarilor, să luăm suveranitatea din mâna cetăţenilor şi s-o exercităm în numele lor. Şi, atunci, da, de fiecare dată când vedem o anomalie, de fiecare dată când vedem că justiţia nu-şi face treaba, trebuie să spunem lucrul acesta.

Şi, da, justiţia a avut momente în care nu şi-a făcut treaba. În acest moment, justiţia nu-şi face treaba, pentru că este un serviciu public, un serviciu public care nu funcţionează, este pus pe hold, şi lucrul acesta este anormal într-un stat de drept.

De aceea, şi eu, alături de colega de la PSD, Ene, spun răspicat - opriţi-vă, stimaţi magistraţi, din acest proces care este unul ilegal! Găsiţi alte forme de manifestare a nemulţumirilor, care sunt normal a fi dezbătute într-o democraţie, le aşteptăm, le putem discuta, dar nu opriţi un serviciu care este crucial pentru democraţia din România!

În altă ordine de idei, în momentul în care eşti nemulţumit de faptul că există o anchetă împotriva unui guru care şi-a bătut joc de democraţia din România şi era să ne ducă în prăpastie, nu faci decât să vădeşti că eşti doar un extremist. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu susţin acest proiect de lege. Consider că prin acest proiect de lege, în realitate, se reduce transparenţa deciziei instanţei, mai exact, a hotărârii pe care o dă instanţa.

În forma veche, instanţa era obligată să prezinte chiar şi succint ce a susţinut fiecare parte.

Aşadar, cititorul, inclusiv părţile şi instanţele superioare, opinia publică sau chiar CEDO, putea înţelege exact contextul dezbaterilor şi cum s-a ajuns la o soluţie.

În noua formulare, hotărârea însă poate conţine doar poziţia instanţei şi situaţia de fapt reţinută, fără să explice clar ce au cerut sau susţinut părţile.

Mai mult, rezultatele acestor hotărâri devin mai opace şi mai greu de verificat pe fondul lor raţional.

De asemenea, consider că afectează dreptul la o motivare completă, potrivit art. 6 din CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat constant că o hotărâre trebuie să fie motivată suficient, astfel încât părţile să înţeleagă de ce au câştigat sau de ce au pierdut. Eliminarea obligativităţii de a reda susţinerile părţilor încalcă acest principiu, deoarece nu mai există garanţia că instanţa le-a avut în vedere.

De asemenea, consider că poate duce la hotărâri stereotipe, copy-paste cu situaţii de fapt, fără să se individualizeze concret argumentele fiecărei părţi.

Prin urmare, nu voi susţine acest proiect.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

La acest proiect voi lua şi eu cuvântul, Adrian Cozma, Grupul parlamentar al PNL.

(Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

O iniţiativă foarte bună, care vine, în primul rând, să degreveze instanţele de judecată de munca inutilă, de acele momente în care judecătorul, grefierul trebuie să se concentreze cum să umple nişte pagini cu susţinerea părţilor.

Al doilea aspect, pentru că a fost rostit aici un argument, de la acest microfon, care nu poate fi acceptat, şi anume faptul că dezbaterea, procesul este între părţi. Asta înseamnă că părţile ştiu ce au susţinut, ştiu documentele pe care le-au depus la dosar, iar susţinerile nu au nicio importanţă în conţinutul hotărârii judecătoreşti.

Ajutăm, degrevăm instanţele de judecată şi ajutăm şi justiţiabilii, şi pe cei care se judecă, pentru că pe ei îi interesează în fond soluţia pe care o va da instanţa, şi nu susţinerile pe care ei le ştiu.

O iniţiativă foarte bună.

Şi, da, sprijinim justiţia, sprijinim românii să le li se facă dreptate, şi o vom face de fiecare dată, şi vom susţine orice proiect bun pentru justiţie şi pentru români.

Ca urmare, Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Potrivit art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Nefiind amendamente, propunerea legislativă rămâne la votul final.

11. Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Bâlvăneştii de Jos din comuna Bâlvăneşti, judeţul Mehedinţi şi modificarea Anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României; Pl-x 229/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Practic, această iniţiativă legislativă face parte dintr-o procedură legislativă de schimbare a denumirii unei localităţi.

În aproximativ anul 1400 este atestat satul Băseşti, iar la 1 ianuarie 1965 a fost schimbată denumirea acestui sat aparţinător comunei Bâlvăneşti, din "satul Băseşti" în "satul Bâlvăneştii de Jos".

Actualmente, în 4 mai 2025, a fost efectuat un referendum prin care peste 89% din locuitorii acestui sat şi-au exprimat voinţa de a schimba denumirea acestei localităţi din "Bâlvăneştii de Jos" în "Băseşti".

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Vă rog să acordaţi un vot de adoptare a acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Din partea iniţiatorilor dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Bâlvăneştii de Jos din comuna Bâlvăneşti, judeţul Mehedinţi, şi modificarea Anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României - Pl-x 229/2025.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare schimbarea denumirii satului Bâlvăneştii de Jos din comuna Bâlvăneşti, judeţul Mehedinţi, în "satul Băseşti", precum şi modificarea, în mod corespunzător, a Anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a propunerii legislative cu amendamente admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Simion George-Nicolae, Grupul AUR.

Domnul George-Nicolae Simion:

Din păcate, aveţi apucături de comisari sovietici. Doctrina voastră nu se diferenţiază foarte mult de cea marxistă. La fel cum înainte se schimbau denumiri de localităţi, acum vreţi să mistificaţi istoria.

"Guru", aţi spus, domnule deputat, despre gurul care a câştigat alegerile.

Şi dumneavoastră aţi salvat România, de-asta vă chemaţi "Uniunea Salvaţi România", nu? (Aplauze.) Că aţi salvat România de democraţie... (Aplauze.) cum au făcut-o şi comisarii sovietici.

Ar trebui să vă fie ruşine, dar dumneavoastră nu cunoaşteţi acest termen şi, drept urmare, fiind la guvernare cu PSD-ul, o să vă sancţioneze propriul electorat.

Aţi salvat voi democraţia! Râsurilor! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Sovieticii sunt la dumneavoastră, probabil chiar în partid. (Vociferări.) Comuniştii, din păcate, se salvează în braţele dumneavoastră, şi lucrul acesta se vede foarte clar din oamenii pe care îi aveţi. Aveţi oameni în partid - nu toţi, din fericire, asta e, măcar nu toţi, care preaslăvesc putinismul. Aveţi oameni în partid care spun că trebuie să fie bombardată eventual nuclear Ucraina. Asta este o dovadă de antiromânism, pentru că în momentul în care subjugaţi, cum aţi vrea dumneavoastră, prin mâna lui Putin, Ucraina, ajunge România să aibă probleme de securitate. (Vociferări.) Dumneavoastră chiar nu vă gândiţi? (Vociferări. Gălăgie.) N-aveţi nici cea mai mică responsabilitate? Vă jucaţi cu cuvintele!

Dumneata, domnule Simion, care spui că trebuie să violezi, vrei să agresezi sexual, exact de la tribuna asta, dumneata, care spui că vrei să jupoi oameni, ai căderea morală să vii şi să ne dai nouă sfaturi?! Nu ţi-o fi ruşine? (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă la titlu există obiecţii sau observaţii? Nu există. Adoptat.

La articole?

Art. 1, obiecţii sau observaţii?

2 marginal, obiecţii sau observaţii? Nu sunt. Adoptat.

3 marginal, dacă sunt obiecţii sau observaţii? Nu există. Adoptat.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 al Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar; Pl-x 178/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

În continuare dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dau citire raportului Comisiei pentru învăţământ asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 74 al Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 178 din 30 iunie 2025, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 a Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii disciplinei şcolare obligatorii "Educaţie pentru nonviolenţă şi relaţii sănătoase", cu o oră pe săptămână, în ciclul gimnazial, ca parte a educaţiei emoţionale şi comportamentale a elevilor.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 15 septembrie 2025, comisia, cu 17 voturi pentru respingere şi 6 voturi împotriva respingerii, a propus respingerea propunerii legislative.

Vă solicităm, în numele Grupului parlamentar al PSD, să respingeţi această propunere legislativă, având în vedere încărcarea elevilor din învăţământul gimnazial, faptul că planurile de învăţământ la nivel gimnazial cuprind între 28 şi 33 de ore pe săptămână, deci, din clasa a V-a până în clasa a VIII-a, şi nu cred că este atribuţia Parlamentului să impună discipline obligatorii în învăţământul preuniversitar.

Mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Grosu Veronica, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi, cei de la AUR, considerăm că acest proiect de lege privind învăţământul preuniversitar este un proiect binevenit, pentru că reprezintă un pas necesar pentru clarificarea şi eficientizarea cadrului legislativ din Educaţie.

Această iniţiativă corectează ambiguităţi semnalate de profesori, părinţi şi autorităţi locale, asigurând aplicarea unitară a legii în toate şcolile din ţară.

Prin această completare oferim predictibilitate şi transparenţă unui sistem care are nevoie de stabilitate, nu de interpretări diferite de la un judeţ la altul.

De asemenea, un vot pentru acest proiect înseamnă un vot pentru echitate, pentru respectul faţă de profesori şi pentru sprijinul acordat elevilor. Le oferim cadrelor didactice un cadru clar de lucru şi copiilor o şansă la un sistem coerent şi corect.

Educaţia este fundamentul pe care se clădeşte astăzi viitorul României. Cu toţi avem datoria să-l consolidăm prin fapte, şi nu doar prin declaraţii.

De aceea, vă îndemn să votăm cu responsabilitate şi să susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Atanasiu Corina, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

Doamna Corina Atanasiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

USR va vota pentru respingerea acestui proiect şi vreau să vă spun şi de ce.

Astăzi nu discutăm doar despre programe şcolare, ci despre cum croim şcoala.

De ce nu e înţelept să legiferăm curriculumul?

Mai întâi, rigiditatea. Legea se schimbă greu. Educaţia are nevoie de reglaje fine la 2, 4 ani, pe baza feedbackului din clase. Dacă batem conţinutul în cuie, prin lege, transformăm corecţiile pedagogice în bătălii politice.

Apoi, politizarea. Majorităţile trec, dar programele rămân. Fiecare Guvern cu programa lui înseamnă haos şi pentru profesori, şi pentru elevi. Şcoala devine teren de campanie, şi nu spaţiu de învăţare.

În al treilea rând, implementarea. Orice viraj legislativ înseamnă manuale rescrise, formări masive ale profesorilor, examene schimbate. Fără pilotare, fără bugete, riscăm să facem doar reforme pe hârtie şi să aruncăm costurile, ca de obicei, în curtea şcolii.

Şi, poate cel mai grav, pierdem autonomia profesională. Profesorul şi şcoala nu se mai pot adapta, nu-şi mai pot adapta învăţarea la elev; standardizăm excesiv şi scădem calitatea.

Ce ar trebui să facem în schimb?

Parlamentul ar trebui să fixeze cadrul şi garanţiile, nu conţinutul; principii; drepturi ale elevilor; transparenţă; obligativitatea consultării reale; o autoritate curriculară independentă, cu didacticieni, cu profesori practicieni, cu psihopedagogi, mediu economic şi universităţi, mandatată să proiecteze şi să revizuiască programe; ciclu de revizuire predictibil, la fiecare 4 ani; design; pilotare; evaluare externă; scalare etapizată, cu raportare publică pe rezultate, şi nu pe intenţii.

De aceea, vă rog frumos să votaţi pentru respingerea acestui proiect. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu cred că reglementarea, parţială, cel puţin, de către Parlament, a trunchiului de materii opţionale reprezintă un câmp de bătaie politică pentru care noi nu ar trebui să adoptăm o asemenea iniţiativă legislativă care spune foarte clar că vizează introducerea unei noi discipline opţionale, denumită "Ora naturii", axată pe învăţarea disciplinelor aplicate, în special prin demonstraţii, experimente, activităţi interdisciplinare, deci formarea unei relaţii active cu mediul natural, un spirit critic, o gândire logică şi aşa mai departe.

Acest lucru, în condiţiile în care, dacă vă uitaţi pe lista de materii opţionale de la toate nivelurile învăţământului preuniversitar, primar, nu le-am numărat, dar cred că sunt peste 20 - "Educaţie financiară", "Educaţie rutieră", "Educaţie pentru sănătate", "Educaţie pentru mediu", "Citit fluent", "Matematică distractivă", "Scriere creativă" şi aşa mai departe; gimnaziu - "Educaţie juridică", "Gândire critică", "Robotică", "Programare", "Ecologie", "Geografie", "Istorie", "Jurnalism", "Securitate"; la fel, la liceu, iar alte peste 20 de materii, la fel pentru învăţământul profesional, tehnologic şi aşa mai departe.

Deci, faptul că un profesor universitar, precum colegul nostru, Silviu Gurlui, propune, pe baza experienţei şi pe baza rezultatelor dezastruoase ale unei bune părţi a elevilor români, propune o disciplină opţională nu înseamnă un câmp de bătaie politică, ci răspunde unei nevoi reale a învăţământului preuniversitar.

Atenţie, nu este vorba de o materie obligatorie!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Bucur Ariana-Oana, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am revenit cu următorul detaliu - atunci când vorbim despre discipline, că ele sunt obligatorii sau sunt opţionale, se regăsesc în planurile de învăţământ.

Deci, în planurile de învăţământ pentru fiecare nivel de învăţământ sunt menţionate disciplinele şi orele alocate. Nu discutăm acum despre programe şcolare, acelea sunt cu totul şi cu totul altceva.

Deci, intervenţia mea de mai devreme a făcut referire la faptul că nu este cazul ca noi să încărcăm suplimentar cu discipline, care, de multe ori, pot fi de foarte mare actualitate, dar cred că trebuie să găsim o altă modalitate de a determina ministerul ca, în lista disciplinelor opţionale avizate sau aprobate prin ordin de ministru, ele să poată fi accesate de către copii.

Dar cred că încărcarea suplimentară a copiilor nu este cazul să se realizeze.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat, pentru precizări.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Rigman Ciprian- Doru, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Observ că venim aici, la această tribună, şi vorbim de alte proiecte de lege, şi nu de cele care sunt supuse dezbaterii.

Domnul coleg de la Cluj vorbea despre un alt proiect de lege, care se referea la "Ora Pământului", o iniţiativă care trebuia să intre în planul disciplinelor opţionale, şi aici vorbim despre un alt proiect de lege, care vorbeşte de introducerea unei discipline obligatorii în programa pentru gimnaziu - este vorba de "Relaţii sănătoase şi educaţie pentru nonviolenţă".

Deci ar fi foarte bine ca, atunci când venim şi discutăm despre proiecte de lege, să le şi citim şi să vorbim avizat.

Altfel, programul unui elev de clasa a VII-a implică de cele mai multe ori 32-33 de ore, ceea ce înseamnă că în 3 zile pe săptămână au program până la ora 15.00 şi în două zile pe săptămână au program până la ora 14.00; cred că nu este cazul să amplificăm şi mai mult acest efort şi cred că curriculumul este de competenţa specialiştilor din minister.

Mulţumesc mult.

Noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ganţ Ovidiu Victor, Grupul minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Foarte interesantă argumentaţia, dezbaterea, atâta doar că planurile-cadru se modifică prin legislaţie subsecventă, ordine de ministru, şi nu prin proiecte de lege.

În rest, toată discuţia este sterilă.

Eu cred că iniţiatorii ar fi bine sfătuiţi să se adreseze Ministerului Educaţiei cu propunerea de modificare, în consecinţă, a planului-cadru, prin ordin de ministru.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Vedinaş Verginia, SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

S-au spus foarte multe lucruri despre această iniţiativă legislativă şi, în mod paradoxal, şi unii şi ceilalţi au dreptate sau au o parte din adevăr.

Partea din adevăr constă în faptul că într-adevăr trebuie să lăsăm autorităţii competente să stabilească curricula, şi acesta este ministerul, deci legislaţiei secundare, terţiare chiar, nici măcar secundare, prin ordin şi prin celelalte acte subsecvente.

Partea care nu este însă sustenabilă vizează faptul că nu s-a recunoscut, nu s-a susţinut, şi avem datoria să o facem de la tribuna Parlamentului, că şcoala românească se confruntă cu probleme legate de relaţiile între elevi, relaţiile între elevi şi profesori, că fenomenul acesta al violenţei este un fenomen care pândeşte conduita şi modul de evoluţie al tinerei generaţii.

Şi, poate, ca să concluzionăm şi să învăţăm ceva, să avem un mesaj din această dezbatere, ar trebui să spunem că trebuie să se reflecte de către autoritatea competentă, în speţă, ministerul, cine gestionează domeniul, ca în curriculă să se pună accent pe discipline care să formeze şi sub aspect moral, deontologic, elevii, pentru că trebuie să recunoaştem că pe noi, societatea românească, ne macină nu numai o criză economică, ci şi o criză morală care a pătruns la toate generaţiile.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim şi noi.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Încheiem prima parte a şedinţei, stimaţi colegi, vă doresc o după-amiază plăcută, continuând a doua parte cu şedinţa de interpelări.

Vă rog.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei de astăzi, 13 octombrie 2025.

Această şedinţă este consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Vă reamintesc procedura.

Deputatul care a formulat interpelarea orală poate reaminti tema într-un interval de timp de un minut. Dar asta e opţional.

Ministrul sau reprezentantul său trebuie să răspundă la interpelare în cel mult 3 minute.

Autorul interpelării, după audierea răspunsului, mai are la dispoziţie un minut, dacă doreşte, pentru a cere lămuriri suplimentare.

Iar, finalmente, ministrul - ministerul, aş zice eu, sau reprezentantul ministrului - are la dispoziţie un minut pentru răspuns.

Bun!

Haideţi să vedem!

Ministerul Culturii.

Domnul Toma Ilie, de la PSD, a formulat o interpelare cu subiectul "Reorganizarea ORDA" - 543B.

Domnule deputat,

Doriţi să reamintiţi într-un minut subiectul întrebării sau sunteţi gata să trecem la răspuns, să invităm reprezentantul ministerului la microfon?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Da, invităm pentru răspuns!

Domnul Cătălin Drulă:

Perfect!

Doamna subsecretar de stat Irina Cajal.

Vă rog, aveţi cuvântul 3 minute.

Doamna Irina Sanda Marin Cajal (subsecretar de stat, Ministerul Culturii):

Bună ziua!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 543B din 2025, având ca obiect "Reorganizarea ORDA", vă comunicăm punctele următoare.

Prima întrebare: care sunt obiectivele concrete ale reorganizării în ceea ce priveşte consolidarea autorităţii administrative şi legislative în domeniul drepturilor de autor şi drepturilor conexe?

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - ORDA a atins limitele instituţionale şi necesită reorganizare structurală urgentă, urmărind în mod special creşterea capacităţii de reglementare şi integrarea administrativă în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe.

Obiectivele concrete ale reorganizării sunt: consolidarea autorităţii legislative în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe; legislaţia secundară; ordonanţe simple şi hotărâri de Guvern aplicate oficiului au fost emise în anii 2006 şi 2008, fără a fi modificate până în prezent. Deci schimbările din domeniu impuneau acest lucru.

Fragmentarea atribuţiilor de reglementare în domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe a cauzat întârzieri considerabile în ceea ce priveşte transpunerea în legislaţia naţională a directivelor europene în acest domeniu.

Ministerul Culturii are iniţiativă legislativă pentru toate proiectele de lege elaborate de ORDA, astfel încât preluarea atribuţiilor va asigura coerenţă în redactarea proiectelor de acte normative, va conduce la respectarea termenelor de transpunere a directivelor europene şi va elimina riscul declanşării procedurilor şi contencioase JUE, eficientizarea supravegherii şi controlului organizaţiilor de gestiune colectivă şi al entităţilor de gestiune independente.

Controlul activităţii organismelor de gestiune colectivă, a entităţilor de gestiune independente, precum şi a organismelor comune de colectare va fi efectuat de către Ministerul Culturii, cu posibilitatea cooperării, după caz, a unor specialişti şi la alte autorităţi sau instituţii publice, conform procedurilor stabilite prin ordin al ministrului culturii.

În consecinţă cu practica europeană, Ministerul Culturii va decide astfel poziţia de autoritate publică cu atribuţii exclusive...

Voi trimite la DRP răspunsul.

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem la Ministerul Afacerilor Interne.

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Îmi cer scuze!

Dacă doriţi să aveţi o revenire de un minut, domnule deputat?

Domnule deputat Toma Ilie, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Scopul interpelării respective a fost pentru continuarea unei munci care a fost începută acum un an şi jumătate şi vreau să vă spun că răspunsul a fost mulţumitor.

Ideea este doar să duceţi mai departe ceea ce a fost bun creat, pentru că ştiu că există un proiect de lege în acest domeniu, care urmează să fie îmbunătăţit.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem la următoarea interpelare.

Dacă domnul Nini-Alexandru Pascalini este prezent?

Pentru deputaţii care nu sunt prezenţi, se va transmite răspunsul în scris, atunci!

Bun!

Le citesc la rând, până când este prezent deputatul în sală.

Doamna Raisa Enachi, de la Grupul SOS? (Vociferări.)

A, da, se solicită amânarea, aşa e!

Domnul Dumitru Coarnă? Nu este.

Domnul Romeo-Daniel Lungu, Grupul PSD? Nu este.

Domnul Toma Ilie, din nou.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Care dintre ele?

Domnul Cătălin Drulă:

Da, aveţi multe interpelări. Foarte bine, vă exercitaţi dreptul constituţional de control parlamentar!

Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Subiectul interpelării este "Programul Euro 200", interpelarea 534B.

Doriţi să reamintiţi subiectul interpelării sau mergem direct la răspuns? Asta e valabil la toate, ca să nu vă mai întreb.

Domnul Ilie Toma (din sală):

La toate.

Domnul Cătălin Drulă:

Perfect!

Atunci dau cuvântul doamnei secretar de stat Irina Danielescu, din partea Ministerului Educaţiei.

Aveţi cuvântul. Trei minute.

Doamna Irina Danielescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Mulţumesc.

Bună seara!

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Programul Euro 200", vă comunicăm următoarele.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării derulează Programul "Euro 200", începând cu anul 2004, obiectivele sale fiind stimulare achiziţionării de computere, prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv dezvoltarea competenţelor de utilizare a mijloacelor IT & C.

În anul 2023, prin hotărâre de Guvern au fost modificate normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004.

Principala noutate introdusă de noua hotărâre este următoarea: venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 lei la 500 lei, urmare a evoluţiei indicelui preţului de consum comunicat de INS.

Programul de acordare a unui ajutor financiar intitulat "Euro 200" continuă şi în anul 2025.

Legea nr. 269/2004 prevede că "plafonul se indexează anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum".

Fiecare bon valoric este identificat unic la nivel naţional prin serie şi număr. Bonurile valorice sunt valabile numai pentru anul calendaristic în care au fost elaborate, iar beneficiarii legii se pot prezenta la orice agent economic care comercializează calculatoare şi pot achiziţiona calculatoare în baza bonului valoric în original, achitând diferenţa de preţ care depăşeşte contravaloare ajutorului financiar.

Lista beneficiarilor se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.

În ceea ce priveşte numărul beneficiarilor "Programului Euro 200" pe ultimii 5 ani, acesta este următorul: în anul 2020 - 6.521 de beneficiari; în anul 2021 - 1.941 de beneficiari; în anul 2022 - 1.788 de beneficiari; în anul 2023 - 1.947 de beneficiari; în anul 2024 - 1.826 de beneficiari, iar în anul 2025 - 1.869 de beneficiari.

În anul 2020 şi ulterior, în anul 2023, a fost modificată configuraţia recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se asigură ajutorul financiar. Modificarea periodică a configuraţiei recomandate a calculatoarelor se impune, având în vedere evoluţia tehnologică, astfel încât acestea să poată servi scopului pentru care se achiziţionează, respectiv pentru susţinerea activităţilor de învăţare.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Şi la această interpelare doriţi o revenire de un minut?

Doamna Irina Danielescu:

Vă predau microfonul?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Atât!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

În regulă!

Bun! (Vociferări.)

Domnule Toma, dar daţi-mi mie voie să fac lucrurile acestea, cu acordarea cuvântului.

Staţi, staţi, nu plecaţi!

Vreţi să reveniţi la interpelarea asta un minut, asupra subiectului?

Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Ilie Toma (din sală):

Să mi se dea în scris. E în regulă! Doar asta...

Domnul Cătălin Drulă:

Da, mai sunt!

Ministerul Educaţiei să vă dea în scris pentru restul interpelărilor.

La această interpelare să aveţi un minut, dacă doriţi să faceţi o revenire.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc foarte mult.

Vă rog să continuaţi drumul ăsta, pentru că aşa, din calculele mele, în decurs anilor, sunt vreo 15.000 - 20.000 de beneficiari care fac parte din familii simple, din familii care n-au posibilităţi. Şi tocmai asta era ideea, să continuăm să mergem pe un drum ascendent, astfel încât să se bucure şi copiii de acces la educaţie, cei care sunt din familii modeste.

Şi accesaţi câţi mai mulţi bani europeni.

Calculatorul, după cum vedeţi, este viitorul celor care vor face următoarele servicii, să spunem aşa, ca şi locuri de muncă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Mai aveaţi o interpelare, dar înţeleg că doriţi răspunsul în scris. E vorba de...

O să le citesc la final pe cele cu răspunsul în scris.

Tot pentru Ministerul Educaţiei, dacă este prezent, domnul deputat Petreţchi.

Doriţi să reamintiţi tema interpelării, da? E vorba despre "Problema învăţării în regim simultan a claselor în care se studiază în limba ucraineană maternă, în judeţul Caraş-Severin" - 559B.

Vă rog, aveţi un minut.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru a fi coerent şi a ne readuce aminte despre ce este vorba, la data de 19.08.2025, Uniunea Ucrainenilor din România, singura organizaţie recunoscută oficial, care îi reprezintă pe micii ucraineni în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi în faţa celorlalte autorităţi ale statului, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, a adresat rugămintea Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a aproba funcţionarea mai multor formaţiuni de studiu sub efectivul minim prevăzut de lege, pentru unităţile şcolare din judeţele Suceava şi Caraş-Severin.

Cu toate acestea, din cele 11 şcoli care solicitau exceptarea de la prevederi, la nivel naţional, singurele clase care nu au fost aprobate sub limita de efectiv au fost cele din cadrul Şcolii Gimnaziale Copăcele, judeţul Caraş-Severin, unde au fost comasate clasele V-VIII, cuprinzând un număr de 16 elevi, contrar prevederilor art. 23 alin. (4) lit. b) şi ale alin. (11) din Legea nr. 198/2023.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul pentru răspuns.

Doamna Irina Danielescu:

Vă mulţumesc, stimate domnule deputat.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Problema învăţării în regim simultan a claselor în care se studiază în limba ucraineană maternă, în judeţul Caraş-Severin", vă comunic următoarele.

În cadrul Şcolii Gimnaziale Copăcele, unitate de învăţământ din judeţul Caraş-Severin, procesul instructiv-educativ aferent claselor V-VIII se desfăşoară în regim simultan, limba de predare fiind limba română, pentru un efectiv total de 16 elevi.

Având în vedere prevederile Ordinului de ministru nr. 3.036/2024 pentru aprobarea metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan, cu modificările şi completările ulterioare, situaţia se încadrează în aria de aplicabilitate a prevederilor legale.

Vă mulţumim.

Domnul Cătălin Drulă:

Doriţi o revenire, da?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimată doamnă secretar de stat,

Nu pot să fiu de acord cu răspunsul dumneavoastră, şi o să vă rog să reveniţi la el, pentru următoarele motive.

Legea nr. 141, la care faceţi dumneavoastră referire, nu a modificat Legea nr. 198/2023, şi anume art. 23 alin. (4) lit. b), care spune următoarele - şi vă rog să-mi permiteţi să vă citez - "în situaţii excepţionale, formaţiunile de studiu pentru antepreşcolari, preşcolari sau elevi, pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării..." şi textul curge.

Dacă făceam referire la ceea ce ne-aţi prezentat dumneavoastră, înseamnă că nici celelalte 10 şcoli nu puteau să funcţioneze sub limita de efectiv.

De aceea, vă rog să reveniţi cu răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnă secretar de stat, vă rog. (Vociferări.)

Da, aş vrea să spuneţi asta la microfon, pentru că, în interpretarea mea, a dispoziţiilor regulamentare, Guvernul este obligat să răspundă atunci când se cere o revenire; face parte din sistemul constituţional de control parlamentar.

Deci spuneţi spre microfon că veţi reveni şi suntem în regulă.

Doamna Irina Danielescu:

Avem rugămintea să reveniţi cu o solicitare în scris, la care vă vom răspunde.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (din sală):

V-am spus-o procedural, de la microfon.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, a fost procedural.

Deci, dacă puteţi să răspundeţi la ce aţi fost întrebată?

Doamna Irina Danielescu:

Răspunsul vi l-am citit. Acesta este mandatul cu care am venit în această seară.

În cazul în care doriţi... (Vociferări.) solicitări suplimentare, sigur vom reveni.

Rugămintea este să ne solicitaţi în scris. (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem la următorul minister.

Sunt mai multe interpelări din partea domnului Toma Ilie, la care înţeleg că solicitaţi răspunsul în scris, domnule deputat? Sau doriţi vreuna dintre ele?

Sunt 4 inter...

Domnul Ilie Toma (din sală):

La care dintre ministere?

Domnul Cătălin Drulă:

Ministerul Mediului - aveţi 3 interpelări. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Numai la cea cu pădurile, şi acolo o să discutăm un pic.

Domnul Cătălin Drulă:

Care? Pe care o veţi citi? (Vociferări.)

OK. Deci domnul deputat a solicitat răspunsul în scris pentru 532B şi 533B.

Iar pentru 545B - "Programul de împădurire finanţat prin PNRR" -, dau cuvântul, pentru a oferi răspunsul, domnului secretar de stat Cosmin-Răzvan Butuza.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră nr. 545B/2025, având ca obiect "Programul de împădurire finanţat prin PNRR", vă comunicăm următoarele.

Având în vedere volumul semnificativ de informaţii, precum şi necesitatea actualizării permanente a bazelor de date privind situaţia defalcată pe judeţe şi pe categorii de beneficiari, aceste informaţii se află, în prezent, într-un proces de consolidare şi, prin urmare, nu pot fi prezentate în acest moment în cadrul răspunsului.

Toate informaţiile consolidate şi validate sunt puse la dispoziţia publicului prin intermediul site-ului oficial al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Până în prezent, în cadrul Programului de împădurire au fost aprobate 1.557 de proiecte. În plus, 268 de proiecte se află în etapa de verificare, iar 183 de proiecte n-au îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi au fost respinse.

Din totalul proiectelor aprobate, suprafaţa efectiv împăturită este de 9.430,45 de hectare, restul suprafeţelor aflându-se în diferite etape de pregătire şi implementare.

Procedura de selecţie şi acordarea sprijinului financiar pentru persoanele fizice şi juridice care doresc să împădurească terenuri arabile au fost reglementate integral prin Ghidul specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente PNRR. Ghidul a fost aprobat prin ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 3027/2022 şi stabileşte în detaliu etapele procedurale, criteriile de eligibilitate, documentaţia necesară şi mecanisme de verificare, evaluare şi finanţare a proiectelor.

Până în prezent au fost semnate 929 de contracte prefinanţate pentru lucrările de împădurire şi reîmpădurire, care însumează o suprafaţă totală de 15.654 de hectare.

În ceea ce priveşte sprijinul financiar, menţionăm că nivelul acestuia este reglementat prin Ghidul specific privind regulile şi condiţiile aplicabile finanţării din fondurile europene aferente PNRR, aprobate prin acelaşi ordin.

Potrivit acestor prevederi... (Vociferări. Îi înmânează răspunsul domnului deputat Ilie Toma.)

(Domnul deputat Ilie Toma solicită să ia cuvântul.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Un minut?

Domnul Cătălin Drulă:

Da, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Domnule secretar de stat,

Felicitări pentru răspunsurile pe care mi le-aţi dat, le-am citit, văd că se fac progrese, şi aici există un nou trend, o cunoaştem pe doamna ministru, e colega noastră, văd că începe mai cu tinereţe, mai cu viaţă, ceea ce este foarte bine.

Puneţi mare accent pe împăduririle din România!

Puneţi mare accent pe refacerea perdelelor forestiere!

Puneţi mare accent pe vegetaţie - vegetaţie forestieră, care ştim cu toţii, ne salvează viaţa, ne salvează oxigenul, ne salvează drumul către ceea ce înseamnă o viaţă curată!

Eu vă felicit, dar repet încă o dată, transmiteţi, încă o dată, noi, cei din Parlament, susţinem o împădurire cât mai grabnică şi pe suprafeţe mai mari decât erau înainte.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem la Ministerul Apărării Naţionale.

Domnul Nini Pascalini? Nu este prezent, aşa că va primi răspunsul în scris.

Din nou, domnul Toma Ilie, la...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Am primit răspunsul.

Domnul Cătălin Drulă:

Ministerul Dezvoltării?

Domnul Ilie Toma (din sală):

De la Dezvoltare?

Domnul Cătălin Drulă:

Doriţi răspunsurile? Sunt una, două, trei. Trei...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu, e în regulă, în scris.

Domnul Cătălin Drulă:

În scris, în regulă.

Deci e una pentru ANL, 536B, "Servicii publice oferite gratuit", 537B şi "Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat".

Toate în scris, da?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

În regulă. Acestea rămân în scris.

Tot pentru Ministerul Dezvoltării, domnul Alin Virgil Chirilă este prezent?

Nu. Atunci, rămâne în scris.

La Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnul Toma Ilie are două...

Domnul Ilie Toma (din sală):

Da, da.

Domnul Cătălin Drulă:

Una... o interpelare cu... (Vociferări.) da, "Mecanismul european RESTORE"...

Domnul Ilie Toma (din sală):

E cel cu inundaţiile, nu? (Vociferări.)

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule Attila Kelemen, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu numărul 548B/2025 adresată Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, având ca obiect "Mecanismul european RESTORE", vă aducem la cunoştinţă următoarele:

În ceea ce priveşte activarea mecanismului european RESTORE, dorim să vă informăm că la nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Autorităţii de management pentru Programul Regional Nord-Est au fost luate toate măsurile necesare pentru iniţierea şi derularea procesului de accesare a fondurilor europene şi utilizarea facilităţilor acestui mecanism.

Prin urmare, eforturile s-au concentrat asupra reprogramării resurselor financiare, astfel încât să fie valorificate pe deplin oportunităţile oferite de mecanismul RESTORE, sprijinind Regiunea Nord-Est în aplicarea unor măsuri integrate, care să refacă condiţiile normale de trai şi să prevină apariţia unor calamităţi generate de inundaţii.

Astfel, în data de 21.08.2025 a avut loc întâlnirea Comitetului de monitorizare a Programului Regional Nord-Est, având ca scop modificarea acestui program, pentru introducerea unei noi priorităţi, Prioritatea 10 - O regiune alături de cetăţeni - RESTORE -, în vederea finanţării acţiunilor necesare remedierii efectelor produse de inundaţiile din judeţele Neamţ şi Suceava asupra infrastructurii publice, cu respectarea prevederilor Regulamentului 2024/3236 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1057 şi a Regulamentului (UE) 2021/1058 în ceea ce priveşte sprijinul regional de urgenţă pentru reconstrucţie.

Revizuirea programului de către ADR Nord-Est şi MIPE şi aprobarea acestuia de către Comisia Europeană au fost realizate într-un timp foarte scurt, fiind de remarcat implicarea, în acest proces, a tuturor instituţiilor implicate, respectiv prefecturile, consiliile judeţene Suceava şi Neamţ, Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.

Instituţiile responsabile de implementarea acestui mecanism sunt: Autoritatea de management Nord-Est 2021-2027 din cadrul ADR Nord-Est şi consiliile judeţene Suceava şi Neamţ.

Inundaţiile produse în iulie 2025 în judeţele Suceava şi Neamţ au provocat importante pierderi materiale, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti, şi au ridicat provocări pentru toţi specialiştii implicaţi în managementul resurselor şi în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

În urma acestor pagube sunt necesare lucrări ample de reconstrucţie pentru a repara infrastructura şi echipamentele deteriorate.

Aşa cum este menţionat şi anterior, prin modificarea Programului Regional Nord-Est a fost introdusă o nouă prioritate - Prioritatea 10 - O regiune alături de cetăţeni - RESTORE -, în vederea finanţării acţiunilor necesare remedierii efectelor produse de inundaţiile din judeţele Neamţ şi Suceava asupra infrastructurilor publice.

Prin noua prioritate, P10, se va finanţa intervenţia pentru refacerea infrastructurii publice deteriorate şi distruse în urma dezastrului natural, precum şi a echipamentelor, inclusiv relocarea într-o altă locaţie sau într-un alt format care nu este identic cu cel iniţial, dacă este necesar, într-un mod rezilient şi durabil, în baza analizei de nevoi actuale.

În plus, poate fi sprijinită refacerea zonei naturale, a biodiversităţii şi a infrastructurii verzi, inclusiv în siturile Natura 2000, cum ar fi măsuri legate de reîmpădurire.

Alocarea financiară total... (Vociferări.)

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Doriţi să faceţi o revenire? Un minut, da?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Ultima intervenţie.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog.

Da, deci, e o revenire.

Deci rămâneţi aici, domnule secretar de stat, să răspundeţi domnului deputat.

Domnul Ilie Toma:

De fapt, după necazurile din vară, care nu ştiu dacă puteau sau nu puteau fi contracarate, avem în final un mecanism, un mecanism care funcţionează sau va funcţiona cât mai bine. Avem pe ce să punem mâna, cum se spune în popor, în caz de necaz.

Şi mai avem şi oameni cu suflet în acele zone, cu suflet de oameni adevăraţi, care am văzut că au sărit... şi aveau nevoie de acest mecanism.

Eu felicit preşedinţii consiliilor judeţene ale celor două judeţe, Neamţ şi Suceava - domnul George Şoldan, pentru că am văzut, în fine, când oamenii se află la greu, există şi autorităţi care doresc şi pun sufletul să facă ceva pentru ei, să le reconstruiască viaţa, măcar cât mai aproape de felul cum le era înainte.

Şi trebuie să ne gândim şi la mediul înconjurător, să redea şi solurile şi vegetaţia cât mai aproape de a fi funcţional.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamne-ajută!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Nu cred că mai erau întrebări, aşa că nu mai e necesară revenirea.

Aş avea şi eu o rugăminte pentru colegii de la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul.

Mă ascultaţi puţin?

Am o rugăminte. Să-i transmiteţi şi domnului secretar de stat că în această şedinţă de interpelări, ele fiind orale, scopul e să avem o oralitate în dialog, adică, dacă cei care vin din partea Guvernului doar citesc de pe foaie un punct de vedere, ni-l pot trimite în scris, şi atunci tot ce facem noi aici devine un pic un simulacru, doar ne consumăm un timp de deplasare prin oraş.

Deci, rugămintea ar fi ca pe viitor să fie mai mult un dialog cu domnii deputaţi care au pus întrebarea şi poate un stil mai liber de a răspunde, eventual cu interpelarea, dacă e nevoie. Pentru că, dacă venim cu o foaie, care e mandatul, şi o citim ad litteram, la literă, se numeşte că îndeplinim procedura regulamentară, nu poate spune nimeni asta, dar facem procedura să devină puţin... puţin inutilă.

Deci rugămintea ar fi - că înţelegem, miniştrii nu prea pot fi prezenţi, deşi Regulamentul şi Constituţia aşa prevăd, teoretic - dar dacă sunt înlocuitori secretari de stat, să aibă libertatea din partea ministerelor şi a centrului, Guvernului, de a veni şi a dialoga într-un fel omenesc cu deputaţii, că altfel, sunt în scris, ne trimitem adrese, sunt semnate, sunt parafate, au şapte semnături în spate şi se spune că am făcut procedura.

Mulţumesc.

Dacă puteţi trimite, ca vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, această rugăminte, aş aprecia.

Acestea fiind spuse, tot în îndeplinirea procedurii regulamentare, voi citi lista interpelărilor care vor primi răspunsul ulterior, pentru care s-a solicitat amânarea din partea Guvernului, mai e de lucru acolo, şi anume:

- din partea Ministerului Sănătăţii, dar şi către premier -interpelarea nr. 518B, de la doamna Enachi Raisa;

- din partea domnului Toma Ilie către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene - 538B;

- tot Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, domnul Maricel Popa, PSD - 549B - se solicită amânare din partea ministerului;

- la Ministerul Economiei sunt 3 interpelări ale domnului Toma Ilie - 535B, 544B, 547B - la care se solicită amânarea; ba chiar şi a şasea - 557B, care este către 3 ministere;

- la Ministerul Energiei, din partea domnului Ţiu Mihai-Adrian, 505B, se solicită amânarea;

- la Finanţe - două interpelări de la domnul Toma Ilie - 541B, 546B - pentru ambele se solicită amânarea.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.