Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.06.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 211.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 10 noiembrie şi miercuri, 12 noiembrie 2025; programul de lucru pentru perioada 10-15 noiembrie 2025; lista rapoartelor depuse în perioada 3-10 noiembrie 2025 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi vom continua lucrările noastre cu primirea de răspunsuri la interpelări.

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi. Nu sunt.

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de a intra în ordinea de zi, permiteţi-mi să spunem la mulţi ani colegului nostru Sebastian-Mihai Rusu, de la Grupul parlamentar al PNL, cu ocazia zilei de naştere.

Şi, de asemenea, permiteţi-mi, în numele nostru, al tuturor, să salutăm prezenţa la balcon a celor care muncesc, în calitate de consilieri, pentru colegii noştri de la Grupul parlamentar al USR.

Bine aţi venit! (Aplauze.)

Intrăm în ordinea de zi.

Primul punct, Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Florin Mircea); PHCD 80/2025.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei şi proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Domnul Ladányi László-Zsolt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului Mircea Florin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, pe lista Partidului Social Democrat, la alegerile din 1 decembrie 2024.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului şi având în vedere lista supleanţilor comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central şi adresa Partidului Social Democrat, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant şi propune validarea mandatului de deputat pentru domnul Priceputu Vasilică, Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, candidat pe lista Partidului Social Democrat.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

Articol unic. - Se validează mandatul de deputat al domnului Priceputu Vasilică, declarat supleant la alegerile din 1 decembrie 2024, în Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila, pe lista Partidului Social Democrat, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei domnului deputat Mircea Florin.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii cu privire la raportul Comisiei de validare? Nu. Adoptat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Dacă sunt obiecţii la preambul? Nu. Adoptat.

Dacă sunt obiecţii la articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Urmează să ne pronunţăm prin vot asupra proiectului de hotărâre.

Vă rog să fiţi atenţi!

Să înceapă votul!

Din 207 de colegi prezenţi, 200 de voturi pentru, 3 abţineri, 4 colegi nu votează.

Adoptat.

Urmează depunerea jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după validarea mandatelor deputaţii depun în şedinţa Camerei jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor.

Reamintesc procedura depunerii jurământului.

La strigarea numelui, deputatul va rosti solemn, de la tribună, cu mâna pe Constituţie şi Biblie jurământul scris, pe care îl va semna şi încredinţa spre păstrare preşedintelui Camerei.

Jurământul se poate depune şi fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare şi conştiinţă", care prefaţează jurământul.

Îl invit la tribună pe domnul deputat Priceputu Vasilică.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasilică Priceputu:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Vasilică Priceputu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 9 Brăila,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Felicitări, domnule deputat, şi mult succes în activitate!

Continuăm.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 81/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Întreb dacă există obiecţii sau comentarii de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Dacă sunt obiecţii la preambul? Nu. Adoptat.

Dacă sunt obiecţii la articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, precum şi pentru completarea art. 26 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996; PL-x 116/2025; caracter ordinar.

Avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Dau cuvântul iniţiatorilor.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnului preşedinte Roman, preşedintele Comisiei pentru administraţie.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Sărut mâna!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 22 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, precum şi pentru completarea art. 26 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 22 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, precum şi pentru completarea art. 26 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, intervenţiile legislative având ca scop limitarea sumelor pe care cumpărătorii le pot plăti drept avans la semnarea promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare. Astfel, procentul maxim din preţul total pe care dezvoltatorul imobiliar îl poate solicita ca avans este limitat în funcţie de stadiul construcţiei, după cum urmează: 15% la încheierea promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, 25% la finalizarea structurii de rezistenţă, 25% la finalizarea lucrărilor de instalaţii. Sumele achitate de cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare se depun într-un cont bancar deschis pe numele dezvoltatorului imobiliar, în orice monedă, putând fi cheltuite de acesta numai în scopul dezvoltării imobiliare.

Potrivit art. 75, suntem Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dragi colegi,

Este o lege bună; putea să vină mai repede.

Noi, Grupul USR, am depus un astfel de proiect primii la Cameră şi am fi sperat să fie adoptat acela, din perspectiva caracterului de urgenţă.

Nu este nicio problemă, votăm cu inima deschisă acest proiect iniţiat de colegii de la PSD-PNL.

Dar, totodată. trebuie să ne gândim că ţepele de acest gen nu au ca resort, ca vină, exclusiv partea legislativă.

Da, erau nişte hibe pe care le-am corectat acum, tocmai ca să nu mai permitem astfel de ţepe. Dar trebuie să ne gândim că sunt oameni în spaţiul public care, din nefericire, au promovat şi chiar s-au ajutat de astfel de ţepe - şi mă refer la politicieni.

Mai nou, avem un politician vechi, cu ştate foarte vechi, care încearcă să candideze la Primăria Generală, doamna Alexandrescu, care a beneficiat de toate luxurile de la Nordis. Şi nu văd cum este posibil, în acest moment, doamna Alexandrescu, să vină şi să spună că, domnule, ea urmează să ne elibereze pe toţi, prin cinstea ei, în condiţiile în care trecutul său găunos spune foarte multe.

De aceea, cred că noi, politicienii, trebuie să avem grijă ca, pe viitor, să barăm astfel de situaţii şi în momentul în care vor veni unii care au participat cu ajutor pentru aceşti ţepuitori să-i sancţionăm. Şi sunt convins că bucureştenii, la vot, o vor sancţiona pe doamna Alexandrescu, care nu e nimic altceva decât tot o persoană care, din trecutul ei, s-a dovedit a fi tot ţepară. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tanasă Dan, de la Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

De ce e nevoie de o astfel de lege, Legea Nordis?

De ce este nevoie ca astăzi, în Parlament, să votăm această lege?

Este nevoie pentru că, timp de 35 de ani, sub privirile voastre, PSD, PNL, USR şi UDMR, sub privirile voastre, sute de mii de români au fost ţepuiţi de rechini imobiliari.

Şi, da, 35 de ani aţi stat şi v-aţi uitat cum familii întregi de români sunt distruse de rechini imobiliari, de dezvoltatori imobiliari care luau banii şi fugeau.

Am ajuns astăzi aici, pentru că am plecat de la un caz specific. Ştim exact care este acel caz, dintr-atâtea zeci de cazuri, care au scandalizat ţara asta! De mafioţi, la costum, care i-au furat pe oameni!

Suntem astăzi aici şi trebuie să votăm această lege, pentru că a existat celebrul caz Nordis. Cazul Nordis, de care se leagă numele lui Marcel Ciolacu, al lui Sorin Grindeanu, nume grele din Partidul Social Democrat. Acel Partid Social Democrat care, după ce a luat ani de zile plăcuţă suedeză de la USR, n-are niciun scrupul acum să stea la masă cu băieţii care stăteau cu plăcuţa suedeză în mână. (Vociferări.)

Acel Marcel Ciolacu care a dat ajutoare de stat, Coca-Cola, acel Marcel Ciolacu care a invadat piaţa din România cu produse ieftine şi de proastă calitate din Ucraina, acel Marcel Ciolacu care a fost, practic, al doilea premier al Ucrainei, în România...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat, cu tot respectul, vă rog să faceţi referire la proiectul de lege!

Domnul Dan Tanasă:

... acel Marcel Ciolacu care are tupeul acum să vină să candideze la Buzău, acel Marcel Ciolacu care a stat şi s-a uitat cum alegerile din România sunt anulate şi cum Constituţia României este violată, acel Marcel Ciolacu care are tupeul acum să candideze la Buzău, susţinut de... USR ...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă:

... de plăcuţa suedeză! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Roman Florin-Claudiu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să intervin în calitate de iniţiator şi din partea Grupului Partidului Naţional Liberal.

N-o să vorbesc nici de campania de la Bucureşti, n-o să vorbesc nici de campania de la Buzău, o să vorbesc de o lege bună pentru români.

Iar cei care se uită la noi trebuie să ştie că, după adoptarea acestei legi, nu vor mai putea fi păgubiţi, prin ţepe, de către dezvoltatorii imobiliari, indiferent din ce zonă politică vin. Pentru că mi-e greu să cred că mafia politică, mafia imobiliară, cum se spunea aici, are doar o culoare. Nu! Eu cred că sunt interese şi lucruri din toate părţile, din absolut toate părţile!

Şi am să vă dau exemplu.

Toată lumea vorbeşte despre Nordis. La noi în judeţ am avut un caz de genul ăsta, unde un fost subprefect a construit un bloc, din care a vândut de două ori mai multe apartamente decât a construit. De ce? Pentru că nu se nota în autorizaţia de construcţie extrasul de carte funciară.

Prin proiectul de lege de astăzi rezolvăm această problemă, pe lângă celelalte pe care le-am enunţat deja, avem un diriginte de şantier care răspunde cu capul de cheltuirea fiecărui bănuţ de acolo şi, de acum înainte, cetăţeanul de bună-credinţă trebuie să ştie că nu mai poate fi păcălit.

Se punea întrebarea de ce acum.

Uite că sunt oameni care au făcut-o acum!

Întrebarea mea către voi: de ce n-aţi făcut-o voi? Cine v-a oprit pe voi să faceţi treaba asta?!

Pentru că, dragi colegi, parlamentarismul înseamnă că, atunci când constaţi că un lucru nu merge, de asta suntem aleşi. Să intervenim legislativ, nu să-i criticăm pe ceilalţi care muncesc şi care vin să repare aceste nedreptăţi.

Eu vreau să vă mulţumesc tuturor, pentru că sunt convins că veţi vota o lege bună pentru români.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Vă mărturisesc că nu intenţionam să vorbesc la acest proiect de lege dacă nu mă provocau colegii care au vorbit anterior.

Vedeţi dumneavoastră, Constituţia noastră spune că drepturile şi libertăţile fundamentale se exercită cu bună-credinţă.

La noi buna-credinţă a ajuns un fel de zdreanţă, aşa, de care nu-i pasă nimănui, iar românii sunt, pe rând, victime la Caritas, la FNI şi la tot felul de excrocherii financiare, iar ultima inventată este cea în domeniul construcţiilor.

Este evident că din acest punct de vedere trebuia să facem ceva.

Unii spun că prea târziu.

Mai bine mai târziu decât niciodată!

Deci, pe numere mari, proiectul de lege la care ne raportăm este benefic şi pozitiv.

Ce nu este, însă, benefic şi pozitiv, în opinia mea, şi sper că şi a unora dintre dumneavoastră, este să venim la tribuna Parlamentului şi să ne folosim statutul de parlamentari pentru a ataca o persoană sau alta. Mai ales persoane care nu sunt de faţă şi care n-au capacitatea fizică, obiectivă să se apere.

N-o susţin nici pe doamna al cărei nume s-a pomenit, nici alţi domni şi doamne care deja s-au prezentat ca şi competitori electorali, însă mi se pare lipsit de o minimă deontologie să folosim această tribună a Parlamentului pentru a ataca, pentru a ne spune punctul de vedere şi a face campanie electorală, până la urmă, deghizată, afectând demnitatea unor oameni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul parlamentar POT.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi despre un proiect de lege care atinge un subiect esenţial, şi anume protecţia cetăţeanului de bună-credinţă, într-o piaţă unde, în absenţa unor reguli ferme, costul este plătit de oameni, nu de abuzuri.

PL-x 116/2025 nu este despre un caz punctual, nici despre un spectacol mediatic, este despre reguli clare, care să spună răspicat: banii plătiţi în avans pentru un imobil nu pot deveni bani de risc, ei trebuie protejaţi prin mecanisme financiare, transparente şi verificabile, iar destinaţia lor trebuie să fie strict investiţia pentru care au fost încasaţi.

În acelaşi timp, legea trebuie să fie aplicabilă, nu declarativă, şi să creeze un echilibru între protecţia cumpărătorilor şi buna funcţionare a pieţei imobiliare.

Sectorul construcţiilor este un motor economic. Nu ne propunem să-l blocăm, ci să îl curăţăm de practici care erodează încrederea publică.

Cetăţenii aşteaptă de la noi un lucru simplu: ca statul să nu intervină doar după ce tragediile financiare se produc, ci să le prevină.

Haideţi să legiferăm responsabil, fără ezitare, fără ambiguităţi, cu un singur reper - interesul publicului!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul lider Ştefan-Ovidiu Popa.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Din păcate, avem colegi care vin la acest microfon pentru like-uri, că aşa le place, nu fac absolut nimic concret şi vin să ne ţină nouă lecţii.

Păi, stimaţi colegi, dacă vorbiţi despre anumite probleme, de ce nu iniţiaţi în Parlament o lege care să modifice aceste lucruri? Pentru că vă place să adunaţi like-uri şi atât!

Ca atare, noi, Partidul Social Democrat - vorbesc şi în calitate de iniţiator - noi, 68 de deputaţi ai PSD, am iniţiat acest proiect, alături de patru colegi de la Partidul Naţional Liberal, şi am făcut aceste modificări necesare pentru cei tineri, care vor să-şi achiziţioneze o locuinţă, şi pentru ceilalţi, la fel, doritori să-şi achiziţioneze o locuinţă şi să nu aibă problemele care, din păcate, s-au întâmplat la noi în ţară.

Şi, de aceea, acest proiect nu face referire la ce spuneaţi dumneavoastră mai devreme. Este un proiect care are ca obiect de reglementare calitatea în construcţii şi a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare, nicidecum acel nume pe care dumneavoastră îl folosiţi generic pentru like-uri pe Internet, pe TikTok şi unde dumneavoastră aveţi nevoie de anumite susţineri.

Este un proiect de responsabilizare a dezvoltatorilor, care pune siguranţa cumpărătorilor pe primul plan.

Nu este nevoie de o discuţie sterilă pe care dumneavoastră o faceţi de fiecare dată de la acest microfon.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte, pentru intervenţie. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 24 de amendamente admise.

Dacă de la 1 la 12 există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

De la 13 la 24, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Şi avem şi două amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Deci, proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta propusă şi prezentată de comisiile raportoare.

Următorul punct, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare; PL-x 342/2023; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Am să îl rog atunci pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, pe domnul preşedinte Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială - prezentarea raportului.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 165/2018 cu un nou articol, art. 20¹, în sensul introducerii unor dispoziţii care să reglementeze posibilitatea ca, în situaţia în care tichetele de creşă nu pot fi emise pe suport electronic, contravaloarea acestora să fie achitată în mod direct de către angajator, creşelor sau entităţilor asimilate acestora, în care angajaţii acestora au copiii înscrişi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gal Călin-Graţian.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Oamenii aşteaptă de la noi proiecte care le fac viaţa mai sigură şi mai decentă.

Votăm astăzi o măsură importantă, care aduce un plus pentru milioane de români - creştem valoarea tichetelor la 45 de lei pentru ca oamenii să poată să aibă zilnic o masă decentă, dar, în acelaşi timp, companiile să poată să îşi păstreze angajaţii şi să angajeze în plus.

Într-o perioadă în care preţurile sunt tot mai mari, această decizie înseamnă echilibru şi respect pentru români.

Tichetele de masă sunt mai mult decât un beneficiu; pe lângă faptul că aduc un plus pentru angajaţi, ele pun economia în mişcare şi, în acelaşi timp, susţin producătorii locali şi reduc, de asemenea, munca la negru.

Fiecare leu acordat prin aceste tichete de masă se întoarce îndoit la bugetul statului.

Prin această măsură, statul arată că poate fi alături de oameni şi de mediul de afaceri cu soluţii concrete, şi nu cu promisiuni.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Bucur Ariana-Oana.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD va vota această completare a Legii nr. 165/2018 pentru acordarea contravalorii acestor bilete de valoare pentru copiii înscrişi în creşele noastre. Este o măsură aşteptată, pentru că, aşa cum ştiţi, în ultimii ani, au fost construite şi date în folosinţă o serie de creşe, prin Programul PNRR, şi pe lângă încadrarea de resursă umană calificată, avem nevoie şi de această susţinere pentru copiii noştri.

Deci, această modificare, această completare a Legii nr. 165 vine în sprijinul părinţilor, al celor care nu beneficiază de concedii de îngrijire copil şi de indemnizaţii pentru creşterea copilului până la 2 ani sau, pentru copiii cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani.

Deci Grupul PSD va vota această modificare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Solomon Adrian.

Domnul Adrian Solomon:

Dincolo de textul iniţiativei, a fost adus un amendament în comisie, care a fost însuşit, în cele din urmă, de toţi membrii, atât din opoziţie, cât şi din arcul guvernamental. E vorba de mărirea valorii tichetelor de masă, de la 40 de lei la 45. Iniţial, valoarea era 50 de lei, aşa cum se stabilise în urma acordului dintre patronate şi sindicate, doar că, aşa cum cere legea şi Constituţia, am cerut punct de vedere de la Ministerul Finanţelor, în urma votării amendamentului, şi calculele Ministerului Finanţelor au ajuns, în cele din urmă, dând o valoare de maximum 45 de lei.

E clar că cei 50 de lei erau doar o valoare maximală; în interiorul diferenţei, dintre 40 şi 50 de lei, sindicatele şi angajatorii puteau să negocieze oricât.

Valoarea aceasta e mai bună decât nimic, dar la anul, pe vremea aceasta, eu sunt convins că va trebui să mărim valoarea tichetelor încă o dată, pentru că inflaţia va roade serios din puterea de cumpărare.

E bine şi aşa, mai târziu. Era mai bine mai devreme. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Porumboiu Gabriela.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă pe care o susţinem astăzi vizează completarea Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, în scopul de a corecta o disfuncţionalitate practică ce persistă de la intrarea sa în vigoare.

Deşi legea prevede acordarea tichetelor de creşă pe suport electronic, realitatea este că niciuna dintre persoanele juridice enumerate la art. 5 nu este autorizată, potrivit Ministerului Finanţelor, să emită astfel de tichete.

Cu alte cuvinte, avem o lege bună, în principiu, dar inaplicabilă în practică.

Prin această completare ne propunem să oferim părinţilor un instrument funcţional, uşor de utilizat, adaptat realităţilor moderne şi care să sprijine echilibrul dintre viaţa profesională şi cea familială.

Vorbim, aşadar, despre o măsură simplă, logică şi necesară, care aduce, în sfârşit, aplicabilitate unei prevederi legislative blocate administrativ.

Invit colegii deputaţi să susţină această iniţiativă, în spiritul respectului faţă de cetăţenii care aşteaptă soluţii reale, nu doar texte de lege fără efect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Orice iniţiativă care vine în sprijinul familiilor, al copiilor a fost întotdeauna, dar întotdeauna, votată de parlamentarii AUR, indiferent cine este iniţiatorul.

Aşa vom proceda şi acum, însă nu pot să nu sancţionez ipocrizia colegilor de la PSD, de la PNL, de la USR, de la UDMR, care ne acuză pe noi, cei de la AUR, că nu avem proiecte, că nu avem soluţii. Este o ipocrizie fără margini, pentru că în mandatul trecut, parlamentarii AUR au depus peste 200 de... 214 iniţiative legislative - toate, absolut toate, respinse sau blocate prin sertare de către voi, dragi colegi, de PSD, PNL, USR şi UDMR.

Atunci când ieşiţi să ne acuzaţi pe noi că nu avem soluţii - am depus peste o duzină de proiecte legislative menite să sprijine familiile, să sprijine natalitatea; am depus proiecte legislative menite să sprijine producătorii locali; am depus proiecte legislative menite să sprijine ţăranii, producţia autohtonă. Toate - ori respinse de voi, ori blocate prin sertarele Parlamentului României.

Vă rog, aşadar, mai uşor cu ipocrizia, mai uşor cu pianul pe scări! Pentru că, repet, oricine, la un click distanţă, poate vedea toate soluţiile propuse de AUR, atât în Planul de guvernare AUR, cât şi pe parcursul, pe traiectul parlamentar - legi depuse în Parlamentul României. (Vociferări.)

Da, domnule Roman, cred că dumneavoastră aveţi acum o problemă să ne explicaţi, poate explicaţi puţin lumii cum e cu domnul Boloş şi cu proiectele cu fondurile europene. Că, ştiţi, a aflat o ţară întreagă cum e cu domnul Boloş, poate ne explicaţi. Că ştiu că aţi spus dumneavoastră că nu vreţi să vă legaţi de anumite...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate coleg...

Domnul Dan Tanasă:

...personaje politice...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...vă rog să faceţi referire la...

Domnul Dan Tanasă:

...explicaţi-ne tuturor cum e cu domnul Boloş, atunci! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...proiectul pe care îl discutăm. (Vociferări. Gălăgie. Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Drept la replică.

Vă rog, domnule Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dar eu nu ştiu ce e cu domnul Boloş. Poate ştiţi dumneavoastră mai bine, poate vi s-a povestit, poate aţi aflat din alte surse, poate aţi fost direct informat. E bine să ne lămuriţi.

Nu ştiu, aici discutăm despre un proiect care pune capăt ţepelor imobiliare, dar dacă pe dumneavoastră asta vă preocupă, vă înţeleg îngrijorarea, dar staţi liniştit. (Vociferări.)

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi o ultimă intervenţie, din partea domnului deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

A trecut cu ţepele, a fost anterior, acum suntem cu copiii.

În schimb, este o iniţiativă foarte bună, lăudabilă.

Şi, totuşi, chiar dacă a fost iniţiativa foarte bună, a trecut ceva timp de când aceasta a fost promovată. Au trecut 2 ani şi jumătate.

Este foarte bine că s-a modificat acel cuantum al cuponului, pentru că iniţial a fost de 30 de lei, s-a ajuns la 45 de lei. Este foarte bine, dar haideţi să grăbim... şi la această tribună să vorbim despre lucrurile pe care le avem de făcut, de spus, şi nu să ne certăm.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 5 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor; PL-x 192/2024; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Invit la cuvânt reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege asigură transpunerea Directivei (UE) 2021/2118 şi vizează măsuri de protecţie a persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule produse într-un stat membru, în cazul deschiderii unei proceduri a falimentului sau a lichidării la asiguratorul care a încheiat contractul RCA.

Vă rugăm să fiţi de acord cu legea de adoptare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pentru prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe, doamna deputat Viorica Sandu.

Vă rog.

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor.

În şedinţa din data de 14 aprilie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, sesizate în fond, în procedură de urgenţă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege asigură "transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2021/2118 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă auto şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi, în ceea ce priveşte prevederile referitoare la atribuţiile organismului însărcinat cu protecţia persoanelor prejudiciate prin accidente de vehicule produse într-un stat membru, inclusiv România, în cazul deschiderii unei proceduri de faliment sau de lichidare bazate sau nu pe insolvenţă la asiguratorul care a încheiat contractul de asigurare de răspundere civilă auto cu asiguratul răspunzător de producerea accidentului".

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun suplimentar prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraţilor, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Distinsă colegă, vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Doamna Viorica Sandu:

Propun un timp de două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

Din totalul de 228 de colegi prezenţi, 222 de voturi pentru, două împotrivă, 4 colegi nu votează. Adoptat.

Dezbateri generale, domnul vicepreşedinte Cozma Adrian-Felician, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Discutăm azi o lege deosebit de importantă pentru sistemul financiar din România, în special, ca urmare a necesităţii de a transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei (UE) 2021/2118 privind reorganizarea şi lichidarea instituţiilor de credit. Un lucru foarte bun, mai ales în cazul deschiderii unei proceduri de faliment sau de lichidare bazate sau nu pe insolvenţă la asiguratorul care a încheiat contractul RCA cu asiguratul răspunzător de producerea accidentului.

Ceea ce este foarte important este că în ultimii ani am avut falimente importante în domeniul asigurărilor, care au lăsat milioane de asiguraţi în bătaia vântului, şi, astăzi, efectele acestor falimente sunt încă resimţite de persoanele care au avut RCA la companiile respective.

Este îmbucurător, astăzi, că noi, Parlamentul României, venim şi îmbunătăţim legislaţia în domeniu, însă ceea ce este foarte regretabil, stimaţi colegi, este faptul că unii au găsit ocazia potrivită pentru ca în cadrul acestui proiect să introducă prevederi privind numirile în funcţii de la nivelul Fondului - şi, în special, mă refer aici la funcţiile de director adjunct -, ca să mai consolideze nişte funcţii pentru apropiaţi, cu salariile ameţitoare pe care le vedem în spaţiul public, şi cred că au creat foarte multă revoltă în societate, şi asta, tot aşa, sub egida îmbunătăţirii acestui Fond.

Stimaţi colegi, semnatari ai acestui amendament de la PSD, astăzi, când vrem dreptate socială, cred că trebuie să avem bunul-simţ şi să nu băgăm astfel de amendamente, prin care mai creăm nişte sinecuri pe vreo 10.000-15.000 de euro, pentru directorii adjuncţi.

Vom vota împotriva amendamentului şi vom susţine... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, doamna deputat Mitrea Dumitrina.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Este amuzant cum o lege care ar trebui să fie doar în interesul asiguraţilor şi în interesul românilor este dezbătută, de fapt, de la acest microfon, ca fiind împărţeala pe sinecuri. Practic, sinecurile de la PSD nu se înţeleg cu sinecurile de la PNL şi aşa mai departe.

În sfârşit, această propunere legislativă, care a trenat de multe, multe săptămâni şi multe luni pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, este adusă astăzi la vot, şi, da, este o propunere legislativă bună, care rezolvă foarte multe dintre problemele din asigurări.

Şi dacă au fost probleme de-a lungul timpului cu companii de asigurări care au dat faliment, nu este din cauza acestor companii, ci din cauza voastră, care aţi legiferat timp de 35 de ani şi aţi oferit oportunităţi companiilor de asigurări şi instituţiilor care trebuiau să controleze companiile de asigurări, în detrimentul asiguraţilor.

Normal că trebuie să votăm această propunere legislativă, pentru că ea este o transpunere a unei directive europene.

Şi mă întreb dacă astăzi România nu cumva este în infringement, pentru că aţi depăşit cu mult, mult timp termenul la care trebuia să facem şi să votăm această propunere legislativă.

Vă rog, lăsaţi-o mai uşor cu împărţeala sinecurilor voastre! Românii au nevoie de dreptate. Dar pentru ei, şi nu pentru voi!

Aşa aţi fost obişnuiţi, ca fiecare propunere legislativă să o agăţaţi cu ceva care să vă sprijine tot pe voi, să fie tot în interes personal şi tot în interes de grup.

Mai lăsaţi-o deoparte şi daţi-le voie românilor să aibă legi corecte, şi nu ceea ce faceţi dumneavoastră! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 116 amendamente admise.

Dacă de la marginal 1 la marginal 25 există obiecţii?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

La 92.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul dep...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

La 92.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu. Adoptate.

De la 26 la 52? Nu Adoptate.

De la 53 la 78? Nu. Adoptate.

79-104?

Vă rog, domnule vicepreşedinte Cozma.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnă preşedinte,

Solicităm supunerea la vot a amendamentului admis de la numărul marginal 92 din tabelul "Amendamente admise".

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Am să vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supunem la vot propunerea făcută de domnul vicepreşedinte, domnul deputat Cozma Adrian-Felician.

Să înceapă votul!

Deci, din 236 de colegi prezenţi, 112 voturi pentru, 4 împotrivă, 120 abţineri.

Amendamentul nu a trecut, propunerea nu a trecut.

Mai departe.

De la 105 la 116?

Da, vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Pentru că sunt în corelare şi cu celelalte articole, vă solicit, doamnă preşedinte, să supuneţi la vot amendamentele de la număr marginal 93, 94 şi 116, deoarece sunt corelate cu cel de la 92, aşa cum am precizat.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Să înceapă votul!

Din 235 de colegi prezenţi, 151 de voturi pentru, împotrivă - două, abţineri - 80.

Deci propunerea nu a trecut.

Iar, pentru stenogramă, la celălalt propunerea a trecut.

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne pentru votul...

(Domnul deputat Szabó Ödön solicită să ia cuvântul.)

Vă rog, domnule deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere cele două voturi, care ar genera o lege nefuncţională - practic, cele două voturi se contrazic -, eu vă propun să avem un vot pentru retrimitere în comisie a iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Există consens? Nu.

Atunci, am să supun atenţiei propunerea făcută de domnul deputat Szabó Ödön.

Să înceapă votul.

Din 234 de colegi prezenţi, voturi pentru - 95, împotrivă - 129, 9 colegi se abţin, un coleg nu votează.

Deci propunerea rămâne pentru...

(Domnul deputat Gabriel Andronache solicită să ia cuvântul.)

Da, o să vă rog, pe procedură.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Având în vedere această situaţie inedită, vă solicit o pauză de 3 minute pentru consultare între liderii de grup.

Mulţumesc. (Râsete. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pauză de 3 minute, vă rog.

(Consultări.)

Vă rog, domnule lider Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Deşi nouă, Grupului parlamentar al PNL, nu ne convine soluţia la care am ajuns, am agreat, toţi liderii de grup, să reluăm procedura de vot pentru numărul marginal 92.

Mulţumesc. (Aplauze. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Este consens.

Atunci, am să supun atenţiei dumneavoastră un vot pentru propunerea făcută de domnul lider Andronache.

Să înceapă votul.

Din 241 de colegi prezenţi, 109 voturi pentru, 3 împotrivă, 128 abţineri, un coleg nu votează.

Propunerea nu a trecut. (Aplauze.)

Deci proiectul de lege rămâne pentru votul final. (Aplauze.)

În încheierea şedinţei de astăzi, stimaţi colegi, daţi-mi voie să citesc iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca prima Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere şi vot final sunt depăşite:

- Propunerea legislativă pentru completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012; Pl-x 156/2025;

- Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 alin. (11), precum şi art. 207 alin. (4) lit. c) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 213/2025.

Termenele pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, iniţiativele legislative se consideră adoptate.

Pe procedură dorea să intervină cineva? Nu.

Mulţumesc.

Declar închisă prima parte a şedinţei de astăzi.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 10 noiembrie 2025, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Ministrul vizat trebuie să răspundă la interpelarea care i-a fost adresată în cel mult trei minute.

Autorul interpelării, după audierea răspunsului, mai are la dispoziţie un minut pentru a cere lămuriri suplimentare, iar ministrul are la dispoziţie un minut pentru răspuns.

Stimaţi colegi,

Vom începe.

Interpelare adresată de domnul deputat Roşca Mircea, Grupul parlamentar al PNL.

Tema interpelării: "Protecţia copiilor români instituţionalizaţi sau supuşi unor proceduri de plasament forţat în străinătate" - 619B.

Din partea Guvernului se prezintă doamna secretar de stat Clara Staicu.

Aveţi cuvântul, doamnă ministru secretar de stat.

Doamna Silvia Monica Dinică (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Măsuri pentru protecţia copiilor români instituţionalizaţi..." (Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Ministerul Afacerilor Externe.

Eu v-am spus numele... (Vociferări.)

Nu vă cunosc, îmi cer scuze, dar am spus: "Doamna secretar de stat Clara Staicu".

Aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Clara Staicu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc foarte mult.

Bună ziua, stimaţi deputaţi!

Ministerul Afacerilor Externe a transmis răspunsul la interpelare în scris şi, cu acordul dumneavoastră, o să prezint acest răspuns în faţa dumneavoastră.

Ca răspuns la interpelarea privind "Protecţia copiilor români instituţionalizaţi sau supuşi unor proceduri de plasament forţat în străinătate", vă comunicăm următoarele.

Cu privire la primele două întrebări subliniez faptul că Ministerul Afacerilor Externe, potrivit competenţelor reglementate prin art. 2 din H.G. nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea MAE, "contribuie la elaborarea şi/sau avizează strategiile şi programele guvernamentale şi sectoriale, precum şi proiectele de acte normative şi orice alte documente vizând cetăţenii români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate".

În 2022, MAE a susţinut, prin avizarea Hotărârii de Guvern privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, constituirea Consiliului de coordonare în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei, ale cărui principale atribuţii sunt:

a) monitorizează implementarea politicilor publice naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copiilor şi al adopţiei, prin cooperarea dintre instituţiile şi organizaţiile ai căror reprezentanţi îl compun;

b) formulează propuneri privind îmbunătăţirea cadrului normativ în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei;

c) formulează propuneri privind îmbunătăţirea şi consolidarea relaţiilor interinstituţionale dintre autorităţile publice implicate în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţiei, pe care le înaintează ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.

Pe de altă parte, la nivelul Uniunii Europene, a fost adoptat Regulamentul nr. 2019/1.111 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materia răspunderii părinteşti şi privind răpirea internaţională de copii, pe care România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene îl aplică în integralitate. Orice iniţiativă legislativă la nivel naţional trebuie să aibă în vedere şi cadrul european în vigoare, nefiind recomandată o dublare a prevederilor din legislaţia europeană sau includerea unor prevederi contrare acesteia.

Cu toate acestea, aşa cum s-a precizat şi în cadrul şedinţei Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, din 7 octombrie 2025, nu este exclusă posibilitatea amendării Regulamentului european menţionat, însă trebuie subliniat faptul că doar Comisia Europeană are prerogativele de iniţiere a unui astfel de demers la nivelul Uniunii.

Referitor la cea de-a treia întrebare, precizez că România a încheiat, de-a lungul timpului, convenţii consulare atât cu state membre UE, cât şi cu state terţe. Marea majoritate sunt, însă, încheiate înainte de aderarea României la UE, astfel încât prevederile specifice din acestea, referitoare la minori, au devenit caduce odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului UE sus-menţionat, sau odată cu crearea cadrului de cooperare în materie consulară la nivel european. Astfel, în cadrul Consiliului Uniunii Europene funcţionează Grupul de lucru pentru afaceri consulare, care coordonează cooperarea consulară între statele membre UE, iar printre principalele sale activităţi se numără dezbaterea unor măsuri de coordonare care să faciliteze protecţia consulară a cetăţenilor UE în ţările terţe.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

Doamnă ministru secretar de stat, vă mulţumim pentru răspuns.

Domnul deputat Ionescu Tudor, Grupul parlamentar SOS România, a formulat o interpelare.

Dacă este prezent? Nu este prezent.

Doamna deputat Enachi Raisa, SOS România, a solicitat un răspuns.

Avem de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor... Este prezent?

Vă rog, domnule secretar de stat Cosmin Butuza.

Tema interpelării: "Jaful argilei din Mircea Vodă, milioane pierdute, pământuri distruse, statul absent" - 626B.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Cosmin-Răzvan Butuza (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră nr. 626B/2025, având ca obiect "Jaful argilei din Mircea Vodă, milioane pierdute, pământuri distruse, statul absent", vă comunicăm următoarele.

Activitatea de exploatare a argilei caolinoase din cariera Ţibrinu, Comuna Mircea Vodă, se desfăşoară de către Societatea Iris-Aly Explorer SRL, în baza autorizaţiei de mediu nr. 79/17.05.2018, emisă de Direcţia judeţeană de mediu Constanţa, transferată prin adresa nr. 12.840R/08.01.2020, revizuită cu nr. 197/01.11.2022, şi a licenţei de concesiune pentru exploatarea argilei caolinoase din perimetrul de exploatare Ţibrinu, nr. 1.161/17.02.2000, emisă de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.

Licenţa de exploatare a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2006 privind aprobarea unor licenţe de concesiune a activităţii miniere de exploatare, încheiată între Agenţia Naţională pentru Resurse Miniere şi transferată de la Miniera Medgidia SA, prin Ordinul ANRMPSG nr. 50/29.02.2016, către Societatea Silicat Explorer Company SRL şi, prin Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, a stabilit perimetrele de exploatare şi cantităţile extrase.

În anul 2022, prin revizuirea Autorităţii Naţionale de Mediu, perimetrul autorizat pentru exploatarea caolinului, cariera Ţibrinu, a fost extinsă cu 27,3 hectare, suprafaţa totală activă încadrându-se în limitele licenţei de concesiune pentru exploatarea argilei caolinoase.

Perimetrul de exploatare Ţibrinu este de 135 de hectare, conform licenţei de concesiune pentru exploatarea argilei caolinoase nr. 1.161/17.02.2000, emisă de ANRMPSG, iar în autorizaţia de mediu deţinută se autorizează întreaga suprafaţă, cu menţiunea perimetrului activ în suprafaţă de 52,55 hectare.

În perioada 2021-2025 nu s-a constatat extinderea lucrărilor de exploatare a argilei pe terenuri care aparţin unităţii administrativ-teritoriale Cernavodă, în afara perimetrului autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului.

De asemenea, Garda Naţională de Mediu, Comisariatul judeţean Constanţa nu deţin informaţii despre documentele luate în considerare în cadrul procedurii de reglementare de către Autoritatea de Reglementare a Direcţiei Judeţene de Mediu Constanţa, referitoare la contractele de concesiune.

La verificările efectuate, în anii 2024 şi 2025, a fost intensificată o zonă din interiorul carierei, având o suprafaţă de circa 1.000 de metri pătraţi, afectată de alunecări de teren, situaţia descrisă a fost constatată şi sancţionată contravenţional de reprezentanţii Inspectoratului Zonal pentru Resurse Minerale Constanţa.

Astfel, la data de 27.10.2025, o echipă de inspectori din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral s-a deplasat la amplasamentul indicat în sesizare, efectuând verificări detaliate la faţa locului, privind extinderea unor posibile lucrări sau instalaţii care ar putea afecta regimul apelor la suprafaţă.

Din punctul de vedere al regimului apelor şi al respectării prevederilor legislative... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Doamna deputat?

Vă rog, doamnă deputat Enachi Raisa, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună seara!

Vă mulţumesc frumos pentru răspuns.

Apreciez faptul că măcar aţi venit aici, în faţa cetăţenilor, cei care ne urmăresc, să asculte, de fapt, răspunsul la întrebările lor, faţă de premier, care ne ocoleşte.

Răspunsul primit, pe jumătate, este acceptabil, doar că cele trei minute ne-au interzis să ne expunem şi mă bucur foarte mult că, în urma acestei interpelări, totuşi, aţi mers la faţa locului, să investigaţi această problemă.

Dar faptul că am dat aceste terenuri să le exploatăm, în baza unor aşa-numite decizii, unor companii - nişte SRL-uri, de fapt - este inacceptabil, pentru că statul român trebuie să aibă grijă de pământurile sale şi de bogăţiile care sunt ale românilor, şi nu pe persoană fizică.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica, neafiliaţi.

Dacă nu este în sală, i se va comunica răspunsul interpelării adresat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent.

Acelaşi aspect. Răspunsul la interpelare va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Ionescu Tudor, SOS România. Nu este în sală.

Răspunsul i se va comunica în scris.

Domnul deputat Negrea Petru-Gabriel, Grupul AUR. Nu este în sală.

Răspunsul se va comunica în scris.

Interpelare adresată de domnul deputat Ţiui Mihai-Adrian, SOS România.

Aceeaşi situaţie. Răspunsul la interpelare va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Popa Maricel, PSD.

Interpelare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Tema interpelării: "Impactul financiar şi educaţional al aplicării Legii nr. 141/2025" - 616B.

Din partea Ministerului Educaţiei, dacă avem prezent pe cineva? Da, este prezent.

Domnul subsecretar de stat Radu Antohi.

Aveţi cuvântul, domnule subsecretar de stat.

Domnul Radu-Dumitru Antohi (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună seara!

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Implementarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, au influenţat, implicit, numărul de posturi din învăţământul preuniversitar de stat ocupate cu personal în anul şcolar 2025-2026. Unele dintre măsurile adoptate, prin Legea nr. 141/2025, sunt temporare. Astfel: pentru un an şcolar, măsura privind degrevarea de normă didactică de predare a personalului didactic care ocupă funcţii de conducere, îndrumare şi control în învăţământul preuniversitar de stat; pentru 4 ani şcolari, măsura privind norma didactică de predare pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat.

De asemenea, măsura privind efectivele de elevi/preşcolari/antepreşcolari din care se constituie formaţiunile de studiu în învăţământul preuniversitar de stat se aplică progresiv, din anul şcolar 2025-2026, începând cu formaţiunile de început de ciclu de învăţământ.

La stabilirea numărului maxim de posturi pentru învăţământul preuniversitar de stat, în anul şcolar 2025-2026, s-au avut în vedere şi următoarele aspecte: creşterea numărului de formaţiuni de studiu în unele judeţe, faţă de anul şcolar precedent; creşterea numărului de elevi care solicită şcolarizarea la domiciliu; creşterea numărului de posturi în unele judeţe, ca urmare a reorganizării creşelor cu personalitate juridică aflate în administrarea autorităţilor publice locale, care au devenit structuri şcolare arondate ale unor unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Având în vedere situaţia actuală, prin proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se propune ca numărul maxim de posturi prevăzut la nota de la litera A, punctul 5, să devină 293.852 de posturi pentru învăţământul preuniversitar de stat, inclusiv învăţământul special şi din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, ceea ce înseamnă o reducere cu 14.048 de posturi faţă de anul şcolar precedent. Impactul bugetar estimat, ca urmare a acestei reduceri, este de 492.558 mii lei, pentru perioada septembrie-decembrie 2025, respectiv de 1.970.232 mii lei, pentru anul 2026.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, domnule subsecretar de stat.

V-aţi făcut temele. Aş fi vrut un pic mai detaliat, deoarece sunt foarte multe localităţi şi, după cum vedeţi, de foarte multe ori, în multe localităţi, în multe şcoli din mediul rural nu sunt profesori.

Este adevărat că nu sunt completate normele în mediul rural?

Vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului subsecretar de stat Radu Antohi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Vă rog, domnule subsecretar de stat.

Domnul Radu-Dumitru Antohi:

Nu am informaţiile exacte să vă dau, dar, din cunoştinţele mele, sunt doar două judeţe unde erau probleme cu ocuparea numărului de posturi şi nici acelea nu sunt... adică, se spera că vor fi rezolvate până la începutul lunii acesteia.

Aşa că, în proporţie de 99%, toate normele didactice sunt ocupate.

Domnul Maricel Popa:

Dacă îmi permiţi, domnule preşedinte, o intervenţie?

În media de săptămâna trecută, se spune că...

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc.

În media din ultimele două luni de zile se spune că nu sunt completate locurile din învăţământul rural, care este baza învăţământului şi a specialiştilor viitori, şi, din acest motiv, aş vrea să fie o transparentizare mai mare din partea dumneavoastră şi să nu se creeze o panică, că nu sunt profesori pentru copii, şi copiii să nu mai meargă la şcoală deoarece nu sunt profesori.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor naţionale.

Nu este prezent.

Răspunsul la interpelare îi va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.

Nu este prezent.

Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Lăzăroi Ioan, SOS România.

Nu este prezent.

De asemenea, răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, PSD.

Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD - o interpelare adresată Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, având tema "Alocările financiare, prin Programul SAFE, pentru autostrăzile A7 şi A8"; 549 B.

Înţeleg că este prezent domnul secretar de stat Attila Kelemen, căruia îi dau cuvântul.

Vă rog.

Domnul Kelemen Attila (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu numărul 549B/16.09.2025, transmisă prin adresa DRP nr. 7233/2025 şi înregistrată la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu nr. 111.180/25.09.2025, având ca obiect "Alocările financiare, prin Programul SAFE, pentru autostrăzile A7 şi A8", vă aducem la cunoştinţă următoarele:

Pe lângă alocarea financiară pentru A7 şi A8 prevăzută prin PNRR, prin instrumentul "Acţiunea pentru securitatea Europei" - SAFE, este vizată, de asemenea, susţinerea acestor investiţii, ca parte a suportului acordat componentei de infrastructură. SAFE este un instrument temporar de urgenţă, operaţional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani. În funcţie de opţiunea statului, poate fi acordată şi o prefinanţare de 15% din împrumut. România primeşte a doua cea mai mare alocare financiară, după Polonia, de aproape 17 miliarde de euro, în cadrul programului SAFE, pentru a-şi consolida capacitatea de apărare.

Participarea României la programul SAFE are trei implicaţii majore - componenta de apărare, cea bugetară şi cea de infrastructură. În cazul celei din urmă, este propusă spre finanţare o infrastructură mixtă, civilă şi militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României - A7 şi A8, Paşcani - Suceava - Siret, respectiv Paşcani - Iaşi - Ungheni.

Alocarea de 16,68 de miliarde de euro confirmă faptul că sunt recunoscute de Comisia Europeană atât nevoile de securitate, cât şi rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acest sprijin financiar reprezintă un suport major pentru modernizarea sistemului militar şi pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întărirea siguranţei naţionale este vitală. Această finanţare a fost obţinută prin negocieri intense, care au avut ca rezultat obţinerea unor finanţări optime pentru obiectivele avute în vedere, prin excluderea unei eventuale presiuni suplimentare asupra bugetului naţional, ceea ce este considerat un element esenţial în actualul context economic. În acelaşi timp, aceste fonduri permit garantarea unei mai bune siguranţe a cetăţenilor, într-o perioadă marcată de provocări geopolitice majore.

De asemenea, în exerciţiul financiar 2021-2027, conform datelor extrase din sistemul informatic SMIS2021+, până în prezent, a fost semnat un contract de finanţare, respectiv "Completare/Revizuire/ Actualizare Studiu de fezabilitate pentru obiectivul «Autostrada Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni»" - Cod SMIS 334824, aferent autostrăzii A8, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 46 de milioane de lei, din care contribuţia UE este de aproximativ 18 milioane de lei.

Pentru informaţii suplimentare cu privire la stadiul fizic şi alternativele de finanţare pentru aceste proiecte, precum şi legat de finanţarea prin programul SAFE, recomandăm contactarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii care gestionează sau beneficiază de o serie de programe/instrumente de finanţare ce pot fi utilizate.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD, pentru a cere lămuriri.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Două minute şi jumătate, aproape 3 minute, aţi început să spuneţi pledoaria SAFE-ului, care nu ne interesează în mod deosebit.

Aş fi dorit din partea dumneavoastră un răspuns exact, deoarece pentru cele două tronsoane, A7 şi A8, sunt necesare sume de 6 miliarde de euro, iar din SAFE se alocă 4 miliarde. Restul de unde se iau?

Aş vrea să-mi răspundeţi la această întrebare.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeţi domnului deputat.

Domnul Kelemen Attila:

Mulţumesc.

O să vă răspundem în scris, că n-avem această informaţie momentan.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Domnule deputat Maricel Popa, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat,

Totuşi, trebuie să nu facem o varză din răspunsurile respective. Dumneavoastră aţi răspuns la un moment dat - sume în lei şi sume în euro. Ori mergi pe lei, ori pe euro. Sau aţi vrut să ne învârtiţi.

Nu aveţi acest răspuns, dar aştept răspunsul dumneavoastră în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Paraschiv Ciprian-Constantin, Grupul parlamentar AUR, dacă este prezent? Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, SOS România, dacă este prezentă? Nu este. Răspunsul - în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD. Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent. Răspuns - în scris.

Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent. Răspunsul, în scris.

Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent. Răspunsul, în scris.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD - interpelare adresată Ministerului Finanţelor.

Tema interpelării: "Scurtarea termenului de autorizare pentru fabricile de bere"; 595B.

Domnul secretar de stat Attila György este prezent şi va avea cuvântul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră, "Scurtarea termenului de autorizare pentru fabricile de bere", v-am pregătit un răspuns mai amplu.

Având în vedere timpul limitat, o să spicuiesc câteva dintre paragrafe.

Menţionăm că activitatea de producţie şi comercializare a alcoolului şi a băuturilor alcoolice reprezintă un domeniu cu risc fiscal, procedura actuală de autorizare fiind instituită din necesitatea securizării veniturilor provenite din accize, prin diminuarea, respectiv eliminarea accesului la aceste activităţi a operatorilor economici cu comportament fiscal neadecvat.

Astfel, autorizarea antrepozitelor fiscale de producţie bere se realizează în conformitate cu prevederile art. 363-367 din Titlul VIII - Accize şi alte taxe speciale din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile pct. 22-39 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv Ordinul ministrului finanţelor nr. 1329/2022 privind procedura şi condiţiile în care se realizează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi.

Precizăm că termenul de 60 de zile pentru autorizare reprezintă termen maxim, acesta putând fi redus în funcţie de condiţiile specifice.

Totodată, precizăm că termenul de emitere a autorizaţiei se prelungeşte cu termenul acordat pentru furnizarea de informaţii şi/sau documente de la persoanele solicitante.

Precizăm că, din consultarea bazei de date a aplicaţiei EMCS/Autorizări, care este componentă a sistemului EMCS-RO, în perioada ianuarie 2022 - octombrie 2025, la nivelul celor 7 direcţii regionale vamale au fost emise un număr de 26 de autorizaţii de antrepozit fiscal de producţie de bere.

Referitor la furnizarea de date statistice cu privire la durata medie de soluţionare a cererilor de autorizare precizăm că modulul EMCS/Autorizări permite, în prezent, doar înregistrarea manuală de către lucrătorii vamali a datelor din cererile şi documentele depuse pe suport de hârtie de solicitanţi şi emiterea şi transmiterea pe suport de hârtie a autorizaţiei de antrepozit fiscal.

În contextul celor menţionate mai sus, nu considerăm oportune modificările propuse în interpelare, mai ales în ceea ce priveşte introducerea procedurii de aprobare tacită.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD, pentru lămuriri.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, dumneavoastră ne-aţi citit legea. După lege, pare totul frumos.

Dar vă dau un exemplu. Practic, o fabrică de bere se construieşte în 2 ani de zile. Dacă a terminat fabrica în luna ianuarie, februarie - caz concret, la Iaşi -, a depus documentaţia, nici la ora actuală nu este autorizat antrepozitul fiscal; ceea ce... mai urmează încă un sezon, deoarece berea este sezonieră, iarna nu are rost să facă antrepozitul fiscal. Deci mai aşteaptă încă 6 luni.

Deci, 60 de zile ar fi excelent dacă s-ar face, 60 de zile, dar s-a depăşit cu foarte mult. Deci, pur şi simplu, are un an şi ceva o fabrică, un an şi jumătate, de când se chinuie să facă antrepozitul fiscal. Şi va mai dura încă 4 luni, deoarece depune actele din nou în luna februarie, martie, când începe să producă, va produce bere, după cum ştiţi.

Oare berea tradiţională din Germania, Austria, Cehia - în cât timp autorizează? Pentru că e sezonieră, începe în aprilie şi se termină procesul în octombrie pentru berea...

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să mai răspundeţi? (Se adresează domnului secretar de stat György Attila.)

Bine.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Roşca Mircea, Grupul parlamentar al PNL. Nu este prezent. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Roşca Mircea - răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România. Nu este prezent. Răspuns - în scris.

Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, Grupul parlamentar SOS România. Răspunsul va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliaţi - răspuns în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD - răspuns în scris.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România - răspuns în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD - răspuns în scris. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD - Ministerul Finanţelor solicită amânare.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Afacerilor Interne solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie, PSD - de asemenea, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România - interpelare către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, de asemenea, se solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Energiei solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România - Ministerul Energiei solicită amânare.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, SOS România - Ministerul Energiei solicită amânare.

Domnul Ţiu Mihai-Adrian, SOS România - Ministerul Energiei solicită amânare.

Ministerul Sănătăţii - Ion Nicolae-Mirel, SOS România; Ministerul Sănătăţii solicită amânare.

Doamna deputat Enachi Raisa, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Sănătăţii, de asemenea, solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România - Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie, PSD - interpelare adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului; se solicită amânare.

Domnul deputat Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar POT - interpelare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; de asemenea, se solicită amânare.

Domnul deputat Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar POT - interpelare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; de asemenea, se solicită amânare.

Acestea fiind spuse, stimate colege, stimaţi colegi, declarăm închisă şedinţa dedicată răspunsurilor orale la interpelări.

O seară frumoasă, cu mult spor şi bucurie!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.35.