Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8.02.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 23 decembrie 2025, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În prima şedinţă din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Tradiţiile de sfârşit de an - valori care ne unesc".

Sfârşitul de an este un moment de reflecţie, de linişte şi de apropiere între oameni. Ritmul alert al vieţii cotidiene încetineşte, iar noi avem răgaz să ne reamintim cine suntem, de unde venim şi ce lăsăm copiilor noştri mai departe.

Sărbătorile de iarnă au o semnificaţie profundă pentru poporul român: nu înseamnă doar luminile oraşelor, mese festive sau vacanţe. Sunt mai ales tradiţii care au trecut prin generaţii, rezistând timpului, schimbărilor sociale şi transformărilor istorice. Sunt obiceiuri păstrate deopotrivă în case modeste şi în familii mari, în satele răsfirate de la munte şi în aglomeraţiile urbane. Sunt rădăcina din care creşte sentimentul nostru de apartenenţă.

"Sorcova", colindele şi urările au un sens profund. Dincolo de simpla repetiţie a unor cuvinte, sunt dorinţe sincere de sănătate, de rodnicie, de pace şi de speranţă. Sunt binecuvântări între oameni.

"Să trăiţi, să înfloriţi, / Ca merii, ca perii, / În mijlocul verii! / La anul şi la mulţi ani!"

În Ardeal, colindele au un timbru aparte, o linişte caldă, îmbrăcată în lumină vindecătoare. Gheorghe Dima, personalitate culturală marcantă a Clujului, a fost unul dintre cei care au cules colinde din bătrâni.

"Sus, boieri, / Nu mai dormiţi, / Vremea e să vă treziţi, / Că noi umblăm şi colindăm, / Şi pe Domnul lăudăm!".

Iată câteva versuri simple dintr-o colindă culeasă din zona mea, un îndemn la trezire şi lumină, cu gândul că binele începe cu faptele fiecăruia dintre noi!

Doamnelor şi domnilor colegi,

Avem datoria să protejăm aceste tradiţii şi să le transmitem mai departe. Într-o lume aflată într-o continuă schimbare, tradiţiile sunt un reper de stabilitate şi un element de coeziune socială. Ele îi ajută pe copii să descopere cine sunt şi le creează un sentiment de apartenenţă.

Păstrarea tradiţiilor româneşti este un act de responsabilitate culturală, şi nu numai, este un gest de respect pentru comunităţile din care provenim, pentru valorile care ne-au ţinut împreună şi pentru identitatea noastră ca popor.

În prag de sfârşit de an, este important să ne amintim că, dincolo de diferenţe şi de provocări, ne unesc aceleaşi obiceiuri şi aceeaşi dorinţă de mai bine. Să alegem să cultivăm încredere, să ne purtăm unii altora de grijă şi să ducem mai departe ceea ce am primit ca moştenire!

Tradiţiile ne definesc. Este de datoria noastră să le păstrăm şi să le ducem mai departe.

Urez tuturor românilor, şi dumneavoastră, bineînţeles, sănătate şi pace în suflet! Să avem cu toţii un An Nou binecuvântat! La anul şi la mulţi ani!

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

La mulţi ani!

Mulţumim.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi: "Eşecul ministrului mediului - fără apă, fără răspundere".

Stimaţi colegi,

Nu pot şi nu vreau să rămân indiferent în faţa modului în care este condus Ministerul Mediului, sub mandatul Dianei Buzoianu.

Spun deschis: ceea ce vedem astăzi este un eşec administrativ grav, cu efecte directe asupra vieţii şi sănătăţii cetăţenilor.

Zeci de mii de români au fost lăsaţi fără apă potabilă zile la rând. Nu vorbim despre un incident minor sau despre o problemă tehnică izolată, ci despre un drept fundamental încălcat. Într-o astfel de situaţie, reacţia ministrului trebuia să fie rapidă, fermă şi orientată spre soluţii. În schimb, am asistat la întârzieri, confuzie şi explicaţii care nu au rezolvat nimic.

În loc să îşi asume responsabilitatea politică, ministrul mediului a ales să minimalizeze gravitatea crizei şi să arunce vina pe alte instituţii. Aceasta nu este guvernare, ci o fugă de răspundere. Un ministru care nu poate gestiona o criză evidentă şi previzibilă nu mai are autoritatea necesară pentru a conduce un domeniu atât de important.

Mai mult, sub pretextul protecţiei mediului, au fost blocate sau tergiversate proiecte strategice, inclusiv în zona hidroenergetică. Aceste decizii incoerente au creat dezechilibre serioase şi au pus sub semnul întrebării capacitatea statului de a asigura securitatea energetică a României. Protejarea mediului nu înseamnă haos administrativ şi blocaj total, ci politici echilibrate, decizii bine fundamentate şi asumare.

Funcţia de ministru nu este un exerciţiu de imagine, nici un loc de calificare la locul de muncă şi nici un spaţiu pentru improvizaţii, este o responsabilitate faţă de cetăţeni. Când nu livrezi rezultate, când crizele se repetă, iar oamenii sunt lăsaţi fără servicii esenţiale, explicaţiile nu mai sunt suficiente.

Din punctul meu de vedere, Diana Buzoianu şi-a pierdut credibilitatea şi capacitatea de a gestiona Ministerul Mediului. România are nevoie de competenţă, reacţie rapidă şi decizii clare. Iar atunci când un ministru nu mai poate garanta aceste lucruri, singura soluţie onorabilă este să facă un pas înapoi.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Ana-Smaranda Rinder, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ana-Smaranda Rinder:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Dragi colegi,

Dragi cetăţeni,

Sănătatea nu este un privilegiu, ci un drept fundamental al fiecărui cetăţean. În faţa unei boli, oamenii au nevoie de siguranţă, de informaţie corectă şi de sprijin real din partea sistemului medical.

De multe ori, o singură opinie medicală poate însemna speranţă, dar poate însemna şi îndoială, teamă sau incertitudine. Tocmai de aceea, statul are obligaţia de a crea un cadru legal care să pună pacientul în centrul sistemului de sănătate.

Iniţiativa legislativă pe care am susţinut-o în Comisia pentru sănătate răspunde unei nevoi reale din societatea românească: aceea ca pacientul să fie corect îndrumat de medic şi să aibă dreptul garantat la o a doua opinie medicală, atunci când deciziile sunt dificile şi consecinţele pot fi majore.

Această iniţiativă legislativă reprezintă un pas esenţial către un act medical mai sigur, mai transparent şi mai uman. Astfel, pacienţii vor avea posibilitatea să acceseze o a doua opinie medicală decontată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că diagnosticul şi opţiunile de tratament pot fi confirmate sau evaluate din nou, fără costuri suplimentare. Un astfel de drept nu doar că oferă o plasă de siguranţă în deciziile medicale, dar întăreşte şi încrederea pacienţilor în sistemul de sănătate publică.

Mai mult, proiectul legislativ prevede şi obligativitatea ca medicii să faciliteze programările necesare pentru investigaţiile ulterioare stabilirii diagnosticului - o măsură care va reduce semnificativ timpii de aşteptare şi obstacolele birocratice cu care se confruntă mulţi pacienţi, mai ales cei din mediul rural.

Beneficiile acestei iniţiative sunt clare:

- Reducerea incertitudinii şi stresului pentru pacient, atunci când se confruntă cu diagnostice complexe sau decizii medicale importante;

- Creşterea calităţii îngrijirilor medicale, prin includerea unei verificări independente a diagnosticelor şi planurilor de tratament;

- O abordare mai integrată şi orientată spre pacient în sistemul de sănătate românesc, inspirată din bune practici europene;

- Pacienţi mai bine informaţi şi mai protejaţi, cu acces facil la servicii medicale suplimentare, atunci când este necesar.

În calitate de reprezentant al cetăţenilor, cred cu tărie că dreptul la o a doua opinie medicală trebuie să fie garantat de lege, astfel încât fiecare persoană să aibă puterea de a decide în cunoştinţă de cauză asupra propriei sănătăţi. De asemenea, pacientul trebuie să fie îndrumat pas cu pas de către medic pentru investigaţiile ulterioare stabilirii diagnosticului, măsuri care nu doar că protejează pacientul, dar aduc şi un plus de responsabilitate şi profesionalism, într-un domeniu atât de delicat precum sănătatea.

În prag de sărbători, când gândurile noastre se îndreaptă spre familie, speranţă şi solidaritate, vă doresc tuturor sănătate, linişte sufletească şi puterea de a merge mai departe cu încredere. Sărbătorile să ne amintească faptul că grija faţă de oameni trebuie să fie întotdeauna cea mai importantă prioritate.

Vă doresc ca lumina sărbătorilor să vă găsească în case pline de linişte şi zâmbete, cu oameni... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

23 decembrie, şase luni de când "ʾŞor Dan" şi cu "domnul Jan" au numit un guvern, au făcut rost de un guvern "pro voi înşivă".

De ce aduc nuanţa asta? Păi, hai să ne uităm la realizările dumneavoastră, numite aşa: curs euro 5,08 - 5,09, în funcţie de zi, în funcţie de declaraţia politică.

Datoria publică, mai are rost să discutăm? Nu mai discutăm!

Producţia megawaţilor, în România, pentru că discutăm de electricitate sau, mai bine zis, de lipsa acesteia: 5.600 de megawaţi. Mult, puţin, decideţi dumneavoastră!

Pacheţelele foamei de reformă: 1, 2, 3, 5, 6... Nu se mai ştie câte sunt! Cert este că nu se vede niciun rezultat!

Vorbim de taxe - 70, 80, 90, 100%, în funcţie de ce nevoie are fiecare prin localitatea lui. Teoretic, vă abuzaţi primarii, după care vă întrebaţi ce s-a întâmplat în organizaţiile locale, pe ale dumneavoastră.

Vă spun eu ce s-a întâmplat: primarii nu ştiu pe unde să scoată cămaşa.

Vorbim de războiul din Ucraina? În şase luni aţi reuşit să ajutaţi cu tot ce aţi avut. Felicitări! Numai că aţi uitat să spuneţi concret cât, cum, unde şi de ce.

Vorbim de datoria publică? Nu cred că are rost, pentru că n-aveţi un răspuns, n-aveţi o explicaţie, n-aveţi nici măcar cel mai mic sens în toate acţiunile dumneavoastră!

Aţi promis tăieri către partide, subvenţii, că mai daţi afară din parlamentari. Nu s-a întâmplat nimic!

Aţi promis tăieri de subvenţii pentru partide? La fel, nu s-a întâmplat nimic!

V-a fost foarte uşor să naţionalizaţi Pilonul II şi III.

V-a fost foarte uşor să naţionalizaţi cam tot ce v-a convenit.

Să vă aduc aminte de excursia dumneavoastră, domnule "ʾŞor Dan" 2, pentru că "domnul ʾJan", din punctul meu de vedere, este "ʾŞor Dan" 2, excursia dumneavoastră la Viena. Dumneavoastră ştiţi ce aţi discutat acolo. Probabil o să aflăm şi noi peste 15 ani, când va trebui să reînnoim acele redevenţe la OMV.

Mai are rost să discutăm despre ce se întâmplă în localităţile care au rămas fără apă? Nu mai are sens, pentru că ştiţi deja ce s-a întâmplat! Aţi rezolvat-o şi pe aia!

Totuşi, am o curiozitate legată de Barajul Vidraru.

Adresez public întrebarea: cât durează lucrările, până la urmă? Un an, 2, 5, 7? Pentru că informaţiile din spaţiul public sunt contradictorii şi nu am primit încă niciun răspuns, nici din partea ministrului energiei, nici din partea colegilor din Parlament. Nimeni nu ştie să spună cât durează aceste lucrări.

Nu intru în alte teorii, pentru că ar trebui să daţi nişte răspunsuri pe care nu le aveţi!

Însă mai este un punct.

Evident, timpul a expirat!

A trecut peste un an de la anularea alegerilor şi nici până în ziua de astăzi nu ştim nimic!

Poate ar fi cazul să veniţi cu nişte explicaţii! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi se intitulează "Daniel David - o demisie mult prea târzie".

Ministrul Daniel David ar fi trebuit să demisioneze demult, nu acum, pe final de an, în luna decembrie.

Vine şi ne spune că a demisionat pentru că nu vor fi fonduri pentru educaţie.

Ce surpriză! Nu e şocant pentru nimeni. Toată lumea ştia că de la educaţie mereu se taie. Doar că, în această vară, ministrul David ne spunea, foarte sigur pe el, că prin tăierea burselor pentru elevi, pentru studenţi, se face economie la buget.

Acelaşi ministru David, prin reforma pe care aşa-zis a început-o în sistemul de educaţie, nu a făcut decât să le taie profesorilor din venituri, a venit să comaseze şcoli, a făcut imposibil pentru mulţi copii din judeţele ţării să mai meargă la şcoală.

Ce rămâne la finalul mandatului domnului David?

Păi, rămâne în felul următor: multe şcoli comasate, copii care nu mai merg la şcoală, din cauză că - ce să vezi?! - şcoala este mult prea departe, pentru că nu a gândit nimeni această comasare aşa cum trebuie; profesorii au veniturile reduse; iar în ceea ce-i priveşte pe elevi, pentru care ar trebui să se găsească soluţii, aceştia rămân tot cu bursele tăiate.

Şi ce rămâne pentru 2026? Bugetul pentru educaţie sigur nu va creşte, pentru că altfel de ce şi-ar fi dat demisia Daniel David acum, în decembrie, iar mai departe rămâne aceeaşi veşnică întrebare: când cei 6% din PIB pentru educaţie?

Aşadar, demisia ministrului David trebuia să vină demult, pentru că acesta, într-un an de zile, nu a făcut decât să ducă o politică haotică, prin care a ales doar să taie de la tot ce a însemnat educaţie, de la elevi, de la profesori, în loc să vină în mod real cu măsuri pentru susţinerea învăţământului, nu pentru nimicirea acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Advisory Committee on Immunization Practices, care ţine de CDC-ul american, este o organizaţie care stabileşte regulile şi politicile sanitare de sănătate publică.

În ultima conferinţă, din data de 5 decembrie, au hotărât să nu mai recomande vaccinarea anti-hepatită B la naştere. A fost o practică care s-a aplicat timp de 30 de ani. Timp de 30 de ani, nou-născuţii au fost vaccinaţi în fiecare sală de naştere sau maternitate, fără să existe studii care să confirme eficacitatea acestui vaccin.

Mai mult decât atât, mamele, în 99% din cazuri, sunt negative pentru virusul hepatic.

Care a fost motivul pentru care au fost aceşti copii vaccinaţi?

Cu mare regret am aflat, săptămâna trecută, în şedinţa din Senat, că şi în ţara noastră s-a aplicat exact aceeaşi politică, începând din 1996. Copiii nou-născuţi au fost vaccinaţi, în sala de naştere sau în maternitate, fără să existe studii care să dovedească că este eficient şi că această politică de sănătate publică a avut rezultatele scontate.

Mai mult decât atât, se pare că au existat semne de risc, dar au fost ignorate. Sistemele de monitorizare, precum VSD sau VAERS, au prezentat în mod repetat, de-a lungul anilor, tipare consistente: creşteri ale tulburărilor neuromotorii, întârzieri de dezvoltare, ticuri, modificări emoţionale şi temperamentale.

Cum justificăm noi că Ministerul Sănătăţii a luat o hotărâre atât de dramatică pentru sănătatea nou-născuţilor, fără studii? Din punctul meu de vedere, acest lucru trebuie să înceteze, pentru că aici este vorba şi de consimţământul informat. Părinţii se trezeau, uitându-se la carnetele de vaccinare ale copiilor, că aceşti copii au fost vaccinaţi în maternitate. Lor nu li s-a cerut consimţământul. Deci consimţământul informat, practic, nu a existat.

Nu se poate să continuăm cu această schemă de tratament!

De aceea, vaccinarea obligatorie, la naştere, împotriva hepatitei B trebuie să înceteze! Acest lucru nu poate continua!

Şi comitetul american a demonstrat că a fost o eroare acest lucru.

E vorba de o politică de sănătate publică.

Nu putem să continuăm în felul acesta!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare o invit la cuvânt pe doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Discutăm de luni de zile, în comisii, în spaţiul public şi, din păcate, în stradă, despre pensiile militare reglementate prin Legea nr. 223/2015.

Vreau să spun de la început răspicat: nu discutăm despre un "privilegiu", discutăm despre un regim ocupaţional de pensii de serviciu, consacrat în Constituţie şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care reflectă natura specială a carierei militare.

Militarii nu lucrează "cu program", nu sunt protejaţi de Codul muncii, nu pot avea al doilea job, nu îşi negociază contractul, nu pot refuza misiunea, se expun unor riscuri reale - inclusiv cel al pierderii vieţii -, oferă disponibilitate 24 din 24, care se menţine chiar şi după pensionare. Toate acestea, domnilor, sunt elementele care justifică un tratament complet diferit, ce trebuie aplicat acestora.

Forma actuală a legii creează inechităţi majore şi impredictibilitate, iar misiunea noastră este să corectăm aceste lucruri.

La această inechitate se adaugă şi "îngheţul" practic al pensiilor militare din ultimii ani, iar toate semnalele publice spun că în anii următori şansele de creştere sunt zero.

Domnilor miniştri,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu putem cere unei generaţii să accepte această combinaţie: pensie neindexată, condiţii de pensionare înăsprite şi mesaj public că pensiile militare sunt "un privilegiu ce trebuie tăiat". În contextul actual, cu război la graniţă, cu misiuni şi prezenţă sporită pe Flancul Estic al NATO, acest mesaj este completamente nepotrivit şi, cu siguranţă, strategic greşit.

Ştiu că subiectul este unul sensibil, dar din analizele făcute rezultă câteva direcţii ce trebuie neapărat asumate şi corectate legislativ: consacrarea explicită a pensiei militare ca pensie de serviciu ocupaţională; eliminarea tratamentului generaţional diferenţiat; reguli clare şi unice de indexare şi actualizare, aliniate la inflaţie şi la câştigul salarial mediu; reglementarea corectă a carierelor mixte militar-civil.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră: să tratăm cu seriozitate, celeritate şi deschidere propunerile de modificare a Legii nr. 223/2015.

Nu avem nevoie de o lege perfectă în teorie, dar incorectă şi inechitabilă în practică, ci de una care să recunoască statutul special al carierei militare, să repare inechităţile istorice dintre cohorte, să ofere predictibilitate celor aflaţi astăzi în serviciu şi, în acelaşi timp, să fie sustenabilă bugetar şi compatibilă cu angajamentele noastre europene şi euroatlantice.

Vă aştept să discutăm.

La mulţi ani!

Sărbători fericite! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Sărbători fericite şi dumneavoastră şi familiei!

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri - o măsură liberală şi o gură de oxigen pentru firmele româneşti!"

Încheiem anul cu o veste excelentă pentru mediul de afaceri din România. Unul dintre cele mai nocive impozite din ţara noastră se reduce la jumătate, de la 1 ianuarie 2026, şi se va elimina din 2027. Este vorba despre impozitul minim pe cifra de afaceri, un impozit populist introdus sub falsul pretext al sancţionării companiilor străine care îşi exportă profitul în afara ţării. Şi-a îndeplinit scopul acest impozit? Evident că nu!

Din păcate, ca orice măsură populistă, acest impozit toxic a lovit cu putere în peste 600 de firme cu 100% capital românesc, din sectorul agricol, din industria alimentară, din domeniul construcţiei de maşini sau din alte domenii cu profitabilitate foarte scăzută.

Aşa cum era de aşteptat, impozitul minim pe cifra de afaceri nu a adus nici pe jumătate din banii estimaţi a se colecta suplimentar la bugetul de stat. În schimb, impozitul minim pe cifra de afaceri a speriat investitorii străini care voiau să vină în România, pe mulţi antreprenori i-a determinat să-şi facă bagajele şi să plece în alte ţări, iar, de doi ani, firmele româneşti şi-au anulat orice plan de dezvoltare.

Stimaţi colegi,

Prim-ministrul liberal Ilie Bolojan a dat semnalul foarte clar că economia naţională şi, mai ales, antreprenorii români trebuie sprijiniţi, trebuie stimulaţi, pentru a produce mai mult şi mai competitiv. Nu putem avea pretenţia de a trăi mai bine dacă economiei private îi merge rău!

Mai mult decât atât, premierul Ilie Bolojan, prin această decizie, ne demonstrează că, dacă vom continua să facem curăţenie în finanţele ţării şi să eliminăm risipa, atunci, în anii următori, ne putem permite să eliminăm unele impozite din economie şi să creştem veniturile populaţiei. Aşadar, cheia relansării economiei este continuarea reformelor şi ducerea acestora până la capăt, nu cu jumătăţi de măsură, aşa cum ar dori unii sau alţii.

De asemenea, cheia stabilităţii financiare a României o reprezintă responsabilitatea şi transparenţa în cheltuirea banilor publici, precum şi colectarea mai eficientă a impozitelor, de la toţi, nu doar de la unii, printr-un ANAF modernizat, digitalizat, fără controale fiscale arbitrare sau abuzive. Aşadar, suntem pe drumul cel bun şi trebuie menţinută această traiectorie.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul subsemnatului.

(Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

Ziua de 22 decembrie are o încărcătură istorică, emoţională şi identitară uriaşă pentru România. Să ne înclinăm cu respect şi recunoştinţă în faţa curajului românilor care, în decembrie 1989, au ieşit în stradă şi au ales demnitatea în locul umilinţei, libertatea în locul fricii, adevărul în locul minciunii comuniste.

Decembrie 1989 reprezintă momentul care a schimbat definitiv parcursul României. Prin credinţa şi voinţa românilor care nu au mai suportat umilinţele regimului comunist, ţara noastră s-a îndreptat ireversibil spre democraţie, un drum pe care ni l-am asumat de aproape trei decenii şi jumătate.

În România, în mod dramatic, în decembrie 1989, comunismul nu a putut fi îndepărtat decât după ce, până în ultima clipă, s-a dedat la violenţe, abuzuri şi crime, aceleaşi arme care au dus la instaurarea lui la putere. Sângele vărsat şi vieţile jertfite pentru libertate nu pot fi date uitării, iar sacrificiul eroilor care ne-au eliberat de tirania comunismului va rămâne pentru totdeauna în memoria noastră naţională.

Astăzi, trebuie să le fim recunoscători acelor tineri, acelor oameni simpli, acelor familii care şi-au asumat riscul suprem pentru ca România să fie liberă. Ei au făcut posibilă renaşterea unei naţiuni care se întoarce la valorile sale creştine, la tradiţiile sale, la identitatea sa.

Cel mai nobil mod prin care îi putem onora pe cei care şi-au dat viaţa pentru ca noi să putem fi liberi este de a proteja democraţia şi statul de drept. În faţa provocărilor lumii moderne, datoria noastră este să apărăm libertatea câştigată cu sânge, să apărăm Constituţia şi instituţiile ţării, să apărăm valorile care ne unesc ca popor.

România anului 2025 trebuie să fie România unităţii, nu a urii. România respectului, nu a dezbinării. România dezvoltării, a credinţei şi a mândriei naţionale.

Astăzi, românii au dreptul la liberă exprimare, fără frica cenzurii sau a represiunii.

Astăzi, românii îşi pot afirma credinţa, liber, fără frică şi fără cenzură.

Astăzi, românii pot cânta imnuri patriotice şi colinde care odinioară erau interzise.

Astăzi, putem ridica monumente şi statui în memoria celor pe care comunismul a încercat să îi şteargă din istorie, oameni mari ai neamului care au fost condamnaţi, persecutaţi, ucişi sau interzişi doar pentru că au crezut în România.

Astăzi, românii se pot prezenta la vot liber, îşi pot exprima opţiunea politică fără presiune, fără teroare, fără a fi forţaţi să mimeze adeziuni. Iar acest drept trebuie apărat în fiecare zi.

De aceea, în acest Parlament, în această zi sfântă a libertăţii, spun răspicat: datoria generaţiei noastre este să apărăm moştenirea Revoluţiei Române şi să ne asigurăm că niciodată, sub nicio formă... (I se întrerupe microfonul.)

(Revine la prezidiu.)

Vedeţi? Prima condiţie - egali toţi în faţa Regulamentului şi a legii.

Vă mulţumesc.

În continuare îl invit la cuvânt pe domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Au trecut 36 de ani de la Revoluţia din 1989.

36 de ani de când 1.166 de români au murit pentru libertate.

36 de ani de când libertatea câştigată cu sânge a fost confiscată de cei care ştiau cel mai bine cum funcţionează frica şi manipularea maselor: securiştii reciclaţi, nomenclaturiştii rebranduiţi, pionii dictaturii ceauşiste.

Astăzi este 23 decembrie 2025. La 36 de ani distanţă, vă provoc la un exerciţiu de imaginaţie. Cum credeţi că se vede România de acum, prin ochii eroilor căzuţi atunci?

Cum credeţi că se vede Justiţia? În 36 de ani s-au pensionat generaţii întregi de magistraţi, cei mai tineri dintre pensionarii sistemului aveau 12 ani la Revoluţie. Şi, cu toate acestea, dosarul Revoluţiei nu a ajuns nici astăzi la final. Prin lege, faptele nu se pot prescrie niciodată. Se prescriu însă natural, biologic, prin voia lui Dumnezeu. Dirijorul şi principalul beneficiar al crimelor Revoluţiei a plecat dintre noi fără condamnare. Torţionarii lui Gheorghe Ursu au fost achitaţi în 2023, un caz emblematic de eşec al Justiţiei în a pedepsi crimele Securităţii.

"Cine a tras în noi?" este refrenul surd al acestor 36 de ani. Cel mai trist refren, o definiţie alternativă a Justiţiei din România.

Sau cum credeţi că se vede punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara? Ce le-am putea răspunde dacă ne-ar întreba: "Fiii cui ne conduc astăzi, ai revoluţionarilor sau ai nomenclaturiştilor?".

Cum credeţi că se văd politicienii prezentului prin ochii lor? Care credeţi că ar fi reacţia celor care au stat cu pieptul gol în faţa tancurilor şi a gloanţelor, dacă ar da nas în nas cu torţionari sau securişti, ce şi-au descoperit acum elanul patriotic şi pozează în politicieni anti-sistem?

Cam ce credeţi că le-ar spune revoluţionarii din 1989 unor politicieni precum:

- Nicolae Roman, fost comandant de batalion la Timişoara, chiar în timpul Revoluţiei, ajuns parlamentar pe listele AUR;

- Francisc Tobă, torţionar implicat în reprimarea Revoluţiei din Sibiu, ajuns parlamentar pe listele AUR;

- Marian Rizea, fost securist la Mediaş şi Ploieşti, candidat la Parlament în 2024 pe listele POT;

- Alexandru Amititeloaie, torţionar, fost căpitan de Securitate la Rădăuţi, candidat la parlamentare pe listele SOS;

- sau turnători la Securitate precum Andrei-Emil Dîrlău şi Mugur Mihăescu, astăzi parlamentari AUR?

Ce credeţi că ar spune revoluţionarii de atunci simpatizanţilor de astăzi ai lui Călin Georgescu, produs al nomenclaturii ceauşiste, protejat al serviciilor ante şi post-decembriste, astăzi, mare promotor al nostalgiilor celei mai negre perioade din istoria recentă a României - dictatura Ceauşescu?

Domnule Simion, domnule Georgescu şi toţi cei care aţi avut legături sau aveţi nostalgii cu regimul Ceauşescu, şi astăzi vă aflaţi în prim-planul politicii româneşti, aveţi măcar bunul-simţ ca în aceste zile să tăceţi şi să plecaţi privirea. Pentru că dumneavoastră nu aţi putea-o ridica din pământ în faţa revoluţionarilor din 1989.

Dumnezeu să-i odihnească!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul doamnei deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana Murariu:

"Justiţia românească are nevoie de abordări credibile şi profesioniste"

Justiţia românească se află din nou la un moment de răscruce. Aproximativ 1.000 de magistraţi activi s-au solidarizat cu colegii lor, care au expus recent disfuncţionalităţi majore şi practici incorecte din sistemul judiciar. Este un semnal prea puternic pentru a putea fi ignorat, prea serios pentru a putea fi dus în derizoriu.

Mai mult ca oricând e nevoie de dialog, de asumare, de abordări curajoase, atât din partea decidenţilor politici, cât şi din partea magistraţilor. Demersurile Preşedintelui şi prim-ministrului merită să fie susţinute - în primul rând, identificarea cât mai corectă a problemelor, pentru ca mai apoi să fie creionate posibilele soluţii la acestea.

Este însă extrem de important - şi fac apel la toţi magistraţii de bună-credinţă să facă acum un pas în faţă şi să îşi aducă contribuţia la punerea Justiţiei pe drumul cel bun. Fac, de asemenea, un apel la încetarea oricăror forme de presiune asupra magistraţilor în încercarea de a le îngrădi exprimarea opiniilor pe acest subiect de importanţă majoră pentru viitorul societăţii româneşti în ansamblu.

Nu în cele din urmă, Parlamentul este cel care trebuie să ajungă în poziţia de a corecta tot ceea ce el a creat prin modificarea legilor justiţiei din 2022. Am atras de atunci atenţia şi am semnalat problemele care vor fi generate. Amendamentele pe care le-am susţinut, din păcate, nu au fost adoptate. Nu vreau să ajungem ca peste alţi câţiva ani să dorim din nou să dăm timpul înapoi pentru a lua deciziile corecte. Abordări populiste de tipul AUR, care vine cu moţiuni simple, dar nu cu soluţii, nici acum, cum nu a venit nici în 2022, atunci când am discutat legile justiţiei şi când conta, nu ajută pe nimeni. Dimpotrivă, fac un bine celor care îşi doresc doar să mai şubrezească Justiţia, pentru că asta ar servi intereselor lor de a face din România un stat mai slab.

Avem, în schimb, nevoie de abordări serioase, profesioniste şi - extrem de important - de bună-credinţă, de participarea Parlamentului la dialogul interinstituţional, inclusiv cu magistraţii, pentru amendarea legilor justiţiei prin soluţii la problemele de fond. Şi chiar cred că acesta este momentul în care trebuie să discutăm inclusiv despre cum putem îmbunătăţi condiţiile din instanţe, cum putem reduce gradul de încărcare a magistraţilor şi cum putem avansa digitalizarea Justiţiei.

Aceste direcţii ar contribui, în final, la creşterea calităţii actului de justiţie - procese mai scurte, soluţii mai bine motivate - în beneficiul tuturor justiţiabililor din România.

Vă mulţumesc.

Oana Murariu, deputat al USR în Circumscripţia nr. 13 Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Hajdu Gábor, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Hajdu Gábor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cu privire la Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind instituirea zonelor prioritare pentru biodiversitate, proiectul a fost elaborat fără o consultare adecvată cu cetăţenii şi cu comunităţile afectate. Deciziile privind delimitarea şi marcarea zonelor au fost realizate exclusiv prin Sistemul Informatic Geografic, fără verificări suficiente în teren şi fără o corelare reală cu situaţia existentă la nivel local.

Prin acest proiect, numeroşi proprietari riscă să li se restrângă drastic dreptul de folosinţă, fără ca efectele socioeconomice să fi fost evaluate corespunzător şi fără a fi prevăzute mecanisme clare de compensare pentru limitările impuse.

În aceste condiţii, proiectul conduce la o restrângere substanţială a exercitării dreptului de proprietate, deşi acesta este garantat şi ocrotit de art. 44 din Constituţia României. Prin limitarea excesivă a exercitării dreptului de proprietate, dreptul însuşi riscă să fie golit de conţinut, prin suprimarea atributelor esenţiale de folosinţă şi dispoziţie protejate de Constituţie.

În absenţa unor garanţii clare privind compensarea şi despăgubirea proprietarilor - persoane fizice sau juridice -, statul riscă să instituie o formă de expropriere indirectă, neprevăzută de legislaţie şi profund neconstituţională, ceea ce ar reprezenta o atitudine iresponsabilă faţă de cetăţeni.

Totodată, prin proiect este încălcat art. 45 din Constituţie, care consacră libertatea economică, întrucât pot fi limitate activităţi precum exploatarea forestieră, producţia agricolă şi alte activităţi economice legitime.

Protecţia acestor zone trebuie realizată printr-un cadru legislativ clar, predictibil şi constituţional, construit prin dialog, prin evaluări reale în teren şi prin respectarea drepturilor legitime ale proprietarilor şi ale comunităţilor locale, nu prin măsuri administrative adoptate în grabă şi fără consultare.

România este stat de drept, adică statul trebuie să-şi respecte Constituţia şi legile ţării şi, în primul rând, drepturile cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar SOS.

Nu este.

Doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie, Grupul parlamentar SOS România.

Aveţi cuvântul.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Parlamentul României trebuie să rămână un spaţiu al dezbaterii, nu al provocării simbolice şi al dispreţului faţă de identitatea naţională".

Stimaţi colegi,

Intervin astăzi în plenul Camerei Deputaţilor pentru a semnala un fapt grav, petrecut chiar în această sală, fapt care nu ţine de dispută politică, ci de respectul faţă de instituţia Parlamentului şi faţă de valorile fundamentale ale statului român.

În plenul Camerei Deputaţilor, un deputat al României a rupt în mod ostentativ o hârtie pe care erau imprimate numele şi chipurile unor mari personalităţi ale culturii şi istoriei noastre naţionale, între care Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga.

Gestul a fost public, deliberat şi transmis de mass-media.

Acest comportament nu este o opinie politică. Nu este libertate de exprimare. Este o manifestare de dispreţ simbolic, incompatibilă cu demnitatea funcţiei de deputat.

Regulamentul Camerei Deputaţilor este foarte clar. Articolul 237 obligă deputaţii la un comportament demn şi respectuos. Articolul 247 califică drept abatere disciplinară orice faptă care aduce atingere prestigiului Camerei. Iar articolul 249 prevede sancţiuni pentru asemenea conduite.

Dacă Parlamentul României nu reacţionează ferm în faţa unui astfel de gest, transmitem un mesaj periculos: că dispreţul faţă de valorile naţionale este tolerat chiar în forul suprem al reprezentării populare.

Nu discutăm aici despre etnie, minorităţi sau majorităţi. Discutăm despre respect. Despre limite. Despre obligaţia fiecăruia dintre noi de a apăra demnitatea instituţiei în care am fost aleşi.

Solicit, aşadar, Biroului permanent să aplice Regulamentul Camerei Deputaţilor şi să dispună sancţionarea disciplinară a acestui comportament, pentru ca astfel de derapaje să nu devină o practică acceptată.

Parlamentul României trebuie să rămână un spaţiu al dezbaterii, nu al provocării simbolice şi al dispreţului faţă de identitatea naţională.

În încheiere, domnule preşedinte de şedinţă, vă solicit în mod expres ca acest incident să fie consemnat în mod oficial, iar declaraţia mea să fie transmisă Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, în vederea aplicării prevederilor Regulamentului şi declanşării procedurii disciplinare corespunzătoare, sens în care am procedat şi la depunerea unui material complet, conform procedurilor regulamentare.

Este responsabilitatea noastră comună să apărăm demnitatea Camerei Deputaţilor şi să nu permitem ca astfel de gesturi să rămână fără o reacţie instituţională clară.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă aţi depus către Biroul permanent, cu siguranţă va fi analizată solicitarea dumneavoastră.

În continuare îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România. Dacă este prezent? Nu-l văd în sală.

Domnul deputat Popa Cristian, Grupul parlamentar POT?

Nu este prezent.

Aşa că în continuare voi da cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, neafiliaţi.

Vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Democraţia, în pericol: planurile lui Nicuşor Dan pentru preluarea controlului absolut al statului!".

Contextul istoric actual se aseamănă foarte bine cu cel din anul 1938, când Regele Carol al II lea, fiind într-o situaţie aproape similară, urma să aleagă între Hitler şi Stalin şi, în loc să menţină democraţia în stat şi neutralitatea politică, a ales să fie dictator.

Asemeni dictaturii carliste de la 1938, Nicuşor Dan vrea să deţină trei puteri ale statului într-una singură, prin manopere dolosive de manipulare a poporului şi a decidenţilor politici din coaliţia de guvernare şi cu ajutorul absolut al partidului minoritar USR, care conduce nelegitim România.

Ca mijloc de realizare a acestui obiectiv infam, Preşedintele României urmăreşte să preia puterea în statul român, încălcând principiul separaţiei puterilor în stat, propunând introducerea unităţilor SRI în justiţie şi reconstituirea grupului infracţional al lui Coldea, denumit "câmpul tactic".

Prima etapă a fost aceea în care Legislativul a fost înghiţit de Executiv, prin unirea Puterii cu Opoziţia, în actuala Coaliţie de guvernare, în care acest partid minoritar, USR, conduce ministere-cheie de forţă - apărare, externe, energie, şi o face total iresponsabil şi neprofesionist.

Cele două puteri, fiind într-una singură, sub comanda declarată a Preşedintelui României, desigur urmează Justiţia - ultimul bastion de apărare a democraţiei şi a statului de drept, prin unităţi speciale ale SRI, pentru culegerea de informaţii în justiţie, în condiţiile în care combaterea corupţiei este atributul exclusiv al Ministerului Public, Poliţiei Judiciare, DNA şi al instanţelor de judecată.

Soluţia pentru a scăpa de aceste probleme naţionale este să semnaţi cu toţii şi să susţineţi cererea de suspendare a Preşedintelui României. Noi trebuie să ne asigurăm că preşedintele statului nu mai încalcă neutralitatea politică şi separaţia puterilor în stat.

Fac un apel către parlamentari: veniţi în sprijinul Constituţiei, al jurământului depus şi în interesul public, pentru menţinerea democraţiei şi salvarea statului de drept în România!

Măsurile USR pe justiţie nu aduc nimic bun în justiţie!

La un semn au chemat în stradă toţi obedienţii şi toţi ofiţerii sub acoperire din justiţie, pentru preluarea puterii.

Cu toată fiinţa mea voi lupta împotriva lor şi vă rog să veniţi alături, să demitem acest preşedinte ilegitim!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petru-Gabriel Negrea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Prelungirea concesiunilor OMV - un prejudiciu imens pentru România"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România este martora unei decizii cu impact strategic major, luată fără transparenţă şi fără respect faţă de interesul naţional. La câteva zile după vizita premierului la Viena, Guvernul a prelungit pe tăcute concesiunile OMV pentru exploatările onshore cu încă 15 ani şi a extins explorarea offshore din Marea Neagră. Fără dezbatere publică. Fără studii independente. Fără explicaţii serioase. Exact aşa nu se administrează resursele unei ţări.

Ni se spune că statul câştigă.

Haideţi să vorbim pe cifre, nu pe lozinci!

În 2024, OMV a plătit aproximativ 155 de milioane de euro redevenţe. După această aşa-zisă mare negociere, statul va încasa cu aproximativ 62 de milioane de euro în plus pe an. Atât! Pentru 15 ani de concesiuni prelungite, într-un sector strategic, evaluat la zeci de milioane de euro.

Eu nu pot accepta ca acest lucru să fie prezentat drept un succes.

Nu s-a organizat nicio licitaţie alternativă. Nu s-a făcut nicio evaluare publică a rezervelor rămase. Nu există niciun studiu de impact publicat. Nu ştim cum va fi taxată producţia viitoare din Marea Neagră, cui va fi vândut gazul şi ce rămâne concret României.

În schimb, avem o cronologie care ridică suspiciuni legitime: vizită oficială în Austria, discuţii cu grupul OMV, apoi decizii luate în linişte, în spatele uşilor închise.

Poate Guvernul să ne spună clar că nu există nicio legătură? Atunci să publice documentele. Toate!

Cer public:

- desecretizarea actelor adiţionale semnate cu OMV;

- prezentarea bazei legale şi economice a prelungirilor;

- o dezbatere parlamentară reală, nu comunicate cosmetizate.

Resursele României nu sunt proprietatea unui guvern trecător. Ele sunt ale românilor. Iar eu nu voi gira niciodată decizii luate pe tăcute, care pun România pe pierdere şi corporaţiile, pe termen lung, la adăpost.

Vă mulţumesc.

Iar înainte de Ajunul Crăciunului, doresc tuturor românilor sărbători fericite!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Sărbători fericite tuturor!

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezent.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea este legată de atacul recent la infrastructura de apă a României.

De departe este o infrastructură de securitate naţională, iar acest atac este unul de o gravitate nemaiîntâlnită, măcar în istoria incidentelor la nivel naţional şi mondial.

Un atac similar a avut loc în 2021, în Florida, când aceste atacuri au dus la o creştere a concentraţiei de hidroxid de sodiu de peste 100 de ori. Doar vigilenţa unui inginer a făcut ca să decupleze automat instalaţiile şi să evite o catastrofă.

România a fost afectată cu peste 1.000 de sisteme informatice, iar situaţia se pare că este de o gravitate atât de mare.

Probabil vigilenţa oamenilor, manuală, intervenţiile manuale sau sistemele care încă sunt vechi, sau sistemele care au fost decuplate, sisteme de forţă, sistemele de acţiune directă, cele de logistică, au făcut să nu avem un dezastru la nivel naţional.

Sistemele acestea pot interveni, sistemele acestea informatice, la un control automat al sistemelor de apă potabilă, de tot ce ţine de amestec, de tratare cu clor, cu hidroxid de sodiu, substanţe care sunt folosite în aşa numitele proceduri de depoluare, sisteme care sunt digitalizate.

De asemenea, sistemele care sunt de control a apei, de hidrocentrale, toate acestea au senzori de control al nivelului apei, de control al calităţii, de control al turbidităţii, de control al unor parametri vitali pentru funcţionarea optimă, inclusiv de vane, inclusiv de orice alt sistem digitalizat.

Or, o cuplare a acestora la sistemul naţional şi o neizolare a acestora de sistemul logistic, este un procedeu care este de o gravitate foarte mare.

Atrag atenţia instituţiilor statului să ia măsuri de urgenţă, să facă investigaţii, şi nu numai, ci să facă investiţii masive în sistemul de centralizare şi de control al acestui sistem naţional, care este unul de securitate maximă pentru România.

Apa şi aerul sunt componente vitale pentru securitatea acestei ţări, iar lucrurile nu pot continua în acest fel. Pentru că, de pe 19 decembrie, până s-a detectat un astfel de atac, au trecut ore vitale şi se putea produce o tragedie.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR, Iaşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "Influenţa preşedintelui asupra justiţiei şi declanşarea procedurii de suspendare".

Stimaţi colegi,

Vreau să spun clar de la început. Voi semna, atunci când va fi iniţiată, procedura de suspendare a preşedintelui României, Nicuşor Dan. Nu din orgoliu şi nu din calcul electoral, ci dintr-un motiv de fond: felul în care acest preşedinte înţelege raportul dintre putere şi justiţie este periculos pentru statul de drept.

Anularea alegerilor prezidenţiale, haosul juridic care a urmat, rejudecări, contestări şi neîncrederea generalizată nu sunt accidente. Ele au creat cadrul perfect pentru un proiect politic în care justiţia nu mai este arbitru, ci instrument. Exact acest lucru îl trăim astăzi.

În campanie, Nicuşor Dan a spus public că "preşedintele are influenţă asupra justiţiei". Nu a fost o scăpare. A fost o declaraţie de viziune. Astăzi vedem consecinţele. Din postura de preşedinte, a ales să politizeze tema justiţiei, să anunţe referendumuri şi "reforme" care nu fac decât să pună presiune pe magistraţi şi să transmită un mesaj clar: cine nu se aliniază, devine problemă.

Problema nu este că vorbeşte despre justiţie. Problema este cum o face şi din ce poziţie. Când un preşedinte care a beneficiat de un proces politic viciat vorbeşte despre "ordine" în justiţie, nu mai vorbim de reformă, ci de control. Nu mai vorbim de echilibru între puteri, ci de capturarea uneia dintre ele.

De ani de zile, justiţia din România a fost câmp de luptă între tabere politice, interese din interiorul sistemului şi zone de influenţă tolerate de servicii. Nu adevărul a decis, ci raportul de forţe: cine controlează numiri, cine controlează dosare, cine scapă şi cine cade. Rezultatul îl ştim cu toţii: o ţară vândută bucată cu bucată, în timp ce oamenii simpli au pierdut încrederea în stat.

Astăzi riscăm să nu ieşim din acest cerc, ci doar să asistăm la o redistribuire a puterii. Nu se repară justiţia, se schimbă mâna care apasă pe butoane.

Nu spun că actualul sistem este ireproşabil. Dimpotrivă, justiţia este una dintre marile drame ale României post-decembriste. Dar refuz ideea că soluţia este o nouă subordonare politică, sub semnul unui preşedinte care a spus explicit că are influenţă asupra justiţiei şi acţionează ca atare.

Justiţia nu se "resetează" prin presiune publică, frică şi jocuri de imagine de la Cotroceni.

Pentru toate aceste motive, pentru felul în care înţelege să îşi exercite mandatul domnul Nicuşor Dan, o să semnez acea suspendare a lui.

România are nevoie de o justiţie liberă, nu de o justiţie controlată, de alegeri respectate, nu anulate până iese cineva... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nagy Szabolcs, Grupul parlamentar al UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nagy Szabolcs:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Acum vă rog să vă imaginaţi un scenariu. Unul care se petrece în municipiul Carei, în Nord-Vestul acestei ţări, municipiul în care cetăţenii de etnii şi religii diferite, de ani de zile convieţuiesc paşnic împreună şi în aceste zile se pregătesc de Sfintele Sărbători de Crăciun. Familii de români, maghiari, şvabi şi alte etnii se bucură de evenimentul inedit dedicat acestei aşteptări sfinte şi sărbătoresc în centrul acestui oraş, la Târgul de Crăciun. Bunici, părinţi, copii şi nepoţi, împreună cu prietenii lor, îşi pregătesc sufletele pentru Crăciun, într-un cadru de basm, pregătit cu multă iubire şi atenţie la detalii de către administraţia locală şi alte asociaţii de meşteşugari tradiţionale.

Şi acum imaginaţi-vă că, în această atmosferă de armonie, apare un individ cu gândire primitivă, infectată de o propagandă de ură şi naţionalism fals, promovată de partidele extremiste. Ţelul lui e clar şi îşi găseşte victima rapid, plimbându-se între standurile festive. Sub privirile familiilor care sărbătoreau îşi varsă furia pe primul comerciant pe care l-a zărit vorbind în limba maghiară, pe vânzătorul de kürtős kalács, foarte bine cunoscuţi în Carei.

Imaginaţi-vă cum îl atacă cu o furtună de înjurături dintre cele mai josnice. Imaginaţi-vă cum îl scuipă, nu o dată, ci de mai multe ori, şi reproduce sloganele şovine învăţate pe de rost dintr-un ziar local, principalul promotor al mişcărilor de ură interetnică din Carei. Şi toţi cei prezenţi, care erau martorii acestui eveniment josnic, rămân marcaţi şi de eveniment, dar şi de verdictul forţelor de ordine, care-l scapă pentru acest gest şovin cu o amendă contravenţională de câteva sute de lei pe acest individ.

Aţi reuşit? Aţi reuşit să vizualizaţi acest scenariu? Ei, pentru locuitorii Careiului relatarea de mai sus nu e un joc de imagine, e un vis urât, e coşmarul pe care l-au trăit chiar în zilele trecute. Căci evenimentul prezentat e cât se poate de real.

Familiile careiene au rămas marcate pe viaţă, demnitatea unui om a fost călcată în picioare, iar agresorul se plimbă probabil şi astăzi pe străzi căutând alte victime, după ce a conştientizat cât de uşor scapă, când autorităţile statului confundă xenofobia cu tulburarea liniştii publice.

Acesta este produsul discursului de ură promovat de partidele extremiste, care în judeţul Satu Mare e legitimat de ani de zile şi de PNL.

UDMR va lupta ca lucrurile să se schimbe.

Vrem o ţară unde xenofobia... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi, în faţa dumneavoastră, anunţ că Partidul SOS România se opune semnării tratatului dintre Uniunea Europeană şi statele Mercosur din America de Sud, un acord periculos care condamnă agricultura românească şi trădează interesele fermierilor noştri.

Acest tratat nu este despre cooperare, nu este despre dezvoltare, ci despre sacrificarea producătorilor români şi europeni.

Nu vrem ca România să devină o colonie agricolă şi nici o piaţă de desfacere pentru produse ieftine, obţinute fără reguli, fără standarde şi fără respect pentru consumatori. Fermierii români sunt obligaţi să respecte unele dintre cele mai dure norme din lume: restricţii privind pesticidele, cerinţe costisitoare de mediu, reguli stricte de bunăstare animală. În acelaşi timp, prin acest tratat, ni se cere să acceptăm produse provenite din statele Mercosur - din Brazilia, Argentina, Paraguai, Uruguai -, unde aceste reguli nu există sau sunt ignorate. Aceasta nu este competiţie, este sabotaj economic.

Semnarea acestui acord înseamnă faliment pentru mii de fermieri români, distrugerea fermelor de familie, abandonarea satului românesc şi transformarea României într-o ţară dependentă de importuri, înseamnă pierderea suveranităţii alimentare şi a controlului asupra propriei noastre hrane. Orice stat care renunţă la capacitatea de a-şi hrăni populaţia renunţă, de fapt, la o parte din suveranitatea sa!

Este inadmisibil ca Uniunea Europeană să vorbească despre protejarea mediului, despre tranziţii "juste", să ne bage pe gât Pactul Verde, în timp ce deschide larg porţile pentru produse obţinute prin defrişări masive, utilizarea substanţelor interzise şi exploatarea necontrolată a resurselor. România nu trebuie să fie complice la această ipocrizie.

În acest context, îl somez public pe Preşedintele României, Nicuşor Dan, să renunţe imediat la susţinerea acestui tratat nociv pentru fermierii şi agricultorii români!

Preşedintele României are obligaţia constituţională de a apăra interesele naţionale, nu de a gira politici care lovesc direct în producătorii autohtoni.

România trebuie să spună un "nu" răspicat acestui tratat! Nu ne sacrificăm agricultura şi fermierii şi nu acceptăm decizii luate împotriva interesului naţional! Cer Guvernului României şi tuturor colegilor parlamentari să respingă acest acord şi să apere dreptul românilor de a produce, de a munci şi de a trăi pe pământul lor!

În încheiere, vă doresc tuturor un final de an liniştit, sărbătoarea Naşterii Domnului Nostru Iisus Hristos cu pace şi bucurie şi fie ca noul an 2026 să fie anul naţionaliştilor, al suveraniştilor, al tuturor românilor care îşi doresc o Românie mare, demnă, liberă şi prosperă.

Crăciun fericit şi la mulţi ani!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Vă rog.

Doamna Dumitriţa Albu:

"România nu se termină la graniţă"

Le transmit românilor din afara graniţelor ţării gânduri bune şi urări de sărbători liniştite. Indiferent unde se află - aproape sau foarte departe - sper să-şi păstreze vie legătura cu România, cu familia, cu limba şi cu valorile care ne definesc. Pentru milioane de români, această legătură este singurul lucru care îi face să se simtă, în continuare, acasă.

Şi eu sunt unul dintre sutele de mii de români care aleg de aproximativ 14 ani să vin acasă de sărbători.

Drumul a fost lung. Am stat, la fel ca voi, ore întregi blocată pe autostrăzile din Austria şi Ungaria. Am pierdut timp, am acumulat oboseală şi am trăit aceeaşi incertitudine pe care o cunosc atât de bine românii din afara ţării. Nu este o excepţie, ci o realitate care se repetă de fiecare dată când românii încearcă să ajungă acasă de sărbători sau în concedii. Ea arată lipsa de coordonare şi lipsa de sprijin real pentru cetăţenii români aflaţi în mişcare, mai ales în perioadele aglomerate, precum sărbătorile.

Ştim cu toţii că pentru foarte mulţi români din diaspora, întoarcerea în ţară nu înseamnă doar revederea cu familia. Este şi una dintre puţinele ocazii în care îşi pot rezolva probleme administrative: un buletin, un paşaport, o procură, apostilarea unui document. Lucruri de bază, care le influenţează direct viaţa de zi cu zi.

Pentru aceşti români, documentele de identitate şi serviciile consulare nu sunt simple formalităţi. Sunt vitale. Iar atunci când aceste servicii întârzie sau nu funcţionează, statul român lipseşte exact acolo unde este cea mai mare nevoie de el.

De aceea, rog colegii deputaţi să îmi susţină Propunerea legislativă "La un click distanţă de ambasadă sau consulat", când va ajunge pe ordinea de zi.

Ca deputat ales să îi reprezinte, reafirm angajamentul meu de a susţine drepturile românilor din afara graniţelor, de a lupta pentru servicii publice mai bune, pentru respect, demnitate şi pentru o Românie care să îi primească mereu cu braţele deschise.

România nu se termină la graniţă. Iar datoria noastră, ca parlamentari, este să cerem responsabilitate, coordonare şi asumare politică, pentru ca statul român să funcţioneze pentru toţi cetăţenii săi, oriunde s-ar afla.

Vă mulţumesc.

Şi încă o dată vă urez sărbători fericite!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Sărbători fericite şi dumneavoastră, doamnă deputat!

În continuare dau cuvântul doamnei deputat - dacă tot este pregătită - Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi români,

Am ajuns în pragul sfârşitului de an. Al primului meu an în politica activă. Ca parlamentar împuternicit prin votul şi încrederea voastră să vă reprezint şi să vă apăr interesele în Camera Deputaţilor, şi astăzi, la fel ca în fiecare din cele 357 de zile scurse până acum, gândurile care, deopotrivă, îmi dau putere ori mă macină sunt: "Dacă a meritat?" şi "Dacă am meritat?"

Mai întâi este gândul omenesc, de mamă, dacă a meritat să stau 250 de zile anul acesta, departe de fiul meu de nici 2 ani şi de soţul meu, care se află la Cluj?!

Înfrăţit cu acest gând este cel care mă face să mă întreb, pe drept cuvânt, dacă am meritat? Încrederea ta, demnitatea, privilegiul şi puterea pe care mi le-ai dat prin votul tău?

Sunt gândurile, îndoielile şi temerile sufletului meu în lumea asta politică de la noi, care parcă-i lovită de streche şi bătută-n cap cu maiu - vorba bunicii mele. Fiindcă, în aceste 357 de zile, au fost multe, mult prea multe în care am crezut că lumea asta politică românească este un ospiciu de nebuni.

Însă, apoi, vine celălalt gând. Luminos. Care-mi dă putere şi nădejde, spunându-mi că a meritat.

A meritat să fiu aici, în Parlamentul ţării mele. Ca deputat liber şi independent.

Fiindcă, deşi-s femeie, m-am luptat bărbăteşte pentru protejarea şi promovarea interesului public. M-am bătut pentru apărarea oamenilor vulnerabili, umiliţi şi prejudiciaţi de această guvernare a sărăcirii românilor. M-am luptat cu toate puterile mele şi pentru animalele fără apărare. Pentru dreptul nostru la a simţi româneşte, la credinţă şi opinie liberă. M-am opus cu toate mijloacele mele, puţine, contra asasinilor economici din această coaliţie antinaţională.

În acest an, am muncit în Parlamentul României şi am depus peste 55 de propuneri legislative.

Am înregistrat 20 de interpelări pe probleme grave şi critice.

Am semnat 5 moţiuni, am rostit 12 declaraţii politice şi am luat cuvântul de 23 de ori în plen, în cuprinsul cărora le-am spus verde-n faţă ceea ce am simţit că şi tu le-ai fi spus. Că sunt autorii dezastrului în care ne aflăm şi că vor plăti pentru faptele lor cinice şi ticăloase.

Am trimis peste 2.000 de sesizări, adrese, solicitări şi plângeri către instituţii precum ministere, ANSVSA, Parchet.

Am efectuat şi 8 opt anchete parlamentare în centre de exterminare ale animalelor fără apărare.

Am vizitat centre pentru victimele violenţei domestice şi centre mamă-copil.

Ca parlamentar condamn vehement cele 58 de femicide, mame ucise sub ochii propriilor copii. Un stat care a eşuat, nimeni nu a răspuns; copiii rămaşi în urmă plătesc preţul toată viaţa, acela de a creşte fără mama lor.

Am fondat mişcarea UNIT - Uniunea Naţională pentru Inovaţie şi Tradiţie -, pentru a uni forţele românilor şi împreună a construi o Românie bazată pe valori, credinţă şi soluţii reale şi necesare.

În 2026 voi continua această luptă şi vă aştept alături de mine!

Vă doresc sărbători în tihnă, cu sănătate, credinţă şi curaj!

La mulţi ani! (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege, stimaţi colegi parlamentari,

Educaţia din România nu este un câmp de bătălie politică şi nici nu trebuie transformată într-un instrument de confruntare. Este, înainte de toate, un contract moral între stat şi generaţiile care vin. Un contract care cere consecvenţă, luciditate şi mai ales timp.

Ştim cu toţii că sistemul educaţional se confruntă cu probleme structurale vechi: inegalităţi între mediul urban şi rural, abandon şcolar, programe încărcate, presiune pe profesori şi lipsa unei legături reale între şcoală şi piaţa muncii. Aceste realităţi nu au apărut peste noapte şi nici nu pot fi rezolvate prin soluţii pripite sau prin zgomot politic.

Este important să înţelegem că educaţia nu se reformează prin sloganuri şi nici prin schimbări bruşte de direcţie. Se reformează prin stabilitate, dialog cu profesorii, părinţii şi elevii, prin investiţii inteligente şi prin politici care se văd în timp, şi nu de la o săptămână la alta.

România are nevoie de un sistem de educaţie care să formeze oameni liberi, competenţi şi responsabili, nu doar absolvenţi cuprinşi în statistici. O educaţie care să cultive gândirea critică, respectul pentru muncă şi încrederea în propriile forţe. O educaţie care să fie adaptată condiţiilor economice actuale, dar ancorată în realităţile noastre socioculturale. O educaţie care să răspundă provocărilor viitoare.

În locul disputei politice, este nevoie de continuitate. În locul acuzaţiilor, este nevoie de răbdare şi corecţii oneste. Şi cel mai important - este nevoie de seriozitate, dar şi de un buget corect.

Educaţia nu aparţine unui Guvern, unui ministru sau unui mandat. Educaţia aparţine României. Iar datoria noastră este să o protejăm de improvizaţie şi să o construim cu responsabilitate pentru copiii de azi şi pentru România de mâine. Consider că educaţia trebuie privită în cheia strategiei naţionale, să beneficieze de bugete care să conducă la atingerea obiectivelor, şi nicidecum la peticire.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Nu este prezent.

Domnul deputat Andrei Csillag?

Nu este.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, neafiliaţi?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Sănătatea mintală este o urgenţă reală"

Depresia şi anxietatea nu sunt simple stări şi nu sunt "momente de slăbiciune" - sunt afecţiuni serioase care afectează viaţa a mii de români şi care, din păcate, pot duce la tragedii ireversibile atunci când sunt ignorate.

În România, anual, 1.700 de persoane îşi pierd viaţa prin sinucidere. În spatele acestor cifre se află oameni care au suferit în tăcere, familii distruse şi comunităţi marcate profund. Majoritatea acestor cazuri sunt strâns legate de boli mintale precum depresia şi anxietatea, afecţiuni care sunt subdiagnosticate, insuficient tratate în ţara noastră.

Tragedia recentă a unei tinere din Oradea ne reaminteşte dureros că suferinţa psihică nu este întotdeauna vizibilă. Mulţi oameni zâmbesc în exterior, dar duc lupte grele în interior. Atunci când societatea nu oferă un sprijin real, consecinţele pot fi fatale.

Este momentul s-o spunem răspicat - sănătatea mintală poate să devină o prioritate naţională. Avem nevoie de servicii de sănătate mintală accesibile în toate judeţele, de educaţie, informare, dar mai ales eliminarea stigmatizării care îi face pe oameni să se teamă să ceară ajutor.

Depresia nu este o ruşine, este o boală. O boală care poate fi tratată dacă intervenim la timp.

Avem datoria, ca decidenţi, să transformăm empatia în politici concrete şi să acţionăm înainte ca vieţi să fie pierdute.

Le doresc tuturor românilor sănătate, linişte, grijă unii faţă de alţii, sărbători cu pace şi speranţă!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"La Cotroceni avem o marionetă ce lucrează împotriva poporului român şi pentru interesele Ucrainei"

Astăzi, România are un preşedinte care nu negociază, nu condiţionează şi nu apără nimic românesc. Spune da automat, semnează fără să întrebe şi execută fără să clipească. Astăzi, România nu mai are o voce proprie în deciziile mari, are doar o semnătură pusă la timp pentru alţii.

Ni se cere acum să dăm 4,4 miliarde de euro Ucrainei în următorii patru ani. După ce, în ultimii trei ani, am dat deja 1,4 miliarde. În total, aproape şase miliarde de euro scoase dintr-o ţară care este praf economic şi social. O ţară cu spitale care se închid, cu şcoli care abia supravieţuiesc, cu oameni care muncesc mai mult şi trăiesc mai prost.

Şi mă întreb, de unde vin aceşti bani? Din ce buget? Din ce economie? Din ce viitor al copiilor noştri? Pentru că nu vorbim despre bani virtuali, vorbim despre taxe, împrumuturi, inflaţie şi sărăcie.

Mai grav este că România ajunge să plătească şi contribuţiile altor state. Ungaria, Slovacia, Cehia. State care au spus clar nu. State care au la conducere oameni ce au înţeles că rolul unui lider este să îşi apere propriul popor, nu să îşi sacrifice ţara pentru conflictele altora. Acolo există patriotism politic. Aici există slugărnicie.

Ni se spune că aceşti bani vor fi recuperaţi cândva, prin reparaţii de război plătite de Rusia. O singură clauză, ipotetică, fără garanţii reale. Aceasta nu este strategie, este o poveste spusă românilor ca să tacă.

Dar România nu este o colonie financiară şi nu este un bancomat geopolitic. România are dreptul să spună stop. Are dreptul să pună pe primul loc oamenii ei, economia ei, viitorul ei.

Avem nevoie de lideri care să stea drept, nu de marionete precum cel de la Cotroceni, care se mişcă atunci când cineva trage sforile.

Astăzi avem nevoie de o politică externă care începe cu România şi continuă cu restul lumii, nu invers.

Dar, din păcate, România astăzi nu există.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, fiind epuizată lista, mai întreb colegii care au fost apelaţi dacă între timp au venit în sală.

Domnul deputat Popa Cristian, Grupul parlamentar POT? Nu este.

Domnul deputat Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar SOS România? Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Statul are datoria să fie mereu cu un pas înaintea problemelor, nu cu trei paşi în urma lor. Contractul social pe care îl avem cu românii, ca decidenţi, presupune ca - la nivelul tuturor autorităţilor - să existe o garanţie în ceea ce priveşte capacitatea de a acţiona preventiv, nu doar de a reacţiona în faţa faptului împlinit.

Ce s-a întâmplat recent la Cluj-Napoca, unde două cazuri de lepră au fost confirmate la două surori originare din Asia, venite la muncă în România, e un semnal că responsabilitatea statului român trebuie să treacă din zona de superficialitate la rigoare.

După mai bine de 40 ani de când lepra a fost eradicată în ţara noastră, faptul că a sunat alarma de securitate sanitară ne obligă să ne reamintim că doar paza bună trece primejdia rea.

România aduce anual zeci de mii de muncitori din afara Uniunii Europene. Potrivit datelor oficiale, anul trecut erau înregistraţi peste 140.000 de angajaţi care lucrează legal pe teritoriul românesc. Avem nevoie de ei, economia noastră are nevoie de ei, multe domenii nu mai pot funcţiona fără această forţă de muncă, iar aici discuţia despre lipsurile pieţei nu suportă argumente ipocrite.

În ciuda fluxului mare de migranţi, nu avem un program naţional de screening medical pentru aceştia, cum nu avem nici pentru solicitanţii de azil sau refugiaţi. Zero. Ne bazăm pe declaraţii pe proprie răspundere şi pe un control formal de medicina muncii, care nu este gândit să depisteze boli infecţioase "de import".

Dragi colegi,

Lepra e o boală rară, care, da, astăzi se tratează şi se vindecă, însă cazurile de la Cluj ridică o întrebare legitimă: ce facem concret ca să prevenim crize sanitare, nu doar să reacţionăm la ele?

Specialiştii atrag atenţia că acum, în unele zone ale lumii, există boli endemice, documentate inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Nu e nimic ruşinos în a recunoaşte o vulnerabilitate. Ruşinos este să nu construim bariere sanitare solide şi necesare.

Solicit, aşadar, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii să vină cu o propunere coerentă pentru derularea unui program de screening medical prin care să protejăm şi populaţia din România şi pe cei care vin să muncească aici. O propunere care să cuprindă un inventar de analize de bază pentru cetăţenii străini, protocoale clare şi aplicabile, responsabilităţi împărţite între stat, angajatori şi agenţiile de recrutare.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Stimaţi colegi,

În continuare voi da citire numelor deputaţilor care au depus declaraţii în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, George-Adrian Popa, Ştefan-Alexandru Băişanu, Romeo-Daniel Lungu, Ion-Alin Tomoescu, Mircea-Vasile Govor, Nicolae-Adrian Bara, Virgil Alin Chirilă.

Declaraţii depuse în scris de Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Andrei-Cosmin Guşă, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Dorel Vulpoiu, Cristina-Emanuela Dascălu, Petre Puşcaşu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Aneta Matei, Simona-Geanina Pistru-Popa, Călin-Graţian Gal, Marcel Vela.

Declaraţii depuse în scris de Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, Florin Caragaţă, Sorin Oltenaşu, Elena-Laura Toader, Verginia Vedinaş, Mihai Ţiu.

De la neafiliaţi: doamna deputat Raisa Enachi.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, şedinţa noastră se încheie, dar nu înainte de a vă ura tuturor un Crăciun fericit, cu credinţă în Dumnezeu, pace în suflet şi gând bun pentru România!

Să ne ajute Dumnezeu să ne facem datoria faţă de neam şi ţară!

Dumnezeu să binecuvânteze România!

La mulţi ani!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi!

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 186.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat pentru ora 11.30; la încheiere au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observaţii. Nu.

Mulţumesc.

Înainte de a intra în ordinea de zi, spunem la mulţi ani colegilor noştri care îşi sărbătoresc ziua de naştere: Dan-Mihai Nicolae, de la POT - la mulţi ani! - şi domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu, de la USR.

La mulţi ani, stimaţi colegi, să fiţi sănătoşi!

Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 95/2025.

Dau cuvântul domnului deputat Răducanu Sebastian, preşedintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul comisiei şi proiectul de hotărâre.

Vă rog.

Domnul Sebastian Răducanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport privind validarea unui mandat de deputat

Comisia de validare a luat la cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului Ion-Marcel Ciolacu, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, pe lista Partidului Social Democrat, la alegerile din 1 decembrie 2024.

Potrivit prevederilor art. 233 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, "Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport".

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatului şi având în vedere lista supleanţilor comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central şi adresa Partidului Social Democrat, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat devenit vacant şi propune validarea mandatului de deputat pentru:

- doamna Matache Oana, Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău, candidat pe lista Partidului Social Democrat.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum şi adoptarea hotărârii anexate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc mult.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii cu privire la raportul Comisiei de validare? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile au fost finalizate.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2026; PHCD 100/2025.

Invit la cuvânt pe domnul deputat, chestor al Camerei Deputaţilor, domnul Romeo Lungu, pentru prezentarea raportului.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Da, mulţumesc doamnă preşedinte.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2026.

Bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2026, finanţat de la bugetul de stat, se stabileşte la suma de 989.901 mii lei credite de angajament şi la suma de 634.616 mii lei credite bugetare, din care:

Cheltuieli curente:

- credite de angajament - 561.809 mii lei;

- credite bugetare - 561.809 mii lei.

Cheltuieli de personal: 405.959 mii lei.

Bunuri şi servicii: 101.749 mii lei.

Alte transferuri: 185 mii lei.

Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile: 707 mii lei.

Asistenţă socială: 50.000 mii lei.

Alte cheltuieli: 3.209 mii lei.

Cheltuieli de capital: 428.092 mii lei.

Pentru funcţionarea Institutului Român pentru Drepturile Omului este repartizată suma de 2.246 mii lei, credite de angajament şi credite bugetare.

Bugetul de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii în anul 2026 cuprinde, la venituri, suma de 13.500 mii lei, iar la cheltuieli suma de 28.154 mii lei, diferenţa fiind acoperită din disponibilităţile înregistrate în anul precedent.

Veniturile realizate de Camera Deputaţilor vor fi reţinute integral de către aceasta pentru acoperirea unor cheltuieli curente şi de capital aferente activităţilor finanţate din venituri proprii, organizate cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Numărul de personal salarizat din venituri proprii se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în funcţie de necesităţi şi de veniturile realizate.

Detalierea bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale Camerei Deputaţilor în anul 2026 este prezentată în Anexa nr. 2.

Bugetul Camerei Deputaţilor, adoptat prin prezenta hotărâre, se transmite Guvernului, în vederea includerii lui în bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci a fost o prezentare generală a acestui raport. El se află în comisia de specialitate. În momentul de faţă se finalizează dezbaterile şi, ulterior, după ce ne ajunge raportul de la comisia de specialitate, vom dezbate şi acest raport prezentat de dumneavoastră.

1. Reexaminarea Legii privind plata pensiilor private, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 676 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 12 decembrie 2025; PL-x 320/2025; caracter organic; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente.

Potrivit prevederilor art. 118, această lege urmează să fie dezbătută, aşa cum am spus, în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea legii.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru muncă, da?

Doamna Adomnicăi, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul dispoziţiilor art. 139 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, în procedură de urgenţă, cu reexaminarea Legii privind plata pensiilor private, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 676 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea, adoptată de Parlament la data de 15 octombrie 2025, are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru autorizarea, organizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private, avizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul instituţiilor de credit pentru desfăşurarea activităţii de depozitare şi de custodie a activelor fondurilor de plată a pensiilor private, respectiv avizarea auditorilor financiari, pentru activitatea desfăşurată în calitate de auditor al furnizorilor de pensii private şi a fondurilor de plată a pensiilor private, precum şi avizarea/autorizarea, funcţionarea, supravegherea şi controlul agenţilor de marketing.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea cu amendamente, ca urmare a reexaminării, în şedinţa din 17 decembrie 2025.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea Legii privind plata pensiilor private, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

177 de colegi pentru, 2 colegi votează împotrivă, un coleg se abţine. Adoptat.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Matieş Călin-Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Chiar dacă Grupul AUR s-a angajat faţă de cetăţenii României "Opoziţie totală - opoziţie naţională", dar aici e la mintea cocoşului că n-ar trebui un asemenea proiect de lege să fie.

Dacă îl vedem pe domnul Bolojan acum şi Guvernul, acest Guvern PNL-PSD-USR-UDMR, că încearcă, prin toate modurile, să ia banii românilor, vedem şi acum, la Pilonul II, Pilonul III.

Dragi colegi,

Fac parte din generaţia "decreţeilor".

Când am ales ca banii mei să fie împărţiţi în Pilonul I şi Pilonul II, m-am gândit: de la Pilonul I nu pot să-mi iau toţi banii, dar la Pilonul II pot. Ei, ia că nu se poate!

Mai mult de atât, când vin cu o pensie suplimentară, Pilonul III, şi vreau să-mi asigur o bătrâneţe liniştită, şi nu pot să-mi iau nici banii aceia, pentru că domnul Bolojan, împreună cu acest Guvern PNL-PSD-USR-UDMR, vor să ţină toţi banii pentru dânşii. Pentru că unde se investesc banii aceştia din Pilonul I, Pilonul II şi Pilonul III? Se investesc în bugetul României, prin acele certificate de tezaur.

De aceea, dragi prieteni, v-aş ruga, votaţi împotrivă!

Oamenii trebuie să-şi primească banii, pentru care au plătit şi au suferit atâţia ani!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Sigur că e o discuţie extrem de aplicată, spun eu, şi ar trebui să fie raţională.

E vorba despre bolnavii de cancer. Cum iniţial legea a trecut, ar fi putut să-şi primească 100% acele fonduri pe care le-au depus în zona de administrare privată.

Curtea ne spune că există o problemă între bolnavi, nu între cei bolnavi şi cei care nu au probleme de sănătate, în sensul că am strâns prea mult, rezumând, doar pentru bolnavii de cancer.

Şi atunci, în opinia mea, trebuie să extindem şi să dezvoltăm pentru bolnavii cu forme grave, pe care le poate defini Ministerul Sănătăţii.

Practic, dumneavoastră, acum, îi condamnaţi la moarte. Pentru că oamenii şi-au adunat banii din salarii, în 10-15 ani; sunt bani personali, sunt bani privaţi, pe care, într-o situaţie de criză, pe cale de excepţie, ar trebui ca legiuitorul să le permită să şi-i folosească pentru a se trata din perspectivă medicală.

Eu am fost diagnosticat, în 2014, cu acest diagnostic sever, cancer, operat 8 ore, chimioterapie - în România, să ştiţi! - la un spital privat, "Sfântul Constantin", din Braşov. Am avut marele noroc că am dat peste o echipă medicală extrem de profesionistă, medic chirurg Bogdan Moldovan, medic oncolog Eugen Baciu.

Şi atunci, dacă nu lăsăm posibilitatea acestor oameni să-şi folosească propriile fonduri, pentru a se trata din perspectivă medicală, înseamnă că îi condamnăm la moarte.

Eu am depus şi un amendament, pe care o să-l susţin, în sensul de a majora plaja celor care ar trebui să primească aceşti bani, 100%, din fondurile private.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Dezbaterile adevărate au fost acum o lună, când am votat legea. Nu vorbim aici despre faptul că ia cineva banii sau nu îi ia. Toată lumea a contribuit la un fond de pensii şi pensie trebuie să fie. Iar pensia, ştim cu toţii că vine lunar, nu vine toată odată.

Mai mult decât atât, puteţi opta pentru o pensie viageră, iar dacă la finalul vieţii - lungă v-o doresc să fie! - mai rămâne ceva, moştenitorii vor putea să primească restul, conform legii.

Despre decizia Curţii, nu vorbeşte despre discriminare sau nediscriminare între bolnavi, ci vorbeşte despre nediscriminare în ansamblul legii şi a corpului cetăţenesc.

Cetăţenii sunt şi cei bolnavi, şi cei sănătoşi.

Prin urmare, o lege trebuie să fie nediscriminatorie pentru toţi.

Aici este adevărul din motivarea Curţii şi nu putem să punem o categorie, chiar în nevoie, mai presus de ceilalţi cetăţeni ai ţării noastre.

Prin urmare, vă recomandăm să votaţi această formă a legii şi, după ce trece evaluarea OECD, cu siguranţă iniţiativa parlamentară va stărui îndelung şi asupra acestei legi, modificând-o în fel şi chip, după cum doriţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Suntem în procedură de urgenţă.

A fost o intervenţie de la Grupul parlamentar AUR. (Vociferări)

Poftim?

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Pe timpul celor de la SOS!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu, nu! Haideţi că astăzi...

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Pe timpul Grupului parlamentar SOS România!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

N-am înţeles!

Domnule chestor, vă rog!

(Consultări cu domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.)

Domnul Velcescu Florin-Bogdan, pe timpul Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc colegilor de la SOS pentru această oportunitate.

Vreau să vă mai spun încă o dată ceea ce am spus şi data trecută, faptul că aceasta este o naţionalizare mascată a Pilonului II şi III, pentru că acolo este spus la general, nu se face distincţia.

Şi mi se pare fascinant că discutăm aici despre nuanţe, de cronica bolii sau nu, cronicitatea ei.

Ar trebui să discutăm despre miliardele care sunt sifonate de actualul Guvern, ar trebui să discutăm despre miliardele care pur şi simplu sunt "parcate" în titlurile de stat.

Nu discutăm despre ceea ce contează, nu discutăm despre faptul că îi descurajaţi pe cei care vor să economisească, îi descurajaţi pe cei care vor să susţină aceste forme de economisire.

Şi vă întrebaţi, peste 2-3 ani, de ce nu mai avem capacitatea să ne autofinanţăm aceste forme de economisire.

Eu sper să vă reveniţi şi, într-un final, să vă daţi seama că această lege trebuie amendată şi trebuie abrogate anumite aspecte din ea, dacă nu cu totul.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem un amendament respins.

Dacă doriţi să-l susţineţi?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Dar ştiţi că fiecare regulă implică şi excepţii. Şi legile sunt pline de excepţii de la regulă. Aşa că şi această lege ar putea să facă o excepţie de la regulă, când vorbim de bolnavii...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi referire la amendament!

Domnul Dumitru Coarnă:

... cu afecţiuni grave medicale.

Eu am înlocuit sintagma "bolnavi de cancer" cu sintagma "afecţiuni medicale grave".

Şi avem, la nr. crt. 1 din anexă, la art. 55, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

"Prin excepţie de la alin. (1), bolnavul cu afecţiuni medicale grave poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal, sub formă de plată unică".

Deci e vorba de activul său personal, de banii lui.

Nu-i condamnaţi la moarte, lăsaţi-i, daţi-le o şansă să mai trăiască!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

77 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 133 de colegi se abţin, un coleg care nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în varianta propusă de comisiile sesizate în fond.

Reluăm proiectul cu Camera Deputaţilor, cu bugetul.

A ajuns şi raportul de la comisiile de specialitate.

Şi am să întreb dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină. Nu.

Doamna Oana Murariu (de la prezidiu):

Ba da, domnul Dimitriu!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Dumitriu Alexandru.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Ştiu că înainte se citeşte raportul care este adoptat în comisie.

Înainte am avut o prezentare generală.

Acum trebuia să avem citirea raportului.

Dar dacă consideraţi că s-a îndeplinit această procedură, mergem mai departe.

Grupul USR va vota împotriva propunerii de buget, pentru că vorbim despre un buget care este mai mare cu 20% faţă de bugetul pe anul trecut.

Mi se pare inadmisibil - unu la mână! - că nu am discutat la nivel politic cu partenerii de guvernare chestiunea aceasta. Dar, oricum, o majorare, chiar şi discutată, cu 20%, n-ar fi fost votată de USR!

Doi la mână, mi se pare anormal să vorbim despre tăieri, despre creşteri de taxe, iar în Parlament PSD, care conduce Parlamentul în acest moment, Camera, să propună un astfel de buget. Este inadmisibil şi cred că este o bătaie de joc pe care o arătaţi faţă de români, care se văd văduviţi de multe sume de bani!

Deci, vă rog frumos, fie îl retragem de pe ordinea de zi, într-o formă sau alta, fie, vă rog frumos să îl respingem, pentru că este anormal! (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Velcescu Florin-Bogdan, de la AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Observ că s-a conturat o opoziţie în USR.

Să înţeleg că membrii dumneavoastră din Biroul permanent sunt împotriva dumneavoastră, sau cum?!

Înţeleg că una votaţi în Biroul permanent, alta vă doriţi să votaţi în plen?!

Foarte bine, ne bucurăm! Înseamnă că astăzi veţi vota împotrivă şi că nu veţi accepta să meargă 50 de milioane de lei către 520 de parlamentari pentru pensii speciale.

Înţeleg că USR-ul va vota împotrivă, da? Am înţeles bine.

În altă ordine de idei, cred că am reparat clădirea asta în fiecare an de nişte multe sute de milioane.

Cred că ar trebui să ne uităm câte maşini are acest Parlament, cât consumă ele, câţi şoferi stau degeaba şi cred că ar trebui să ne uităm inclusiv la protocolul ăla din Biroul permanent.

Vă plac sendvişurile din Biroul permanent, da, sunt bune?!

Domnule de la PSD, că nu vă dau numele, că ar trebui să vă dau drept la replică, sunt foarte bune! (Vociferări.)

Poftim?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să nu mai dialogaţi cu sala!

Mulţumesc.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Aveţi dreptate!

Îmi cer scuze!

Încă o dată. N-am înţeles dacă tăierile astea se fac doar de la mame, doar de la foştii deţinuţi politici, doar de la cei care sunt în nevoie.

Dacă chiar vreţi să faceţi economie, veţi găsi modalitatea prin care să faceţi tăieri, inclusiv la bugetul Camerei Deputaţilor.

Am înţeles că vreţi să tăiaţi 10% din forfetare. De ce nu 50%?! De ce doar 10%?! De ce nu 25%?! De ce nu 30%?! Cum aţi ajuns la cifra asta de 10%?!

Vă asumaţi răspunderea pentru ea, nu?

Haideţi să vedem un proiect de lege, dacă sunteţi aşa de bărbaţi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În continuare invit la cuvânt pe domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe, domnul Bogdan Huţucă, sau un coleg de la Comisia pentru buget, finanţe, pentru prezentarea raportului care ne-a ajuns.

Domnule preşedinte Huţucă Bogdan, vă ajut eu cu raportul.

(Domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă ia raportul de la prezidiu.)

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2026

În şedinţa din data de 22 decembrie 2025, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât să transmită Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2026.

În urma examinării proiectului de hotărâre, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaţilor pe anul 2026, în forma prezentată.

În timpul dezbaterilor s-au semnalat următoarele observaţii:

- cheltuielile de deplasare pentru anul 2026 sunt mai mari decât în anul 2025, motiv pentru care se impune un amendament pentru a stabili cheltuielile la nivelul anului precedent;

- cheltuielile de personal sunt mai mari în anul 2026. Este necesară prezentarea unei situaţii privind reorganizarea activităţii şi evoluţia cheltuielilor de personal;

- prezentarea situaţiei privind suma forfetară şi influenţa acesteia asupra bugetului anului 2026;

- cheltuielile de întreţinere a clădirii Palatului Parlamentului sunt mai mari în anul 2026. Este necesară justificarea mai detaliată a acestora.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre există obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic, dacă există obiecţii? Nu. Adoptat.

Articolul 2? Nu. Adoptat.

Articolul 3? Adoptat.

Articolul 4? Adoptat.

Anexa nr. 1? Adoptată.

Anexa nr. 2? Adoptată.

Am încheiat dezbaterea pe articole.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Am să-l invit la cuvânt pe domnul Csoma Botond, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Pe procedură, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aş dori să propun două modificări în ordinea de zi.

PL-x 150/2023 (Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general), aflat pe poziţia 13, aş propune să-l mutăm pe poziţia 25. Asta ar fi prima propunere.

Şi a doua propunere...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Aveţi consens?

Domnul Csoma Botond:

Nu, trebuie să votăm.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu. Bun.

Atunci vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Votăm prima propunere făcută de domnul lider Csoma Botond.

Să înceapă votul!

156 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 62 de colegi se abţin.

Adoptată.

Vă rog, a doua propunere.

Domnul Csoma Botond:

A doua propunere.

Proiectul de Lege PL-x 198/2023, aflat la poziţia 20, propunerea ar fi să-l mutăm la poziţia 15 şi să şi ajungem la...

Voci din sală:

PL-x 414/2025!

Domnul Csoma Botond:

414, pardon, PL-x 414/2025 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 83 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023), să-l mutăm de pe poziţia 20, pe poziţia 15, şi să ajungem la dezbaterea lui în acest plen.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vom vota pentru această modificare, iar în cazul în care nu reuşim să ajungem, am să vă rog să veniţi să solicitaţi prelungirea timpului de lucru, la momentul respectiv.

Mulţumesc.

Să înceapă votul!

159 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 59 de abţineri.

Adoptată.

2. Continuăm cu reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind transmiterea unor terenuri din proprietatea publică a statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, în proprietatea publică a Municipiului Braşov, Judeţul Braşov; PL-x 434/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Invit la cuvânt, pentru prezentarea raportului, pe domnul preşedinte Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedintă,

În baza prevederilor art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, prin adresa PL-x 434 din 22 decembrie 2025, Comisia pentru învăţământ, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie au fost sesizate, în fond, cu Legea privind transmiterea unor terenuri din proprietatea publică a statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov în proprietatea publică a Municipiului Braşov, judeţul Braşov, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituţie.

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea transmiterii unor terenuri aflate în administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", din domeniul public al statului, în domeniul public al Municipiului Braşov şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Braşov, judeţul Braşov, în vederea realizării unor obiective de investiţii.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 17 decembrie 2025.

În urma reexaminării cererii Preşedintelui României, legea a fost transmisă spre promulgare şi, în urma opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în sensul adoptării cererii de reexaminare şi adoptare a legii, cu amendamentele admise prevăzute în anexă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi şi un timp pentru dezbatere.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Două minute, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

225 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă.

Adoptat.

Dezbateri generale?

Nu doreşte să ia cuvântul...

(Domnul deputat Robert Alecu solicită să ia cuvântul.)

Avem o solicitare, din partea domnului deputat Alecu Robert, neafiliat.

Am să vă rog, stimaţi colegi, în momentul în care doriţi să luaţi cuvântul, să solicitaţi în timp real.

Şi domnul deputat Tanasă Dan, de la AUR, urmează.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Acest proiect demonstrează peste măsură că progresismul pe care îl îmbrăţişează tot mai mulţi membri ai acestei Camere nu înseamnă progres, ci înseamnă regres.

Am văzut săptămâna trecută că acest progresism înseamnă, de fapt, regres cultural, regres al conştiinţei, iar acum vedem că înseamnă şi regres al cercetării româneşti.

De astăzi, pe lângă vina pe care o aveţi faţă de cum v-aţi raportat la cercetarea românească, în ultimele decenii, aveţi şi vina că le deposedaţi de terenuri vitale pentru desfăşurarea activităţii lor.

Sigur, cu toţii ne dorim infrastructură, dar nu orice fel de infrastructură, nu oricum, nu oriunde, nu cu orice preţ.

În acest caz, argumentul infrastructurii nu stă în picioare, pentru că institutul era acolo înainte să se fi construit cartierele rezidenţiale care astăzi necesită căi de acces facilitate.

Nu poţi construi fără un plan urbanistic şi apoi să justifici orice compromis, invocând nevoia de drumuri.

Dacă acceptăm acest precedent, mâine orice institut poate fi sacrificat, sub numele dezvoltării infrastructurii, sub numele nevoii de drumuri.

Eu nu pot vota acest proiect care transformă cercetarea românească într-o victimă colaterală a improvizaţiei administrative.

Votul meu va fi împotrivă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

De 36 de ani distrugeţi în mod intenţionat tot ce înseamnă staţiuni de cercetare, pentru că acestea reprezintă politica şi strategia PSD, PNL, UDMR şi USR, de 36 de ani - să distrugeţi fără să puneţi nimic în loc.

Sigur că da, aşezările umane, aglomeraţiile acestea urbane se dezvoltă, fără doar şi poate. Se dezvoltă pentru că privatul construieşte, nu pentru că voi, cei de la PSD, sau de la PNL, sau de la USR, sau de la UDMR, construiţi ceva.

Şi, sigur că da, e necesar să asigurăm dezvoltarea urbană în România, doar că aceasta se face pe spatele îngropării cercetării, chestiune pe care noi, cei de la AUR, nu o susţinem, în niciun caz.

Sigur că da, dacă nu vom vota acest proiect, o să spuneţi că suntem împotriva dezvoltării.

Tocmai de aceea, noi, cei de la AUR, o să-l susţinem, şi la Braşov, şi în alte locuri, însă vă spunem că ceea ce faceţi este un gest criminal împotriva dezvoltării din România.

Batjocoriţi cercetarea în România, îi batjocoriţi pe cercetători, pentru că ăsta e nivelul vostru!

Vă limitaţi doar să importaţi tehnologie. Noi, cei care înainte de 1989 aveam numeroase staţiuni de dezvoltare, de cercetare, şi aveam cercetători, academicieni, vă bateţi joc şi de acest sector, la fel cum v-aţi bătut joc şi de multe alte industrii, de agricultură, de industria de armament, textile şi aşa mai departe. Că aceasta este strategia PSD şi PNL, braţ la braţ cu USR, de distrugere sistematică a tot ce înseamnă industrie şi dezvoltare, şi cercetare, în România.

O să susţinem acest proiect, pentru că este benefic pentru Braşov, pentru judeţul Braşov, pentru aşezarea, aglomeraţia urbană a Braşovului şi tot ce înseamnă zona limitrofă a municipiului Braşov.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Regimul juridic al trecerii bunurilor imobiliare, al terenurilor, dintr-un domeniu în altul, este reglementat de Codul administrativ. Acest Cod administrativ instituie nişte reguli cu valoare de principiu. Este vorba despre faptul că toate transferurile, toate trecerile se fac prin acte administrative.

Vă rog să observaţi că suntem în situaţia în care se practică...

Regăsim două practici. Una, regula, când se respectă Codul administrativ şi se apelează la hotărâri de Guvern sau la hotărâri ale consiliilor locale şi judeţene.

Şi a doua, excepţia, care vine, aşa, ca o soluţie de nişă, o soluţie prin care se urmăreşte şi se realizează, până la urmă, corectarea unor crase nelegalităţi care se întâmplă cu anticipaţie.

Înţeleg care e situaţia proprietarilor care deţin..., că s-au construit imobile. Dar care-i vina noastră?

Să încurajăm, prin votul nostru, în continuare, astfel de practici?

Eu nu cred că este cea mai bună soluţie, măcar pentru viitor, pentru că, pentru prezent, înţelegem că e o situaţie excepţională, înţelegem că e vorba de proprietari care până la urmă n-au nicio vină, dar pentru ca să rămânem stat de drept trebuie să respectăm, dragi colegi, principiile Constituţiei şi ale legilor care sunt în vigoare. E prima condiţie sine qua non a unui stat de drept.

Vom susţine şi noi proiectul, din solidaritate cu acei cetăţeni, din solidaritate cu colegul nostru, care l-a semnat, deputatul de Braşov, dar măcar pe viitor să n-o mai facem.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coliban Allen, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am ascultat ce au zis antevorbitorii mei, care nu cred că au citit textul iniţiativei, deşi este a doua oară în Parlament, în dezbatere.

Este vorba despre transferul unor bucăţi de teren care sunt necesare amenajării unui nod rutier de conexiune la centură a arterei numită Strada Institutului. Este strada pe care se dezvoltă infrastructura pentru sănătate în Braşov, unde sperăm, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să avem Spitalul Regional şi Spitalul de Pneumoftiziologie şi Boli Infecţioase.

Nu se distruge cercetarea. Transferăm nişte bretele de acces la centură, pentru a putea fi amenajată infrastructura rutieră.

Însă este incredibil şi probabil că este un caz de dublă personalitate să avem un coleg care este iniţiator al acestei legi, şi-a pus semnătura pe această lege, şi vine la tribuna Parlamentului să-şi critice propria iniţiativă. (Vociferări.)

Da, dumneavoastră, sunteţi deputat de Braşov şi veniţi, iniţiator, să vă criticaţi propria iniţiativă. (Arată spre domnul deputat Dan Tanasă.)

Cam ăsta e nivelul la care ştiu să facă politică cei de la AUR. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Avem 13 amendamente admise şi două anexe.

Dacă la titlu există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Dacă de la marginal 2 la 13 există obiecţii? Nu. Adoptate.

Pentru Anexa nr. 1? Nu sunt obiecţii. Adoptată.

Anexa nr. 2? Nu sunt. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

10. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului; PL-x 565/2024/2025; caracter organic; procedură de urgenţă.

Nu avem amendamente în cadrul raportului.

Comisia pentru muncă sau Comisia juridică.

Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna Adomnicăi.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În temeiul art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplinări şi imunităţi, prin adresa PL-x 565/2024, au fost sesizate cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului, ca urmare a cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Legea are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri privind asigurarea personalului necesar desfăşurării activităţilor specifice pentru acoperirea volumului crescut de activitate generat de înlocuirea infrastructurii informatice la nivelul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a aprobat cererea de reexaminare, şi a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului, în şedinţa din 17 decembrie 2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 142 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii comisiilor au acceptat cererea de reexaminare şi au hotărât să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care propun adoptarea legii, în forma adoptată de Senat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul lider Popa Ştefan-Ovidiu.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să prelungim programul de lucru până la finalizarea dezbaterilor asupra PL-x 306/2025 (Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2025 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România). Se află pe poziţia 19.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

213 voturi pentru, 3 abţineri.

Adoptat.

Timpul a fost prelungit pentru astăzi.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu (din sală):

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură şi dumneavoastră?

Vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Dacă tot a dat munca în voi, prepun să prelungim programul de lucru până la epuizarea ordini de zi, adică să fie treaba treabă, până la final. (Aplauze.)

Vă rog să supuneţi la vot prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bun.

Supunem la vot propunerea făcută.

Să înceapă votul!

73 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 139 de colegi se abţin, un coleg care nu votează.

Propunerea a fost respinsă.

Continuăm cu reexaminarea, la cererea Preşedintelui, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte să intervină cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a unor acte normative în domeniul sănătăţii; PL-x 304/2025; caracter ordinar.

Raport fără amendamente.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului. Nu a sosit.

Domnul preşedinte Alexandru Rafila, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie.

Prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006, precum şi a unor acte normative în domeniul sănătăţii. Astfel, se propune asigurarea continuităţii accesului persoanelor la vaccinarea anti-HPV şi la servicii medicale clinice şi paraclinice de testare pentru cancer de col uterin, precum şi de confirmare a diagnosticului la bolnavii depistaţi cu suspiciune de cancer. Activitatea de învăţământ, cercetare ştiinţifică medicală şi de educaţie medicală continuă se va desfăşura în secţii, compartimente, dar şi în laboratoarele din unităţile sanitare. De asemenea, se creează temeiul legal privind asigurarea fondurilor necesare, astfel încât Ministerul Sănătăţii să asigure din bugetul PNRR sumele necesare pentru finalizarea proiectelor, conform prerogativelor sale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederile art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu modificările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport, prin care propun aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte în şedinţă.

Bineînţeles că vom vota această lege pentru asigurarea continuităţii accesului la vaccinarea anti-HPV, însă e foarte important să cunoască destinatarii că există această posibilitate. Degeaba există acces, dacă nu ştiu oamenii, bineînţeles.

Până să funcţioneze o campanie naţională în acest sens, fiecare dintre noi putem, în circumscripţiile noastre, să ducem informaţia mai departe.

De exemplu, în Cluj, am rugat toţi primarii să vorbească cu directorii de şcoli, să informeze elevii şi părinţii despre această posibilitate. Fiind un centru universitar, am trimis adresă la toate facultăţile din Cluj să pună la avizier informări pentru studenţi, în acest sens, mai ales că recent tot noi am prelungit vârsta de vaccinare gratuită, până la 26 de ani, şi pentru asta vă mulţumesc.

Şi ştiţi ce s-a întâmplat? Au început să mă sune mamele acestor elevi şi studenţi şi să îmi spună că ele nu ştiau că există această posibilitate şi ele însele vor merge să se vaccineze.

Aşa că ţine şi de fiecare dintre noi să ducem informaţiile mai departe, şi vă rog să faceţi asta.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vass Levente, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

În condiţiile în care încercăm din răsputeri să îmbunătăţim sistemul medical - şi vaccinare, şi creşterea vârstei, unde se poate şi când se poate obţine gratuit vaccinul - este de nepermis, şi chiar făcând parte din Guvern, este de nepermis să nu creştem valoarea punctului la ambulatoriile de specialitate.

Dacă s-a contramandat, în 2025, nu este permis ca, în 2026, măcar cu 50-60%, să nu creştem această valoare.

Dacă nu se întâmplă treaba asta, atunci nici legea aceasta despre care vorbim şi nici procedurile şi legile care vor fi implementate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi de Ministerul Sănătăţii nu o să prindă rădăcină şi nu o să îmbunătăţească sistematic şi sensibil pentru pacienţii români sistemul medical românesc.

Vă rog, în "trenuleţ", să nu introduceţi modificări legislative care diminuează valoarea punctului estimat pentru 2026 şi 2027.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Muncaciu Sorin-Titus, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Eu nu contest valoarea epidemiologică a studiilor care s-au făcut, relativ cu această patologie.

Singura problemă pe care eu vreau să v-o ridic este: care sunt reacţiile adverse? Pentru că Ministerul Sănătăţii şi-a făcut un obicei din a nu avea studii care să urmărească reacţiile adverse. Nu se poate să avem vaccinuri şi după ele să urmărim pacienţii 5 zile!

Avem nevoie de studii à la longue, pentru că există cazuri în care studiile ŕ la longue au arătat alte probleme pe care aceste vaccinuri le-au adus.

În acest caz, problema rămâne. Nu avem studii!

Atâta timp cât Ministerul Sănătăţii nu face un studiu amănunţit al pacienţilor care au avut acest vaccin, este absolut necesar ca să avem toată imaginea acestei proceduri medicale.

Deci, încă o dată, domnilor de la Ministerul Sănătăţii, nu este admis ca să nu avem un follow-up study! E clar?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 594/2024; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Rog reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Doamna Oana Murariu:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut şi a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 14 octombrie 2024.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social, la fel.

Obiectul de reglementare este modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în sensul instituirii unor soluţii cu privire la durata proceselor şi a lipsei de personal din domeniu.

Cu majoritatea de voturi, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi unităţi au hotărât să transmită planului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege, cu amendamente admise.

Iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Neamţu George-Mihail, Grupul parlamentar AUR. (Vociferări.)

Nu? A fost o eroare.

Doamna deputat Vârgă Mariana, neafiliat.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă întreb care este autoritatea supremă în statul român? Este preşedintele statului? Nu! Deşi lucrează la asta şi îşi doreşte foarte mult.

Autoritatea supremă în statul român este Legea fundamentală a ţării, Constituţia României. Da? Avem obligaţia, cu toţii, să respectăm această lege fundamentală.

Această soluţie legislativă nu poate să treacă prin Parlament fără să ne gândim la decizia Curţii Constituţionale nr. 895/2015, în care s-a reţinut extrem de clar, chiar şi pentru iniţiatori, care sunt profesionişti ai dreptului, că doar instanţa de judecată poate încuviinţa executarea silită, indiferent de titlul executor supus executării silite.

Executorul judecătoresc nu are autoritate judecătorească. El nu are ceea ce noi, juriştii, numim imperiu. Adică nu poate spune dreptul, el nu poate analiza legalitatea unui titlu executoriu. El nu este independent, pentru că el reprezintă creditorul în faza a doua a procesului civil.

Dacă această soluţie a trecut de Curtea Constituţională, în sensul că doar filtrul instanţei poate confirma încuviinţarea executării silite, nu înţeleg de unde această propunere legislativă. Nu pot acuza colegii mei de necunoaşterea legii.

Sunt convinsă însă că, în spatele acestui proiect, sunt alte interese, şi o spun cu toată responsabilitatea. Cred că este vorba de creditori instituţionali, cum ar fi băncile, care doresc să-şi recupereze foarte repede creanţele, dar nu ne gândim niciodată la cetăţean. Cetăţeanul român va plăti onorarii mai mari. Cetăţeanul român va suporta erorile executorilor care nu ştiu să stabilească întotdeauna prescripţia, nu pot uza de oferta reală de plată. Sunt foarte multe lucruri neconstituţionale aici.

Eu voi vota împotrivă.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Murariu Oana, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

Am avut ieri o moţiune simplă pe tema justiţiei, prin care semnatarii moţiunii criticau tocmai că nu există iniţiative pentru scurtarea duratei proceselor, pentru degrevarea instanţelor de judecată.

Sunt membră a Comisiei juridice şi vă contrazic. Există iniţiative, unele chiar sunt legi. Niciuna nu vine de la dumneavoastră.

Aceasta este una dintre aceste iniţiative pentru degrevarea instanţelor de judecată. Scopul ei este ca o instanţă care a pronunţat o soluţie şi o hotărâre judecătorească, şi rămâne definitivă, să nu se revină tot la acea instanţă pentru încuviinţare. Este o procedură foarte birocratică.

Într-adevăr, legea trebuie să treacă testul constituţionalităţii. Acolo nu mai este atributul nostru.

Însă ce putem noi să facem este să dăm un vot politic pentru degrevarea instanţelor de judecată. Este o încercare şi trebuie să vedem - există voinţă pentru scurtarea duratei în procese, există voinţă politică pentru degrevarea instanţelor de judecată.

Noi o să resusţinem acest proiect de lege.

Precum spuneam anterior, există iniţiative şi ţine de noi să facem ca ele să devină lege şi să vedem dacă trec testul constituţionalităţii.

Vă mulţumesc şi vă rog să votaţi acest proiect.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, tot Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Este clar că avem o problemă cronică în ceea ce priveşte justiţia din România. Şi o componentă foarte importantă este lipsa de personal şi aglomerarea instanţelor.

Ce îşi propune acest proiect? Gândiţi-vă că o instanţă de judecată stabileşte un drept şi pronunţă o hotărâre judecătorească care e definitivă. Ei, acest proiect spune - după ce ai această hotărâre definitivă, hai să nu mai treci încă o dată pe la un judecător să spună să o execuţi, pentru că ea este deja în fiinţă şi există un titlu executoriu.

Da, doamna preşedinte - şi spun aici, doamna preşedinte de instanţă care a vorbit mai devreme - spune că sunt probleme de natură constituţională. E adevărat, sunt câteva hotărâri pronunţate de Curtea Constituţională în trecut, care au verificat nişte proiecte similare, nu ca acesta, nişte proiecte similare, şi au declarat neconstituţionalitatea acelor proiecte, dar eu vă pun următoarea întrebare - în momentul în care societatea evoluează, şi noi am evoluat, în momentul în care simţim că lucrurile nu merg bine în sistemul de justiţie, cred că trebuie să mai încercăm şi să vedem dacă nu cumva vorbim despre un reviriment jurisprudenţial la Curtea Constituţională.

Şi mai spun ceva - nu este ca şi cum această idee aparţine unor politicieni, unor oameni care sunt jurişti; gândiţi-vă că profesorul Ciobanu, cel mai mare profesor de procedură civilă pe care l-a avut România, un om excepţional, un fost judecător la Curtea Constituţională, eu cred că o somitate mai mare în domeniul procedurii civile nu putem să găsim, inclusiv în istorie, a criticat dur Curtea Constituţională în momentul în care a declarat neconstituţional în trecut acest proiect.

Şi sper că actuala componenţă a Curţii Constituţionale va înţelege că nu este necesar să mai ai încă un control al instanţelor de judecată pe o hotărâre judecătorească care a fost deja pronunţată.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Ies pentru a doua oară la cuvânt, pentru că ceea ce constat este că noi, Parlamentul, suntem în continuare sfătuiţi să încălcăm nu numai Constituţia, ci şi principiile care guvernează un stat de drept.

Se spune aici, la un moment dat, că sunt nişte probleme de constituţionalitate, dar nu e treaba noastră. Dar care e treaba noastră? Să votăm, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, acte normative care contrazic Constituţia?

Doi. Articolul 147 din Constituţie spune că deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, da, şi produc efecte juridice pentru viitor. Există nu o decizie, ci o întreagă jurisprudenţă a Curţii Constituţionale care a clarificat această chestiune.

Până nu intervine acel reviriment constituţional de care se vorbea înainte, noi nu avem voie să votăm, să validăm soluţii normative paralele, contrare jurisprudenţei Curţii Constituţionale.

În al treilea rând, nu e vorba de scurtarea proceselor. În cazul executării silite, dragii mei, procesul a fost deja finalizat, da, cu toate gradele de jurisdicţie. E vorba de intervenţia forţată, manu militari, pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească, iar această intervenţie şi prerogativă n-o putem da decât puterii judecătoreşti.

De aceea, ne vom opune acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Csoma Botond, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor,

Noi, cei de la UDMR, credem că acest proiect este un proiect benefic.

Nu pot să fiu de acord cu supoziţia că anumiţi creditori pot să fie numai instituţii financiare; vorbim şi de persoane fizice care pot să aibă calitatea de creditori şi, în cazul lor, toată această procedură de a recupera creanţa va fi simplificată prin acest proiect de lege.

Pe de altă parte, dreptul constituţional, jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu constituie o ştiinţă exactă. Dacă Curtea Constituţională a avut pe speţe similare anumite decizii nu înseamnă că acest proiect este neconstituţional.

Iar în sens larg, executarea unei hotărâri judecătoreşti ţine de procesul civil.

Deci, orice am spune, prin acest proiect de lege se asigură o oarecare celeritate în favoarea, în beneficiul cetăţeanului.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind alte solicitări de intervenţii, trecem la amendamentele admise, la dezbaterea pe articole.

Avem 11 amendamente.

Dacă există obiecţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 83 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; PL-x 414/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

(Vociferări. Domnul deputat Szabó Ödön solicită să ia cuvântul.)

Păi da, dar nu aţi solicitat.

Din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva?

Domnule Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa vine ca să completeze în momentul de faţă o scăpare la momentul realizării Legii educaţiei naţionale, şi anume faptul că perioada în care se acoperă cheltuielile de transport pentru elevi se referă şi la perioada examenelor de bacalaureat.

Practic, aceasta înseamnă învăţământ obligatoriu gratuit, că şi perioada respectivă se acoperă în momentul de faţă.

A fost o scăpare la momentul respectiv.

Doresc să mulţumesc tuturor colegilor pentru susţinerea iniţiativei. A fost o susţinere unanimă în comisie şi sper să existe şi în plen.

Nu are un impact bugetar semnificativ această chestiune.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt pe domnul preşedinte Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei, prin adresa PL-x 414 din 22 octombrie, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere, în fond, Proiectul de Lege pentru modificarea art. 83 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023.

Proiectul de lege vizează asigurarea gratuităţii transportului elevilor pe perioada examenelor naţionale de bacalaureat şi evaluare naţională, chiar dacă acestea se desfăşoară după încheierea cursurilor propriu-zise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, proiectul de lege, în şedinţa din 20 octombrie 2025.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 24 noiembrie, Comisia pentru învăţământ a propus adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială; PL-x 383/2025; caracter ordinar; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României, vă rog, domnule secretar de stat Băltăreţu.

Domnul Viorel Băltăreţu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi dezbatem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială.

Această intervenţie legislativă este un pas necesar procesului de aderare a României la OCDE şi urmăreşte alinierea cadrului legal la standardele europene şi internaţionale din domeniul proprietăţii industriale.

Profesia de consilier în proprietate industrială funcţionează într-un cadru transfrontalier în care inovaţia, brevetele şi mărcile sunt parte din competiţia economică globală. Legislaţia trebuie să ţină pasul cu această realitate. Prin acest proiect modernizăm cadrul legal, asigurăm libertatea de prestare a serviciilor şi menţinem integral standardele profesionale şi mecanismele de control. Este o lege despre aliniere, predictibilitate şi competitivitate.

Aderarea la OCDE se construieşte prin astfel de decizii concrete, nu doar prin declaraţii.

Vă invit să susţineţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate, doamna Adomnicăi Mirela, Comisia pentru muncă, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

În temeiul prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea condiţiilor în care persoanele autorizate pot exercita permanent profesia de consilier în proprietate industrială într-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau într-un stat aderent la Codurile OCDE de liberalizare a mişcărilor de capital şi a operaţiunilor curente invizibile şi a condiţiilor în care pot desfăşura temporar această activitate în România, în vederea facilitării accesului la profesie şi reducerii barierelor administrative.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională,

În urma dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale?

Nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

16. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munţilor Apuseni; PL-x 293/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

Am avut ocazia să particip la numeroase evenimente pe un asemenea concept în multe din zonele Europei şi vreau să vă spun că asemenea concepte se implementează mult mai substanţial şi mai serios în foarte multe zone, există foarte mult patriotism local.

Şi, până la urmă, un asemenea proiect are valenţe educative, culturale, economice şi, până la urmă, ţin de tradiţia noastră, ca naţiune.

Am vorbit cu foarte mulţi primari din zona Munţilor Apuseni, am vorbit cu foarte mulţi colegi din tot spectrul politic, şi cu toţii doresc să pună în evidenţă frumuseţea Munţilor Apuseni.

De ce 21 septembrie? În 21 septembrie a avut loc a treia Mare Adunare de la Blaj, în 1848, unde Avram Iancu cu aproximativ 6.000 de moţi au participat şi şi-au exprimat cu claritate dorinţa de a fi egali cu toţi cetăţenii din Apuseni şi din Transilvania.

Cred că este un lucru important să susţinem un asemenea proiect şi, până la urmă, cred că la fel de importantă va fi implementarea lui, pentru că, v-am spus, sunt foarte mulţi doritori de a implementa la modul cel mai serios un asemenea concept.

Vă mulţumesc şi vă rog să susţineţi acest proiect.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munţilor Apuseni, trimis cu adresa PL-x 293/2025 din 24 septembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munţilor Apuseni.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munţilor Apuseni, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale, domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Ziua Munţilor Apuseni, avem apoi Anul Iancu de Hunedoara - sunt iniţiative bune, simbolice, care, însă, să vedem cum pot fi puse în realitate, în practică.

În afară de festivităţi, noi ar trebui ca Munţii Apuseni, Iancu de Hunedoara să reprezinte nu doar simboluri, ci şi un lucru real, un templu pentru... în principal, pentru tinerii, pentru familiile viitoare.

Am vorbit despre moţi, am vorbit despre Iancu de Hunedoara, am spus, atât moţii, bineînţeles, cât şi Iancu de Hunedoara au fost apărători... au fost creştini, în primul rând, au fost apărători ai creştinătăţii, "atlet al lui Hristos", însă urmăm noi exemplul lor? Ce se întâmplă prin politicile publice pe care le facem? Apărăm noi familia creştină? Le spunem tinerilor să facă copii? Le spunem tinerilor să aibă virtuţi, iar nu patimi? Le spunem să... îi ajutăm prin politicile fiscale să trăiască în România? Sau îi distrugem şi deschidem poarta larg cui?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat, vă rog să faceţi...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Imigranţilor din ţări...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...referire la proiectul...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...din ţări care...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...de la început.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Da, vorbim de Munţii Apuseni, de templul Munţilor Apuseni, pe care îl deschidem, la fel ca pe toată România, imigranţilor necreştini, fiind doar îngrozitor de corecţi politic.

Iancu de Hunedoara, moţii, mocanii au fost şi sunt şi trebuie să fim şi noi îngrozitor de incorecţi politic. Trebuie să apărăm templul Munţilor Apuseni, trebuie să apărăm România. Cum? Prin politici pro-creştinătate, pro-familie şi de stăvilire a unei imigraţii necontrolate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

17. Proiectul de Lege privind lista organizaţiilor internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi pentru care achită cotizaţii anuale; PL-x 402/2025; caracter ordinar; avem şi amendamente.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte...?

Da, domnul deputat Alexandru-Mihai Ghigiu, vă rog.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin prezentul proiect de lege, practic, venim să debirocratizăm tot ceea ce înseamnă aderarea şi plata cotizaţiilor la diferite organizaţii internaţionale.

Practic, astăzi, pentru orice tip de cotizaţie, chiar dacă vorbim de câteva sute de lei, dar este vorba de o organizaţie interguvernamentală, trebuia să iniţiem un proiect de lege sau un proiect de ordonanţă de urgenţă. Practic, prin acest proiect dăm Guvernului, după momentul ratificării aderării la acea organizaţie internaţională, dăm Guvernului posibilitatea, prin hotărâre de Guvern, să aprobe plata, iar pentru organizaţiile internaţionale care nu sunt interguvernamentale, lăsăm libertatea instituţiilor să decidă din ce organizaţii vor să facă parte.

Le mulţumesc tuturor colegilor care au sprijinit această iniţiativă şi cred că e o modalitate de a debirocratiza acest proces şi de a sprijini participarea României la cât mai multe organizaţii internaţionale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului... Nu, până la dezbateri generale, avem prezentarea raportului, Comisia pentru politică externă, domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Hajdu Gábor:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind lista organizaţiilor internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi pentru care achită cotizaţii anuale - PL-x 402/2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Afacerilor Externe, a listei organizaţiilor internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi pentru care se achită cotizaţii anuale. Corelativ, se propune abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare cu amendamente admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Nu... (Vociferări.)

Gurlui Silviu-Octavian, AUR.

Mulţumesc.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înţeleg că există preocupare din partea noastră - şi, cred eu, ar trebui din partea Guvernului - spre programe internaţionale şi spre finanţarea acestora, pentru a ne spăla obrazul atâtor evenimente care au fost până acum.

Şi este bine să luăm în considerare şi finanţarea... lipsa finanţării la Agenţia Spaţială Europeană - dacă tot este să vorbim despre proiecte şi finanţarea noastră pe termen lung.

Suntem cu 35% diminuare a fondurilor, este nemaivăzut un aşa eveniment în restul celor 27 de ţări la Agenţia Spaţială Europeană, şi finanţarea aceasta duce la o agravare gravă a industriei aerospaţiale din România...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnu...

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

...apropo de programe...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat, vă rog...

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

...şi de finanţarea acestora...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...să faceţi referire la...

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

...pe mai departe.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...proiectul pe care îl dezbatem.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Mititelu Eduard-Tatian, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este un proiect foarte bun pentru imaginea României pe plan internaţional. Este un proiect care stabileşte foarte clar procedura prin care România să achite şi în primul rând să fie foarte clar pentru toată lumea, transparent, la ce organizaţii este România parte.

Ţin să-l felicit pe colegul Mihai Ghigiu pentru acest proiect, care a pornit dintr-o necesitate identificată în cadrul Guvernului.

Şi, că veni vorba de Agenţia Spaţială, fix acest proiect va reuşi să clarifice astfel de situaţii.

Am reuşit împreună cu ministrul Sebastian Burduja, cât am fost la Ministerul Cercetării, să deblocăm plata pentru cotizaţia pe care România o are pentru Agenţia Spaţială Europeană şi astfel, prin acest proiect, astfel de situaţii nu vor mai avea loc. Va fi foarte clar unde are România de plătit cotizaţii, România va putea să aibă un cuvânt mult mai ferm în cadrul acestor organizaţii, pentru că va fi cu plata la zi a acestor cotizaţii, şi se va putea face o previzionare a creditelor de angajament şi creditelor bugetare mult mai bine pentru plata cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale prin această transparenţă, prin această centralizare la nivelul Guvernului, la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă mulţumesc.

Şi PNL va susţine acest proiect.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte solicitări pentru intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Şi ultimul proiect de astăzi.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2025 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România; PL-x 306/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Din partea Guvernului României, nu a sosit încă reprezentantul, pentru prezentarea punctului de vedere.

Până atunci, invit reprezentantul Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, vă rog, pentru prezentarea raportului, din partea comisiei sesizate în fond.

Domnul Gál Károly:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2025 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, transmis Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, spre dezbatere în fond, cu adresa PL-x 306/2025.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 24 septembrie 2025.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea, până la 1 iulie 2026, a unor termene din Legea nr. 226/2023, faţă de 1 ianuarie 2026. Dispoziţiile se referă la aplicarea rovinietei asupra tuturor categoriilor de vehicule înmatriculate care circulă pe reţeaua de drumuri naţionale din România, la aplicarea TollRo - tariful de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România - şi a sistemului de tarifare rutieră electronică în România - STRR. Totodată, STRR trebuie să asigure funcţionalităţi similare cu cele ale sistemelor de tarifare rutieră electronică din statele membre ale Uniunii Europene şi să fie integrat cu acestea în cadrul Serviciului European de Tarifare Rutieră - SETRE. Prorogarea termenelor urmăreşte implementarea etapizată a STRR, care presupune dezvoltarea soluţiei informatice, achiziţionarea echipamentelor pentru amplasamentele de control şi realizarea infrastructurii aferente.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul Hristu Cosmin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus astăzi votului are ca obiect prorogarea termenului de aplicare a tarifelor rutiere electronice, aşa-numita taxă de utilizare a drumurilor, destinată vehiculelor de transport de mărfuri şi pasageri.

Apreciem că o asemenea prorogare este necesară şi binevenită, în condiţiile în care România nu dispune încă de infrastructura informatică, logistică şi tehnică necesară implementării unui sistem funcţional compatibil cu standardele europene.

Suntem însă obligaţi să subliniem că aceste amânări succesive reprezintă şi un semnal de alarmă - România rămâne, din păcate, ţara proiectelor întârziate şi a promisiunilor fără acoperire. În loc să dezvoltăm infrastructura rutieră, ajungem din nou să discutăm despre taxe pentru drumuri, care, în multe locuri, nici măcar nu există sau se află într-o stare deplorabilă.

Partidul AUR consideră că, înainte de a impune noi poveri fiscale transportatorilor români, statul trebuie să-şi facă datoria - să modernizeze reţeaua naţională de drumuri, să asigure conectivitatea rapidă între regiuni şi să garanteze condiţii egale pentru transportatorii români faţă de cei străini.

România nu are nevoie de încă o taxă, ci de autostrăzi, drumuri sigure şi infrastructură modernă.

De aceea, vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege în forma actuală, ca măsură tranzitorie necesară, dar solicităm Guvernului să folosească acest răgaz pentru pregătirea reală a sistemului electronic de taxare, şi nu pentru o nouă amânare fără rezultat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Gál Károly, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Gál Károly:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu privire la acest proiect de lege trebuie precizat faptul că prorogarea se impune ca urmare a imposibilităţii respectării termenelor iniţiale de implementare a noului sistem de taxare.

Totuşi, trebuie să semnalăm că normele de aplicare trebuiau emise până la 31 martie, anul acesta; întârzie să fie publicate, ceea ce, pe lângă dificultăţile tehnice şi obstacolele legale, arată o slabă capacitate de planificare şi control pe întreaga procedură.

Sperăm că nu va fi nevoie de o nouă prorogare, astfel ca de la 1 iulie 2026 să fie realizată racordarea la Sistemul European de Monitorizare şi Taxare a autovehiculelor vizate.

UDMR va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimaţi colegi,

Declar închisă şedinţa.

Ne vedem la votul final.

Cam 10 minute pauză, pentru resetarea sistemului de vot.

Mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

243 de colegi suntem prezenţi. Suntem în cvorum.

1. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat; PHCD 95/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

280 de colegi votează pentru, o abţinere.

Adoptat.

Invit la tribună pe doamna Matache Oana, pentru depunerea jurământului.

Doamna Oana Matache:

Bună ziua!

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Oana Matache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău,

Jur credinţă patriei mele;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Felicitări, doamnă deputat, şi mult succes!

(Domnul deputat Robert Alecu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Robert Alecu (din sală):

Pe procedură!

Doamnă preşedinte,

Pe procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

2. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2024; PHCD 96/2025.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

(Domnul deputat Robert Alecu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Robert Alecu (de lângă tribună):

Doamnă preşedinte,

A greşit jurământul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

166 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, 64 abţineri.

Adoptat.

(Domnul deputat Robert Alecu vine în faţa prezidiului. Vociferări.)

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind bugetul... (Vociferări.) Camerei Deputaţilor pe anul 2026; PHCD 100/2025.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de hotărâre.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul!

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Robert Alecu.)

165 de voturi pentru, împotrivă - 115, 10 abţineri.

Domnul Robert Alecu (de lângă prezidiu):

Doamnă preşedinte...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Adoptat.

(Vociferări.)

Domnul Robert Alecu (de lângă prezidiu):

Doamnă preşedinte,

Numai puţin, că am cerut cuvântul pe procedură.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru comple...

Domnul Robert Alecu (de lângă prezidiu):

Am cerut cuvântul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, avem explicarea votului, domnul deputat Drăgoescu Cezar-Mihail, din partea USR, vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Robert Alecu.)

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi, aici, a trecut un buget pentru Camera Deputaţilor pentru 2026, care este o sfidare la adresa poporului român.

Eu nu înţeleg cum aveţi unii dintre voi tupeul să votaţi aşa ceva... (Vociferări.) un buget cu 12% mai mare decât anul trecut. Aveţi 60 de milioane de lei în plus pe total cheltuieli şi 30 de milioane de lei în plus doar pe cheltuieli de personal. Asta, în condiţiile în care toţi românii suferă, toţi românii strâng cureaua, iar direcţia trebuie să fie clară, de solidaritate cu poporul român. Dar iată că PSD-ul face ce ştie mai bine şi se face că face. (Vociferări.) Creşte cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu bunuri şi servicii inutile, cheltuieli de capital inutile.

Astăzi, în Comisia pentru buget, finanţe, am avut nişte explicaţii halucinante din partea directorilor Camerei Deputaţilor, explicaţii care nu stau în picioare.

V-aţi făcut că faceţi tăieri în 2025; n-aţi tăiat decât din pix anumite posturi, fără a face o reducere reală.

Noi am votat împotriva acestui... acestei bătăi de joc la adresa românilor şi sperăm că o să putem corecta acest lucru la Legea bugetului.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Grupul parlamentar AUR a votat împotrivă, evident, dar pentru o secundă am avut impresia că l-am văzut pe Rareş Bogdan în sală, cum a tăiat şi de aici pensiile speciale. Am crezut... (Aplauze.) că văd minunea. (Aplauze.)

Din păcate, când m-am uitat mai atent în bugetul ăsta, am văzut 50 de milioane de lei pentru 518 foşti deputaţi care încasează în fiecare lună între 3.800 şi 14.000 de lei.

Atât s-a putut!

Rareş, sper că te văd data viitoare, poate USR-ul va tăia pensiile speciale cot la cot cu PSD-ul, cu PNL-ul şi cu UDMR-ul, pentru că se chinuiesc de ceva timp. În curând... a, ba nu, chiar astăzi s-au împlinit 6 luni de când sunteţi la guvernare cu PSD-ul, dragilor de la USR, şi "aţi tăiat" şi pensiile speciale, "aţi tăiat" şi bugetele Camerei Deputaţilor, "aţi tăiat" tot ce-aţi avut nevoie! (Vociferări.)

Iar PNL-ul, data viitoare când vine cu "reforme în economie", să înveţe să facă economie la Camera Deputaţilor - zic şi eu, doar atât.

Aştept de la domnul Andronache Regulamentul, că ştiu că l-am încălcat de data asta. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Andronache Gabriel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Cei care spun "Respectaţi Constituţia!" vin aici şi spun: "Nu mai respectaţi Constituţia!".

De fapt, oamenii nici nu vor să se uite pe ceea ce a spus Curtea Constituţională.

Stimate coleg, pensiile speciale sunt abrogate pentru parlamentari. Dacă habar nu aveţi, îmi pare rău pentru dumneavoastră. Există însă o decizie a Curţii Constituţionale... (Vociferări.) care trebuie respectată.

Atât aveam de precizat.

Mulţumesc. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Lungu Romeo-Daniel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Pentru colegul meu chestor, că a fost înaintea mea aici.

Ipocrizie! Când plecăm din Camera Deputaţilor afară, vă urcaţi în maşinile Camerei Deputaţilor, mergeţi cu ele şi la grup... (Vociferări.) şi... cei care aveţi funcţii. (Vociferări. Gălăgie.)

Sunt în Biroul permanent - nu există delegaţie unde să nu fie un parlamentar AUR, iar când se dă forfetara, toţi sunteţi la etajul 6. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi ordinare. Adoptări

4. Proiectul de Lege pentru completarea art. 19 din Legea nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene; PL-x 533/2025; lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru afaceri europene propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

295 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara; PL-x 528/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

296 de voturi pentru, două abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Toma Ilie.

Domnul Ilie Toma:

Vă rog să nu daţi încă drumul la măsurarea timpului, pentru că am să salut de la balcon pe 2 reprezentanţi de la Hunedoara. "Cavalerul"... (Aplauze.) care reprezintă cel mai bine Castelul din Hunedoara, se numeşte Susanyi Harald, e profesor de istorie şi e cel care m-a ajutat în încropirea, să zic aşa, notei de fundamentare pentru legea respectivă, iar cel care îi ajută este tatăl lui, "Armurierul"... (Aplauze.) care a fost întâmplător coleg cu mine de bancă în liceu.

Vă mulţumesc mult.

Şi să-i salutăm cu respect! (Aplauze.)

Vă mulţumesc mult, stimaţi colegi, pentru votul dat. Avem o zi în care vom comemora 570 de ani, la anul, de la dispariţia celui care a fost "atletul lui Hristos", a celui care a fost voievodul Transilvaniei şi guvernatorul Ungariei, a celui care din familie a plecat mai departe şi a ajuns unul dintre cei mai mari regi ai Imperiului Ungar, Matei Corvin.

Este vorba despre familia Corvinilor, familia Hunedoreştilor, aşa cum apare şi în titlul cărţii domnului preşedinte al Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, căruia îi mulţumesc că a făcut un astfel de studiu în care familia Hunedoreştilor e o familie europeană. Apare un studiu foarte profund a ceea ce a însemnat istorie. Apare un studiu în care ne îndeamnă să apreciem cât mai mult că astăzi, prin sacrificiul unor oameni, avem păstrată cultura, avem păstrată credinţa. Este un apărător al creştinătăţii şi este un om care a arătat că toleranţa şi echilibrul între seminţiile Europei, prin unire, pot duce la apărarea acestor tărâmuri.

Nu ştiu dacă, întâmplător sau nu, la o zi după ce comemorăm eroii Revoluţiei căzuţi în 22 şi la o zi înainte de Crăciun se votează această lege, însă mulţumesc bunului Dumnezeu că împreună cu colega mea, Natalia Intotero, la iniţiativa Primăriei Hunedoara şi a Consiliului Judeţean Hunedoara, am reuşit să ducem la bun final o asemenea lege, pentru că şi eu eram soldat în 1989, şi eu eram acolo, în faţa gloanţelor, nu-mi era frică că mă împuşcă cineva, mi-era frică să nu împuşc pe cineva.

Deci: toleranţă, credinţă, suflet şi tradiţie românească.

Doamne-ajută!

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul Ionescu Tudor, SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Grupul deputaţilor Partidului SOS România a votat pentru, nici nu se putea altfel.

Fac totuşi o corecţie. S-a strecurat o greşeală în expunerea de motive a iniţiatorilor. Acolo se afirmă că Iancu de Hunedoara s-ar fi născut în Hunedoara. Or, e de notorietate faptul că Iancu de Hunedoara s-a născut în actualul judeţ Argeş, în comuna Corbi - şi o spun cu mândrie, în calitate de deputat de Argeş.

Nu e o problemă, s-a născut deci în Ţara Românească.

Iar Iancu de Hunedoara...

Domnul Ilie Toma (din sală):

"Iancu Românul".

Domnul Tudor Ionescu:

...era cunoscut ca "Iancu Românul", da, bineînţeles, originea lui românească, aceasta nu e contestată de nimeni.

E o sărbătoare benefică care vine să sublinieze tocmai identitatea românească a lui Iancu de Hunedoara, din păcate, confiscat în mare parte de istoriografia maghiară. Şi nu e vina istoricilor maghiari, e vina istoricilor români că nu-şi apără şi nu-şi promovează eroii.

Asta am făcut noi astăzi, prin votul nostru din Camera Deputaţilor.

Felicitări!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Neamţu George-Mihail, Grupul parlamentar AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Mă bucur foarte mult că în Europa în care avem, în oraşul Berlin, de pildă, cel mai popular nume, "Muhammad", aici, în România, găsim cu cale, atât puterea, cât şi opoziţia să comemoreze această figură absolut remarcabilă a lui Iancu, adică a lui Ioan, cel cu nume de evanghelist şi de apostol, un luptător creştin, un cavaler, un voievod, un mecena, un condotier, un om care într-adevăr s-a format pe meleagurile Valahiei, deopotrivă, şi ale Transilvaniei, dar care a învăţat totul, mai ales când vine vorba de această artă militară, de la italieni.

Acest Iancu de Hunedoara, repet, este într-un contrast absolut cu Europa Ursulei von der Leyen, Europa ateismului, Europa socialismului, Europa în care, din păcate, muezinii sunt mai auziţi decât preoţii creştini.

Iancu de Hunedoara a fost prieten cu Papa Calixtus al III-lea, Iancu de Hunedoara a apărat Europa creştină la Belgrad, Iancu de Hunedoara a fost prieten cu Vlad Ţepeş, Iancu de Hunedoara într-adevăr a fost răpit de ciumă, dar nu de ciuma aceasta a necredinţei, care dă buzna prin sufletele noastre.

De aceea, suntem foarte onoraţi să fim, în 2026, prezenţi la toate manifestările din Hunedoara, care i se dedică acestui om, acestui român, născut în familia Voicu, căsătorit cu o maghiară, Erzsébet Szilágyi - şi ne bucurăm că Transilvania a fost şi rămâne un spaţiu al multiculturalismului şi al dimensiunii multiconfesionale.

Acest Iancu, care a avut o conversaţie permanentă cu un călugăr franciscan, despre suflet şi despre veşnicia lui, acest Iancu este pentru noi, într-adevăr, un model.

Din păcate, generaţia de astăzi a politicienilor de la Bruxelles a uitat de aceste figuri voievodale şi medievale.

De aceea, spunem: să facem din nou Europa măreaţă! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul deputat Szabó Ödön!

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

UDMR a votat această iniţiativă legislativă. Am votat pentru că, vedeţi, dacă dorim, putem să găsim puncte comune în istorie, puncte care ne unesc şi care nu ne despart.

Două remarci foarte importante - să ştiţi că în perioada respectivă conta mult mai puţin etnia şi conta mult mai mult, eventual, apartenenţa religioasă, dar nicidecum etnia.

Acelaşi istoric reputat de care spuneaţi dumneavoastră, domnul preşedinte al Academiei Române, a spus că avea, de altfel, mamă unguroaică.

Deci, în acest context, putem să spunem că ne aparţine şi nouă, nu doar românilor, Ioan de Hunedoara. Pentru că nu s-a semnat niciodată "Iancu de Hunedoara", ci s-a semnat întotdeauna "Ioannes", "Ioan de Hunedoara", şi istoricii români, toţi care sunt în momentul de faţă, spun - el s-a semnat "Ioannes", de altfel, în latineşte, "Ioannes de Hunedoara".

Aşa, în acest context, eu cred că nu trebuie stricat un asemenea moment în care printr-o personalitate ne putem regăsi cu toţii, încercând să facem ca această personalitate să aparţină unora doar, deşi a aparţinut tuturor celor care au trăit în acele vremuri.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

6. Legea privind transmiterea unor terenuri din proprietatea publică a statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, în proprietatea publică a Municipiului Braşov, Judeţul Braşov, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 434/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie propun adoptarea legii cu amendamente.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

222 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 12 colegi care se abţin, 50 de colegi care nu votează.

Adoptată.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a unor acte normative în domeniul sănătăţii; PL-x 304/2025; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

214 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 19 abţineri, 58 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Cîmpean Ovidiu-Vasile, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Stimaţi colegi,

România are cea mai mare rată de mortalitate din cauza cancerului de col uterin.

De aceea, am iniţiat o lege prin care am crescut gratuitatea vaccinului, care era destul de scump, pentru tinerii până la vârsta de 26 de ani.

Datele CNAS recente arată o creştere cu 50% a vaccinării, ceea ce demonstrează că legea este bună. Demonstrează faptul că o informare corectă şi o accesibilitate a vaccinului duc la decizii bune pentru tinerii de astăzi, îi protejează pentru a nu plăti un preţ mult mai mare în viitor.

Vă mulţumesc mult pentru vot.

Grupul PNL a votat pentru şi cred că avem datoria, obligaţia să continuăm o campanie de informare corectă, bazată pe ştiinţă şi pe prevenţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 666 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 594/2024; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

259 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 11 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 83 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023; PL-x 414/2025; lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

În unanimitate, 299 de voturi pentru, adoptat.

Explicarea votului, domnul Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc doar să vă mulţumesc pentru acest vot.

Faptul că nu există niciun vot contra, niciun vot de abţinere, eu cred că arată faptul că, pentru toţi cei care au votat astăzi şi au fost prezenţi, învăţământul este o prioritate şi posibilitatea de acces la educaţie, posibilitatea de a putea să participi la examenele de bacalaureat şi evaluare naţională este susţinută de întreg Parlamentul.

Vă mulţumesc pentru acest vot.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2025 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială; PL-x 383/2025; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

233 de voturi pentru, un vot împotrivă, 13 abţineri, 59 de colegi care nu votează.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 21 septembrie ca Ziua Munţilor Apuseni; PL-x 293/2025; lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

269 de voturi pentru, 27 de colegi care se abţin, 2 colegi care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul Lăpuşan Remus-Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

În primul rând, vă mulţumesc pentru vot. Sper să fie un exemplu de bune practici.

În acest an, ziua de 21 septembrie o să fie luni, dar cu siguranţă că în 19 şi 20 septembrie sunteţi cu toţii aşteptaţi în Munţii Apuseni, pentru că o să aveţi ce vedea, o să fie foarte multe evenimente frumoase, în interesul celor de acolo. Este o zonă frumoasă care trebuie promovată.

Din păcate, multe dintre satele, comunele din Munţii Apuseni, în acest moment, au o problemă legată de partea de demografie şi cred că ceea ce a mai rămas trebuie susţinut şi trebuie să facem în aşa fel încât să ne protejăm moţii, să protejăm România.

Mulţumesc.

La mulţi ani, sărbători fericite tuturor! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

12. Proiectul de Lege privind organizaţiile internaţionale interguvernamentale şi alte entităţi internaţionale la care România este parte şi pentru care achită cotizaţii anuale; PL-x 402/2025; lege ordinară.

Comisia pentru politică externă propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

280 de voturi pentru, 15 colegi se abţin.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Dunava Costel Neculai, Grupul parlamentar al PSD.

A, nu, a fost o greşeală, am înţeles.

Mergem la următorul proiect.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2025 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 226/2023 privind aplicarea unor tarife rutiere pe reţeaua de drumuri naţionale din România; PL-x 306/2025; lege ordinară.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

226 de voturi pentru, un vot împotrivă, 11 colegi care se abţin, 60 de colegi care nu votează.

Adoptat.

Legi organice. Adoptări

14. Legea privind plata pensiilor private, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 676 din 25 noiembrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1153 din 12 decembrie; PL-x 320/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă propun adoptarea legii în forma adoptată de Senat.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

199 de voturi pentru, 87 de voturi împotrivă, 12 colegi care se abţin, un coleg care nu votează.

Adoptată.

15. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul înregistrării în registrul comerţului, reexaminată la cererea Preşedintelui României; PL-x 565/2024/2025; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun adoptarea legii.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

228 de voturi pentru, un vot împotrivă, 8 colegi care se abţin, 62 de colegi care nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul deputat Alecu Robert.

Vă rog să expuneţi proiectul de lege la care faceţi referire. (Vociferări.)

Nu, nu se poate la aceea. Dacă aveţi vreo observaţie, o depuneţi în scris.

Domnul Robert Alecu:

Doamnă preşedinte de şedinţă.

Iau cuvântul pentru a transmite îngrijorările mele cu privire la preluarea mandatului colegei, mandat predat de domnul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci, domnule deputat...

Domnul Robert Alecu:

...Marcel Ciolacu.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...dacă aveţi vreo observaţie în acest sens...

Domnul Robert Alecu:

Jurământul, conform legii, este...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...vă rog să depuneţi...

Domnul Robert Alecu:

..."Jur cre..." (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...o sesizare în scris la Biroul permanent.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 23 decembrie 2025, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, legile adoptate de ambele Camere ale Parlamentului în şedinţele din zilele de luni, 22 decembrie, şi marţi, 23 decembrie 2025.

Termenele pentru sesizare sunt de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă, de la data depunerii, astăzi, 23 decembrie 2025.

Lista legilor depuse la secretarul general, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, va fi afişată pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La încheierea acestei şedinţe, vreau să vă mulţumesc pentru întreaga colaborare din această sesiune parlamentară, pentru activitatea dumneavoastră, să vă urez tuturor să aveţi parte de sărbători liniştite şi un an nou, 2026, mai bun!

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Urmează şedinţa Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.20.