Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 29 octombrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Declaraţie politică intitulată: "Catedrala Mântuirii Neamului - simbol al credinţei şi identităţii româneşti".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Catedrala Mântuirii Neamului este mai mult decât o construcţie impunătoare. Este expresia credinţei, demnităţii şi identităţii unui popor care a trecut prin nenumărate încercări, dar care nu şi-a pierdut niciodată legătura cu rădăcinile sale spirituale. A fost ridicată ca un omagiu adus eroilor care şi-au dat viaţa pentru libertatea şi unitatea României, dar şi ca simbol al continuităţii şi al speranţei noastre ca naţiune.

S-au spus multe, în mod repetat, despre costurile ridicării acestei catedrale. S-au făcut comparaţii cu spitale, şcoli sau drumuri care ar fi putut fi construite din aceiaşi bani. Este o întrebare firească într-o societate confruntată cu nevoi materiale reale. Însă trebuie să înţelegem că omul nu trăieşte doar din pâine, ci şi din credinţă, din cultură şi din spirit. A investi în spiritualitate nu înseamnă a ignora nevoile materiale, ci a completa ceea ce defineşte în mod deplin fiinţa umană.

Catedrala Mântuirii Neamului nu este o cheltuială, ci o moştenire. Este o construcţie monumentală, menită să dăinuie peste secole, să fie reper şi loc de reculegere pentru generaţiile viitoare. În jurul ei se consolidează sentimentul de apartenenţă la un popor cu o istorie profund creştină, cu valori care ne-au ţinut uniţi atunci când alte popoare s-au destrămat.

Este regretabil că unii politicieni, în special reprezentanţi ai Partidului USR, s-au opus construirii şi finanţării acestei catedrale, catalogând-o drept un proiect inutil sau anacronic. Şi totuşi, i-am văzut recent în primele rânduri la slujba de sfinţire, alături de zeci de mii de români, participând la un eveniment pe care cândva îl dispreţuiau public. Această schimbare de atitudine demonstrează că, indiferent de ideologii, spiritul românesc nu poate fi negat.

Trebuie să învăţăm să preţuim şi să protejăm această dimensiune spirituală a poporului nostru. Drumurile, spitalele şi şcolile pot fi construite în ani, dar spiritul unui popor se clădeşte în secole.

În încheiere, cred cu tărie că Catedrala Neamului va rămâne peste timp un simbol al credinţei, unităţii şi demnităţii românilor.

Deputat al PSD, Ion-Alin Tomoescu, Circumscripţia Mehedinţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Frumos!

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Adela Geamănu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Doamna Aurora-Adela Geamănu:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţie politică având titlul "Importanţa finalizării proiectelor de hidrocentrale pentru securitatea energetică a României".

România se află într-un moment crucial al redefinirii politicii sale energetice. Crizele succesive din ultimii ani au demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni o ţară atunci când nu îşi valorifică propriile resurse şi când lasă proiecte strategice în nelucrare zeci de ani.

Este inadmisibil ca în anul 202 România să aibă zeci de investiţii în hidrocentrale blocate - unele finalizate în proporţie de peste 90% - în timp ce importăm energie la preţuri record. Aceste investiţii, realizate cu bani publici, pot aduce independenţă energetică, locuri de muncă şi dezvoltare locală, fără a compromite protecţia mediului.

Finalizarea proiectelor hidroenergetice reprezintă o prioritate naţională, nu doar o chestiune tehnică. Ele nu înseamnă doar producţie de energie curată, ci şi siguranţă strategică, stabilitate economică şi capacitatea României de a rămâne un actor relevant în regiune.

O hidrocentrală nu înseamnă doar curent.

Ea înseamnă mai multe, astfel:

- Regularizarea râurilor şi prevenirea inundaţiilor, care altfel devastează sate şi oraşe;

- Rezerve de apă pentru irigaţii, în contextul în care seceta devine un pericol real;

- Locuri de muncă şi dezvoltare locală în zonele montane şi de vale;

- Infrastructură nouă - drumuri, poduri, investiţii care rămân comunităţii;

- Turism - lacurile de acumulare devin zone de agrement, atrag vizitatori şi afaceri.

România nu-şi mai permite luxul de a fi naivă din punct de vedere ecologist. Suntem într-un război energetic global, iar cine are resurse proprii, are putere.

Trebuie să beneficiem de surse multiple de producere a energiei. Nu putem să ne mai bazăm doar pe reţetele moderne pentru că deja ne aflăm în mijlocul unui război energetic total. Câştigătorii vor fi doar ţările care îşi asigură independenţa energetică.

Avem nevoie de un mix energetic care să asigure necesităţile naţionale.

Europa îşi schimbă filosofia: de la Green Deal la Smart Deal - adică la o tranziţie realistă, care nu sacrifică economia şi securitatea energetică pentru slogane frumoase.

Cei care se opun azi hidrocentralelor în numele naturii uită că nu există natură fără oameni şi fără economie. Ce folos dacă protejezi un colţ de stâncă, dar condamni o ţară întreagă la sărăcie şi dependenţă energetică?

România are una dintre cele mai bune poziţii din Europa pentru hidroenergie. Carpaţii sunt o comoară energetică, dar trebuie exploataţi cu cap, nu abandonaţi din populism sau dogmatism verde.

Vă mulţumesc.

Deputat Adela Geamănu, Circumscripţia ele... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionel Ciunt:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Fapte, nu vorbe! Administraţia publică locală nu este un adversar al Guvernului, ci partenerul lui cel mai apropiat".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Într-o perioadă în care România are nevoie de stabilitate, înţelepciune şi coerenţă în actul de guvernare, observăm din păcate o grabă nefirească în adoptarea unor măsuri care, în loc să aducă echilibru şi încredere, provoacă nelinişte şi neînţelegere în rândul oamenilor.

Românii nu au nevoie de orgolii între partide şi nici de măsuri luate pe genunchi. Au nevoie de sinceritate, de dialog, de predictibilitate şi, mai ales, de respect. Nu putem cere sacrificii fără să explicăm motivele, nu putem impune reforme fără să arătăm rostul lor, şi nu putem construi o ţară mai bună dacă oamenii află din presă ce urmează să li se întâmple.

Oamenii trebuie să ştie de ce se ia o decizie, care este scopul ei şi cum vor fi protejaţi cei mai vulnerabili.

Nu putem merge înainte doar bifând reforme impuse de sus, fără consultare reală cu administraţiile locale, mediul de afaceri sau societatea civilă. România are nevoie de o guvernare bazată pe bun-simţ, profesionalism şi echilibru, nu pe competiţii de imagine între partide.

În acest context, adresez premierului României un apel sincer şi responsabil: să-şi asume cu luciditate rolul pe care îl are, nu ca exponent al unei ambiţii personale, ci ca reprezentant al unei întregi naţiuni. România are nevoie de un prim-ministru care uneşte, nu dezbină; care ascultă, nu impune; care construieşte punţi, nu ziduri.

Mă bucur că PSD a impus revenirea asupra unor măsuri recente, precum Ordonanţa de urgenţă nr. 52/2025, care loveşte direct în administraţiile locale, blocând iniţiative, limitând autonomia şi punând sub semnul întrebării efortul sutelor de primari şi funcţionari care îşi fac datoria în mod onest. Administraţia publică locală nu este un adversar al Guvernului, ci partenerul lui cel mai apropiat. România nu se poate construi prin confruntare între administraţia centrală şi cea locală, ci prin colaborare.

Totodată, este esenţial să încetăm cultivarea acestei false opoziţii între sectorul public şi cel privat. Nu există o Românie a bugetarilor şi o Românie a antreprenorilor. Există o singură Românie - cea a oamenilor care muncesc, fiecare, desigur, având rolul său, pentru binele comun. Nu putem semăna ură şi neîncredere între categorii profesionale şi apoi să ne mirăm că societatea e tot mai divizată.

Haideţi să fim mai buni unii cu alţii, să redescoperim respectul şi omenia care ar trebui să ne ghideze pe toţi, indiferent de funcţie sau culoare politică. Să ne asumăm greşelile trecutului şi să nu le repetăm.

România are nevoie de echilibru, nu de confruntare; de măsuri curajoase, dar bine cumpănite; de... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi este intitulată: "Creşterea preţurilor şi puterea de cumpărare".

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă în care, dincolo de cifrele reci ale economiei, se ascunde o realitate dureroasă: românii trăiesc tot mai greu. Creşterea preţurilor a devenit o povară pentru milioane de familii. De la facturile la energie şi alimente, până la chirii şi servicii, totul costă mult mai mult, în timp ce veniturile scad, stagnează sau, în foarte puţine cazuri, ele cresc, dar mult prea lent raportat la creşterile de preţuri.

Aceasta nu este doar o problemă economică, ci o problemă de demnitate socială. Un stat care nu reuşeşte să-şi protejeze cetăţenii de efectele inflaţiei riscă să piardă ceva mai grav decât echilibrul bugetar: riscă să piardă încrederea oamenilor şi riscă să piardă oamenii, care vor căuta un trai mai bun în afara ţării. Aceasta este realitatea.

În calitate de deputat al PSD de Iaşi, aud zilnic de la oameni simpli - angajaţi, pensionari, tineri părinţi - aceeaşi întrebare: "Cum putem trăi decent din munca noastră, dacă preţurile cresc, dar salariile scad sau rămân aceleaşi?". Este o întrebare la care clasa politică trebuie să răspundă nu cu promisiuni, ci cu soluţii concrete!

Partidul Social Democrat a dovedit şi în trecut că ştie să guverneze în interesul oamenilor, punând accentul pe echitate socială şi sprijin real pentru cei vulnerabili şi pentru toţi cetăţenii.

Creşterea salariului minim, majorarea pensiilor, plafonarea preţurilor la energie şi voucherele pentru alimente au fost decizii curajoase, care au oferit sprijin imediat celor mai afectaţi de scumpiri. Dar astăzi, trebuie să mergem mai departe.

Este nevoie de o lege a salariului minim decent, care să asigure un nivel de trai corespunzător costurilor reale ale vieţii. Nu putem vorbi despre progres economic atâta timp cât milioane de oameni rămân captivi într-un cerc al supravieţuirii.

De asemenea, este necesar un mecanism transparent de indexare a salariilor şi pensiilor în funcţie de inflaţia reală, nu de statistici cosmetizate.

Trebuie să sprijinim IMM-urile româneşti pentru că fiecare loc de muncă salvat înseamnă o familie protejată, înseamnă bani care se întorc în economie. Aud tot mai des în ultima perioadă de mici afaceri care se închid, costurile de funcţionare devenind prea mari. Să fim conştienţi că fiecare investiţie în economia locală trebuie ajutată şi protejată pentru că reprezintă bani care rămân în comunitate.

România are nevoie de un nou contract social, bazat pe solidaritate, respect şi echitate. Cetăţenii trebuie să simtă că statul este alături de ei, nu împotriva lor. Este momentul ca politicile economice să fie orientate nu doar spre cifre, ci spre oameni!

Stimaţi colegi,

Creşterea preţurilor nu trebuie să devină un pretext pentru resemnare. Din... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat George-Mihail Neamţu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

România a trecut, zilele trecute, printr-un exerciţiu de regăsire de sine, printr-un moment de sărbătoare: sfinţirea picturii Catedralei Naţionale, la care a participat poporul dreptcredincios şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Patriarhul Bartolomeu.

Ne-am bucurat cu toţii, a fost o zi specială, când şi ateii, preţ de 24 de ore, au devenit subit credincioşi.

Politicienii, însă, mulţi dintre ei, mai ales cei care au minimizat şi au ridiculizat acest proiect, care l-au boicotat în Primăria Bucureşti, de pildă, s-au trezit şi ei brusc foarte mândri de această realizare a Bisericii noastre ortodoxe.

Mintea românului de pe urmă i-a făcut pe aceştia, pe cei care strigau "Vrem spitale, nu catedrale!", să apară, evident, lângă altar, în fotografii de protocol, ca nişte farisei pioşi.

Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri şi aplaudă frenetic slujbe, cântece şi jocuri... L-aş putea parafraza pe Eminescu.

Norodul, evident, a rămas afară, zgribulit şi nemângâiat; ipocriţii, însă, s-au grăbit să pozeze lângă iconostas şi tocmai cei care au săpat timp de aproape 35 de ani ideea naţională n-au avut o problemă, n-au avut o jenă să apară lângă sfinţii români zugrăviţi pe frescele acestei superbe biserici.

Intelectuali care au acuzat Catedrala de kitsch, de inadecvare, de "ceauşism ecleziastic" s-au trezit iarăşi foarte, foarte încântaţi şi au descoperit că această construcţie nu este doar o mână de pietre, de cărămizi, de plăci betonate; e vorba de un loc care odihneşte sufletul şi un spaţiu de reculegere al oraşului Bucureşti.

Adevărul este, doamnelor şi domnilor, că această catedrală este o operă a spiritului european, de la Hagia Sophia la Chartres sau Notre-Dame, fiecare oraş al bătrânului continent şi-a fixat centrul spiritual plecând de la o asemenea capodoperă. De la vizionarul Iustinian până la strălucitul Brunelleschi, în Florenţa, marii ctitori ai Evului Mediu au avut în vedere acest exerciţiu de temeinicie, pentru a reconfigura, spuneam, centrul. Centrul oraşului include Catedrala, centrul Catedralei include altarul, centrul altarului include Sfânta Scriptură şi osemintele martirilor.

A fost şi gândul lui Moise, a fost şi gândul lui David, a fost şi gândul lui Solomon - acela de a uni cerul şi pământul, cele văzute şi cele nevăzute.

Să fim bucuroşi de această realizare a poporului român, de această, până la urmă, creaţie. Este vorba de o catedrală care are şi un rol pedagogic, care este şi un instrument civilizator care ne aminteşte de Arca lui Noe. Este un Logos sculptat în piatră.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Lidia Vadim- Tudor, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Adevărata faţă a «toleranţei» şi a «libertăţii de exprimare»".

Declaraţia mea politică se doreşte a fi un semnal de alarmă referitor la ura pe care aşa-zisa Uniune Salvaţi România o răspândeşte în sânul societăţii româneşti. Tot ce veţi auzi în momentele următoare sunt câteva dintre dejecţiile revărsate pe pagina mea de Facebook de către susţinătorii USR, în doar două zile. Limbajul este unul dur. Voi da citire câtorva declaraţii.

"Marş la mop şi cârpă!"

"Nu mai apăreţi la TV şi pe Facebook! Se sperie copiii de dumneavoastră"

"Doamne, cât eşti de proastă!"

"Cât este de urâtă, atât este de proastă"

"Sărut mâna, doamnă, parcă sunteţi căţeaua Azorela, maidaneza"

"Prăbuşita asta nu este decât - citez - ejacularea tristă a unui fanfaron nebun"

"Proasta satului ce eşti!"

"Marş, spurcato!"

"Încă o nebună"

"Eşti mai dilie decât tac’tu, nu ajungi departe!"

"Vadim era nebun de legat, asta e o lepră ordinară"

Sunt doar câteva exemple din tot ceea ce am înghiţit în ultimele zile pe paginile mele de socializare. Şi am mii de astfel de mesaje.

Asta este adevărata faţă a "toleranţei", ăsta este chipul schimonosit de ură al celor care propovăduiesc ipocrit toleranţa şi valorile europene.

Dragi colegi USR-işti, ciuliţi bine urechile şi uitaţi-vă de două ori în jurul vostru, fiindcă demonii ăştia pe care voi îi hrăniţi doar cu ură şi furie sunt moştenirea pe care voi o lăsaţi României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Răzvan Biro, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ultimele zile, opinia publică a fost din nou zguduită de imaginile cumplite ale crimei din judeţul Mureş, unde o tânără a fost ucisă cu bestialitate şi incendiată în propria locuinţă. Autorul acestei atrocităţi este un recidivist care, în trecut, fusese condamnat la 15 ani de închisoare pentru omor calificat. Cu toate acestea, pedeapsa sa a fost substanţial redusă, fiind eliberat cu cinci ani înainte de ispăşirea pedepsei, iar rezultatul acestei indulgenţe judiciare s-a dovedit a fi un eşec.

Crima îngrozitoare comisă de acest individ confirmă incapacitatea sistemului de justiţie de a proteja cetăţenii şi de a preveni recidiva. Deşi era dat în urmărire pentru alte fapte, cu luni bune înainte, acesta a avut suficient timp să ucidă din nou şi să ia viaţa unei tinere nevinovate.

Astăzi, la peste patru luni de la această crimă care a cutremurat o întreagă ţară, criminalul se află încă în libertate, ilustrând astfel o imagine dureroasă a unui sistem uzat, secătuit de resurse şi sufocat de o legislaţie mult prea permisivă cu criminalii.

Până în acest moment, nimeni de la vârful Ministerului Afacerilor Interne nu şi-a asumat responsabilitatea. Nicio demisie, nicio sancţiune, nicio măsură concretă. Doar tăcere şi pasivitate.

În această situaţie, cetăţenii se întreabă, pe bună dreptate, dacă se mai pot simţi în siguranţă într-o astfel de societate în care un criminal dat în urmărire a avut timp să mai comită o altă crimă şi nici până astăzi nu a fost identificat şi arestat. Totodată, mulţi ne întrebăm dacă astăzi am mai fi vorbit despre această crimă, în situaţia în care acest individ nu ar fi beneficiat de eliberarea condiţionată.

România traversează o perioadă în care sentimentul de siguranţă al cetăţenilor este tot mai fragil. Cazurile tot mai dese de agresiuni, violenţă domestică şi crime comise de persoane eliberate înainte de termen arată un adevăr dureros: legea este prea blândă cu cei care nu respectă legea.

Astfel, vin şi vă propun, în Camera Deputaţilor, să acţionăm ferm şi responsabil, încât persoanele care se fac vinovate de omor calificat să nu mai aibă posibilitatea de a fi eliberate înainte de executarea completă a pedepsei. Totodată, se impune introducerea unor mecanisme reale de supraveghere post-penală pentru persoanele care au comis infracţiuni grave.

Nimeni nu are dreptul să ia viaţa altui om. Iar un stat care tolerează asemenea monstruozităţi, prin tăcere şi neputinţă, devine com... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Apărarea inocenţei copilului român şi a familiei tradiţionale".

Stimaţi colegi,

Prin această declaraţie reafirm datoria pe care o am de a apăra valorile fundamentale ale poporului român. Vreau să vorbesc despre cel mai preţios dar: inocenţa copilului, pe care nu avem dreptul să o lăsăm pradă ideologiilor străine.

Inocenţa copilului este esenţa purităţii umane şi temelia speranţei noastre. Protejarea ei este o datorie morală fundamentală, pentru ca fiecare copil al României să crească în spiritul credinţei, al familiei şi al tradiţiei.

Vrem să respectăm şi să păstrăm rosturile fireşti lăsate de Dumnezeu şi de natură. Mama, plină de iubire şi grijă, este inima familiei şi un exemplu de demnitate şi blândeţe. Tatăl, puternic şi înţelept, este sprijinul casei şi model de curaj şi responsabilitate. Femeia şi bărbatul, uniţi prin iubire, dau viaţă şi sens familiei, aducând pe lume copiii care reprezintă continuitatea şi speranţa României.

Suntem martorii unei ofensive ideologice tot mai agresive, care încearcă să submineze familia tradiţională şi să erodeze identitatea noastră naţională. În data de 7 octombrie 2025, Comisia Europeană a lansat "Strategia pentru egalitatea de tratament a persoanelor LGBTIQ pentru perioada 2026-2030", un document care, sub pretextul promovării egalităţii, propune măsuri ce afectează fundamentele morale, culturale şi juridice ale statelor membre.

Sub pretextul progresului, aşa-numita "ideologie de gen" încearcă să inducă confuzie morală şi identitară în rândul copiilor noştri. Prin promovarea recunoaşterii statutului de părinte pentru cuplurile de acelaşi sex, se face presiune asupra României să accepte modele contrare legii şi valorilor sale fundamentale. Mai mult, orice critică adusă acestei ideologii riscă să fie considerată instigare la ură. Acest lucru pune în pericol direct libertatea noastră de conştiinţă şi dreptul la liberă exprimare.

Aceste ideologii sunt străine spiritului românesc şi reprezintă un atac asupra inocenţei copiilor şi rădăcinilor noastre. Statul român are datoria suverană de a-şi proteja copiii şi familia tradiţională de orice tentativă de subminare. Legea română şi morala creştină trebuie apărate, pentru ca generaţiile viitoare să crească într-o naţiune echilibrată, întemeiată pe normalitate şi integritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Fănică Ciobotaru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Bună ziua, domnule preşedinte!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Constituţional este ceea ce îşi doresc românii, nu ceea ce hotărăsc cinci persoane de la Curtea Constituţională!".

Astăzi, şi nu numai, trebuie să spunem răspicat: voinţa poporului român trebuie să primeze în faţa intereselor înguste ale unor privilegiaţi ai sistemului.

Articolul 16 din Constituţia României prevede clar şi fără echivoc egalitatea în drepturi:

Alineatul (1) spune că: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări".

Alineatul (2) spune că: "Nimeni nu este mai presus de lege".

Aşadar, dacă ceva ar trebui considerat neconstituţional, acelea ar trebui să fie privilegiile, nu drepturile oamenilor.

Pensiile speciale de 20.000, 30.000, 40.000, 50.000 de lei pe lună, posibilitatea pensionării la 48 de ani, tratamentele preferenţiale - acestea sunt adevăratele nedreptăţi care subminează principiul egalităţii în drepturi şi solidaritatea socială.

Legea respinsă de CCR nu reprezintă dorinţa unui partid, a unui preşedinte de consiliu judeţean sau a unui parlamentar. Acea lege exprimă dorinţa milioanelor de români care s-au săturat să fie împovăraţi de taxe şi impozite pentru a susţine un sistem nedrept, în care unii sunt "speciali", iar ceilalţi trebuie să plătească.

Vom aştepta motivarea deciziei CCR, dar un lucru este cert: lupta împotriva privilegiilor nu se opreşte aici!

Beneficiile speciale acordate unor categorii profesionale trebuie eliminate. Pensiile speciale sunt o rană deschisă în conştiinţa publică şi o sursă permanentă de nemulţumire.

Stimaţi colegi,

Dacă actualul cadru constituţional permite perpetuarea acestor privilegii, atunci trebuie să ne gândim serios la o soluţie democratică. Şi nu vorbesc aici despre un referendum consultativ, aşa cum au mai fost şi altele şi n-au fost puse în practică, ci vorbesc despre un referendum declanşat în Parlament, de modificare a Constituţiei României, care automat va deveni obligatoriu şi Constituţia se va modifica.

În Constituţie trebuie scris foarte clar că românii sunt egali şi acest principiu de acordare a pensiilor trebuie să fie acelaşi pentru toată lumea.

Este clar că românii vor echitate, nu privilegii, iar noi, ca reprezentanţi ai lor, avem datoria să ducem această luptă până la capăt.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"De ce oare, în România, producătorul câştigă puţin, iar intermediarul prosperă?"

În ciuda condiţiilor climatice nu tocmai favorabile, anul 2025 ar putea să intre în istoria agriculturii naţionale prin producţia agricolă record, România reuşind să domine clasamentele europene privind producţia de cereale. Cu toate acestea, producătorii români nu sunt şi cei mai prosperi fermieri din Uniune, aşa cum ar fi normal. Munca lor asiduă şi riscurile economice la care se expun nu sunt răsplătite pe măsură. Aceeaşi problemă o au şi alţi antreprenori români, care obţin produse de o calitate superioară, competitive pe piaţă, dar ei obţin venituri destul de modeste, în vreme ce intermediarii prosperă. Cauza este una simplă - distanţa între producătorul român şi consumatorul final din ţara noastră este încă foarte mare, iar numărul intermediarilor este pe măsură.

Ce-i de făcut, stimaţi colegi?

Prin investiţii şi capitalizare trebuie să scurtăm lanţul dintre producător, procesator şi consumatorul final.

În primul rând, în lipsa structurilor de depozitare şi a celor de procesare, producătorul român este forţat să-şi vândă producţia imediat după recoltare, oricui, la preţurile cele mai mici din an, altfel riscă să piardă toată producţia şi tot profitul.

În al doilea rând, trebuie să identificăm toate lacunele din legislaţia naţională, care încă mai împiedică produsele româneşti să ajungă pe rafturile magazinelor, în avantajul produselor de la import.

Din păcate, în ultimii ani nu am avut decât experienţe falimentare, precum Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, şi foarte puţină preocupare pentru asigurarea unei concurenţe loiale în plan naţional.

Nu în ultimul rând, din fondurile europene pe care le avem la dispoziţie în perioada următoare, să ajutăm producătorul român să închidă cercul economic, de la producţia primară şi până la comercializarea produsului finit. Aşa, toată lumea va avea de câştigat - producătorul român, printr-o valoare adăugată mai mare, şi consumatorul, prin preţuri mai mici şi calitate superioară, dar şi statul român, prin echilibrarea balanţei comerciale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

România este astăzi într-o postură de partener respectat în NATO şi are garanţii solide de securitate, însă acest lucru nu ne scuteşte de responsabilitate. După cum a admis chiar şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, Rusia duce un "război cognitiv" care vizează distrugerea coeziunii sociale, ceea ce înseamnă că frontul este deja deschis pe reţelele de socializare, în ştirile manipulate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale, în discursul extremist care împânzeşte paginile şi grupurile online, dar şi spaţiul public.

Acest tablou de incertitudini are o singură certitudine: nu trăim vremuri obişnuite, iar pentru astfel de vremuri, în care atacurile vin chiar în telefonul din buzunar şi ne fac să ne îndoim unii de alţii, trebuie să ne pregătim nu doar ca stat, dar şi ca societate, ca şcoală, ca familie, ca buni români.

Avem nevoie de un plan naţional, coerent, inteligent şi curajos pentru educaţia de apărare - de la clasele primare până la liceu!

Dragi colegi,

România de astăzi, dar mai ales România viitorului, nu este o ţară în care să ne ascundem după scutul NATO. Este un stat în care fiecare român este el însuşi un scut.

Copiii noştri trebuie să înveţe că libertatea nu vine la pachet cu confortul şi că oricine nu ştie să se apere se expune.

În aceste condiţii, propun introducerea graduală, la toate nivelurile de învăţământ, a unui curriculum actualizat de pregătire pentru situaţii de urgenţă şi apărare.

Mă refer, concret, la alfabetizarea de securitate, adică formarea unor deprinderi de bază despre cum să recunoşti o ştire falsă, despre cum poţi să-ţi aperi ţara inclusiv alegând să nu distribui o postare mincinoasă de pe Facebook sau de pe TikTok, despre cum să te protejezi într-o situaţie de criză, despre cum să reacţionezi în caz de atac informatic care paralizează infrastructura civilă critică, despre cum funcţionează solidaritatea într-un stat democratic şi cum poţi să cultivi valorile naţionale prin alegerile mici, din fiecare zi.

Sunt convins că, actualizând cât mai repede programele şcolare, pentru a include cursuri de gândire critică, securitate cibernetică, educaţie civică aplicată şi dezbateri, putem modela generaţii care nu doar consumă informaţia, ci o înţeleg, o filtrează şi o folosesc în mod responsabil.

Solicit, aşadar, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Educaţiei să colaboreze în vederea lansării, la nivel naţional, a unui program-pilot care să aducă în şcoli specialişti din domeniul securităţii şi să creeze "ambasadori ai rezilienţei" în rândurile profesorilor şi elevilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "150 de ani de la naşterea Reginei Maria".

La 29 octombrie 1875, în Eastwell Park, Ashford, Kent, Anglia, se năştea Principesa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg Gotha, nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii.

Destinul Reginei Maria, care pentru întâia oară a călcat pe pământul românesc la vârsta de 17 ani, este indisolubil legat de destinul României, care reuşea, în 1918, să-şi împlinească visul unităţii naţionale.

Deşi nu era născută în România, deşi nu o lega nimic de România şi a devenit regină, prin căsătoria cu Regele Ferdinand, Maria a iubit România precum foarte puţini oameni au putut s-o facă.

Prin curaj, prin demnitate, printr-un spirit temerar rar întâlnit, inclusiv la marii bărbaţi de stat, şi prin spiritul de sacrificiu pentru ţara sa, Regina Maria rămâne un model de nobleţe spirituală şi de patriotism românesc.

Să ne amintim zilele Primului Război Mondial. Puţină lume ştie că în acele zile grele, când capitala Bucureşti era ocupată de forţele germano-austro-ungare, Regina Maria îl pierdea pe fiul său, prinţul Mircea. Puţină lume îşi mai aminteşte astăzi de faptul că Regina Maria a militat pentru intrarea României în război, alături de Antanta, şi a avut un rol determinant în deciziile Regelui Ferdinand, care la acel moment era rupt între datoria faţă de România şi rolul său de membru al Casei de Hohenzollern-Sigmaringen. Iar Regele Ferdinand a înţeles foarte bine să aleagă România şi a devenit Ferdinand cel Loial.

Să nu uităm anul 1917, când Regina Maria a fost pe câmpul de luptă, fiind supranumită chiar "Mama răniţilor", când a stat alături de cei aflaţi în suferinţă şi de cei care, poate, îşi duceau ultimele clipe ale vieţii.

Alături de Regele Ferdinand a susţinut efortul României în acele clipe grele şi a fost o susţinătoare autentică, determinată şi necondiţionată a proiectului unităţii naţionale române.

Nu întâmplător, la Paris, ea s-a luptat precum o leoaică pentru recunoaşterea unirii. Fiind verişoara Regelui George al V-lea al Marii Britanii, ea nu s-a dat înapoi nici de la a-i combate pe Clemenceau şi pe ceilalţi mari lideri europeni de la acel moment.

Regina Maria rămâne un simbol pentru istoria naţională a României.

S-o cinstim cum se cuvine! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Frumos!

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefan Tanasă, Grupul parlamentar al USR. Nu este.

Domnul deputat Iulian Lőrincz? Nu este.

Domnul deputat Marius Alecsandru?

Domnul deputat Daniel Blaga, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de extindere la patru benzi a Drumului Naţional 71 pe tronsonul Bâldana-Târgovişte a fost prezentat ca o mare victorie administrativă.

După un an de lucrări vedem însă altceva: un şantier în care regulile se aplică doar pe hârtie, iar legea este tratată ca un obstacol, nu ca un cadru de protecţie. Organizarea de şantier a fost mutată fără avize şi fără actualizarea acordului de mediu. Staţia de asfalt funcţionează fără acord de mediu, la fel şi Staţia de betoane.

Hotărârile de consiliu local emise în favoarea constructorului au fost anulate în instanţă, însă lucrările continuă nestingherit.

Acordul de mediu a fost încălcat din primele zile, iar modificările aduse traseului nu au fost evaluate în nicio procedură oficială.

În realitate, după un an de la deschiderea lucrărilor, tronsonul de 5 kilometri este declarat 80% realizat. Pe teren însă lucrările sunt fragmentate, iar restul drumului, de peste 30 de kilometri, a primit autorizaţia de construire acum câteva zile.

În aceste condiţii, cine mai crede că termenul de execuţie poate fi respectat?

La fel de grav, sute de proprietari s-au trezit cu notificări de expropriere întemeiate pe documentaţii vechi şi neactualizate. Garduri, anexe şi curţi întregi urmează să fie expropriate, deşi proiectul nu are o trasare clară a drumului.

În unele locuri, zidurile de sprijin au fost ridicate chiar în faţa porţilor caselor, blocând accesul la proprietate.

Aşa ceva este inacceptabil! O administraţie responsabilă nu poate moderniza infrastructura călcând în picioare legea şi dreptul de proprietate.

Drumul acesta ar fi trebuit să aducă dezvoltare şi siguranţă rutieră. Astăzi, însă, este un exemplu de improvizaţie şi abuz. O lucrare începută cu deficienţe juridice şi derulată fără autorizaţiile necesare. Iar totul pe bani europeni.

Respectarea legii nu e un moft birocratic şi nici o opţiune. Fiecare semnătură dată pe un act ilegal compromite nu doar proiectul, ci şi încrederea cetăţenilor că marile investiţii se pot face corect.

DN71 Bâldana-Târgovişte riscă să rămână un monument al complicităţii dintre autorităţi şi constructor, în loc să fie un exemplu de modernizare.

România are nevoie de drumuri, dar are şi mai mare nevoie de respect faţă de lege, pentru că fără lege orice kilometru de drum nu este cu adevărat câştigat.

Mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmboviţa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Kulcsár-Terza József-György, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Bună dimineaţa!

Duminică, 26 octombrie, în peste o sută de localităţi s-a aprins flacăra autonomiei, cu ocazia Zilei Autonomiei Ţinutului Secuiesc.

Citez din Proclamaţia Consiliului Naţional Secuiesc, cu această ocazie: "Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc este o promisiune de pace, securitate şi prosperitate, un cadru juridic care garantează egalitatea deplină şi efectivă a tuturor cetăţenilor Ţinutului Secuiesc".

Săptămâna trecută am fost în Italia, în regiunea autonomă Tirolul de Sud, unde autonomia teritorială este ceva firesc şi democratic.

În România, însă, dialogul pe această temă este respins, cum se şi vede. Simbolurile noastre sunt rupte şi batjocorite, imnul nostru este huiduit, iar pe stadioane se strigă: "Afară cu ungurii din ţară!".

Noi, în Ardeal şi în Ţinutul Secuiesc, suntem acasă şi nu vom pleca niciodată. Iar dacă vreodată cineva va trebui să plece, nu noi vom fi aceia.

Cu privire la aceste probleme se poate spune că România este departe de valorile europene, sau chiar că România este ruşinea Europei.

Ţinutul Secuiesc a fost, este şi va fi!

Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc!

Libertate pentru secui!

Székelyföld volt, van és lesz!

Autonómiát Székelyföldnek!

Szabadságot a székely népnek!

Deputat Kulcsár-Terza József.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Articolul 1 din Constituţia României: "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". (Aplauze.)

Articolul 2 alin. (1): "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, (Aplauze.) constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".

Alineatul (2): "Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu". (Aplauze.)

Constituţia României.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefan Bouda, Grupul minorităţilor naţionale.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi vă mulţumim cu toţii din această sală pentru precizările importante pe care le-aţi făcut în legătură cu articolul 1 din Constituţia României.

Dragi colegi,

România a trăit duminică, 26 octombrie, un moment istoric: sfinţirea Catedralei Naţionale, împlinirea unui vis al înaintaşilor noştri şi a unui ideal exprimat încă din 1881 de Mihai Eminescu, care scria în Ziarul "Timpul" că românii ar trebui să ridice la Bucureşti "o catedrală mare, un simbol al unităţii şi demnităţii naţionale".

Şi iată că acest ideal a fost realizat după aproape 150 de ani, fiind amânat de cele două Războaie Mondiale şi de instaurarea comunismului în România, ţara noastră rămânând până de curând singura ţară ortodoxă fără o catedrală naţională, în timp ce Grecia se mândreşte cu Catedrala Mitropolitană "Buna Vestire" din Atena încă din 1862, Rusia cu Catedrala "Hristos Mântuitorul", din 1839, Bulgaria are Catedrala "Alexandru Nevski" încă din 1912, iar Serbia cu Catedrala "Sfântul Sava", din 1939.

Sfinţirea Catedralei Naţionale repară, deci, o nedreptate istorică şi are loc chiar în Anul Centenarului Patriarhiei Române, când se împlinesc 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Iar pentru noi, deputaţii, un motiv de mândrie este şi faptul că terenul pe care se ridică Catedrala Mântuirii Neamului a fost donat Patriarhiei Române de Camera Deputaţilor, printr-o hotărâre a Parlamentului din anul 2005.

Celor care au lansat şi în aceste zile atacuri inepte la adresa Bisericii, le reamintim că primele spitale au fost înfiinţate de Biserică, nu de partide politice şi, cu siguranţă, nu de USR. Biserica a fost dintotdeauna cea care a avut grijă de bolnavi, orfani şi nevoiaşi. Cei care astăzi atacă Biserica Ortodoxă uită şi că primele şcoli româneşti au fost în biserică, între zidurile ei sau în curtea ei. Primii învăţători au fost chiar preoţii, de aceea şi astăzi se păstrează denumirea de dascăl cu sens dublu: cântăreţ bisericesc şi învăţător.

Primele manuale ale învăţământului românesc au fost Sfânta Scriptură, Catehismul, Psaltirea, Liturghierul şi alte cărţi cu conţinut bisericesc. Aşa au început traducerile de cărţi, iar primele tipografii româneşti au luat naştere în mănăstirile ortodoxe.

Într-o Europă unde tot mai multe biserici sunt transformate în magazine, hoteluri şi cluburi de noapte, România arată că îşi respectă rădăcinile şi nu-şi abandonează credinţa. Catedrala Naţională devine astfel o victorie a spiritului românesc, un centru de spiritualitate, cultură şi educaţie, dar şi o viitoare atracţie turistică de prim rang. Milioane de turişti străini şi pelerini din întreaga lume ortodoxă vor veni anual la Bucureşti, aducând un aport consistent la bugetul de stat şi al Capitalei.

Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar un loc de rugăciune, ci un simbol viu al identităţii, unităţii şi demnităţii poporului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Bianca-Eugenia Gavrilă, Grupul parlamentar POT. Nu este.

Domnul deputat Robert Alecu, neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Robert Alecu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre reglementarea activităţii de recoltare a trufelor şi combaterea abuzurilor administrative.

România deţine una dintre cele mai valoroase resurse naturale nelemnoase din Europa - trufa. Această resursă ar putea genera venituri importante atât pentru stat, cât şi pentru comunităţile locale, dacă ar fi administrată corect.

În prezent, însă, activitatea de recoltare este blocată de un sistem de autorizare incoerent, vulnerabil la abuzuri şi la evaziune fiscală. Pentru a culege trufe legal un profesionist trebuie să obţină autorizaţii separate pentru fiecare fond forestier în parte. Această autorizare excesivă a dus la apariţia intermediarilor care comercializează neoficial dreptul de recoltare, uneori contra unor sume semnificative.

În lipsa unui cadru unitar, autorizaţiile se anulează, iar cei care lucrează cinstit rămân şi fără bani, şi fără protecţie juridică.

În teren, fenomenul este agravat de exploatări ilegale care distrug ecosistemul. În locul recoltării selective, cu câini antrenaţi şi unelte potrivite, se practică săpături adânci care distrug micoriza - reţeaua subterană de simbioză dintre copac şi ciupercă, sistemul care asigură regenerarea trufelor.

Mai grav, lipsa unei evidenţe clare a culegătorilor şi a cantităţilor recoltate favorizează evaziunea fiscală. Astăzi, aproape nimic nu se declară. Culegătorii cu experienţă pe care i-am consultat susţin că ar fi dispuşi să plătească o autorizaţie unică anuală, valabilă la nivel naţional, dacă aceasta le-ar garanta dreptul legal de recoltare şi ar simplifica procedura de declarare a veniturilor.

Prin urmare, solicit Ministerului Mediului şi Ministerului Finanţelor să precizeze public datele şi analizele necesare pentru fundamentarea unui cadru legislativ unitar, pe care Parlamentul să-l adopte. Acest cadru trebuie să instituie o autorizaţie unică anuală, eliberată electronic şi valabilă pe întreg teritoriul naţional, să creeze un registru public al culegătorilor şi al cotelor de recoltă, să stabilească condiţii clare de atestare profesională şi apartenenţă la asociaţii recunoscute, precum şi sancţiuni drastice pentru exploatarea distructivă a solului şi pentru comerţul ilegal cu produse forestiere nelemnoase. O asemenea lege ar duce la activitate într-un cadru legal predictibil, ar proteja pădurile şi ar genera venituri fiscale substanţiale.

Este timpul să trecem de la suspiciune şi improvizaţie la ordine, transparenţă şi profesionalism.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre Regina Maria a României - un simbol al unităţii românilor ce trebuie promovat şi apărat.

În urmă cu un secol şi jumătate se năştea Maria Alexandra Victoria, cea care avea să devină Regina Maria a României. Figura sa domină una dintre cele mai sensibile şi glorioase perioade ale istoriei noastre moderne. Prin credinţă, curaj şi dăruire, Regina Maria a reuşit să transforme monarhia într-un reper moral, iar ţara pe care a iubit-o, cu toată fiinţa, în cauza vieţii sale.

În anii de război, când România trecea prin încercări dramatice, Regina Maria s-a aflat în mijlocul oamenilor, printre soldaţi, răniţi şi bolnavi. Nu a cunoscut frica, nu s-a retras în siguranţa palatelor, ci a ales să împărtăşească suferinţa poporului. De aceea, românii i-au spus "mama răniţilor". Cu o energie neobosită, a sprijinit spitalele, a adus mângâiere celor aflaţi pe front şi a devenit un simbol al speranţei într-o epocă de întuneric.

După război, şi-a folosit prestigiul, educaţia şi farmecul personal în slujba diplomaţiei româneşti. La Conferinţa de Pace de la Paris, prezenţa Reginei Maria a avut un efect profund asupra liderilor europeni. Cuvintele ei, gesturile şi nobleţea, cu care vorbea despre ţara sa, au deschis uşi şi au consolidat respectul pentru România în capitalele lumii. A ştiut să exprime, prin atitudine şi demnitate, idealul unui popor care îşi câştigase dreptul la unitate naţională.

Amintesc, în acest context, faptul că anul acesta, la Balcic, locul atât de drag Reginei Maria, a apărut o controversă stârnită de conducerea Muzeului de Istorie local. Într-o declaraţie publică, această conducere o numeşte pe Regina Maria "simbol al unei puteri străine de ocupaţie" şi critică organizarea unor evenimente culturale dedicate memoriei sale. O asemenea poziţie, exprimată într-un moment de celebrare internaţională a 150 de ani de la naşterea reginei, este nedreaptă şi profund nedemnă faţă de adevărul istoric şi faţă de spiritul european al cooperării culturale.

Castelul de la Balcic nu a reprezentat un instrument al dominaţiei politice, ci un loc al culturii, al artei şi al reflecţiei. Regina Maria a creat acolo un spaţiu al păcii, al frumuseţii şi al comuniunii. Balcicul este astăzi vizitat de români şi bulgari deopotrivă, iar acest fapt ar trebui să fie un simbol al prieteniei, şi nu al resentimentului. Solicit Ministerului Afacerilor Externe să se îngrijească de această chestiune şi să asigure o reprezentare corectă şi echitabilă a istoriei României în acest spaţiu aflat peste graniţe, construit de Familia Regală în perioada când Cadrilaterul era parte a României Întregite.

În faţa istoriei, Regina Maria rămâne o figură luminoasă. În faţa românilor, rămâne în inima unei naţiuni care a ştiut să îşi iubească regina, aşa cum regina şi-a iubit poporul.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Bogdan Gheorghe Trif, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am făcut paşi hotărâţi şi clari spre independenţa energetică a României. Parlamentul, de curând, a adoptat o lege care deblochează investiţiile pentru şapte hidrocentrale strategice, blocate de peste 20 de ani din motive birocratice şi politice. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, şi a fost trimis la promulgare. Această decizie va adăuga 214 MW de energie sigură şi curată în sistemul naţional - dar mai presus de cifre, va aduce încredere, stabilitate şi siguranţă pentru cetăţenii acestei ţări.

Vorbim despre energie produsă aici, în România, pentru români. Vorbim despre locuri de muncă, despre facturi mai suportabile pentru oameni şi despre protejarea comunităţilor noastre. Vorbim despre securitatea energetică - o miză geostrategică, socială şi economică de primă importanţă, pe care PSD şi-o asumă ca pe o prioritate absolută.

În plus, colegul meu, ministrul energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a reuşit să repare o mare nedreptate făcută României în trecut: a obţinut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, prevăzut în PNRR. Este o victorie uriaşă, obţinută prin negocieri dure şi grele la Bruxelles. Graţie acestui demers, România păstrează în sistem 900 MW până în 2030, protejează peste 4.500 de locuri de muncă şi asigură încălzirea pentru două municipii din ţara noastră.

Să fie foarte clar: alternativa ar fi fost un dezastru - risc de blackout de zeci de ore, importuri masive şi scumpe de energie, penalităţi de aproape două miliarde de euro şi o vulnerabilitate periculoasă a sistemului nostru energetic. Aceasta a fost moştenirea guvernelor de dreapta: haos, lipsă de strategie în sistemul energetic şi decizii hazardate, luate pe genunchi.

PSD arată că România poate fi guvernată cu responsabilitate şi viziune. Noi facem politici pentru oameni, nu pentru cifre sterile. Securitatea energetică nu înseamnă doar kilowaţi şi megawaţi, ci siguranţa familiilor, stabilitatea locurilor de muncă şi viitorul comunităţilor noastre.

De aceea, reafirm astăzi cu toată fermitatea: securitatea energetică a României este şi va rămâne prioritatea absolută a Partidului Social Democrat. Aceste măsuri sunt pentru oameni, pentru cetăţeni şi pentru viitorul acestei ţări.

PSD demonstrează, prin fapte, că ştie să apere interesele României acolo unde contează - în plan geostrategic, social şi economic.

România are nevoie de viziune şi curaj. România are nevoie de decizii ferme, luate în interesul românilor. Iar PSD dovedeşte că este singura forţă capabilă să livreze aceste rezultate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Blocajele financiare din PNRR pun în pericol proiectele şi capitalul românesc din construcţii".

Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost conceput ca principalul instrument de modernizare a României, un angajament asumat în faţa Uniunii Europene, menit să aducă investiţii, locuri de muncă şi dezvoltare durabilă. Din păcate, realitatea din teren ne arată că un număr tot mai mare de antreprenori din construcţii se confruntă astăzi cu un blocaj financiar major, care afectează grav implementarea proiectelor şi pune în pericol chiar obiectivele asumate prin PNRR.

Vorbim despre lucrări de construcţii care au depăşit stadiul de execuţie de 30%, prag impus chiar de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei ca bornă de finanţare pentru continuarea investiţiilor. Cu toate acestea, există numeroase situaţii în care facturile aferente lucrărilor deja realizate, confirmate de diriginţii de şantier, avizate de autorităţile contractante şi transmise ministerului, rămân neachitate luni la rând. În multe cazuri, restanţele la plată ating trei, patru, chiar şase luni de zile.

Aceste întârzieri nu sunt simple disfuncţionalităţi administrative. Ele se transformă în obstacole reale pentru antreprenorii care duc greul investiţiilor publice. Ritmul lent al acceptării şi efectuării plăţilor afectează direct capacitatea firmelor de a continua lucrările, punând în pericol termenele de finalizare şi, implicit, posibilitatea de a respecta calendarul PNRR. Într-un astfel de context, riscul de pierdere a finanţării europene devine tot mai ridicat.

Mai mult, blocajele financiare produc efecte în lanţ: companiile de construcţii ajung să nu îşi mai poată plăti furnizorii, să nu îşi mai poată onora creditele bancare şi să acumuleze datorii către stat. Creşterea alarmantă a numărului de insolvenţe din domeniul construcţiilor şi scăderea drastică a activităţii acestui sector - minus 24%, conform Eurostat, august 2025 - sunt semnale clare ale deteriorării unui pilon esenţial al economiei naţionale.

Nu putem vorbi despre redresare şi rezilienţă atâta timp cât capitalul românesc este împins spre faliment cu largul concurs al instituţiilor care ar trebui să-l sprijine. Este nevoie de măsuri urgente, astfel încât lucrările şi tot ceea ce s-a executat de către aceste companii româneşti să fie plătite.

Dragi colegi,

România riscă să piardă nu doar fonduri europene, ci şi o parte importantă din capacitatea sa de construcţie şi dezvoltare internă. Este momentul ca instituţiile responsabile să trateze cu maximă seriozitate semnalele venite din teritoriu şi să acţioneze pentru deblocarea situaţiei. Fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi economice, şantiere oprite şi oameni trimişi acasă.

Trebuie să ne asigurăm că PNRR rămâne ceea ce a fost gândit să fie: un instrument de progres, nu o sursă de blocaj. Iar pentru asta, responsabilitatea administrativă trebuie dublată de transparenţă.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Basarabia trebuie să rămână o prioritate naţională: sprijin cultural, economic şi spiritual pentru românii de peste Prut"

În zilele anterioare am avut un dialog extrem de constructiv cu reprezentanţi ai Departamentului pentru Relaţia cu Republica Moldova, pe tema consolidării sprijinului acordat comunităţilor româneşti de peste Prut. Am discutat despre nevoia de investiţii constante în educaţie, cultură, biserici, dezvoltare locală şi infrastructură, toate, esenţiale pentru menţinerea identităţii româneşti în Republica Moldova.

Cred cu tărie că proiectele de restaurare a lăcaşurilor de cult, a edificiilor culturale şi a instituţiilor de învăţământ reprezintă cel mai concret sprijin în vederea apropierii celor două maluri de Prut. Aceste spaţii reprezintă repere ale memoriei şi demnităţii naţionale, fără de care identitatea românească ar fi vulnerabilă în faţa presiunilor geopolitice. Totodată, investiţiile în scopul interconectării energetice, dar şi a mediului informaţional, prin punţi mass-media, consider că sunt cruciale.

Fără un sprijin economic şi cultural consistent, Republica Moldova riscă să cadă din nou pradă influenţei ruseşti, să stagneze sau, mai grav, să reintre în sfera de control a Moscovei. De aceea, consider că DRRM joacă un rol crucial pentru statul român şi că ar trebui consolidat instituţional, prin alocarea de fonduri mai mari, personal suplimentar şi, de ce nu, prin înfiinţarea unui minister dedicat relaţiei cu Republica Moldova şi românii de pretutindeni.

Basarabia trebuie să rămână un obiectiv central al politicii externe şi culturale a României. Este datoria noastră să investim în viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, prin sprijin cultural, financiar şi politic. România trebuie să fie nu doar un partener, ci un stâlp de sprijin şi speranţă, pentru ca românii din cel de-al doilea stat românesc să se simtă aproape de Patria-mamă, în spirit şi în faptă.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "În loc să combată evaziunea, ANAF sufocă firmele corecte!"

Stimaţi colegi,

În România anului 2025, statul continuă să se comporte ca un adversar al contribuabilului corect. În loc să combată adevărata evaziune fiscală, estimată la peste 25% din produsul intern brut, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală preferă să-şi concentreze resursele şi controalele asupra micilor antreprenori, a celor care îşi plătesc taxele şi încearcă să supravieţuiască într-un mediu economic tot mai sufocant.

În ultimele luni, tot mai multe firme mici şi mijlocii reclamă inspecţii abuzive, solicitări birocratice inutile şi amenzi disproporţionate pentru erori minore sau generate chiar de sistemele digitale ale ANAF, care adesea funcţionează defectuos. În schimb, marile reţele comerciale, care îşi ascund profiturile prin tot felul de artificii fiscale, scapă de controale.

România are nevoie de un ANAF modern, echitabil şi eficient, nu de un aparat birocratic care pedepseşte conformitatea şi ignoră frauda reală. Colectarea veniturilor bugetare nu se îmbunătăţeşte prin presiune şi hărţuire, ci prin transparenţă şi digitalizare reală, nu simulată. Este nevoie de o administraţie fiscală care tratează contribuabilul ca partener, nu ca potenţial infractor.

Este momentul ca Ministerul Finanţelor să explice public de ce nu există o strategie reală de combatere a evaziunii la nivelul marilor contribuabili şi de ce ANAF continuă să opereze cu dublu standard: dur pentru cei mici, indulgent pentru cei mari.

Până când acest dezechilibru nu va fi corectat, România va continua să piardă resurse esenţiale, iar mediul de afaceri va rămâne captiv între birocraţie şi frică.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este focalizată spre cei care solicită pensionarea. Am foarte multe cazuri, foarte multe semnale, mai ales din Iaşi, şi nu numai, care arată că solicită pensia, şi aceasta vine cu întârziere de 4-5 luni sau mai târziu. În toată această perioadă, aceşti oameni nu mai au posibilităţi materiale, nu au nicio finanţare, nu au asigurări medicale, nu au subvenţie pentru medicamente. Este o stare fără precedent, într-o perioadă în care clamăm că suntem într-o epocă a digitalizării, a unor resurse care ne sunt la îndemână pentru a facilita şi pentru a urgenta realizarea acestor dosare de pensii.

În alte ţări se poate! Asigurările medicale continuă până se face, efectiv, tot procesul pentru a primi pensie, sau primesc ajutoare sau orice altceva prin care oamenii sunt ajutaţi să supravieţuiască, până la urmă, până la primirea pensiei, într-un timp rezonabil de 30-40 de zile.

O aşa stare de fapt, în România, nu este posibilă, nu este o stare care să mai poată continua.

Solicit urgent celor abilitaţi - instituţiilor statului, Ministerului Muncii - să ia măsuri pentru a urgenta procesul de acordare a pensiilor, în sprijinul oamenilor care ies la pensie.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Deficitul de cadre medicale este un adevărat atentat la siguranţa naţională!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Există spitale, în România, în care unele secţii funcţionează cu jumătate din numărul de asistente, iar când vine vorba de infirmiere şi îngrijitoare, situaţia este şi mai gravă. În spitalele de urgenţă, unde fluxul de pacienţi este continuu, munca asistentelor şi a infirmierelor poate fi extrem de grea, iar lipsa de personal agravează situaţia. Nu puţine sunt unităţile sanitare în care, pe turele de noapte, o asistentă este nevoită să îngrijească 15 pacienţi, iar o infirmieră, 30.

În calitate de deputat de Prahova şi de reprezentant al tuturor locuitorilor judeţului, i-am adresat o nouă întrebare parlamentară ministrului sănătăţii, domnului Alexandru-Florin Rogobete, prin care îi solicit să îmi comunice clar următoarele: care este deficitul de personal medical la unităţile spitaliceşti din judeţul Prahova, defalcat pentru fiecare unitate şi specializare în parte; care este deficitul de medici de familie în judeţ; câţi medici lucrează, în paralel, atât în sistemul de stat, cât şi în cel privat; precum şi care sunt soluţiile - şi calendarul de implementare al acestora - pentru reducerea lipsei de personal calificat din sistem.

Milioane de români plătesc taxe şi impozite pentru a susţine un sistem medical care, momentan, este decuplat de realitate! Însă, vieţile noastre nu sunt o loterie!

Această situaţie, în care ne luptăm pentru dreptul nostru firesc la servicii medicale de calitate, nu mai poate continua prin subvenţionarea la nesfârşit a unui sistem neperformant!

AUR are singura soluţie: alegeri anticipate şi un guvern format din oameni competenţi, care să repună ţara pe linia de plutire şi să ofere românilor încrederea pierdută.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"De ce a fost huiduit şi fluierat Nicuşor Dan la Iaşi, pe oriunde a mers?"

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vineri, preşedintele pus al României a ajuns pus pe fapte mari la Iaşi: se aştepta la băi de mulţime, dar nici măcar aparatul sinistru de propagandă n-a reuşit să suprime poziţia fermă a ieşenilor. În locul băii de mulţime, preşedintele Nicuşor a primit un duş rece şi ruşinos!

Întâi, s-a prezentat la sărbătorirea celor 165 de ani de la înfiinţarea Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi a Universităţii Naţionale de Arte "George Enescu". Dacă şi la o astfel de manifestare, unde în mod normal nu există tensiuni şi mize politice, ieşenii l-au aşteptat în faţa Teatrului Naţional, etichetându-l masiv drept "trădător" şi "preşedinte-ruşine"... multe n-ar mai fi de spus!

Ce reacţie a avut Nicuşor, bietul de el? Bine, e mult spus reacţie. Pentru reacţie trebuie să fii viu.

El, săracul, a dat din mână. Nicio diferenţă faţă de ianuarie 1990, când lui Iliescu i s-a strigat să nu mai dea din mână, pe tiparul lui Ceauşescu! Tipar pe care Nicuşor calcă azi perfect, dragul de el!

De ce? Aşa i se spune? Sau atât poate el?

Simt că Nicuşor dă din mână, pe de o parte, pentru că pare posedat de naivitate - hai să-i spunem aşa, deşi e un eufemism! -, iar pe de altă parte, pentru că îl seduce trufia tradiţională a ticăloşitului de putere, cel care efectiv n-are cum să accepte că lumea îl huiduie şi transformă totul maladiv, inconştient, într-o falsă percepţie.

Sâmbătă, Nicuşor a rămas la Iaşi. Pentru ceremoniile de Ziua Armatei Române. Aici, nenorocire pentru el: a fost pus să şi vorbească! Ieşenii l-au tratat la fel, cu huiduieli şi fluierături. De ce? De ce ieşenii şi de ce peste tot în Iaşi?

Pentru că ieşenii ştiu să reacţioneze drept, româneşte, în faţa liderilor de mucava. Pentru că nu acceptă păpuşele puse cu forţa în jilţ, când voinţa lor manifestată legal a fost călcată în picioare. Pentru că inima Moldovei bate democratic şi constituţional, nu are ritmul loviturilor de stat. Pentru că ieşenii nu se regăsesc în personalităţi mediocre, cu dificultăţi grave în adaptarea coerentă şi umană la realitate.

Când te prezinţi în halul ăsta în faţa oamenilor, care de generaţii cresc prin modelele lui Creangă şi Eminescu, tu ai vrea să fii purtat pe braţe?!

La Nicuşor - nu avem un lider cu viziune, ci un personaj care caută o vizuină. Să se ascundă mai repede, speriat. Vai şi-amar!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ştefan Bouda, Grupul minorităţilor.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este legată de "Taxa de pod de la Feteşti - unde sunt banii?".

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă adresez azi plenului Parlamentului pentru a trage un puternic semnal de alarmă cu privire la ceea ce pare a fi un abuz instituţional, repetitiv şi incalificabil, comis de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - CNAIR - prin sistemul de încasare şi monitorizare a taxei de pod de la Feteşti-Cernavodă. Cazul cetăţeanului care, deşi a achitat în mod conştiincios taxa de pod, cash, în luna iulie a anului curent - este chiar cazul meu -, a primit ulterior, prin poştă, un proces-verbal de contravenţie şi o amendă pentru neplată. Nu este un simplu caz izolat de eroare administrativă, este dovada faptului că, aşa cum s-a mai vehiculat, de altfel, în spaţiul public, ne aflăm în faţa unei veritabile fabrici de amenzi, care funcţionează cu o lipsă crasă de respect faţă de cetăţean şi cu un sistem informatic defectuos sau insuficient corelat cu modalităţi de plată tradiţională.

Avem de-a face cu o situaţie de o gravitate extremă:

1. Sistem defectuos - plăţile efectuate la ghişeu sau cash nu sunt corect şi în timp util înregistrate sau corelate cu sistemul de monitorizare video, ducând la emiterea automată, dar nejustificată, de sancţiuni.

2. Abuz de putere - se presupune, în mod nefondat, nevinovăţia instituţiei şi vinovăţia cetăţeanului, obligându-l pe cel din urmă să suporte cheltuieli suplimentare, stres şi timp pierdut pentru a demonstra că şi-a îndeplinit obligaţia legală.

3. Hărţuire administrativă - cetăţenii oneşti sunt nevoiţi să aleagă între a achita o amendă pe care nu o merită, pentru a scăpa de povara birocratică sau a contesta în instanţă, cu un efort considerabil, un act emis de stat pe o bază greşită. Soluţia nu poate fi transferată în spatele cetăţeanului.

4. Investigaţie de urgenţă - lansarea imediată a unei investigaţii interne pentru a identifica şi corecta defecţiunile din sistemul de înregistrare a plăţilor cash, asigurând o corelare instantanee între punctul de încasare şi sistemul de monitorizare.

5. Anularea imediată a amenzilor nejustificate - CNAIR trebuie să introducă un mecanism rapid şi eficient de soluţionare a plângerilor, prin care cetăţenii să poată prezenta dovada plăţii - bonul fiscal, în speţă - pentru anularea imediată a procesului-verbal, fără a fi nevoie să fim trimişi la judecătorie.

6. Transparenţă şi despăgubiri - solicitarea de scuze publice şi despăgubirea cetăţenilor afectaţi pentru timpul şi neplăcerile cauzate de eroarea instituţională, mai ales în cazurile în care aceştia au plătit deja amenda, sub presiunea termenelor legale.

Românii plătesc taxe pentru a avea drumuri bune şi servicii publice eficiente, nu pentru a fi sancţionaţi pe nedrept din cauza incompetenţei sau neglijenţei sistemului administrativ.

Solicit autorităţilor responsabile să pună capăt imediat acestui flagel al amenzilor nedrepte şi să trateze cetăţenii cu respectul cuvenit.

Vă mulţumesc.

Bouda Ştefan, minorităţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Copiii nu reprezintă o prioritate în Parlamentul României".

Astăzi, Guvernul şi Parlamentul României acceptă cu mare indulgenţă externalizarea profitului, acordă anumitor categorii de contribuabili deduceri fiscale, beneficii financiare, salarii şi pensii speciale, însă pentru copiii României, doar 10 lei pe lună. Realitatea este una revoltătoare: peste 23.000 de elevi abandonează şcoala, în fiecare an. În mediul rural situaţia este critică: un copil din trei a abandonat şcoala.

Salariile şi alocaţiile din România sunt foarte mici, în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană.

În prezent, părinţii beneficiază de o deducere suplimentară din impozitul pe venit de 100 de lei pe lună pentru fiecare copil înscris la şcoală, grădiniţă sau creşă. În realitate însă, beneficiul fiscal net, acordat acestor familii, este un câştig de doar 10 lei pe lună, adică 2 euro pe lună pentru fiecare copil, mult sub nevoile de care un părinte are nevoie pentru a-şi creşte copilul, cu atât mai mult cu cât acesta este înscris la şcoală.

Din acest motiv, am iniţiat o propunere legislativă, PL-x 309/2025, pentru mărirea acestei sume, de la 100 lei lunar pentru fiecare copil, cât este în prezent, la suma de 1.000 lei pe lună, rezultând un beneficiu fiscal net, pentru părinţi, de 100 de lei pe lună pentru fiecare copil, şi nu 10 lei cât este în prezent.

Salariaţii vor avea un venit net mai mare, va creşte puterea de cumpărare pentru fiecare familie, iar această sumă de bani se va duce direct în consum sau în investiţii.

Mă adresez, astăzi, direct colegilor mei din Parlamentul României şi le cer să explice public care este motivul pentru care nu susţin această propunere legislativă în favoarea copiilor din România.

Stimaţi colegi din Parlament,

Ce înseamnă pentru voi 10 lei pe lună? Consideraţi că 10 lei pe lună reprezintă un ajutor acordat de statul român copiilor României?

Cum răspundeţi în faţa celor condamnaţi să trăiască cu doar 10 lei în plus pe lună?

De ce interesele de partid şi orgoliile politice sunt în continuare mai presus de nevoile românilor?

De ce vă bateţi joc de copii şi de generaţiile viitoare?

Nevoile reale ale românilor nu mai pot fi lăsate pe ultimul loc, iar oamenii au dreptul să ştie cine pune viitorul copiilor lor pe ultimul loc.

Copiii de astăzi sunt liderii de mâine!

Împreună putem construi un viitor mai bun pentru copii şi pentru România!

Un popor unit nu poate fi învins!

Vă salut cu respect, deputat Mihai Ţiu, Grupul parlamentar SOS România, judeţul Olt.

Domnule preşedinte,

Vă felicit pentru reacţia de astăzi, când aţi respectat Constituţia şi legile României!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Toţi trebuie să respectăm Constituţia şi să ne respectăm între noi, şi să ne iubim ţara.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Bianca-Eugenia Gavrilă, Grupul parlamentar POT.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Bianca-Eugenia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre realitatea multor oraşe din Munţii Apuseni.

Ora 6 dimineaţa: focul stins, copii care stau în frig, părinţi care cară lemne până la etajul 4. Nu, nu este realitatea României anilor ʾ70! Este realitatea României anului 2025! Se întâmplă la Câmpeni, Abrud şi Baia de Arieş, judeţul Alba. În loc să apeşi un buton, trebuie să cumperi, să tai şi să transporţi lemne la etajul 2, 3 sau chiar 4. În situaţia aceasta sunt familii, bătrâni, oameni care au nevoie de ajutor.

Iată încă o situaţie în care statul nu se îngrijeşte de cei mai vulnerabili dintre noi.

În timp ce sunt sate îndepărtate unde reţeaua de gaz a fost extinsă, folosind fonduri de la bugetul de stat, deşi poate nu era nevoie, oraşe întregi au fost ignorate, lăsând oamenii în sărăcie energetică, fără industrie şi fără şansa de a atrage investitori.

Lipsa de profesionalism, oameni nepregătiţi în funcţii publice şi corupţia au adus România într-un blocaj şi un haos cum nu a mai fost până acum.

Pentru a contribui la o Românie eliberată de un sistem corupt, care ne ţine blocaţi, trebuie pus în aplicare un plan prin care nu doar se accesează fonduri pentru a extinde reţeaua de gaz, ci şi unul prin care locuitorii acelor zone pot beneficia de un sprijin la instalarea centralelor de gaz. Astfel, majoritatea nu vor reuşi să se bucure de confortul oferit de această facilitate.

Solicit Guvernului planuri concrete şi realizabile într-un termen scurt pentru oraşele şi comunele din zona Munţilor Apuseni. Aceste planuri pot fi făcute doar de o generaţie tânără, care să lucreze pentru români, şi nu împotriva lor.

Viitorul oraşelor şi comunelor din Munţii Apuseni trebuie construit pe infrastructură modernă, şanse egale şi demnitate.

Doamne-ajută!

Bianca-Eugenia Gavrilă, deputat POT de Alba.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Cum putem schimba viitorul întunecat al României?"

Sunt deputat independent de Cluj, Aurora-Tasica Simu, şi vin la tribuna Parlamentului României pentru a trage un semnal de alarmă, cu toate puterile mele de mamă şi de parlamentar patriot, asupra realităţii înfricoşătoare care întunecă viitorul României.

Vin în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, şi mai ales a domniilor voastre, parlamentari ai coaliţiei aşa-zis proeuropene, pentru a trage clopotul deşteptării şi asumării pentru conştientizarea şi oprirea primejdiei celei mari care ameninţă, cel mai grav, securitatea naţională şi viitorul naţiunii române.

Nu războiul din Ucraina şi nici o altă criză externă sunt, acum, cel mai mare pericol şi risc la adresa existenţei şi perpetuării noastre în lume, ca popor conştient, liber, creativ, şi mai ales sănătos şi viguros.

Nu, nici vorbă să fie în exterior marele pericol! Ci este în interiorul ţării noastre, în interiorul căminelor şi al familiilor noastre.

Un studiu publicat recent de către Agenţia Uniunii Europene privind drogurile relevă că mai mult de jumătate dintre elevii din România declară că nu îşi mai pot controla timpul pierdut pe reţelele de socializare.

53% dintre ei consideră că au o problemă în privinţa timpului de utilizare a social media şi 25% recunosc dificultăţi de control al timpului petrecut în jocuri.

Acelaşi studiu relevă o creştere accelerată a consumului de droguri de către adolescenţii şi tinerii noştri.

Agenţia Uniunii Europene privind drogurile ne avertizează asupra pericolului reprezentat de creşterea galopantă a numărului de copii români care fumează şi beau alcool.

Asta-i primejdia cea mare! Acesta este pericolul grav care ameninţă securitatea naţională şi starea de a fi şi a face a naţiunii noastre!

Viitorul României şi al naţiunii noastre este întunecat şi previzibil. Viitorul nostru e previzibil şi fatal dacă nu vom acţiona hotărât, cu toţii împreună, pentru a-l schimba, pentru a opri această decădere morală şi fizică a fibrei naţionale.

Să pricepem limpede realitatea: peste jumătate dintre tinerii României sunt dependenţi de iluziile şi farmecele universului digital. Îşi risipesc în fiecare zi resursele lor - energia şi timpul.

În aceeaşi măsură sunt dependenţi de droguri, de alcool şi de nicotină. Asta înseamnă că îşi distrug sănătatea. Nu vor fi creativi. Nu vor fi oameni pe picioarele lor. Vor fi nişte bolnavi şi nişte asistaţi social.

Ce facem noi ca să oprim acest dezastru? Ne pasă? Suntem indiferenţi?

Eu fac apel la dumneavoastră, colegii mei parlamentari, să acţionăm împreună, prin implicare, legi şi măsuri ca să schimbăm viitorul întunecat al României.

Să-l luminăm!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România nu trebuie să rămână tăcută şi nu trebuie să accepte eliminarea limbii române din şcolile de peste graniţă"

Stimaţi colegi,

Astăzi nu vorbesc doar ca deputat al României, vorbesc ca fiu al acestui neam, ca român care nu poate rămâne tăcut în faţa unei noi forme de epurare identitară care se desfăşoară chiar la graniţele noastre.

În regiunea Cernăuţi din Ucraina, ţară căreia România i-a oferit cu generozitate sprijin politic, umanitar, economic şi diplomatic, se pregăteşte ştergerea unei culturi întregi prin distrugerea învăţământului în limba română.

O reformă educaţională prevede reducerea brutală a liceelor cu predare exclusiv în limba română, de la 20 la doar 4. Şi asta în locuri în care limba română s-a vorbit cu mult înainte de apariţia statului ucrainean.

Românii din nordul Bucovinei, din raioanele istorice din jurul Cernăuţiului, sunt urmaşii celor care au fost rupţi de ţară, dar nu şi-au renegat niciodată limba, credinţa şi numele. Iar acum, după ce România a oferit sprijin masiv şi consistent Ucrainei în faţa războiului, fraţii noştri români sunt puşi în faţa unei alegeri imposibile: fie învaţă în limba ucraineană, fie nu mai învaţă deloc. Le este furat un drept garantat de tratate internaţionale, dar, mai presus de orice, le este furată identitatea.

România poartă o responsabilitate istorică şi morală de a sprijini românii de dincolo de graniţă. De aceea, solicit intervenţia imediată a Preşedintelui României şi a Ministerului Afacerilor Externe, la cel mai înalt nivel, pentru anularea acestei măsuri discriminatorii.

Solicit, totodată, blocarea oricărui sprijin financiar şi logistic oferit de statul român Ucrainei, până la garantarea, prin lege, a dreptului la educaţie în limba română pentru toţi românii din regiunile istorice.

De asemenea, consider necesară sesizarea formală a instituţiilor europene cu privire la încălcarea flagrantă a drepturilor minorităţii române din Ucraina.

Mesajul pentru Kiev trebuie să fie ferm şi lipsit de echivoc: dacă Ucraina doreşte să facă parte din Europa, atunci trebuie să respecte valorile europene.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Grupul parlamentar AUR.

Dacă nu este, atunci, în continuare, domnul deputat Nicolae Mîndrescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Nicolae Mîndrescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţie politică: "Inflaţia - dovada incompetenţei guvernamentale care loveşte fiecare român".

România trece printr-o perioadă economică dificilă. Inflaţia a scăpat de sub control, iar preţurile cresc de la o lună la alta, în timp ce veniturile românilor stagnează.

Potrivit Eurostat, România are, în septembrie 2025, cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori peste media europeană. Aceasta este dovada clară a incompetenţei guvernamentale şi a lipsei unei strategii economice reale.

Guvernul continuă să împovăreze populaţia prin taxe noi, scumpiri la energie şi alimente, şi o lipsă totală de sprijin pentru producţia internă.

Românii nu mai cred în explicaţii cu "criza globală".

Adevărul este simplu: inflaţia din România este întreţinută de decizii politice greşite şi de nepăsare.

Adevărata reformă nu înseamnă taxe mai mari, ci reducerea risipei, curăţarea instituţiilor şi sprijinirea economiei româneşti.

Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor va continua să lupte pentru dreptul românilor la un trai decent, pentru protejarea economiei naţionale şi pentru o guvernare responsabilă şi eficientă.

Vă mulţumesc.

Deputat Mîndrescu Nicolae, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trăim într-o ţară membră a Uniunii Europene, dar continuăm să ne comportăm ca şi cum drepturile fundamentale ale cetăţenilor ar fi opţionale. În aeroporturile României, un simplu gest - acela de a consuma un pahar cu apă - este un lux.

Directiva europeană nr. 2.184/2020 stabileşte clar faptul că toţi cetăţenii Uniunii trebuie să aibă acces gratuit la apă potabilă în spaţiile publice, inclusiv în aeroporturi, autogări, gări. Cu toate acestea, în niciunul dintre marile aeroporturi din România - Otopeni, Cluj, Iaşi, Timişoara, Sibiu - nu există puncte funcţionale de alimentare cu apă potabilă după controlul de securitate. În schimb, pasagerii sunt obligaţi să cumpere o sticlă de apă la preţuri exorbitante, de parcă ar fi într-un magazin de lux, nu într-o infrastructură publică plătită din bani publici.

Această situaţie nu este doar o problemă de confort, ci una de respect. Respect faţă de pasageri, faţă de legislaţia europeană şi faţă de bunul-simţ. Accesul la apă potabilă nu este o favoare, ci un drept garantat.

Solicit Ministerului Transporturilor şi conducerii companiilor din subordine să pună capăt acestei ruşini. Să instaleze puncte de alimentare cu apă potabilă în toate aeroporturile din România, aşa cum se întâmplă în întreaga Uniune Europeană. Să înceteze complicitatea tacită cu operatorii comerciali care profită de nevoile de bază ale pasagerilor.

România nu poate continua să ignore regulile europene doar atunci când nu convine birocraţiei sau intereselor economice de moment. Cerem acţiune imediată, transparenţă şi respect pentru cetăţeni.

Apa nu este un moft, apa este un drept. Şi acest drept trebuie garantat, nu vândut la suprapreţ!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul minorităţilor naţionale, dacă este prezent? Nu este.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, Grupul parlamentar SOS România. Nu este.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliaţi? Nu este.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Călin-Florin Groza.)

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este referitoare la necesitatea unei reţele naţionale de depozitare şi a bursei agricole naţionale pentru sprijinirea micilor producători din România.

Stimaţi colegi,

România este o ţară cu un potenţial agricol uriaş, dar cu un paradox dureros: producem mult, însă pierdem enorm.

Conform datelor oficiale, între 20% şi 40% din recolta anuală de fructe şi legume se pierde din cauza lipsei unor spaţii moderne de depozitare, infrastructuri logistice adecvate. În absenţa unor mecanisme, micii fermieri sunt adesea nevoiţi să îşi vândă produsele la preţuri sub costul real de producţie, în timp ce lanţurile intermediare profită. Cauzele sunt bine-cunoscute: lipsa infrastructurii de stocare, tehnologii învechite de păstrare, lipsa centrelor de colectare şi sortare şi imposibilitatea producătorilor mici de a-şi conserva marfa în condiţii optime. Acestea reprezintă pierderi directe pentru fermieri, dar şi pierderi economice pentru stat, care ratează venituri importante din exporturi.

În absenţa acestor mecanisme, micii fermieri sunt adesea nevoiţi să îşi vândă produsele la preţul sub cel de producţie, în timp ce lanţurile intermediare profită. Un pas legislativ ar fi dezvoltarea infrastructurii publice de depozitare şi crearea burselor agricole naţionale.

Proiectul de lege aflat în lucru urmăreşte să coreleze deficienţa structurală a agriculturii româneşti, prin înfiinţarea unei reţele publice de depozitare pentru produsele agricole distribuite echitabil la nivel naţional.

Fiecare centru va dispune de dotări moderne pentru stocare, recepţie, etichetare, păstrare şi interconectare digitală, fiind împărţit pe două sectoare - legume-fructe -, camere frigorifice, cereale, silozuri, hale uscate.

Elementul central în aceste reforme o constituie bursa agricolă naţională pentru micii producători, platforma digitală publică, care va permite tranzacţionarea transparentă a produselor, afişarea preţurilor de referinţă pe regiuni, trasabilitatea loturilor şi contractul direct între fermieri, procesatori şi retaileri.

În acest moment, fermierul român trebuie să vândă în mod direct şi corect, să cunoască preţul real al muncii sale şi să aibă şanse egale cu competitorii săi.

Beneficiile economice şi sociale: implementarea acestei legi va avea un impact direct şi măsurabil; reducerea risipei alimentare; creşterea eficienţei în lanţul de aprovizionare; creşterea veniturilor fermierilor prin eliminarea...

Vă mulţumesc.

Călin-Florin Groza, deputat de Maramureş.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Au fost mulţi absenţi dintre cei care s-au înscris la cuvânt astăzi.

Dacă mai este cineva în sală care vrea să-şi susţină declaraţia politică?

Dacă nu este, voi da citire declaraţiilor depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Marius-Constantin Budăi, Romeo-Daniel Lungu, Ştefan-Alexandru Băişanu, Vlad-Florentin Drinceanu, Nicolae-Adrian Bara, Ion Samoilă, Răzvan-Iulian Ciortea, Augustin-Florin Hagiu, Petru-Bogdan Cojocaru, Liviu-Bogdan Ciucă, Virgil Alin Chirilă.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Ramona Lovin, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Dorel Vulpoiu, Fabian-Cristian Radu, Alexandru Bordian, Mihai-Claudiu Gheorghe.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Ion-Marcel Vela, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar SOS România: Sorin Oltenaşu, Florin Caragaţă, Laura Toader, Vasile Nagy.

Declaraţie depusă în scris de către neafiliaţi: Raisa Enachi.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi, dedicată declaraţiilor politice.

O zi frumoasă în continuare şi mult spor!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 160 de colegi.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30; la încheierea şedinţei de vot final au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Pe procedură, avem o solicitare din partea domnului lider de grup Andronache Gabriel.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Rugăminte din partea mai multor colegi lideri de grup - am dezbătut luni PL-x 149/2025 (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2025 privind suspendarea aplicării unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative), au fost şi admise două amendamente în plen, însă, la o lectură suplimentară a acestor amendamente, am dedus faptul că este necesară o nouă discuţie asupra acestora în comisiile de specialitate.

De aceea, vă propunem retrimiterea la comisii, pentru o săptămână, cu termen - o săptămână, a PL-x 149/2025.

Vă mulţumesc mult.

Şi vă rugăm să supuneţi la vot această propunere.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Am să vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Şi vă solicit să votăm pentru propunerea făcută de domnul lider Andronache Gabriel - retrimiterea la comisie a PL-x 149/2025, termen - o săptămână.

Să înceapă votul!

154 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptată.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Vă rog, domnul lider de grup Enache Mihai-Adrian, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem şi noi o solicitare de suplimentare a ordinii de zi cu PL-x 358/2025 - Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 29 octombrie ca "Ziua Reginei Maria".

Propunem să fie introdus pe ordinea de zi la poziţia 19, având şi consimţământul liderilor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Am să vă solicit să ne pregătim pentru vot în legătură cu această propunere. (Vociferări.)

Este consens? Da. În regulă.

Deci, atunci, PL-x 358/2025 va fi pe poziţia 19, pe ordinea de zi de astăzi.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, atunci, vă propun să intrăm în ordinea de zi.

Primul punct.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2025 pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului; PL-x 145/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Aurel-Dragoş Drăghescu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Prin prezenta ordonanţă de urgenţă se instituie cadrul legal pentru ca unităţile administrativ-teritoriale să poată contracta noi împrumuturi în vederea acoperirii cheltuielilor neeligibile şi a prefinanţării/cofinanţării proiectelor cu finanţare nerambursabilă, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale provenite din împrumuturi din venituri din privatizare.

Măsura răspunde solicitărilor structurilor asociative ale autorităţilor locale confruntate cu dificultăţi în gestionarea creditelor existente şi urmare a menţinerii echilibrului financiar local şi evitarea situaţiilor de incapacitate de plată.

Vă adresăm rugămintea de a susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate pentru raport, Comisia pentru administraţie, domnul preşedinte Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În temeiul art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege amintit.

Aşa cum a specificat şi reprezentantul Guvernului, obiectul de reglementare îl constituie asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului, cu scopul de a veni în sprijinul unităţilor administrativ-teritoriale care întâmpină dificultăţi în derularea creditelor existente, atât prin crearea posibilităţii contractării de către acestea a unor noi împrumuturi pentru asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, a prefinanţării şi/sau cofinanţării acestora, cât şi prin asigurarea posibilităţii de refinanţare a datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare.

Cele două comisii au dezbătut acest proiect de lege şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2025, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Sighiartău Robert.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 25/2025 este în esenţă un instrument de sprijin pentru autorităţile locale.

Într-o perioadă în care tot mai multe localităţi şi UAT-uri au în derulare proiecte importante, pe PNRR, fonduri europene, fonduri proprii, dar, din păcate, se confruntă cu decalaje de finanţare sau cheltuieli neeligibile, acest mecanism de împrumuturi din Trezoreria Statului devine vital pentru a menţine ritmul investiţiilor.

În acelaşi timp, ce trebuie să subliniem - acest instrument trebuie utilizat cu prudenţă şi transparenţă pentru a nu se transforma Trezoreria într-o sursă permanentă de acoperire a deficitelor locale.

Şi aici cred că este nevoie de responsabilitate fiscală.

Cred că va trebui la un moment dat, chiar dacă se evită această discuţie, să rediscutăm reorganizarea administrativă a ţării, pentru că... configuraţia judeţelor, a localităţilor funcţionează pe Legea lui Ceauşescu din '68.

Dar în acelaşi timp trebuie să ne uităm la nevoile comunităţilor locale şi să vedem această mare diferenţă între rural şi urban, şi cred că trebuie să le oferim acest instrument localităţilor care nu au fonduri, să poată să se dezvolte şi să crească calitatea vieţii acolo, în comunităţile lor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Sandu Viorica.

Doamna Viorica Sandu:

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Primarii din toată ţara ne spun acelaşi lucru - banii nu ajung, iar proiectele riscă să se blocheze.

Fie că vorbim de şcoli, fie că vorbim de drumuri sau de investiţii din fonduri europene, administraţiile locale au nevoie de soluţii rapide.

Acest proiect oferă posibilitatea ca primăriile să acceseze împrumuturi direct din Trezorerie, în condiţii avantajoase. Este o măsură care le permite să asigure partea de cofinanţare - referindu-mă la proiectele europene - şi să continue investiţiile de care depind comunităţile.

Partidul Social Democrat sprijină administraţiile locale, indiferent de culoarea politică, pentru că oamenii din fiecare localitate merită respect şi dezvoltare.

Susţinem adoptarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR avem două solicitări.

Reamintesc, suntem pe procedură de urgenţă.

Vă rog să vă decideţi care dintre dumneavoastră doreşte să ia cuvântul - avem o solicitare din partea domnului deputat Tanasă Dan şi a domnului deputat Popovici Florin-Cornel, dar şi a domnului Gheorghe Ionel.

Dumneavoastră? (Vociferări.)

Gheorghe Ionel.

Vă rog, domnule deputat.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Ionel Gheorghe.)

Deci, la PL-x 145/2025, domnul Tanasă sau domnul Popovici.

Domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ne cerem scuze pentru neînţelegere şi mulţumim pentru eleganţa dumneavoastră.

Sigur că nu mai sunt bani, dragi colegi, pentru că voi turnaţi miliarde în Ucraina.

Nu mai sunt bani pentru primăriile din România, pentru că principala grijă a Guvernului Bolojan şi principala grijă a lui Nicuşor Dan sunt Ucraina şi Maia Sandu.

Sigur că nu mai sunt bani, că voi aţi cheltuit numai anul acesta peste 130 de milioane de euro pe servicii de sănătate pentru ucraineni, în timp ce sute de mii de copii români se culcă flămânzi în fiecare seară.

Sigur că nu mai sunt bani pentru primării, să finanţeze proiecte în derulare, pentru că voi aţi accesat doar 11% din fondurile europene de pe actualul exerciţiu bugetar de fonduri nerambursabile structurale.

Sigur că nu mai sunt bani, pentru că sunteţi incapabili să accesaţi bani pentru primăriile din România.

Grija voastră, grija PSD, PNL, USR, UDMR, este să finanţeze războiul din Ucraina.

Iar acum se întâmplă ceea ce era evident că se va întâmpla - americanii îşi retrag trupele din România.

Dacă americanii ar fi decis - Trump ar fi decis - să facă acest lucru la începutul acestui an, aţi fi spus că: "Simion!", "Ruşii!", "Războiul hibrid!". Doar că, ce să vezi, americanii au decis să retragă trupele după ce voi aţi decis să numiţi o antitrumpistă celebră în Guvernul României.

Nu mai sunt bani - şi ăia, sigur, împrumutaţi din Trezorerie -, pentru că principala voastră grijă este Ucraina şi Maia Sandu. Zelenski şi Maia Sandu.

Dovediţi încă o dată, cu fiecare zi care trece, că nu vă interesează absolut deloc românii şi primăriile din România. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Practic, domniile-voastre extremiste nu ratează nicio şansă ca să ne mai demonstreze încă o dată că sunteţi doar nişte putinişti.

A vorbi de la acest microfon şi a spune că ne interesează să dăm bani în Ucraina şi că lucrul acesta generează sărăcie în România e o greşeală.

În primul rând că îi ajutăm pe ucraineni să nu vină ruşii peste noi. Noi nu vrem, cum vreţi dumneavoastră, să vină ruşii peste români. (Vociferări.)

Pentru că ruşii ne-au furat, ne-au violat femeile, ne-au nenorocit, în istorie.

Iar dumneavoastră continuaţi cu acelaşi lucru, acelaşi mod de a pune problema, în care ruşii trebuie să câştige în Ucraina.

Nu vrem lucrul acesta şi n-o să vă lăsăm niciodată. (Vociferări.)

Proiectul despre care vorbim acum este un proiect prin care încercăm să ajutăm - stimabililor, citiţi şi dumneavoastră proiectele! - să ajutăm primăriile care au nevoie de finanţare, iar dumneavoastră veniţi şi pervertiţi absolut orice măsură.

Şi, da, nu sunt bani, pentru că Guvernele anterioare au făcut o greşeală. Au făcut o greşeală mare în legătură cu modul cum a fost administrat bugetul statului, dar să veniţi în mod populist şi să ventilaţi aceleaşi măgării putiniste, şi anume că noi sărăcim pentru că dăm bani Ucrainei este o măgărie şi este ceva ce este abominabil să faceţi.

Nu sunteţi români, sunteţi antiromâni, atâta timp cât voi, cei de la AUR, în continuare nu vreţi să-i ajutăm pe ucraineni!

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar SOS România, domnul... (Vociferări.)

Nu mai doriţi, de la SOS România? (Vociferări.)

Goidescu Ionel, domnule deputat, vă rog.

Domnul Ionel Goidescu:

S-a înroşit microfonul ăsta, doamnă preşedinte, de atâta patos, de atâtea explicaţii, aici, pentru lucruri care sunt evidente. Lucrurile sunt clare - că se cheltuiesc atâţia bani pentru Ucraina, în condiţiile în care românii noştri de acolo sunt batjocoriţi pur şi simplu. (Aplauze.)

Subiectul acestui proiect (Aplauze.) este referitor la anumite facilităţi care vor fi oferite autorităţilor locale, ceea ce, în principiu, este bine, este OK; problema, în schimb - că la normele de aplicare a acestui act normativ ar trebui să se lucreze cu mare atenţie, pentru că, sub această umbrelă a facilităţilor acordate, vom vedea că se strecoară şi acele unităţi administrativ-teritoriale care nu performează, care îşi acoperă cheltuielile, deficitul, din astfel de împrumuturi care ar însemna practic nişte facilităţi.

Ar trebui oprit acest mod de accesare a finanţărilor.

Deci, din acest punct de vedere, pe de o parte, e un lucru bun şi vom susţine acest proiect de lege, dar, pe de altă parte, în perspectivă, cel puţin, trebuie să fim de acord cu normele de aplicare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doresc să reamintesc că suntem în procedură de urgenţă; este permisă câte o intervenţie din partea fiecărui grup parlamentar.

Au luat cuvântul până acum din partea grupurilor parlamentare PSD, PNL, USR, AUR.

Şi acum invit la cuvânt pe doamna deputat Porumboiu Gabriela, din partea Grupului parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Acest proiect de ordonanţă nu este despre o simplă derogare tehnică, ci despre o soluţie necesară pentru funcţionarea comunităţilor locale.

În foarte multe judeţe şi oraşe, investiţiile sunt blocate din lipsa plafoanelor de împrumut stabilite anterior prin Legea nr. 8/2025.

Fără această ajustare, primăriile nu ar putea continua proiecte vitale, de la drumuri şi reţele de apă, până la şcoli şi spitale finanţate prin PNRR.

Prin aceste derogări, Guvernul oferă administraţiilor locale spaţiu de manevră financiară, dar menţinând în acelaşi timp controlul bugetar la nivel naţional, ceea ce este esenţial pentru stabilitatea financiară şi fiscală.

Susţin adoptarea acestei măsuri pentru că ea nu relaxează disciplina financiară, ci o adaptează realităţilor economice de moment, oferind autorităţilor locale şansa să finalizeze investiţiile începute şi să asigure continuitatea serviciilor publice.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2024 pentru modificarea unor acte normative în domeniul agriculturii, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; PL-x 482/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Emil-Florian Dumitru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

În baza Comunicării privind modificarea cadrului temporar de criză pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Comunicarea Comisiei C/2023/1188, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat "Creditul fermierului".

Prin această schemă de ajutor de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale acoperă componenta de dobândă reprezentând partea de ROBOR la 3 luni, acordată pe o perioadă de maximum 60 de luni, fără a depăşi cuantumul nominal stabilit prin acordul de finanţare, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 280.000 de euro/beneficiar.

Rata dobânzii aferentă creditelor este rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 1,95% pe an.

Furnizorul schemei de ajutor de stat este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi derularea schemei este asigurată prin Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA.

În data de 2 mai 2024, Comisia Europeană a adoptat modificarea cadrului temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei europene ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prin care se prelungeşte până la data de 31 decembrie 2024 posibilitatea statelor membre de a acorda ajutoare de stat sub formă de granturi, suportate de la bugetul naţional, pentru beneficiarii din sectorul producţiei agricole primare.

În aceste condiţii, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă se prelungeşte schema de ajutor de stat prin plata de granturi până la 31 decembrie 2030, bugetul schemei de ajutor de stat se majorează cu 646 de milioane de lei, de la 815,5 milioane de lei, la maximum 1.000.000.461,5 milioane lei.

Prin implementarea schemei de ajutor de stat se estimează majorarea numărului de beneficiari ai schemei de ajutor de stat "Creditul fermierului" cu maximum 2.000 de beneficiari, de la 3.500 de beneficiari la 5.500... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte al Comisiei pentru agricultură, vă rog.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2024 pentru modificarea unor acte normative în domeniul agriculturii, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei - PL-x 482/2024.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare prelungirea măsurilor de sprijinire a accesului la lichidităţi a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a întreprinderilor mari care îşi desfăşoară activitatea în domeniul agriculturii şi a căror activitate economică a fost afectată de conflictul armat din Ucraina, prin prorogarea termenului de încheiere a acordurilor de finanţare până la 31 decembrie 2024 şi a termenului de plată a grantului până la 31 decembrie 2030.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ţiplea Dumitru.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Fermierii români se confruntă cu presiuni severe asupra fluxului de numerar, costuri în creştere pentru inputuri şi dificultăţi în accesarea finanţării pentru investiţii şi producţie.

Ordonanţa a adus măsuri esenţiale de continuitate şi predictibilitate.

Prelungirea termenelor de încheiere a acordurilor de finanţare şi de depunere a granturilor a oferit fermierilor certitudine juridică şi timp pentru planificarea producţiei şi a investiţiilor.

Majorarea bugetului schemei "Creditul fermierului" permite acoperirea componentei de dobândă pentru perioada de până la 60 de luni, reducând povara financiară directă asupra fermierilor şi sprijinind creditele pentru investiţii esenţiale.

Limita maximă de 280.000 de euro/beneficiar şi calculul dobânzii ca ROBOR la 3 luni plus 1,95% garantează că sprijinul este eficient, transparent şi adaptat nevoilor reale.

Toate aceste măsuri permit fermierilor să continue producţia, să-şi susţină investiţiile şi să menţină capacitatea de aprovizionare cu alimente. Ele nu sunt doar cifre sau termene, sunt instrumente practice de stabilizare şi protecţie a sectorului agricol românesc.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Popovici Florin-Cornel.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Azi nu dezbatem doar o lege, ci lupta pentru supravieţuirea agriculturii româneşti în faţa unei crize fără precedent.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2024 prelungeşte şi extinde schema "Creditul fermierului", mărind bugetul de la 815 milioane la 1,46 miliarde lei şi oferind oxigen financiar pentru mai mult de 5.000 de ferme.

Într-adevăr, această măsură nu rezolvă problema de fond, este doar un pansament aplicat unei răni mult mai grave, creată de ani întregi de politici incoerente, subfinanţare şi lipsă de strategie în agricultura şi zootehnia românească. Dar atunci când fermierii se zbat între faliment şi disperare, pansamentul e vital pentru a nu pierde pacientul.

În timp ce importurile masive de cereale şi zahăr din Ucraina destabilizează piaţa internă, fermierii noştri riscă să-şi închidă porţile.

Această măsură le oferă şansa să-şi continue activitatea, să-şi plătească muncitorii, să-şi strângă recoltele şi să-şi hrănească animalele. Este un scut împotriva colapsului lanţului agroalimentar. Nu un cadou, ci o investiţie în securitatea alimentară a României.

Totuşi, trebuie să avem în vedere că politicile de finanţare ale statului nu mai pot rămâne concentrate exclusiv pe acoperirea costurilor de exploatare. Direcţia strategică trebuie să se mute spre investiţii structurale în infrastructură, tehnologie şi cercetare agricolă, pentru că aceasta este zona de unde se nasc vulnerabilităţile fermierilor, dar şi singura care le poate oferi predictibilitate şi substanţă pe termen lung.

De aceea, chiar dacă este doar un pas mic, este unul important, iar Grupul AUR va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc şi colegilor care au citit de pe foaie... (Râsete.) deşi atunci când avem grija fermierilor şi ţăranului român, ar trebui să o avem în inimă, nu pe foaie, scris.

Oameni buni, sunt profund satisfăcut sau mulţumit de faptul că toţi susţineţi acest program.

Ceea ce n-aţi observat, în schimb, din ce ne-a spus domnul secretar de stat este - cadrul pentru Ucraina a expirat.

Aşa că vă îndemn să avem un nou program pentru industria alimentară, pentru agricultura românească, dar şi pentru economia românească - de asemenea, nici IMM INVEST nu va mai fi finanţat pe vechile structuri-cadru europene -, astfel încât în următorii ani, până în 2028, să finanţăm economia românească, inclusiv economia agrară, cu 10 miliarde de euro - garanţii de stat: pentru agricultură - două miliarde de euro printr-un nou "Credit al fermierului", pentru IMM-uri - 4 miliarde de euro, iar pentru cofinanţarea proiectelor autorităţilor locale - cu restul până la 10 miliarde de euro.

Voi depune acest proiect împreună cu colegii de la PSD; aştept să-l votaţi cu toţii.

Când vă este grijă de astăzi, gândiţi-vă că astăzi se termină la ora 24.00; fermierii vor rămâne fără bani dacă noi nu-i ajutăm.

Haideţi cu toţii să punem mâna şi capul la contribuţie şi să-i sprijinim în continuare.

Acest proiect aprobă o ordonanţă de urgenţă, îşi face efectul, acordurile de finanţare s-au încheiat până la 31 decembrie 2024; întrebarea corectă este: ce faci după? Pentru că acest "după" înseamnă soarta a mii şi mii de români care au probleme.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Gavrilă Bianca-Eugenia.

Doamna Bianca-Eugenia Gavrilă:

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi este unul necesar şi corect pentru că oferă un sprijin real fermierilor şi întreprinderilor din domeniul agricol care se confruntă de peste 2 ani cu efecte economice ale războiului din Ucraina.

Prelungirea termenului de încheiere a acordurilor de finanţare şi a termenului de plată a granturilor nu înseamnă doar o amânare administrativă. Înseamnă oxigen pentru fermele şi afacerile care asigură securitatea alimentară a României.

În contextul volatilităţii pieţelor, al creşterii costurilor de producţie şi al concurenţei neloiale generate de importurile necontrolate, această măsură oferă stabilitate, predictibilitate şi acces la lichidităţi.

Partidul Oamenilor Tineri susţine adoptarea acestei legi, pentru că agricultura românească are nevoie de continuitate, nu de blocaje. Este o lege care apără munca, producţia şi viitorul satului românesc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedintă,

Distinşi colegi,

Vă mărturisesc că ascultând intervenţia colegului de la PSD care îi ironiza pe mai tinerii noştri colegi, care, într-adevăr, mă rog, au nevoie de o sursă de inspiraţie tocmai pentru ca emoţiile de la microfon să nu-i copleşească atunci când vorbesc, dar ce m-a impresionat este faptul că aţi mărturisit, dragi colegi de la PSD, prin reprezentantul dumneavoastră, că aveţi soarta ţăranilor în inimă.

Cât de adânc aţi băgat-o acolo, în inimă, aţi introdus-o în inimă, dragi colegi, de nu se reflectă în realităţile cotidiene? (Vociferări.) În ce măsură corespunde o asemenea declaraţie cu soarta precară, ca să nu spun umilitoare, a ţăranului român, a atâtor ferme care se închid în detrimentul altora care înfloresc?

Atât de mult vă pasă de soarta agriculturii şi a fermelor, încât, din păcate, agricultura românească continuă să se confrunte cu probleme greu de imaginat!

Am stat de vorbă cu fermieri celebri, am cunoscut o familie care pur şi simplu a falimentat din cauza multelor controale care s-au făcut asupra ei, pentru că pe locul ei trebuia să vină un alt protejat al sistemului, al Guvernului.

Toate lucrurile astea sunt amare şi trebuie mărturisite.

Haideţi să terminăm odată cu astfel de practici!

Evident că vom susţine cu tot sufletul măsurile normative prin proiectul de lege, dar să ne preocupăm ca ţăranul român să nu mai ajungă în situaţia de a-i da ajutoare ca să supravieţuiască.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile; PL-x 516/2024; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Kelemen Attila (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Prezentul proiect de act normativ propune modificarea Ordonanţei nr. 58/2023 privind prelungirea termenului pentru utilizarea fondurilor şi acordarea primelor menţionate, prevăzut la art. 3 alin. (4) şi art. 4 alin. (1²), până în octombrie 2024.

Adoptarea acestui proiect de lege în forma propusă de Guvern este esenţială pentru a permite utilizarea completă a fondurilor externe nerambursabile şi pentru a susţine activitatea didactică şi profesională în învăţământul de stat până la sfârşitul lunii octombrie 2024.

Această măsură va contribui la echitatea şi eficienţa distribuirii fondurilor în beneficiul întregului personal eligibil.

Menţionăm faptul că prevederile prezentei ordonanţe au fost cuprinse în Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 87/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul educaţiei, care a devenit Legea nr. 249/2024.

Având în vedere cele expuse, MIPE susţine propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului comun, din partea Comisiei pentru buget, finanţe sau pentru învăţământ. (Vociferări.)

Învăţământ?

Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru învăţământ au fost sesizate, pentru dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prelungirea termenului prevăzut la art. 3 alin. (4) şi art. 4 alin. (1²) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023, astfel încât primele de carieră didactică şi carieră profesională să fie acordate într-o singură tranşă, în luna octombrie 2023, cu posibilitatea utilizării până în luna octombrie 2024 inclusiv.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 24 septembrie 2024.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Înainte de a trece la dezbateri generale, permiteţi-mi să salutăm prezenţa unui grup de elevi de clasa a V-a, comuna Giuvărăşti, judeţul Olt.

Bine aţi venit la Parlamentul României, dragi copii! (Aplauze.)

Sunt invitaţi din partea colegului nostru, domnul deputat Marius Iancu. (Aplauze.)

Deci, asistaţi chiar la dezbaterea unui proiect de lege dedicat cadrelor didactice.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Grosu Veronica.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau doar să subliniez că PL-x 516/2024, care aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 31/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 este prezentat ca o simplă ajustare administrativă pentru finalizarea plăţii primelor de carieră didactică şi profesională.

În realitate, însă, acest proiect menţine inechităţi profunde şi exclude o parte esenţială a sistemului nostru de educaţie.

De aceea, vin în faţa dumneavoastră cu rugămintea că, deşi aceşti bani provin din fonduri externe nerambursabile alocate întregului sistem educaţional, au fost excluse fără justificare cadrele universitare cu titlu de profesor universitar şi personalul auxiliar din învăţământul superior.

Această decizie creează discriminări între profesorii care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sistem public de educaţie, transformând o măsură de sprijin într-un act de nedreptate instituţională.

Profesorii universitari, cercetătorii, personalul auxiliar şi administrativ din mediul academic sunt lăsaţi complet în afara schemei, deşi reprezintă pilonii formării viitoarelor generaţii de specialişti ai României.

Este inacceptabil ca într-un stat care declară educaţia prioritate naţională tratamentul diferenţiat să devină regulă, şi nu excepţie.

De aceea, revin cu rugămintea la dumneavoastră să îndreptăm acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vorbesc şi în calitate de iniţiator al ordonanţei de urgenţă care stă la baza proiectului de lege pe care îl aprobăm astăzi, ocazie cu care vreau să mulţumesc presei, în primul rând, pentru că această ordonanţă s-a născut dintr-o inadvertenţă care a fost prinsă în politica publică iniţială pe care noi am promovat-o, ca Guvern, în acord cu prevederile Regulamentului european, dar erau nişte scăpări tehnice pe care presa ni le-a arătat în articolele spuse.

Ce vreau să zic cu asta? Dincolo de a mulţumi oamenilor din presă, care sunt foarte atenţi la scăpările guvernamentale, este un apel şi către miniştri să nu se închidă în birouri şi să fie atenţi la ceea ce spune societatea, inclusiv, sau neexcluzând aici partea de jurnalism, pentru că acolo unde societatea are dreptate vede mai bine decât vede guvernantul.

Pe de altă parte, am ascultat ce a spus colega de la AUR - e domnul secretar de stat aici - sunt convins că pot avea un dialog, iar Ministerul Fondurilor Europene cred că poate îndrepta, dacă există această scăpare.

Dar vreau să vă mai spun un lucru. Această politică publică s-a născut într-un acord cu sindicatele din învăţământ, mai ales din preuniversitar şi universitar, iar liderul de sindicat de la universitar n-a ridicat această problemă, astfel că, dacă veţi avea această discuţie, poate îl trageţi de urechi pe acel lider de sindicat care, ştiind mai bine situaţia de la firul ierbii, nu a spus-o celor care făceau politica publică.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi este unul necesar şi corect, pentru că oferă continuitate măsurilor de sprijin destinate personalului din educaţie, atât cadrelor didactice, cât şi personalului auxiliar şi nedidactic.

Prelungirea termenului de utilizare a fondurilor pentru primele de carieră didactică şi profesională asigură flexibilitate în implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene şi garantează că niciun beneficiar nu va fi dezavantajat din motive administrative. Această măsură nu reprezintă un privilegiu, ci o recunoaştere a eforturilor celor care susţin sistemul de educaţie în picioare, în condiţii dificile şi cu responsabilităţi tot mai mari.

Susţin adoptarea acestui proiect de lege, pentru că el înseamnă respect faţă de profesori şi stabilitate pentru întregul sistem de învăţământ.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Gurlui Silviu-Octavian.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Evident că orice bănuţ, orice leu acordat în învăţământul preuniversitar şi universitar este binevenit. Dar, de departe, vedem că sunt doar peticiri, vedem doar măsuri care nu vin să corijeze o problemă de sistem. Vin în urma unor presiuni, de fapt, când sistemul de învăţământ... de la sindicate - nu uităm anul 2023, când 150.000 de profesorii au ieşit în stradă să strige, cu o voce clară, problema sistemului din învăţământ.

Ca şi rezultat, bineînţeles, Guvernul a mai întins un leu, a mai întins o sumă pentru a-i amăgi, de fapt, pe profesori.

Evident că susţinem orice demers pentru a veni în sprijinul profesorilor şi cercetătorilor, dar pe viitor ar trebui să avem un sistem gândit sistematic şi de profunzime, altfel vom petici, de la an la an, un sistem care este în agonie, în moarte clinică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar SOS România, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnilor colegi,

Mă bucur să putem, împreună cu colegii mei, să susţinem un proiect de lege care vizează o categorie profesională extrem de importantă pentru devenirea, pentru istoria, pentru prezentul şi viitorul oricărei naţiuni, şi anume învăţământul şi slujitorii ei, indiferent că ne referim la personalul didactic sau personalul didactic auxiliar.

Acum peste 2000 de ani, Aristotel spunea că un stat care îşi neglijează învăţământul este sortit pieirii.

Trăim de peste 35 de ani într-o Românie care a fost declarată educată, dar care are printre cele mai mari rate de analfabetism.

Trăim într-o Românie în care nivelul de salarizare al dascălilor noştri, de la toate gradele, continuă să fie unul extrem de scăzut, care, de regulă, le asigură supravieţuirea, nu o viaţă demnă, aşa cum ar trebui să aibă un dascăl, pentru că dascălul are un rol cu totul special în societate.

Şi, spre deosebire de putere, care nu pierde niciun prilej să înfiereze opoziţia, s-o califice cu tot felul de epitete - multe dintre ele n-ar avea ce să caute la tribuna unui Parlament - sper că aţi observat, dragi colegi, şi de la putere, şi din opoziţie, că noi întotdeauna susţinem iniţiativele şi proiectele bune care aduc un pic de lumină în viaţa conaţionalilor noştri.

Aşa vom face şi de această dată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Atanasiu Corina.

Doamna Corina Atanasiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi discutăm un proiect de lege care, dincolo de aparenţa sa tehnică, are o semnificaţie profund umană şi simbolică - prelungirea termenului pentru acordarea primelor de carieră didactică şi profesională pentru personalul din învăţământul de stat, finanţate din fonduri europene. Este o măsură care vine să corecteze întârzieri şi să asigure că niciun cadru didactic, niciun angajat auxiliar sau administrativ din şcoli nu este privat de un drept deja câştigat.

Această lege nu creează noi cheltuieli, nu adaugă noi poveri bugetare, dimpotrivă, valorifică eficient fonduri nerambursabile deja disponibile, evitând riscul de pierdere a acestora.

Trebuie spus clar: profesorii, laboranţii, secretarii, bibliotecarii, contabilii şcolilor, tot personalul care susţine din umbră sistemul educaţional au fost ani la rând amânaţi, ignoraţi, lăsaţi să funcţioneze cu resurse minime.

Primele de carieră nu sunt un privilegiu, sunt o minimă recunoaştere a contribuţiei lor, o gură de oxigen într-un sistem care încă se zbate să devină atractiv şi stabil.

Această lege reprezintă o dovadă de respect, de seriozitate din partea statului faţă de partenerii săi din educaţie. Ea oferă predictibilitate şi corectitudine, două lucruri de care acest domeniu are disperată nevoie.

Dacă vrem performanţă, trebuie să începem cu respectul faţă de profesioniştii care ţin şcoala în viaţă zi de zi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Prună Cristina-Mădălina.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sigur, este bine să atragem fonduri nerambursabile şi ele să meargă către sistemul de învăţământ.

E bine ca profesorii să fie remuneraţi pe măsură, dar aş vrea să nu ne îmbătăm cu apă rece, pentru că, chiar dacă, să spunem că profesorii ar avea salarii mari, sistemul de educaţie deodată nu s-ar reforma şi nu ar deveni mai bun. Şi ar trebui să ţinem minte de fiecare dată lucrul acesta şi inclusiv ministrul educaţiei, domnul David, să fie conştient de faptul că salariile mari nu înseamnă învăţământ de calitate.

Am avut săptămâna trecută un grup de liceeni aici, în Parlamentul României. Am avut ocazia să discut cu ei, să discut cu diriginta clasei respective şi i-am întrebat ce nu le place la şcoală. Şi toţi au spus că au o programă mult prea încărcată, că nu văd utilitatea unor materii, că nu-i pregăteşte şcoala pentru ceea ce înseamnă viaţa profesională ulterioară. Inclusiv profesoara spune că toată birocraţia şi decizia, care este mai sus de şcoală, care e la inspectoratele şcolare, care e la minister, de fapt este o povară pentru sistemul de învăţământ.

Deci, de fapt, reformă în educaţie înseamnă o descentralizare şi o mutare a puterii de decizie către şcoală, aproape de elevi, la profesori, la părinţi, la reprezentanţi ai consiliului local - de ce nu?!

Asta înseamnă, de fapt, o reformă în educaţie, asta înseamnă un sistem de învăţământ mai bun şi nu peticeli. Sigur, este nevoie de o finanţare corectă, dar nu e suficient.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul lider Enache Mihai-Adrian.

Domnul Mihai-Adrian Enache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să prelungim programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor pentru următorul punct de pe o ordinea de zi, PL-x 358/2025 (Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 29 octombrie ca "Ziua Reginei Maria").

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Supun atenţiei dumneavoastră un vot pentru propunerea făcută de domnul lider de la Grupul parlamentar AUR.

Să înceapă votul!

193 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Şi mai avem o ultimă intervenţie la PL-x 516/2024.

Din partea colegilor neafiliaţi, domnul deputat Pîclişan Gheorghe-Petru.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Prin această ordonanţă vorbim despre o măsură de echitate şi respect pentru cadrele didactice şi personalul din învăţământul de stat.

O.U.G. nr. 58/2023 a creat cadrul pentru acordarea primelor de carieră didactică şi profesională, menite să sprijine dezvoltarea continuă a celor care formează generaţiile de mâine.

Totuşi, din cauza termenului scurt de utilizare a fondurilor, mulţi beneficiari nu au reuşit să acceseze integral aceste sume.

De aceea, această modificare este necesară.

Nu vorbim de costuri suplimentare, ci de eficienţă şi de o implementare completă a unui program deja finanţat din fonduri externe nerambursabile.

Adoptarea acestui act normativ nu doar că sprijină echitatea între cadrele didactice, dar oferă stabilitate şi continuitate unui sistem care are nevoie de încredere şi predictibilitate.

Vă invit, aşadar, să susţinem această lege în sprijinul educaţiei şi al respectului faţă de munca dascălilor din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

19. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 29 octombrie ca "Ziua Reginei Maria"; PL-x 358/2025; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu un proiect care nu aparţine unei doctrine politice, ci memoriei naţionale.

Propun ca 29 octombrie să devină Ziua Reginei Maria, o zi în care România îşi apleacă fruntea cu recunoştinţă în faţa uneia dintre cele mai luminoase personalităţi din istoria sa.

Regina Maria, dragi colegi, nu a fost doar o regină, ea a fost o inimă care a bătut adânc şi profund pentru poporul român în cele mai grele momente. A fost pe front, alături de răniţi, atunci când curajul părea să piară. A fost vocea care a ţinut speranţa vie şi a fost chipul care a dat României Mari demnitate în faţa întregii lumi.

Prin instituirea Zilei Reginei Maria, noi nu creăm doar o sărbătoare, ci un prilej anual de reflecţie la valorile adevărate care au stat la baza întemeierii României Mari: credinţa, unitatea, curajul şi, bineînţeles, iubirea de neam.

Am bucuria să vă anunţ că Academia Română, cea mai prestigioasă instituţie ştiinţifică şi culturală a ţării, sprijină oficial acest demers, recunoscând că Regina Maria este o personalitate care a întruchipat nobleţea spiritului românesc.

Vă îndemn, aşadar, pe toţi, dragi colegi şi colege, să treceţi peste orice diferenţă de ordin politic şi împreună să urmăm modelul unui simbol care, iată, a reuşit să unească o naţiune.

Vă invit să votaţi acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru administraţie publică sau Comisia pentru cultură.

Cine doreşte să...

Comisia pentru cultură, doamna vicepreşedinte Vadim.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa PL-x 358 din 13 octombrie 2025, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru instituirea zilei de 29 octombrie ca "Ziua Reginei Maria".

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea zilei de 29 octombrie ca "Ziua Reginei Maria", cu amendamentele admise cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând ţin să o felicit pe doamna deputat Ramona Bruynseels, iniţiatoarea acestei legi, care vine astăzi fix în ziua în care se împlinesc 150 de ani de la naşterea Reginei Maria, un moment pe care suntem chemaţi să-l evocăm cum se cuvine şi să înţelegem care a fost rolul Reginei Maria în istoria noastră, de ce este ea importantă.

În primul rând, Regina Maria este dovada cea mai evidentă a ceea ce înseamnă iubirea de ţară, iubirea necondiţionată faţă de ţară, o iubire de-a dreptul maternă, pe care a dovedit-o Regina Maria, în întreaga sa viaţă, pentru România, deşi ea nu era născută în România, ci în Anglia, în familia domnitoare britanică.

În 1916, Regina Maria a avut un rol covârşitor în determinarea intrării României în război, alături de Antanta.

În acelaşi an, cu foarte puţin timp înainte de ocuparea Bucureştilor de către germano-austro-ungari, Regina Maria îşi pierdea pe fiul său, Prinţul Mircea.

În 1917, pe câmpurile de luptă din Moldova, în faţa ostaşilor care au luptat şi şi-au dat viaţa pentru această ţară la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, alături de Regele Ferdinand a arătat ce înseamnă devotamentul, ce înseamnă abnegaţia şi simţul datoriei, a arătat ce înseamnă adevărata nobleţe a regalităţii.

Să nu uităm că a fost supranumită chiar "Mama răniţilor", stând la căpătâiul celor care îşi duceau ultimele clipe ale vieţii lor.

În marea bătălie, de la Tratativele de pace din 1919-1920, de la Paris, Versailles, Regina Maria a fost în prima linie. Ea, verişoara Regelui George al V-lea al Marii Britanii, a fost cea care a stat în faţa lui Clemenceau, spunându-i foarte sincer - "Leoaica", şi se adresează vărului său, "Tigrul". Iar "Leoaica" a învins, iar unirea a fost recunoscută.

Regina Maria este un simbol şi un reper, este dovada cea mai evidentă a ceea ce înseamnă o iubire de ţară care trece mai presus de timp şi mai presus de propria persoană.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Berescu Monica-Elena.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Regina Maria nu a fost doar o figură istorică, a fost vocea libertăţii, a curajului şi a umanităţii, într-o epocă în care femeile nu prea aveau un cuvânt de spus.

Ea a arătat că puterea nu stă în autoritate, ci în empatie, în înţelepciune şi în capacitatea ei de a uni oamenii, dincolo de diferenţe.

În anii grei ai războiului, Regina Maria a fost pe front, a fost printre soldaţi şi medici. Însă nu a fost pentru glorie, a fost dintr-un profund respect pentru viaţa şi demnitatea umană.

Iar după război, în sălile Marilor Puteri, a vorbit despre România şi despre demnitatea unei naţiuni care îşi cere locul prin merit şi sacrificiu, nu prin forţă.

Astăzi, moştenirea ei ne aminteşte că patriotismul nu înseamnă lozinci, ci înseamnă responsabilitate, că iubirea de ţară se construieşte prin fapte, prin cultură, prin solidaritate.

Regina Maria rămâne şi astăzi un simbol al modernităţii, al curajului feminin, al libertăţii de a fi, dar, înainte de toate, rămâne profund umană.

De aceea, USR va vota pentru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Gavrilă Bianca-Eugenia.

Doamna Bianca-Eugenia Gavrilă:

Stimaţi colegi,

Instituirea zilei de 29 octombrie ca Ziua Reginei Maria reprezintă un gest de recunoaştere şi recunoştinţă naţională faţă de una dintre cele mai mari personalităţi din istoria României.

Regina Maria a fost, pe lângă o figură regală, şi un simbol al curajului, al demnităţii şi al iubirii de ţară. A fost alături de soldaţi pe front, a vindecat răni şi a ridicat moralul unei naţiuni întregi, atunci când România avea cea mai mare nevoie de speranţă.

Această zi nu comemorează doar o figură istorică, ci celebrează spiritul unei femei care a unit o ţară prin exemplul personal, prin sacrificiu şi prin credinţă.

Adoptarea acestei legi înseamnă a onora trecutul şi a inspira viitorul. Este un omagiu adus unei regine care a fost, înainte de toate, mamă a României Mari.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Moş Patricia-Arina.

Doamnă deputat...

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Da.

Bună ziua, dragi colegi!

Eu doresc să felicit Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, Romfilatelia şi Institutul Naţional al Patrimoniului şi, bineînţeles, pe curatorul acestei expoziţii, doamna Iulia Gorneanu, pentru găzduirea, la Palatul Parlamentului, a expoziţiei "Regina Maria - 150 de ani", un omagiu adus uneia dintre cele mai luminoase figuri feminine ale poporului român.

Ar fi frumos dacă anul 2025 ar fi Anul Regina Maria, pentru că ar fi un an al recunoştinţei faţă de moştenirea culturală şi spirituală lăsată poporului român de către Regina Maria a României, o regină care a scris istorie prin curaj, lumină şi frumuseţe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Câciu Adrian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O iniţiativă foarte bună despre un om care s-a uitat către români şi către oameni, care a iubit poporul român şi a iubit mai ales oamenii nevoiaşi din România.

Pentru toţi cei care au vorbit, în schimb, şi au spus că Regina Maria este un exemplu de dăruire pentru un popor, ar trebui să-şi însuşească toate cele bune din acei ani şi să fie de acord şi cu domnul Brătianu, care a condus un guvern, în 1923, sub Imperiul Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria, şi a introdus impozitul progresiv, pentru prima dată în România, prin Legea nr. 661/1923. (Râsete. Aplauze.)

Aşa că, dacă tot ne iubim trecutul şi pe cei care ne-au călăuzit, haideţi să facem ce au făcut ei, impozitul progresiv, liberal!

E adevărat că erau mai socialişti pe vremea aia. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Neamţu George-Mihail.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Bun găsit, dragi colegi!

Vreau să vă mulţumesc tuturor celor care aţi votat pentru a cinsti memoria acestei distinse doamne.

Am bucuria că uneori cultura reuşeşte să ne unească.

Am regretul că, din păcate, această sursă de inspiraţie pentru statalitatea românească nu găseşte un ecou în ceea ce înseamnă astăzi guvernarea.

Să recunoaştem, totuşi, această femeie a fost primită cu un covor roşu la Casa Albă de Calvin Coolidge, în 1926, şi noi, deşi ne declarăm ca fiind proamericani şi prooccidentali, nu reuşim să obţinem o întrevedere între actualul preşedinte, Nicuşor Dan, şi Donald Trump, actualul preşedinte al Statelor Unite, oricâte eforturi am face în direcţia diplomaţiei. Nu reuşim să convingem America, pentru că nu ne ridicăm la înălţimea valorilor părinţilor fondatori care au crezut în viaţă, în libertate şi în căutarea fericirii.

Voi nu mai credeţi în viaţă, sunteţi mai degrabă cei care îl susţineţi pe Macron, de pildă, în zona culturii morţii, nu mai credeţi în libertate, credeţi în cenzură, şi vă miraţi, în clipa în care puneţi antiamericani în Guvernul României, că nu mai sunteţi trataţi aşa cum a fost tratată Regina Maria: cu respect, cu preţuire, cu dragoste.

Să nu uităm, în America, dacă veţi avea curiozitatea, veţi găsi peste 100 de obiecte religioase donate de această distinsă doamnă unui muzeu - şi muzeele sunt în criză, pentru că şi cultura este dispreţuită astăzi - Muzeul Maryhill.

Doamna Regina Maria, îmi vine să spun, este cu adevărat un model pentru noi şi cea care a născut şase copii ar merita să primească din partea noastră poate un răspuns în susţinerea demografiei.

Dumnezeu să binecuvânteze România cu asemenea conducători, nu cu cei pe care îi avem astăzi!

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliat, ultima intervenţie.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi o cinstim pe Regina Maria - "Regina-soldat", "Regina- infirmier", "Regina-inimilor românilor". Este cea care a luptat, a suferit şi a iubit această ţară mai mult decât pe sine. A fost mamă a şase copii, iar fiica ei, Principesa Ileana, ulterior Maica Alexandra, a dus mai departe moştenirea spirituală a ţării noastre, întemeind Mănăstirea Ortodoxă Română "Schimbarea la Faţă" din Statele Unite ale Americii. Atât de mult şi-a învăţat copiii să iubească această ţară.

Regina Maria a condus prin exemplu, şi nu prin vorbe. A fost acolo unde azi prea puţini conducători mai au curajul să fie. Şi mă refer la voi, dragi guvernanţi, printre oameni, în suferinţă, cu credinţă şi demnitate.

De aceea susţin această iniţiativă legislativă.

O zi dedicată unei femei care a făcut din iubirea de ţară un legământ sfânt.

La mulţi ani, Regina Maria, acolo unde eşti, în inima neamului românesc! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, am spus că este ultima intervenţie, dar nefiind în procedură de urgenţă, între timp mai avem colegi care au solicitat să aibă intervenţii, aşa că îl invit la cuvânt pe domnul deputat Coliban, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

N-aş fi intervenit dacă nu ar fi fost un coleg mai devreme care să spună bazaconii, din nou, de la acest microfon, într-un moment care ar fi trebuit să fie un moment solemn, de preţuire a memoriei Reginei Maria.

Din păcate, "conservele ruseşti" nu ratează niciun moment să se facă de râs. Nu ratează niciun moment, un domn care-i recunoscut prin misoginism, să atace un vicepremier care a făcut mai multe pentru România decât au făcut ei toţi, în 5 ani, în Parlament. Nu ratează niciun moment să se umple de penibil şi să vorbească despre relaţia dintre România şi America cei care trebuiau să falsifice badge-uri ca să intre la evenimentele lui Trump.

Ăştia sunteţi, oameni buni! Ăştia sunteţi! Să vă vadă şi România!

Să vă fie ruşine! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Nemaifiind intervenţii, ne vedem la ora 11.30, în şedinţa de vot final.

Declar închisă şedinţa.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe şedinţa de vot final, daţi-mi voie să-i spunem la mulţi ani colegei noastre, Elena-Laura Toader, de la Grupul parlamentar SOS România.

Să fiţi sănătoasă, la mulţi ani! (Aplauze.)

De asemenea, daţi-mi voie să-l invit la cuvânt pe colegul nostru, domnul deputat Amet Varol, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru o scurtă alocuţiune cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Turcia, sărbătorită astăzi, 29 octombrie.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am deosebita onoare, ca reprezentant al comunităţii tătare turco-musulmane în Parlamentul României, să transmit un mesaj cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Turcia.

Ziua Republicii, sărbătorită pe 29 octombrie, marchează întemeierea Republicii Turcia în 1923. Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul Republicii, a declarat această zi drept simbol al democraţiei, independenţei şi suveranităţii naţionale.

Cu acest prilej se vor sărbători 102 ani de la constituirea statului modern turc - Republica Turcia - şi 147 de ani de relaţii diplomatice româno-turce.

Pe 29 octombrie, reprezentanţii Corpului diplomatic al statului turc din România, şi nu numai, marchează evenimentul prin diverse evenimente culturale. Oamenii se unesc pentru a onora valorile Republicii şi pentru a reflecta asupra progresului Turciei. Pentru mulţi, este o zi a mândriei şi a unităţii, care le reaminteşte cetăţenilor de istoria comună şi de aspiraţiile lor viitoare.

În 1923, Tratatul de la Lausanne a recunoscut suveranitatea noii Republici Turce, iar Kemal a primit supranumele de Atatürk -însemnând Părintele Turciei - şi a devenit primul preşedinte al ţării. El a instituit mai multe reforme care au modernizat Turcia, desprinzând-o de trecutul ei otoman.

Istoria Turciei ilustrează modul în care, din cenuşa unui imperiu, a fost ridicat un stat democratic, stabil. Poziţionată între Europa şi Asia şi înconjurată de trei mări, Turcia a reprezentat o răscruce istorică, patria şi câmpul de luptă a mai multor civilizaţii, precum şi un centru comercial semnificativ.

Stat cu o istorie bogată, Turcia înseamnă în acest moment o îmbinare reuşită între tradiţionalism şi modernism, între cultivarea respectului pentru un trecut remarcabil şi deschiderea către progres.

În mijlocul unor provocări ce devin tot mai presante, ţările noastre continuă să fie factori de securitate şi stabilitate în regiunile lor - în Marea Neagră şi în Balcani.

Turcia este printre principalii parteneri comerciali ai României, iar în fiecare an, mai mult de jumătate de milion de români vizitează Turcia.

Având această bază, cu siguranţă relaţiile bilaterale se vor dezvolta, în beneficiul ambelor popoare.

La mulţi ani, Turkiye!

"29 Ekim Cumhuriyet Bayramı Kutlu Olsun!"

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem o solicitare tot din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Merka, pe procedură?

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aş dori să-mi cer scuze faţă de conducerea Camerei, dar aş vrea să scot în evidenţă nişte date istorice ale noastre, ale României şi ale poporului român.

Astăzi vorbim despre o lege foarte importantă, am vorbit foarte frumos toţi despre Regina Maria.

Avem nişte date importante în istoria noastră - 1 Decembrie 1918, 1 Decembrie 1989 -, dar, doamnelor şi domnilor, n-am vrut să ies la microfon, crezând că poate alţii vor spune şi vor scoate în evidenţă noaptea de 28 spre 29 octombrie 1948, denumită şi "Noaptea arestărilor".

Nişte elemente ale noastre, identitare, nişte martiri, poate, ai neamului românesc, care s-au jertfit pentru credinţă, pentru idealuri şi pentru poporul lor, iar noi toţi cred că ar trebui să îi luăm model pe aceştia, să credem că într-adevăr un popor nu este dărâmat de nişte ideologii politice.

Iar noi, dragi colegi, ar trebui, prin diferenţele politice, prin diferenţele religioase sau identitare ale noastre, să fim mai uniţi ca niciodată, să credem că vom putea face mai mult pentru ţara noastră, pentru România, şi pentru noi toţi cei care trăim aici.

De asta mi-am permis să scot în evidenţă şi această zi, poate memorabilă pentru unii dintre noi sau pentru noi toţi, ca ţară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Propun să începem şedinţa de vot final, nu înainte de a face un vot de control.

Vă rog să vă pregătiţi.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

Din totalul celor 268 de colege şi colegi prezenţi, 145 de voturi pentru, două contra, abţineri - 3, "nu votez" - 118. Suntem în cvorum.

Întreb liderii de grup dacă au fost sesizate anumite nereguli.

Nu.

Mulţumesc.

Începem şedinţa de votul de vot final.

Primul punct. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 JOIN (2025) 120; PHCD 74/2025.

Să înceapă votul!

193 de voturi pentru, 90 de abţineri. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii JOIN (2025) 130; PHCD 75/2025.

Să înceapă votul!

263 de voturi pentru, un vot împotrivă, 23 de abţineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Grofu Daniel, Grupul parlamentar POT.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Partidul Oamenilor Tineri a ales să se abţină de la votul asupra celor trei proiecte de hotărâre, deoarece, deşi acestea vizează direcţii europene importante în domeniul apărării şi securităţii, nu oferă suficiente garanţii privind adaptarea lor la realităţile şi interesele României.

Susţinem cooperarea europeană în materie de apărare şi securitate, însă, fără o analiză clară a impactului financiar şi responsabilităţilor naţionale, sprijinul necondiţionat ar fi prematur, cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, Statele Unite ale Americii anunţă retragerea câtorva sute de soldaţi din România, context care impune prudenţă, coerenţă şi o reală evaluare în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare a ţării.

Hotărârile menţionate nu cuprind suficiente elemente privind interesul naţional şi beneficiile României, inclusiv ca parte distinctă.

De aceea, abţinerea este o poziţie responsabilă şi justificată, şi nu una de opoziţie faţă de responsabilităţile internaţionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind ProtectEU: o strategie europeană de securitate internă COM (2025) 148; PHCD 76/2025.

Să înceapă votul!

265 de voturi pentru, 25 de colegi se abţin, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 18 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 140/2021 privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare de bunuri; PL-x 222/2025; lege ordinară.

Comisia pentru politică economică, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

288 de voturi pentru, 2 colegi se abţin, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În numele iniţiatorilor, ţin să mulţumesc tuturor colegilor care au susţinut adoptarea acestei modificări legislative.

Cum am spus şi în cadrul dezbaterilor generale, este o iniţiativă legislativă pornită din iniţiativa cetăţenilor şi care are în vedere creşterea gradului de conformare voluntară şi combaterea unor abuzuri care pot apărea în practica comercială din România.

Cred că este foarte important să punem accent pe ceea ce înseamnă protecţia şi apărarea drepturilor consumatorului şi nu în ultimul rând să înţelegem că astfel de iniţiative au drept scop prevenţia şi punerea într-o practică coerentă şi eficientă a tuturor relaţiilor care se produc la nivelul pieţei libere între consumator şi producător.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2025 pentru asigurarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului; PL-x 145/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

274 de voturi pentru, un vot împotrivă, 6 abţineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Andruşcă Lucian-Nicolae, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD a votat pentru această lege, pentru că multe administraţii locale s-au lovit de lipsa resurselor şi riscau să lase lucrările neterminate.

PL-x 145 oferă posibilitatea continuării proiectelor începute, fără blocaje şi fără pierderea fondurilor.

E o decizie firească, menită să asigure stabilitate şi continuitate în dezvoltarea comunităţilor.

Uneori, normalitatea înseamnă să duci până la capăt ceea ce ai început.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la explicarea votului, doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Ar trebui să ne numim "Republica Împrumuturilor" - 300 de milioane de euro este suma cu care toate administraţiile locale se vor împrumuta din Trezorerie. De ce? Pentru că, în incompetenţa lor, nu au fost în stare să finalizeze proiecte cu fonduri PNRR şi, conform acestuia, orice proiect contractat şi nerealizat până la finele anului 2025 implică restituirea banilor către Comisie.

Răspunde cineva pentru incompetenţa primarilor? Nu.

Răspunde cineva pentru banii europeni pierduţi? Nu.

Vor să mute investiţiile pe banii din Trezoreria României ca să poată fura liniştiţi. La asta face referire proiectul prin care îndatoraţi românii pentru prostia voastră.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la explicarea votului, mai avem două solicitări.

Doamna deputat Porumboiu Gabriela...

De fapt, 3 solicitări.

...Grupul parlamentar POT.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Am votat pentru adoptarea acestui proiect de ordonanţă de urgenţă, întrucât măsura propusă oferă flexibilitate financiară autorităţilor publice locale, permiţându-le să contracteze finanţări rambursabile necesare continuării investiţiilor publice şi atragerii fondurilor europene.

Într-un context economic marcat de constrângeri bugetare şi întârzieri în absorbţia fondurilor prin PNRR şi alte programe, aceste derogări temporare sunt justificate şi necesare pentru a evita blocarea proiectelor esenţiale de infrastructură, educaţie, sănătate sau dezvoltare locală.

Totodată, ordonanţa oferă cadrul legal pentru ca unităţile administrativ-teritoriale să acceseze surse de finanţare rambursabilă în condiţii controlate, cu respectarea echilibrului fiscal-bugetar general, fără a periclita stabilitatea macroeconomică.

Consider că sprijinirea autorităţilor locale în a continua investiţiile este o decizie de interes public major care susţine economia locală, locurile de muncă şi dezvoltarea comunităţilor.

Prin urmare, votul "pentru" exprimă încrederea în capacitatea administraţiilor locale de a gestiona responsabil aceste resurse, cu transparenţă şi în beneficiul cetăţenilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Popovici Florin-Cornel.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Înainte, aş vrea să lămuresc o dilemă. Prefer să citesc nu pentru că nu ştiu să vorbesc liber, ci pentru că refuz să las să vorbească hazardul în locul raţiunii, mai ales că intervin pe chestii tehnice, care necesită o anumită rigoare.

Grupul AUR a votat pentru, şi asta pentru că înţelegem că administraţiile publice nu pot funcţiona altfel, dar pe termen mediu şi lung, acest tip de măsuri, în loc să stimuleze performanţa şi disciplina fiscală, practic, creează posibilitatea ca administraţiile locale să-şi acopere deficitele prin noi credite, credite pe care le face Trezoreria, prin apelarea zilnică la astfel de împrumuturi.

Acest tip de credite pe termen mediu şi lung nu face decât să ducă România într-o spirală a datoriei publice, cu toate riscurile pe care le generează astfel de acţiuni.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Şi ultima intervenţie, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc tuturor colegilor care au votat acest proiect, dar aş vrea totuşi să...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

"Vorbeşte hazardul"!

Domnul Adrian Câciu:

Da, "vorbeşte hazardul", ca să zic aşa.

Ştiţi cum este, că dacă ai raţiunea în suflet, nu ai nevoie de hârtie, hazardul nu mai există.

Dar hai să ne întoarcem un pic, ca să înţelegeţi un pic.

Pentru cei care critică aceste împrumuturi - proiectele cu finanţare nerambursabilă şi cofinanţarea nu se pun la gradul de îndatorare al comunităţii, dar trebuie găsite formule de cofinanţare sau de asigurare de finanţare pentru autorităţile locale, pentru a face aceste proiecte care sunt bune pentru cetăţeni.

Deci, practic, ele nu se pun la gradul de îndatorare, domnule de la... colegul nostru de la Timişoara, de la AUR, şi doamnă de la SOS!

Pe de altă parte, vedeţi că PNRR-ul se termină anul viitor, nu în 2025, da, mă rog, mai aveţi de învăţat cu chestiile astea.

Oameni buni, nu mai puneţi primarii la colţ!

Dacă vreţi vreodată să înţelegeţi că ei sunt de fapt reprezentanţii cetăţenilor, cei mai apropiaţi de cetăţeni, poate aveţi o şansă în viitor.

Oamenii aceştia, în ultimii 5 ani, cei mai mulţi dintre ei - 96% din primari - au făcut investiţii cum n-a făcut niciun primar înainte, în cei 20-25 de ani de dinaintea acestora.

Vă rog să aveţi o apreciere mai mare pentru cei care fac investiţii şi să-i criticaţi, într-adevăr, pe cei care fac risipă.

O fi şi de pe la... dar n-aveţi, SOS-ul n-are niciun primar, de-aia îi înjură.

Trebuie să înţelegeţi că aceste împrumuturi ajută comunităţile locale, că sunt pentru investiţii, sunt pentru bunăstarea ulterioară a cetăţenilor! Nu sunt pentru băgat în buzunar, nu sunt pentru risipă şi în niciun caz nu sunt pentru propaganda rusă! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2024 pentru modificarea unor acte normative în domeniul agriculturii, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; PL-x 482/2024; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

289 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

Explicarea votului, din partea Grupului parlamentar POT, domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Am votat pentru acest proiect deoarece asigură continuitatea sprijinului financiar pentru fermierii şi întreprinderile agricole afectate de efectele economice ale războiului din Ucraina.

Prelungirea termenelor de finanţare şi plata granturilor oferă stabilitate, lichiditate şi predictibilitate unui sector esenţial pentru economia naţională şi pentru securitatea alimentară a României.

Este o măsură necesară, realistă şi de interes public major.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Ciunt Ionel, preşedintele Comisiei pentru agricultură.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În actualul context economic dificil, generat de invazia Rusiei în Ucraina, fermierii români, procesatorii din industria alimentară au, fără îndoială, nevoie de sprijin pentru a-şi putea continua activitatea economică.

Sunt aproximativ 5.500 de beneficiari ai schemei de sprijin "Creditul fermierului" - beneficiari din domeniul agriculturii, desigur, din industria alimentară; de asemenea, de această schemă de sprijin beneficiază şi IMM-urile din agricultura României, care au reuşit să nu dea afară oameni, să nu reducă locuri de muncă, ba, dimpotrivă, au reuşit să-şi continue activitatea economică.

Grupul parlamentar al PSD a votat pentru.

Şi mulţumesc tuturor colegilor care au votat pentru acest proiect de lege, deoarece România rurală trebuie să devină o zonă a oportunităţilor, iar agricultura României, industria alimentară, siguranţa ţării au nevoie de predictibilitate pentru viitor.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Goidescu Ionel.

Domnul Ionel Goidescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Noi, Grupul parlamentar SOS România, am susţinut adoptarea acestui proiect de lege, pentru că este obligatoriu, nu numai necesar, să sprijinim şi fermierii noştri, nu numai pe fermierii celorlalţi, ai vecinilor din Ucraina.

Deci este un lucru care este obligatoriu, nu numai necesar.

Pe de altă parte, constatăm că măsurile pe care noi le adoptăm sunt insuficiente pentru sprijinul agriculturii.

Va trebui să ne aplecăm mai mult, în continuare, pentru a sprijini agricultura românească şi fermierii români. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Iată, domnule Câciu, că înţeleg colegii noştri de la SOS România, după cum înţelegem şi noi despre ce e vorba în proiectele legislative. Înţelegem că nu e vorba, în unele proiecte legislative, despre agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Dar, totodată, înţelegem că România este în mare pericol de recesiune şi de a intra în incapacitate de plată, din cauza unor acţiuni luate de Guvernul din care faceţi parte şi dumneavoastră. Şi dumneavoastră blamaţi acţiunile pe care acest Guvern le ia în direcţia economică şi în direcţia protejării atât a administraţiei publice, cât şi a privaţilor.

Din păcate, doar cetăţenii şi doar privaţii au de suferit, până acum, din cauza acestor măsuri. Pentru că administraţiile publice sunt protejate, au cel puţin două partide, cu foarte mulţi primari, care le protejează şi care sacrifică pe altarul recesiunii domnului Bolojan numai şi numai cetăţenii, numai privaţii.

Nu e normal! Ar trebui să se ia din ambele părţi.

Şi dacă dumneavoastră ne-aţi menţionat luni şi aţi spus că îi mulţumiţi lui Dumnezeu... şi să rămânem tot aşa...

Să sperăm că şi dumneavoastră veţi rămâne tot aşa! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile; PL-x 516/2024; lege ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

294 de voturi pentru, unanimitate. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru instituirea...

(Domnul deputat Adrian Câciu solicită să ia cuvântul.)

Explicarea votului, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Foarte pe scurt, înainte de a vă mulţumi tuturor, o să le mulţumesc şi colegilor de la AUR că au votat acest proiect, aprobând o ordonanţă a Guvernului Ciolacu.

Cu alte cuvinte, sunteţi de acord cu ce a făcut Ciolacu!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Am votat pentru adoptarea acestui proiect de lege, deoarece era sigură continuitatea acordării primelor de carieră didactică şi profesională, sprijinind întregul personal din sistemul de educaţie - profesori, personal auxiliar şi nedidactic.

Această prelungire a termenelor nu este doar o chestiune administrativă, ci o măsură de corectitudine şi respect faţă de cei care formează şi educă generaţiile viitoare.

În acelaşi timp, legea garantează folosirea integrală şi eficientă a fondurilor europene nerambursabile, evitând pierderea resurselor destinate educaţiei.

Prin acest vot susţinem stabilitatea şi recunoaşterea valorii muncii cadrelor didactice, o investiţie directă în viitorul României.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sunt lucruri cu care suntem de acord, domnule Câciu, sunt lucruri cu care nu suntem de acord.

Faptul că în noul Guvern dumneavoastră aveţi cinci vicepremieri e un lucru care arată dispreţul dumneavoastră faţă de contribuabilul român, faţă de faptul că domnul Sorin Grindeanu a ales să comenteze persoana celui de-al cincilea vicepremier am protestat aseară, dar v-aţi referit la Guvernul Ciolacu, din care aţi făcut parte.

Guvernul Ciolacu şi-a asumat un pachet de măsuri pentru profesori. La un an după, de acele măsuri s-a ales praful.

Şi acum, nonşalant domnul Ciolacu alege să continue viaţa politică, să candideze la Consiliul judeţean Buzău şi se poartă toată lumea de parcă era o eminenţă cenuşie, inclusiv dumneavoastră: "Ia uite ce lucruri bune a făcut Guvernul Ciolacu!".

Nu, Guvernul Ciolacu a adus ţara la 9% deficit!

Guvernul Ciolacu s-a împrumutat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat, vă rog să faceţi referire la explicarea votului pentru proiectul de lege!

Domnul George-Nicolae Simion:

La proiectul de lege, domnule Câciu, noi am votat pentru, aşa cum aţi remarcat, dar cu activitatea Guvernului Ciolacu nu putem fi de acord. A fost o activitate care a adus România în faliment, unde este astăzi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

8. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 29 octombrie ca "Ziua Reginei Maria"; PL-x 358/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

270 de voturi pentru, 19 colegi se abţin. Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Cernit Maria, Grupul parlamentar POT.

Doamna Maria Cernit:

Mulţumesc.

Am votat pentru, deoarece instituirea Zilei Reginei Maria este un act de respect şi de recunoştinţă faţă de una dintre cele mai mari figuri ale istoriei României.

Regina Maria a fost simbolul curajului, al unităţii şi al iubirii de ţară, o femeie care a vindecat răni, a inspirat o naţiune şi a stat alături de poporul său în cele mai grele momente.

Această lege nu doar comemorează o personalitate istorică, ci readuce în conştiinţa publică valorile de demnitate, sacrificiu şi patriotism, care au făcut posibilă România modernă.

Votul pentru este în sine un omagiu adus Reginei Maria şi a sufletului României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Bruynseels Ramona-Ioana.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Vă mulţumesc mult pentru votul acordat acestui proiect.

Este un semn de maturitate şi de înţelepciune pentru noi toţi. Iată că am reuşit să depăşim diferenţele politice şi să ne unim. Asta pentru a arăta recunoştinţă unei personalităţi majore, marcante a istoriei noastre, care a reuşit să unească naţiunea română.

Mă întreb însă, totuşi, de ce 19 colegi de-ai noştri au preferat să se abţină. Care este motivul pentru care te-ai abţine în a recunoaşte valoarea, meritele, contribuţia unei personalităţi precum Regina Maria?

Dar trecem peste, pentru că ei rămân în istorie în felul acesta. Noi mergem mai departe arătându-ne buna-credinţă.

Vă mulţumesc încă o dată pentru vot şi cred că, iată, astăzi am făcut un arc peste timp şi România, prin votul dumneavoastră, prin votul nostru, îi spune astăzi Reginei, la împlinirea a 150 de ani de la naşterea sa: "Mulţumim, Majestate!".

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Distinşi colegi,

E un act normativ prea încărcat de simbol pentru identitatea poporului român, ca să nu spunem şi noi câteva cuvinte despre această figură emblematică a istoriei noastre, denumită "Regina-soldat", "Mama răniţilor"...

Unde era greu Regina era prezentă, unde era suferinţă Regina era prezentă, chiar dacă era vorba de bolnavi contagioşi, de oameni fără speranţă.

Mă gândesc, în zilele noastre, când se întâmplă atâtea tragedii şi reprezentanţii puterii actuale fie nu sunt prezenţi deloc, fie se duc câteva minute şi pleacă, aşa, ca şi când n-ar avea niciun fel de responsabilitate.

Regina Maria a fost o figură care şi-a pus amprenta în tot ce a însemnat identitatea poporului român. A construit instituţii, a organizat Crucea Roşie, sistemul de ambulanţă şi multe altele, lucru la care ar trebui să ne îndreptăm şi să ne uităm în permanenţă pentru a-i călca pe urme, cum spune românul.

Şi închei prin a menţiona că în România a existat, şi există în continuare, una din cele mai performante reţele medicale care poartă numele Reginei Maria, dar despre care, cu tristeţe, am aflat că a intrat în proprietatea unei firme finlandeze, dar funcţionează pe teritoriul României. Măcar atât!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea.

Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al PSD a votat pentru acest proiect de lege.

De altfel, în această săptămână, în cadrul Camerei Deputaţilor, a fost organizată şi o expoziţie dedicată Majestăţii Sale Regina Maria, de către Comisia comună UNESCO, prin doamna preşedinte Dumitriţa Gliga, şi o felicităm pentru acest lucru.

Majestatea Sa Regina Maria a fost un lider vizionar, o voce a diplomaţiei şi o conştiinţă morală, într-o epocă marcată de mari încercări.

În timpul Primului Război Mondial a rămas aproape de popor, vizitând spitale, alinând suferinţe, încurajând familii. Prin gesturile sale de curaj şi solidaritate a devenit simbolul rezistenţei şi al speranţei.

Dincolo de front, Regina Maria a purtat cu o energie extraordinară cauza României la Conferinţa de Pace de la Paris. Prin forţa cuvântului, prin prestanţa şi prin carisma sa, a făcut ca vocea României să fie auzită şi respectată.

Graţie implicării sale, Marea Unire a primit recunoaştere internaţională, iar ţara noastră şi-a consolidat prestigiul în lume.

În acelaşi timp, Majestatea Sa Regina Maria a fost şi un spirit profund ancorat în cultura românească. A purtat costumul românesc, ia românească, cu mândrie, a înţeles valoarea patrimoniului nostru şi a transformat tradiţia într-un instrument de diplomaţie culturală.

Cinstind memoria Majestăţii Sale Regina Maria, nu evocăm doar trecutul, ne asumăm prezentul şi viitorul, continuând ceea ce Majestatea Sa a început şi ajutăm ca exemplul său să inspire şi generaţiile viitoare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi ultima intervenţie pentru explicarea votului.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Vela Ion-Marcel.

Domnul Ion-Marcel Vela:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Onorat Parlament,

Grupul Partidului Naţional Liberal a votat acest proiect de lege. Am dorit să fac această precizare, pentru că am înţeles că sunt 18 abţineri.

În altă ordine de idei, aş dori să spun că asemenea proiecte, asemenea momente ne unesc pe toţi, indiferent de culoarea politică. Şi pentru că Regina Maria, dincolo de a fi un simbol, dincolo de a fi un om implicat pentru patrie şi popor, a fost o persoană cu multă înţelepciune. Şi spunea aşa: "Un gând frumos poate fi ca o biserică în care omul îşi odihneşte sufletul".

Fie ca gândurile noastre să fie aici ca într-o biserică şi să luptăm împreună pentru România! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Legi organice. Adoptări

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 207/2024; lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

244 de voturi pentru, 26 împotrivă, 16 abţineri. Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Baş Ana-Marcela, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Prin expropriere este afectat dreptul de proprietate privat, drept garantat de dispoziţiile art. 44 din Constituţie.

Exproprierea poate avea loc doar pentru cauză de utilitate publică şi care are un interes general.

Dar în proiectul de lege avem de-a face cu un interes privat care se referă la beneficiul practic, material sau moral, pe care o persoană fizică sau juridică îl urmăreşte. Este un interes personal direct care trebuie să fie util şi necesar pentru parte, având scop de a crea beneficii.

Exproprierea nu poate fi realizată decât pentru o cauză de utilitate publică, în acord cu prevederile art. 44 alin. (3) din Constituţie.

Ca atare, Partidul SOS România a votat împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot la explicarea votului, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Grupul AUR a votat pentru acest proiect de lege, deşi este iniţiat de acei colegi care s-au abţinut la declararea acestei zile ca "Zi naţională a Reginei Maria", pentru că înţelegem că extinderea parcurilor industriale, ştiinţifice, tehnologice se face de către autorităţile naţionale, judeţene sau locale ale statului român, deci nu într-un interes privat.

Şi susţinem această măsură bună a primarilor, a consiliilor judeţene sau locale, aşa cum susţinem şi împrumuturile lor de urgenţă - doar de urgenţă, domnule ministru! - pentru finanţarea unor părţi neeligibile ale proiectelor europene sau alte tipuri de investiţii bune.

Însă noi am criticat, colegul meu a criticat costul acestor investiţii, pentru că aceste împrumuturi se fac de la Trezoreria Statului, în condiţiile în care, în realitate, în marea majoritate a timpului, este pe minus.

Ca atare, la rândul ei, peste noapte, trebuie să se împrumute de la băncile comerciale, peste noapte, bineînţeles, la cele mai mari dobânzi, acest lucru ascunzând o incompetenţă, o lipsă de previziune, astfel încât aceste împrumuturi să se facă din timp, la dobânzi competitive.

Şi, da, chiar dacă rambursarea nu cade în sarcina autorităţilor locale, ea contribuie din plin la deficitul bugetar al României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Foarte pe scurt.

În general, adevărul e undeva la mijloc. Pot să vă dau dreptate.

De aceea vă îndemn să punem mână de la mână şi cap de la cap şi să operaţionalizăm Banca de Investiţii şi Dezvoltare, pentru că aşa a fost gândită această bancă, să nu mai acorde Trezoreria împrumuturi, ci să acorde Banca de Dezvoltare împrumuturi pentru autorităţile locale, la o dobândă care să fie o dobândă rezonabilă, sub preţul pieţei, pentru că-i bancă de dezvoltare, aşa cum au toate ţările dezvoltate, să o operaţionalizăm şi acei bani din Banca de Dezvoltare să meargă ţintit către proiectele de investiţii.

Vedeţi, adevărul e undeva la mijloc, dar mă bucur că aţi înţeles!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 237/2015 privind autorizarea şi supravegherea activităţii de asigurare şi reasigurare; PL-x 754/2023; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

278 de voturi pentru, două voturi împotrivă, un coleg se abţine. Adoptat.

Proiect de Lege privind...

(Domnul deputat Iulius Marian Firczak solicită să ia cuvântul.)

Da, explicarea votului...

Mă iertaţi!

De la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Firczak Iulius Marian.

Domnul Iulius Marian Firczak:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am votat implementarea unei directive europene ce priveşte securitatea cibernetică. Era esenţial să votăm acest lucru, dacă dorim ca într-o lume care se digitalizează din ce în ce mai mult, piaţa financiară este din ce în ce mai digitalizată, trebuie să protejăm fondurile clienţilor, trebuie să protejăm datele clienţilor, trebuie să asigurăm continuitatea serviciilor şi nu în ultimul rând - ce face această directivă europeană - să aducem transparenţă şi responsabilitate în cazul unui incident cibernetic.

Mai mult, era şi pericol de infringement. Suntem cu mai mult de un an şi jumătate întârziere.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la explicarea votului, domnul deputat Roman Florin-Claudiu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Pe lângă cele precizate de colegul Firczak, au mai fost adoptate trei amendamente, pe care le-am depus împreună cu colegii din Partidul Naţional Liberal, şi care oferă cadrul legal Autorităţii de Supraveghere Financiară ca, atunci când are dovezi concrete că o societate calcă strâmb, să intre şi să facă un control neanunţat. Pentru că nu ştiu câţi dintre dumneavoastră ştiţi, pe procedura veche, ASF-ul trebuia să notifice societatea că desfăşoară activitatea de control, iar până venea ASF-ul să-şi facă reglementarea de control se curăţau şi multe lucruri de prin actele societăţilor. Şi vă amintiţi că au fost două cazuri celebre, în România, doar în ultimii ani.

Ce mai prevăd aceste amendamente? Prevăd posibilitatea unui control inopinat urgent, în cazul acelor societăţi care au acţionari dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene şi care desfăşoară activitate de asigurare şi reasigurare pe teritoriul României.

Vă amintiţi tot un caz, care a scandalizat România, cu colegii noştri, vecinii noştri de la graniţă, graniţa de sud, care, printr-o societate din România, au păgubit câteva sute de mii de români, pagube care au rămas în sarcina statului român prin Fondul de garantare.

Spre deosebire de alţii care, după scandaluri, doar profită mediatic, noi am pus mâna pe pix, am scris aceste amendamente, am modificat legea, astfel încât să întărim rolul de control al ASF-ului şi să protejăm beneficiarii pieţei de asigurare şi de reasigurare din România.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot la explicarea votului, doamna deputat Grosu Veronica, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-o lume tot mai dependentă de tehnologie, protejarea sistemelor informatice ale societăţilor de asigurare devine o chestiune de siguranţă economică naţională.

Este corect şi necesar ca ASF-ul să poată interveni rapid atunci când există astfel de riscuri grave de încălcare a legislaţiei.

Totuşi, subliniem că aceste noi competenţe trebuie exercitate cu responsabilitate, cu transparenţă şi sub control parlamentar, pentru a putea preveni abuzurile şi pentru a putea proteja libertatea economică a operatorilor români.

Grupul parlamentar AUR susţine modernizarea cadrului de supraveghere, dar avertizează că România trebuie să rămână un stat suveran, capabil să adapteze directivele europene la realităţile proprii, nu doar să le transpună mecanic.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ultimul punct al ordinii de zi pentru votul final, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2025 pentru modificarea art. 5 alin. (5¹) şi art. 12 alin. (1¹) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local; PL-x 125/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

239 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 13 colegi se abţin. Adoptat.

Am avut o solicitare din partea unui coleg neafiliat, Făget Mădălin-Laurenţiu. (Vociferări.) Nu mai doreşte să intervină.

Declar închisă şedinţa de vot final.

Ne vedem la şedinţa Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.25.