Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 220.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 20 aprilie, şi miercuri, 22 aprilie 2026; programul de lucru pentru perioada 20-25 aprilie 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 14-20 aprilie 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, astăzi, dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi continuăm cu primirea răspunsurilor la întrebările adresate de deputaţi membrilor Guvernului şi cu prezentarea interpelărilor.

În continuare, întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există intervenţii. Nu.

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

7. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Tomis" din Constanţa; PL-x 494/2025; caracter ordinar, raport fără amendamente.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Guvernului, din partea Ministerului Educaţiei, vă rog.

Domnul Marian Daragiu (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

ARACIS a transmis prin adresa nr. 4739 din 10.09.2024 raportul de evaluare a instituţiei de învăţământ superior pentru care s-a iniţiat proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (5) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările şi completările ulterioare, "statutul juridic de instituţie de învăţământ superior se dobândeşte în urma înfiinţării şi acreditării prin lege".

Prin aprobarea legii de înfiinţare, Fundaţia "Gaudeamus" - Universitatea "Tomis" din Constanţa nu mai este o fundaţie nonprofit, ci devine o instituţie de învăţământ superior de sine stătătoare, cu personalitate juridică, care funcţionează cu finanţare şi patrimoniu privat, cu denumirea "Universitatea «Tomis» din Constanţa".

Având în vedere argumentele sus-menţionate, vă solicităm aprobarea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, doamna vicepreşedinte a Comisiei pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Tomis" din Constanţa - PL-x 494/2025

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 494 din 24 noiembrie 2025, Comisia pentru învăţământ a primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii "Tomis" din Constanţa.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Universităţii "Tomis" din Constanţa ca instituţie de învăţământ superior particulară, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ, cu sediul în Constanţa, localitatea Constanţa. Personalul didactic şi nedidactic se preia, în condiţiile legii, de instituţia nou-înfiinţată. Patrimoniul instituţiei de învăţământ superior este format din patrimoniul constituit la înfiinţare de către fondatori, la care se adaugă patrimoniul pe care îl va dobândi ulterior instituţia de învăţământ superior, şi include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 19 noiembrie 2025.

În urma dezbaterii, în şedinţa din data de 9 februarie 2026, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, a propus adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Corina Atanasiu.

Doamna Corina Atanasiu:

Dragi colegi,

USR susţine înfiinţarea Universităţii "Tomis" din Constanţa, pentru că România are cel mai mic număr de absolvenţi de învăţământ universitar din Europa.

De asemenea, abandonul universitar cu care se confruntă mediul universitar din România este foarte crescut.

Pentru a combate aceste lucruri, avem câteva soluţii simple, la îndemână: pe de o parte, să creştem oferta de programe universitare, ceea ce se întâmplă, iată, prin înfiinţarea de universităţi noi; şi, pe de altă parte, să ţinem familiile departe de sărăcie, astfel încât acestea să-şi permită să-şi ţină copiii la facultate.

Din păcate, ce se întâmplă zilele acestea la Bucureşti, crizele provocate la Bucureşti nu fac decât să îndepărteze tinerii noştri de visul de a urma o universitate. Familiile sunt din ce în ce mai sărăcite, sunt împovărate de taxe mari, de crize peste crize, nu mai au nevoie de astfel de situaţii care nu le permit să-şi ţină copiii în facultate.

Cei care provoacă aceste crize trebuie să răspundă în primul rând la întrebarea: ce avantaj au românii de pe urma acestor discuţii interminabile, care ne fac să ne îndepărtăm de drumul reformelor, care ne fac să pierdem bani şi să punem în primejdie atragerea către România a 10 miliarde de euro din PNRR?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mădălin-Laurenţiu Făget, neafiliat.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ca deputat constănţean, sunt întru totul de acord pentru această iniţiativă, însă mi-aş fi dorit să ştiu câte articole are această iniţiativă, pentru că văd că site-ul Camerei Deputaţilor nu funcţionează de trei zile, de patru zile. Şi, atunci, noi ce votăm? Votăm în orb. Nu ştim ceea ce votăm.

Dar, având în vedere că este o propunere legislativă din Constanţa şi pentru constănţeni, o voi vota cu ochii închişi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Am ezitat puţin dacă să ies sau nu la tribună, dar m-au convins unii dintre cei care au discutat înainte şi au prezentat argumente care, pe de o parte, n-aveau nicio legătură cu subiectul în discuţie, iar pe de altă parte, sunt contradictorii şi revoltătoare în acelaşi timp, în contextul în care se invocă interesul şi susţinerea pentru învăţământ... de către un partid care a făcut un stindard din a desfiinţa toate academiile din România, cu excepţia Academiei Române; invocarea fenomenului sărăciei, pe care mulţi români, 80%, îl trăiesc, dar pe care, în mod paradoxal, îl provoacă şi sunt copărtaşi la săvârşirea lui, reprezentanţi ai partidelor care ne guvernează.

Mă întreb uneori: unde mai e normalitatea, pe unde s-a rătăcit? Când o să ne preocupe cu adevărat soarta acestei ţări şi a oamenilor ei?

Nu neapărat de alte universităţi avem nevoie; avem nevoie de calitate în învăţământ; avem nevoie de a asigura demnitatea educatorilor, începând cu cele mai mici... de la sistemul preşcolar până la sistemul academic.

În final, ca, mă rog, universitar, nu pot decât să mă bucur că mai apare o universitate, să mă îngrijorez puţin cu privire la viitorul ei, sub aspectul calităţii şi al învăţământului pe care o să-l presteze.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

România are nevoie de universităţi noi, dar cred că cel mai important lucru pentru mediul universitar este altul, şi anume, să nu mai fie puse la îndoială studiile universitare, să nu mai fie puse la îndoială titlurile de doctor, să nu mai avem oameni ca "Dottore", care îşi bat joc de ceea ce înseamnă un lucru foarte important pentru mediul academic, şi anume, doctoratul.

Doctoratul nu este ca să te făleşti cu el; doctoratul este ca să agoniseşti informaţie şi să laşi în urma ta, în momentul în care închei un doctorat, ceva de care să se folosească şi alţii. Despre asta este vorba, când vine vorba despre universităţi; despre asta este vorba, când vorbim despre mediul academic.

Şi da, USR va milita de fiecare dată pentru desfiinţarea acelor lucruri care n-au nicio legătură cu mediul academic.

Ceea ce propune USR este să se desfiinţeze acele sinecuri, acele locuri care toacă banul public. În loc să facem grădiniţe şi şcoli noi, stăm şi plătim oameni care nu fac nimic, ci pur şi simplu au un titlu şi vor să fie fericiţi.

Aşa că, da, pentru mediul universitar este necesar să înfiinţăm noi universităţi, dar mai cu seamă este important să fim oameni responsabili şi atunci când vorbim despre educaţie, să ne referim la educaţie, să nu mai avem teorii ce ţin de "Pământul este plat" sau alte baliverne, şi când vine vorba despre cea mai înaltă distincţie universitară, şi anume, doctoratul, politicienii să nu-şi mai bată joc de ea şi să nu mai pară că... dom'le, ai făcut şi tu doctoratul asta cum îl fac toţi politicienii. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Dragi colegi,

Clamăm că trebuie să punem pe primul loc calitatea în universităţi şi cercetarea din universităţi, dacă este vorba să punem în valoare universităţile din România, numărul, calitatea lor prin perspectiva contribuţiei la nivel european şi nu numai, contribuţii care revin din calitate, prin acele unităţi de măsură ce ţin de cercetare, în primul rând.

Salutăm, evident, universităţile care au contribuit şi contribuie decisiv la valoarea acestei ţări; de asemenea, în condiţiile acestea, în care bugetul este unul adus... la falimentul universităţilor şi, mai ales, o repetăm aici, prin contribuţia cercetării care este diminuată, prin blocarea posturilor la nivel naţional.

Sigur, atunci când ne întrebăm despre o nouă universitate în planul ţării noastre, sigur, este un lucru bun, dar ne punem, în aceeaşi măsură, întrebarea legitimă: care este bugetul alocat universităţilor, implicit acestei universităţi, şi dacă în această universitate, în mod optim, sunt aplicate şi sunt... de asemenea... şi există o contribuţie la nivelul tehnic?

M-am uitat prin lege, există asemenea facultăţi, dar aceste facultăţi necesită contribuţii financiare majore de la stat şi din mediul privat - mediul privat, inexistent, iar de la stat nu ne mai aşteptăm la niciun suport.

În aceste condiţii, este clar... este clar că sistemul de învăţământ merge într-o direcţie total greşită, pentru că organizarea... şi sistemul, în general, este unul adus la faliment.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

La invitaţia colegului nostru, domnul deputat Szabó Ödön, alături de noi, în sală, avem un grup de studenţi de la Universitatea Creştină "Partium" din judeţul Bihor, de la Oradea.

Bine aţi venit! (Aplauze.)

Şi vă dorim momente plăcute alături de noi! (Aplauze.)

10. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Naţionale a Sportului Paralimpic; PL-x 368/2025; caracter ordinar; avem şi amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru administraţie sau Comisiei pentru tineret, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru administraţie publică sau Comisia pentru tineret?

(Doamna deputat Monica Iagăr solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să dau citire raportului comun asupra Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Naţionale a Sportului Paralimpic.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru tineret şi sport au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Naţionale a Sportului Paralimpic, transmis cu adresa PL-x 368 din 13 octombrie 2025.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 6 octombrie 2025.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis din 4 septembrie 2025, apreciază că "Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei iniţiative legislative".

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 1 septembrie ca Ziua Naţională a Sportului Paralimpic. Potrivit proiectului, ziua va fi dedicată recunoaşterii publice a contribuţiei sportivilor paralimpici români la afirmarea valorilor sportului şi la promovarea incluziunii sociale prin activitate fizică şi performanţă. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile din domeniul educaţiei, sportului, culturii şi protecţiei sociale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesate pot organiza sau sprijini, după caz, manifestări publice, acţiuni educative, activităţi sportive sau artistice dedicate acestei zile.

În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 şi art. 133 din Regulamentul Camerei, republicat, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Astfel, membrii Comisiei pentru tineret şi sport au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului un raport preliminar de adoptare a acestui proiect.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege, în şedinţa din 23 februarie, cu prezenţă fizică şi online, şi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a Proiectului de Lege privind instituirea Zilei Naţionale a Sportului Paralimpic, cu amendamente admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, doamna deputat Éva-Andrea Csép, Grupul parlamentar al UDMR.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Vorbesc aici şi ca iniţiator al acestui proiect de lege.

E foarte bine să ştim că România are paralimpici. Ziua de 1 septembrie, prin care, prin voinţa dumneavoastră, dacă se va vota acest proiect de lege, o să marcăm în fiecare an Ziua Sportului Paralimpic, este foarte importantă şi pentru sensibilizarea comunităţii faţă de aceşti sportivi, pentru că sportul pe care îl face, de exemplu, o persoană cu dizabilitate nu este mai prejos decât toate celelalte.

Pe de altă parte, prin acest proiect legislativ, o să oferim şansa acelor ONG-uri care se ocupă cu parasportivi să prezinte ce înseamnă a face parasport, a sensibiliza copiii, tinerii, a învăţa, de exemplu, ce înseamnă pentru un orb să se joace cu mingea de baschet sau ce înseamnă pentru o persoană în cărucior cu rotile să arunce la coş, deci sunt nişte jocuri foarte, foarte importante, prin care se sensibilizează şi comunitatea.

Cred că România merită să aibă o zi a parasportului olimpic şi cred că cu toţii putem să fim mândri de acei parasportivi, iar prima medalie de aur obţinută va marca în fiecare an Ziua Parasportului.

Vă mulţumesc tuturor pentru sprijin!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cristian Brian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Instituirea Zilei Naţionale a Sportului Paralimpic este o măsură prin care putem recunoaşte că sportul promovează nu doar performanţa, dar şi perseverenţa, solidaritatea sau incluziunea.

Mişcarea paralimpică este o forţă care transformă percepţiile asupra dizabilităţii şi care inspiră milioane de oameni la nivel global.

Vom vota această iniţiativă, propusă de colega de la UDMR, ca data de 1 septembrie să devină Ziua Naţională a Sportului Paralimpic, pentru că are ocazia nu doar de a onora sportivii paralimpici, dar şi de a creşte vizibilitatea sporturilor paralimpice, de a inspira tinerii cu dizabilităţi, de a promova incluziunea socială şi, mai ales, că nu presupune sume în plus acordate pentru festivităţi.

Dincolo de simbolismul acestei zile, cred că ar fi totuşi important ca statul să lucreze la a accesibiliza bazele sportive, pentru că sportivii cu dizabilităţi ar trebui să aibă unde să se antreneze şi unde să facă sport cu demnitate.

Iar această discuţie o putem extrapola nu doar la bazele sportive, ci şi la multe alte instituţii care, în momentul de faţă, nu sunt accesibilizate, nu doar la bazele sportive.

Chiar zilele trecute am fost contactat de o sportivă din Maramureş, care îmi spunea că n-are cum să se antreneze la noi în judeţ şi că trebuie să se deplaseze la Cluj pentru antrenamente.

Şi pentru că am vorbit mai devreme despre responsabilitate, doresc să fac apel către colegii de la PSD - când vă luaţi azi deciziile, vă rog să ţineţi cont de ce ar însemna o criză politică...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să faceţi referire...

Domnul Brian Cristian:

...creată artificial...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...la proiectul pe care îl dezbatem.

Domnul Brian Cristian:

Am făcut referire, doamnă preşedinte.

...şi că o criză politică creată artificial ar lovi direct...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declaraţiile politice...

Domnul Brian Cristian:

...în buzunarele românilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...mâine...

Domnul Brian Cristian:

Faptul...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...poimâine dimineaţă.

Domnul Brian Cristian:

Faptul că România ar fi destabilizată pe termen mediu şi lung, faptul că reformele începute, transparentizarea instituţiilor publice şi...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Brian Cristian:

...direcţia corectă pentru decizii politice...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Brian Cristian:

...ar şterge... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe domnul Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

E vremea să aducem în calendar şi simbolurile care ne reprezintă. De aceea, îi felicit pe colegii de la UDMR pentru acest demers legislativ.

Deşi cu resurse şi expunere infime, mişcarea paralimpică din România a construit în tăcere pentru ţara noastră. A construit reputaţie, imagine, incluziune, campioni şi performanţe majore. Avem opt medalii la Jocurile Paralimpice, dintre care două de aur, aşa că, haideţi să susţinem pe mai departe excelenţa!

E de datoria noastră ca pe 1 septembrie, în fiecare an, de Ziua Sportului Paralimpic, să sprijinim sursele de inspiraţie, motivaţie şi onoare pentru România. E un pas firesc pentru o amplă mişcare sportivă cu multiple beneficii.

Este un demers legislativ care nu necesită suplimentări de buget. Şi este o recunoaştere în deplin acord cu Convenţia ONU şi cu principiile şi valorile Uniunii Europene.

Pentru o societate românească a tuturor şi a fiecăruia, avem nevoie de Ziua Sportului Paralimpic.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul parlamentar al UDMR. (Vociferări.)

A, nu...? (Vociferări.) Din greşeală? Bun.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Avem 7 amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

11. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia pentru reînnoirea generaţiilor în agricultură COM (2025) 872; PHCD 12/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Corina Atanasiu, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene. (Vociferări.)

Nu? Bun. Să fiţi, atunci!

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia pentru reînnoirea generaţiilor în agricultură

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Finanţelor şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, comisia, în principal:

- Şi-a exprimat susţinerea faţă de reînnoirea generaţiilor în agricultură - factor esenţial pentru menţinerea viabilităţii şi a competitivităţii acestui sector, ceea ce reclamă mai multe direcţii de sprijin: facilitarea accesului tinerilor la resurse, susţinerea fermierilor vârstnici, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în mediul rural, stimularea inovării, digitalizării şi a formării profesionale;

- A amintit specificul agricol, demografic şi teritorial al fiecărui stat membru, diversitatea structurală a agriculturilor din statele membre;

- A subliniat faptul că asigurarea unor venituri echitabile pentru fermieri constituie cea mai urgentă provocare în domeniu;

- A recomandat încurajarea lanţurilor scurte de aprovizionare agroalimentare şi facilitarea includerii tinerilor fermieri în acestea;

- A propus coordonarea mai strânsă între Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune, în sprijinul zonelor rurale;

- A salutat recunoaşterea presiunilor deosebite socioeconomice şi de securitate care afectează zonele rurale de pe flancul estic, ceea ce impune acţiuni concrete şi finanţare adecvată.

Opinia a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 24 februarie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comentarii de ordin general.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o criză demografică, Europa se confruntă cu o criză demografică, prin urmare, şi agricultura europeană se confruntă cu o criză demografică. Vârsta medie a agricultorilor, în Uniunea Europeană, este de 57 de ani. Doar 12% din fermierii Europei au sub 40 de ani. Dintre aceştia, doar 2,5% sunt doamne, sunt femei.

Deficitul mediu de finanţare pentru tinerii fermieri a fost de 14,1 miliarde de euro pe an, în ultimii ani.

Strategia europeană din 21 octombrie 2025 vine să schimbe această realitate, vizând dublarea ponderii tinerilor fermieri - la 24% până în 2040.

Agricultura asigură securitatea alimentară, competitivitatea şi vitalitatea rurală, dar îmbătrânirea forţei de muncă şi declinul populaţiei rurale agravează foarte mult problemele.

Politica Agricolă Comună 2023-2027 include obiective precum: venituri decente pentru fermieri, sprijin pentru reînnoirea generaţiilor, dinamizarea zonelor rurale.

Planurile naţionale ale României sprijină circa 377.000 de tineri fermieri, dar eforturile nu sunt suficiente, trebuie să continue.

Strategia prioritizează tinerii sub 40 de ani, prin cinci acţiuni-cheie: acces la terenuri, finanţare, competitivitate, standarde mai ridicate pentru mediul rural şi, evident, succesiunea; propune un pachet obligatoriu pentru fermele nou înfiinţate, de până la 300.000 de euro; şi recomandă alocarea unui minim de 6% din cheltuielile agricole pentru reînnoirea generaţională.

Pentru cele expuse până acum, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc mult de tot, doamnă preşedinte.

USR va susţine acest proiect de hotărâre, însă l-am văzut cu toţii, zilele trecute, pe domnul Florin Barbu, zis şi Busi, de către prietenul lui din Olt, cum plimba un geamantan Louis Vuitton de câteva mii de euro, l-am văzut cu toţii pe Sorin Grindeanu, cum îşi ascundea ceasul de zeci de mii de euro...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat,

Vă rog să faceţi referire la proiectul...

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

... înaintea conferinţelor de presă...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... pe care îl avem de dezbătut...

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

... l-am văzut cu toţii pe Marcel Ciolacu, cum umblă în pantofi şi în haine de mii de euro...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule deputat,

Declaraţiile politice, miercuri dimineaţă...

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Cam aceştia sunteţi dumneavoastră, nişte socialişti de caviar, stimaţi colegi... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? (Vociferări.)

Nu eraţi la proiect, eraţi pe lângă! (Aplauze.)

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

12. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Un plan de acţiune pentru industria chimică europeană COM (2025) 530; PHCD 14/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru industrii şi servicii şi de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- Şi-a exprimat susţinerea faţă de Planul de acţiune pentru industria chimică europeană, industria având importanţă strategică;

- A propus luarea în considerare a particularităţilor industriilor energointensive în măsurile de sprijinire a tranziţiei climatice;

- A sprijinit adoptarea măsurilor de reducere a preţurilor energiei şi a costurilor cu certificatele de CO₂, alături de aplicarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră;

- A amintit rolul esenţial al fondurilor de coeziune pentru sprijinirea industriei chimice şi eforturile sale de decarbonizare;

- A evidenţiat contribuţia gazelor din Marea Neagră pentru siguranţa aprovizionării industriei chimice şi a susţinut includerea acestei resurse în strategiile europene privind securitatea energetică;

- A recomandat ca metodologia cartografierii siturilor chimice critice şi a moleculelor critice să fie neutră, transparentă, cuantificabilă şi să ia în considerare lanţurile de aprovizionare, în ansamblu;

- A recomandat introducerea paşaportului digital pentru trasabilitatea produselor, pieţele lider, parteneriatele în cadrul lanţului valoric din industria chimică şi măsurile de simplificare a sarcinii administrative pentru întreprinderi;

- A sprijinit realizarea unei pieţe unice pentru materii prime reciclate şi trasabilitatea mai bună a substanţelor chimice critice.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 10 martie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Comentarii de ordin general, domnul deputat Mihai-Cosmin Pascariu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Mihai-Cosmin Pascariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem în faţă un proiect de hotărâre, PHCD 14/2026, care face referire la Comunicarea Comisiei Europene aferente, respectiv COM 530 din 2025.

Acesta vorbeşte despre lucruri frumoase, despre stabilizarea sectorului industriei chimice, despre menţinerea capacităţii industriale a Uniunii Europene, vorbeşte despre tehnologii inovative, despre un mediu curat, dar, în acelaşi timp, este un alt pas în cedarea suveranităţii statelor, respectiv a noastră, a României, către instituţiile europene, transferul controlului către aceste instituţii.

În conţinutul acestei comunicări este specificată crearea unui nou organism, respectiv Alianţa pentru substanţele chimice critice, care ar trebui să dicteze cine şi ce produce în domeniul industriei chimice. Şi chiar dacă în comunicare găsim termeni relativ cuminţi - şi citez - "va contribui, va sprijini UE, va ghida, va permite cooperarea, va facilita, va ajuta", totuşi, în proiectul de hotărâre, care este de fapt opinia Comisiei pentru afaceri europene, observăm că - citez - "propune conferirea unui rol strategic mai pronunţat în abordarea deficienţelor structurale, de-a lungul întregului lanţ valoric a acestei alianţe pentru substanţele chimice critice".

Deci, haideţi să fim atenţi ce ne dorim, totuşi, pentru că această alianţă s-ar putea să devină un baubau care va sosi la uşa noastră şi ne va dicta ce şi unde să închidem - să ne închidem industria noastră chimică sau, mă rog, ce a mai rămas din ea, şi să dăm verde altor state să producă chimicalele care se pot produce şi la noi în ţară.

În acelaşi timp, tot proiectul de hotărâre - citez - "recunoaşte relevanţa elaborării unei liste a moleculelor critice, recomandă ca metodologia cartografierii siturilor chimice critice şi a moleculelor să fie neutră, transparentă, cuantificabilă".

Totuşi, noi, AUR, susţinem că ar trebui să negociem poziţia noastră în producţia acestor substanţe chimice critice. Noi avem o poziţie geostrategică avantajoasă, avem resurse naturale şi ar trebui să negociem în faţa Uniunii Europene această poziţie, nu doar să respectăm ce ni se dictează de la ... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Hristos a înviat!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este foarte greu să avem aceste dezbateri, în condiţiile în care site-ul Camerei Deputaţilor nu funcţionează şi nu avem acces la informaţiile pe care le dezbatem astăzi. Dar nu ne interesează, că noi suntem doar nişte fraieri la primul mandat, care nu contează, numărul este relevant doar în anumite situaţii.

Şi, atenţie, că urmează!

Bun!

Aşa cum spunea antevorbitorul nostru, industria chimică e pe butuci, în România - din 11 combinate, mai avem unul, care este în comă, să nu zic mort, care are 2.500 de angajaţi, care vor fi concediaţi la finalul acestei luni, pentru că statul român tergiversează preluarea Azomureş, de mai bine de un an de zile, şi vom fi dependenţi de nişte importuri pe care nu ni le putem permite, iar agricultura din România, deja 30% din ea, va fi pe butuci, în 2026.

O să vă mulţumim pentru Acordul Mercusur, pentru că asta vreţi, până la urmă, şi asta creaţi în România - instabilitate, dependenţă de importuri şi sărăcie. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Desigur, vorbim despre o infrastructură strategică, până la urmă, industria chimică, în România, legată, desigur, de universităţi şi de cercetare.

Nu ne este foarte clar, din acest comunicat, dacă nu cumva va fi mai mult... să spunem o sensibilizare şi o discrepanţă tot mai mare, o marginalizare cu atât mai mult a ţării noastre, în raport cu alte economii din Vest, şi aceasta, prin prisma, îndeosebi, a surselor de finanţare. Vorbim despre industria chimică, vorbim despre cercetare, că nu vorbim despre altceva - cercetare şi apoi producţie.

În aceste condiţii, ne temem că va fi cu atât mai mult amplificat acest aparat birocratic, în care vom fi la nivelul - da, vom implementa; da, vom face, aşa cum ni se va dicta, într-un fel sau altul, de către alte comunităţi europene.

Nu că ar fi greşit, în numite condiţii, dar nu întotdeauna! Şi trebuie să fim foarte bine ancoraţi în realitate, în raport cu capacitatea şi capacităţile româneşti - ce am avut, ce avem şi ce vom avea, dacă nu le vom implementa corect şi dacă nu vom aduce un suport de finanţare transparent, ţării.

Or, în aceste condiţii, nu vedem o implementare riguroasă şi pentru România şi nu ar fi neapărat în ajutorul ţării noastre, ci dimpotrivă.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Este evident că şi Europa, ca şi România, plăteşte, dacă vreţi, nota sau decontul unor decizii luate în trecut, în care industria chimică, în România, a fost falimentată, iar în Europa a fost trimisă în alte continente şi are nevoie de industrie chimică. România are nevoie de industrie chimică.

Pentru cei care doar se plâng, îi invit doar să voteze proiectul pe care l-am depus, alături de colegi din tot spectrul politic - mai puţin AUR, e adevărat, poate n-au fost atunci să semneze -, în care să valorificăm superior gazul natural al României şi să avem investiţii în industria petrochimică românească.

40% din balanţa comercială sau din deficitul de balanţă comercială, mai corect, este produs de importul de produse petrochimice.

Cred că este momentul ca, dacă vrem să avem un cuvânt de spus în faţa Comisiei, pentru un plan de acţiune comun, este bine să avem investiţii în propria noastră ţară şi de aceea, vă invit să susţineţi acest proiect. Este la Senat, sper să treacă în procedură de urgenţă şi prin Camera Deputaţilor.

Pe de altă parte, una este industria chimică, alta este lista de materiale sau materii chimice critice. Să nu le confundăm!

Noi avem nevoie de industria chimică de bază. Importăm absolut sau aproape tot din afară pentru un banal, dacă vreţi, suport de pahare. Este posibil aşa ceva, când noi putem să producem orice, în România, cu resursele noastre?!

Haideţi întâi să investim în România!

Haideţi întâi să ne votăm proiectele de lege, după care să vedem ce fac alte instituţii din Europa!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Conectarea Europei prin transportul feroviar de mare viteză - COM (2025) 903; PHCD 15/2026.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerului Finanţelor, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- A apreciat că realizarea unei reţele feroviare europene de mare viteză reprezintă o prioritate strategică a Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva mobilităţii militare şi, deopotrivă, a României;

- A solicitat reducerea decalajelor de infrastructură între Estul şi Vestul Europei;

- A solicitat accelerarea armonizării standardelor tehnice, consolidarea industriei europene de echipamente feroviare, digitalizarea infrastructurii şi inovarea tehnologică, creşterea finanţării europene publice şi private;

- A subliniat rolul strategic al României în regiunea Mării Negre şi în vecinătatea Estică, inclusiv în contextul sprijinirii Ucrainei şi al reconstrucţiei ei;

- A cerut calificarea axei feroviare Constanţa - Bucureşti - Braşov-Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta - Viena drept coridor de conectivitate europeană esenţial;

- A solicitat coordonarea mai eficientă a Comisiei Europene şi a statelor membre în implementarea proiectelor feroviare strategice.

Opinia a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 10 martie 2026, şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe colegul nostru, domnul deputat Ovidiu-Romulus Paraschivescu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ovidiu-Romulus Paraschivescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

15 ore durează astăzi o călătorie de la Bucureşti la Budapesta, cu trenul. Atât am reuşit noi să facem, după atâţia ani în care fonduri europene ne-au stat la dispoziţie.

Acum 3 săptămâni, cum spunea antevorbitorul meu, alături de colegi din toate grupurile parlamentare, ne-am întâlnit cu comisarul uropean pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, şi i-am transmis două solicitări simple şi clare: creşterea alocărilor pentru Europa de Est, în viitorul program Connecting Europe Facility III şi includerea explicită, aşa cum s-a zis, ca prioritate strategică, a liniei de mare viteză Constanţa - Bucureşti - Braşov - Cluj - Oradea către Viena.

Răspunsul său a fost foarte clar; toţi colegii din toate partidele l-au auzit.

Europa de Est devine centrul şi inima Uniunii Europene, la nivel de investiţii, şi România contează enorm. Iar transportul pe şine, cel mai eficient în acest moment, într-o lume în care preţul energiei este volatil, este extraordinar de important pentru noi, ca ţară.

Ambiţia Uniunii Europene este să ajungem, de la Bucureşti la Budapesta, în mai puţin de jumătate, în 6 ore şi 15 minute, şi apoi către Vest.

Deci, românul nostru va putea călători, în Vest, cu investiţii europene.

Dar ca să facem asta trebuie să fim şi responsabili. Trebuie să ne gândim la zecile de mii de locuri de muncă din această industrie. La mine, la Braşov, există unul dintre cele mai importante şantiere de cale ferată din Uniunea Europeană, în acest moment, iar asta înseamnă că toţi cei care astăzi întorc spatele Coaliţiei vor refuza aceşti bani europeni şi îşi vor bate joc de bugetul fiecărui român, al cărui salariu se va pierde, alături de miliardele de euro care aşteaptă să intre în ţară.

Fiţi responsabili şi, vă rog, votaţi favorabil pentru această opinie! Românii merită căi ferate pentru secolul XXI.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

O invit la cuvânt pe doamna deputat Arina-Patricia-Simina Moş, doamna secretar, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc, stimată doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Prin hotărârea prezentată astăzi, plenului Camerei Deputaţilor, solicităm ca axa feroviară Constanţa - Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta - Viena să fie inclusă cu prioritate în planificarea strategică europeană.

Pentru România va fi o a doua cale de conectare a economiei naţionale către Europa Centrală şi va asigura o legătură de importanţă continentală între această regiune şi regiunea Marea Neagră.

Pentru cetăţeni, modernizarea căilor ferate din România va face călătoriile mai uşoare, iar pentru economia naţională va însemna un plus de competitivitate, reduceri de costuri şi atragerea de noi investiţii.

Până acum, lucrările în curs la calea ferată Cluj-Napoca - Oradea nu au avansat cum trebuia, iar Guvernul a anunţat recent că vor fi luate măsuri pentru a corecta lucrurile.

România are nevoie de această legătură feroviară modernizată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Stimaţi colegi,

Această comunicare este una dintre cele mai importante iniţiative europene din ultimii ani, în domeniul transporturilor. Este o comunicare care asigură strategia pentru viitorul conectivităţii, competitivităţii şi coeziunii Uniunii Europene şi, desigur, şi pentru viitorul României.

Comisia Europeană îşi propune un obiectiv ambiţios, dar absolut necesar - o reţea feroviară de mare viteză, care să conecteze marile capitale, marile oraşe europene, cu trenuri care să aibă o viteză de peste 200 de Km/h şi estimează investiţii de 345 de miliarde de euro, în acest scop.

În opinia adoptată de Comisia pentru afaceri europene, pentru care am fost raportor, am propus un traseu clar pentru România, şi anume, Constanţa - Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea şi, bineînţeles, conectarea mai departe cu Europa Centrală, prin Budapesta şi Viena; adică Marea Neagră legată direct de Europa.

Pentru oameni asta înseamnă lucruri simple: mai puţine ore pe drum, mai puţină poluare, mai multe locuri de muncă, o economie mai puternică.

Trebuie să demarăm cât mai repede studiul de fezabilitate şi să stabilim termene credibile.

Şi aici tragem un semnal de alarmă celor de la Ministerul Transporturilor, să nu mai tărăgăneze acest proiect, pentru că statele baltice, de exemplu, au deja aprobat studiul de fezabilitate, au autorizaţia de construire pentru o astfel de reţea - se numeşte Rail Baltica -, dar şi Polonia pregăteşte trasee de mare viteză pe teritoriul său.

Prin urmare, vă invit, stimaţi colegi, să votăm această opinie şi să transmitem un semnal clar către Comisia Europeană, către Guvernul României, că Parlamentul susţine, fără echivoc, construcţia trenului de mare viteză în România.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Ca să vă faceţi o idee a locului din care porneşte Comisia Europeană în discuţia aceasta şi ca să vă faceţi o idee... să înţelegeţi unde a fost România şi unde a ajuns România, după 35 de ani cu PSD, cu PNL, cu USR şi cu UDMR, în domeniul transportului feroviar, vă spun că în anii '80 România exporta locomotive în China, iar China a depăşit pragul celor 50.000 de kilometri de cale ferată de mare viteză.

Cam ăsta este nivelul la care se dezvoltă China, în timp ce aici Comisia Europeană ne vorbeşte acum despre cum va uni ea Bucureştiul cu Braşovul, cu Oradea, cu Budapesta şi cu Viena.

Frecţie la picior de lemn, poveşti de adormit copiii, pentru că lumea se mişcă cu o viteză mult mai mare decât pot să înţeleagă Ursula von der Leyen şi restul funcţionarilor, restul funcţionărimii de la Bruxelles.

Aici, la Bucureşti, aplauze... cărămizi în piept... cum urmează noi să revoluţionăm transportul feroviar, deşi românii circulă cu transportul feroviar.

Este un dezastru! Aţi îngropat CFR Marfă şi acum vă pregătiţi să îngropaţi şi CFR Călători.

Mai mult decât atât, nu ştiu ce fel de cetăţeni îşi doreşte Comisia Europeană să transporte cu acest transport feroviar de persoane. Deocamdată, eu văd că această Comisie Europeană pare disperată să importe masiv populaţie de prin Asia şi din Africa, să transporte cu aceste trenuri de mare viteză, să conexeze aceste capitale.

Este pur şi simplu ridicol! Ridicol!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Aşa este, este ridicol, mai ales în condiţiile în care de la Iaşi spre Tecuci încă mai avem locomotive cu motorină, într-un secol în care clamăm digitalizare, inteligenţa artificială şi industrii de vârf.

În aceste condiţii, ne reamintim viteza medie a anilor 1900 - 40 de Km/oră şi dacă te uiţi astăzi în România - 50-60 de Km/h.

Asta este evoluţia, asta este infrastructura României, infrastructură veche, deteriorată, care nu mai oferă securitate cetăţenilor.

Îi invit pe cei care ajung în Iaşi să ia un astfel de mijloc de transport spre Bucureşti, între cele două capitale, între cele două oraşe de prestigiu şi universitare ale ţării, în care faci atâtea ore, cu o infrastructură atât de poluantă şi nesigură.

Bineînţeles că trebuie să cunoaştem, să investim adecvat în industria României, în tot ceea ce avem, pentru a avea o infrastructură de calitate, normală, de tipul... de calitatea şi de prestigiul celorlalţi din Vest.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vom continua dezbaterile în şedinţa următoare.

În încheierea acestei şedinţe, daţi-mi voie să citesc ... (Vociferări.)

Da, dar nu mai avem timp!

Daţi-mi voie să dau citire iniţiativei legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenul de dezbatere şi vot final este depăşit.

Proiectul de Lege privind protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică; PL-x 58/2026.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat.

Vă mulţumesc.

Declar închisă această şedinţă.

Urmează şedinţa răspunsurilor la întrebări şi interpelări.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 20 aprilie 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului, şi apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului - acum, cât mai avem Guvern.

Bun. Începem cu răspunsul la întrebarea adresată de doamna deputat Dascălu, de la AUR, către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii... (Vociferări.) care i-a transmis în scris răspunsul, doamnei deputat.

Prin urmare, trecem la Ministerul Finanţelor.

Domnul Attila. (Vociferări.)

Da, avem o întrebare - "Soluţii pentru reducerea preţului la combustibil". (Vociferări.)

Domnul deputat Chirilă, de la PSD, s-a declarat mulţumit de explicaţiile date "off camera".

Şi, atunci, trecem la Ministerul Educaţiei.

Domnul subsecretar Marian Daragiu. (Vociferări.)

Staţi un pic, să vedem.

În primul rând, este doamna Dascălu, de la AUR.

Voci de la AUR:

Nu este.

Domnul Cătălin Drulă:

Am înţeles.

Domnul Petreţchi?

Da, nu se află în sala de şedinţă.

Doamna Dascălu nu se află în sala de şedinţă.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Mihai-Adrian Enache.)

Bun. Doamna Dascălu nu este, deci o să trecem peste toate răspunsurile pentru dumneaei. Mi-a confirmat şi domnul lider de grup.

Mulţumesc.

Şi, atunci, trecem la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru care s-a solicitat amânare?

Este domnul... da, MIPE...

Domnul Attila Kelemen? (Vociferări.)

N-a ajuns încă. Mai amânăm, atunci.

Trecem la Ministerul Muncii, unde avem o întrebare din partea domnului deputat Ţiu, de la SOS. Dacă e în sală? Că altfel...

Este domnul Ţiu.

Staţi puţin, să vedem, avem întrebarea: "Susţineţi iniţiativa SOS România de mărire a plafonului sumei neimpozabile pentru veniturile din pensii, de la 3.000 la 4.000 de lei?".

Şi Regulamentul spune că puteţi să reluaţi, de la microfon, dacă vreţi întrebarea. Numai dacă vreţi. (Vociferări.)

Nu mai vreţi, ca să fim expeditivi.

Atunci, dau cuvântul doamnei secretar de stat Silvia Dinică, care are 3 minute, pentru a vă da răspunsul.

Aveţi cuvântul, doamnă secretar de stat.

Doamna Silvia Monica Dinică (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

Reglementarea contribuţiilor sociale obligatorii şi a categoriilor de contribuabili este realizată prin dispoziţiile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung, prin limitarea cheltuielilor permanente, Guvernul României a fost nevoit să instituie unele măsuri cu caracter excepţional, concretizate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Prin dispoziţiile acestui act normativ, au fost aduse modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel încât, începând cu luna august 2025, pentru veniturile din pensii care depăşesc suma de 3.000 de lei lunar se reţine contribuţia de asigurări sociale de sănătate în cuantum de 10%, iar impozitul de 10% se aplică asupra cuantumului pensiei din care se scade plafonul de 3.000 de lei şi, după caz, contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată - dispoziţiile art. 100 coroborat cu art. 101.

Potrivit prevederilor alin. (1) al art. 99 din Legea nr. 227: "Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat, diferenţe de venituri din pensii, precum şi sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie".

Conform art. 100 alin. (1) din Codul fiscal - Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii:

"(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 de lei şi, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit prevederilor titlului V".

Întrucât sediul materiei în ceea ce priveşte stabilirea categoriilor de persoane fizice care au obligaţia plăţii impozitului lunar din pensii, respectiv a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate îl reprezintă dispoziţiile Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, corelate cu dispoziţiile Legii nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, acestea fiind acte normative gestionate de Ministerul Finanţelor, respectiv Ministerul Sănătăţii, apreciem necesară formularea unui punct de vedere şi de către aceste instituţii.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule deputat Ţiu, doriţi să interveniţi?

Aveţi două minute, dacă doriţi să faceţi precizări sau comentarii.

Şi apoi doamna secretar de stat poate exercita dreptul la replică, în acelaşi interval de timp.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Doamnă secretar de stat,

În baza art. 47 din Constituţia României, statul este obligat să ia măsuri care asigură creşterea economică şi, bineînţeles, redirecţionarea ei către un nivel de trai decent.

Întrebarea mea era foarte simplă - ce faceţi cu pensionarii? Pentru că anul acesta aţi refuzat indexarea. Anul acesta, din păcate, nu vă gândiţi la posibilitatea de a compensa scăderea puterii de cumpărare.

Cred că este normal - şi asta a fost şi întrebarea mea - ce faceţi să ridicaţi plafonul de la 3.000, cât este în prezent pentru pensionari, la 4.000 de lei? Era propunerea SOS România.

Din păcate, n-am primit răspunsul dumneavoastră şi o să revin în scris.

Întrebarea este foarte clară - anul acesta, Guvernul României intenţionează să ridice plafonul de 3.000? Pentru că aţi livrat, din păcate, doar scăderea puterii de cumpărare, doar taxe, doar sărăcie. Românii aşteaptă totuşi măsuri pentru a proteja pensionarii şi populaţia României.

Mulţumesc.

Şi aştept completările din partea Ministerului Muncii.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnă secretar de stat, mai doriţi? (Vociferări.)

Da. Bun. Va reveni în scris.

Domnul deputat Ungureanu este în sală? Nu.

Doamna deputat Gorghiu? Nu.

Pentru restul...

De fapt, nu, ca să revenim la Ministerul...

Domnul deputat Bara? Nu este.

Pentru restul, se solicită amânare.

Prin urmare, trecem la prezentarea interpelărilor.

Acum am terminat cu răspunsurile la întrebări şi trecem la prezentarea interpelărilor, cu precizarea că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute şi fiecare dintre colegii deputaţi înscrişi pe listă poate prezenta o singură interpelare.

Are cuvântul doamna deputat Verginia Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Apărării Naţionale şi vizează "Rezolvarea inechităţilor pensiilor militarilor români".

În contextul majorării bugetului pentru apărare al României, se impune o clarificare publică privind respectarea drepturilor militarilor aflaţi în rezervă, oameni care au servit statul român cu loialitate şi sacrificiu, de multe ori riscându-şi viaţa. Pensiile acestora trebuie să reflecte nu numai anii de muncă, ci şi sacrificiul profesiei militare şi obligaţiile asumate faţă de statul român. Cu toate acestea, în urma recalculării pensiilor din 1 septembrie 2024, aproximativ 5 milioane de pensii civile au fost majorate, în vreme ce pensiile militarilor n-au cunoscut nicio creştere.

Mai mult, după declararea ca neconstituţional a Proiectului de Lege privind actualizarea pensiilor militarilor, în luna martie 2025, Guvernul n-a prezentat nicio alternativă legislativă pentru remedierea situaţiei. Un exemplu din judeţul pe care îl reprezint este al petiţionarului Dogaru Lucian, din Focşani, având calitatea de pensionar militar - a fost trecut în rezervă, a dobândit această calitate din cauza unor afecţiuni la coloană, rezultate în urma participării la misiuni externe în Irak, în Afganistan etc. - care, după 24 de ani în sistemul MApN, are o pensie de 3.000 de lei, care este departe de a-i asigura un nivel decent şi suportabilitatea vieţii şi a îngrijirii sănătăţii.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi comunicaţi:

1. Intenţionează Ministerul Apărării Naţionale să susţină majorarea pensiilor militarilor români?

2. Ce demersuri concrete aţi întreprins sau urmează să întreprindeţi pentru corectarea inechităţilor create faţă de militarii aflaţi în rezervă?

Consider că statul român are ca obligaţie să corecteze disfuncţionalităţile administrative, fără a încălca drepturile fundamentale ale propriilor cetăţeni şi fără a alimenta tensiuni sociale sau percepţii de excludere.

În calitate de deputat de Vrancea, mă voi ocupa de declanşarea tuturor procedurilor, formalităţilor.

În luna mai, am iniţiat o dezbatere amplă în municipiul Focşani, pe care o voi extinde la nivelul ţării, pentru că, dragii mei, trebuie să găsim o soluţie pentru aceşti oameni care şi-au sacrificat viaţa ca să ne apere.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Florin Caragaţă este prezent? Nu.

Domnul Oltenaşu? Nu.

Doamna Murariu nu este.

Domnul Teslariu? Nu.

Doamna Raisa Enachi?

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a înviat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului sănătăţii, Alexandru Rogobete.

Subiectul: "În Vaslui, reducerea paturilor şi criza medicilor de familie pun sub semnul întrebării accesul real la sănătate".

Sistemul sanitar din România se îndepărtează vizibil de principiul fundamental al accesului echitabil la servicii medicale, ajungând să funcţioneze tot mai mult în logica limitărilor bugetare şi tot mai puţin, în raport cu nevoile reale ale pacienţilor.

Datele semnalate inclusiv de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate indică o situaţie gravă. În unele spitale se impun limite de internare, ceea ce echivalează, în practică, cu plafonarea accesului la tratament.

În aceste condiţii, criteriul medical riscă să fie înlocuit de criteriul administrativ, iar pacientul devine dependent de disponibilul bugetar, nu de urgenţa sau de gravitatea cazului.

În paralel, decizia de reducere a numărului de paturi de spital, pentru perioada 2026-2028, intervine într-un sistem deja suprasolicitat. Începând cu luna mai a acestui an, capacitatea este redusă cu aproape 5.000 de paturi, urmând ca diminuarea să continue semnificativ în anii următori. Această măsură este prezentată ca o eficientizare, însă absenţa unor alternative funcţionale riscă să devină în mod direct o restrângere a accesului la îngrijire medicală.

Ambulatoriul rămâne insuficient dezvoltat, medicina de familie este deja supraîncărcată, iar în multe zone accesul la servicii medicale este limitat sau întârziat.

Situaţia este şi mai sensibilă în judeţul Vaslui, unde Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui funcţionează deja cu deficit de personal şi cu resurse limitate, iar întârzierile în investiţiile asumate amplifică riscul de blocaj în accesul la servicii medicale.

În acest context, îi solicit ministrului sănătăţii să răspundă la următoarele întrebări:

- Ce măsuri concrete şi imediate aţi implementat, pentru a preveni situaţiile în care pacienţii sunt refuzaţi la internare, din cauza limitelor impuse administrativ, şi nu din considerente medicale?

- Cum justificaţi reducerea numărului de paturi, în lipsa unor servicii alternative funcţionale, capabile să preia fluxul de pacienţi, şi care este evaluarea de impact realizat înainte de adoptarea acestei decizii?

- Ce capacitate reală măsurabilă are în prezent sistemul ambulatoriu şi medicina de familie pentru a prelua cazurile care nu mai pot fi internate şi pe ce date concrete se bazează această evaluare?

- Care sunt măsurile specifice pentru judeţul Vaslui, în condiţiile în care vulnerabilităţile sistemului sunt deja accentuate, iar accesul la servicii medicale este limitat?

- Care este stadiul exact al investiţiilor din Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui şi ce garanţii există că acestea nu vor întârzia în continuare, afectând direct capacitatea de răspuns a sistemului?

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Groza este prezent? Nu.

Domnul Cotîrleţ? Nu.

Domnul Toma? Nu.

Domnul Maricel Popa? Nu este.

Doamna deputat Doboş? Nu.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei? Nu.

Doamna deputat Grosu?

Haideţi să o luăm altcumva! Mai este cineva în sală care doreşte să susţină o interpelare?

(Domnii deputaţi Mihai-Adrian Ţiu şi Tudor Ionescu solicită să ia cuvântul.)

Bun!

Domnul Coman?

Domnul Dragoş-Florin Coman (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul Guvernului României, şi doamnei Oana Gheorghiu, viceprim-ministrul Guvernului României

Stimate domnule prim-ministru,

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Declaraţiile dumneavoastră privind listarea pe bursă a unor companii de stat ridică serioase semne de întrebare cu privire la costurile reale pentru bugetul public şi la direcţia economică a Guvernului.

În lipsa unei strategii transparente şi a unor evaluări publice solide, aceste demersuri pot genera nu doar pierderi de control strategic, ci şi pierderi financiare directe şi indirecte pentru statul român.

În acest context, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

- Ce analize de impact economic şi bugetar au fost realizate înainte de iniţierea acestor listări?

- Este Guvernul în măsură să garanteze că bugetul de stat nu va pierde venituri pe termen mediu şi lung, ca urmare a diminuării participaţiilor statului şi a dividendelor aferente?

- Care este estimarea oficială a diferenţei dintre veniturile obţinute punctual din listare şi veniturile recurente pierdute din dividende şi control strategic?

- Cum răspundeţi criticilor potrivit cărora aceste listări pot reprezenta o formă de privatizare mascată, realizată sub presiunea nevoilor bugetare imediate?

- Ce garanţii oferiţi că statul român nu va ajunge în situaţia de a pierde atât controlul, cât şi capacitatea de a genera venituri stabile din aceste active?

În absenţa unor răspunsuri clare, există riscul ca aceste măsuri să fie percepute nu ca reforme structurale, ci ca decizii grăbite care sacrifică veniturile viitoare ale statului pentru câştiguri bugetare imediate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul Puşcaşu este? Nu.

Doamna Bruynseels? Nu.

Domnul Muncaciu?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Da, sunt. Muncaciu!

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi o interpelare. Doriţi să o mai susţineţi sau rămâne în scris?

Nu-i obligatoriu, să ştiţi, domnule Muncaciu!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Staţi numai o secundă!

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi o interpelare, aveţi o înscriere...

Doriţi să o susţineţi de la microfon sau rămâne în scris?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Rămâne la dumneavoastră!

Domnul Cătălin Drulă:

Rămâne în scris. E în regulă!

Doamna Iagăr? Nu este.

Doamna Toader? Nu este.

Doamna Macovei Ilie? Nu.

Domnul Lăzăroi?

Mai e cineva care este înscris şi nu a susţinut interpelarea?

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Tudor Ionescu.)

Da.

Ultima intervenţie pe ziua de astăzi, îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu (de lângă prezidiu):

Şi domnul Ţiu!

Domnul Cătălin Drulă:

Da, atunci penultima!

Şi ultima va fi a domnului Ţiu, după domnul Ionescu.

Şi apoi închidem.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezenta interpelare este adresată ministrului sănătăţii, domnul Alexandru Rogobete.

Iar obiectul interpelării - clarificări privind negocierile cu Compania Pfizer şi posibile condiţionări legate de achiziţia de medicamente oncologice şi desfăşurarea de studii clinice.

Stimate domnule ministru,

În spaţiul public au apărut informaţii îngrijorătoare referitoare la negocierile purtate între Ministerul Sănătăţii şi Compania Pfizer, în contextul datoriilor aferente achiziţiei de vaccinuri din perioada epidemiei de COVID-19.

Conform acestor informaţii, s-ar avea în vedere o posibilă compensare a acestor obligaţii financiare prin achiziţia de medicamente citostatice inovative, concomitent cu facilitarea desfăşurării unor studii clinice în domeniul oncologic, pe teritoriul României.

În acest context, vă solicit să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Confirmaţi existenţa unor negocieri sau acorduri între Ministerul Sănătăţii şi Compania Pfizer, care implică compensarea datoriilor prin achiziţii de medicamente sau alte forme de colaborare?

2. Există condiţionări explicite sau implicite privind desfăşurarea de studii clinice în România, ca parte a acestor negocieri?

3. În cazul în care astfel de studii clinice sunt avute în vedere:

- Care este cadrul legal aplicabil şi ce instituţii supraveghează respectarea acestuia?

- Cum este garantată protecţia pacienţilor, în special în ceea ce priveşte consimţământul informat şi caracterul etic al studiilor?

- Sunt aceste studii finanţate exclusiv din surse private sau implică şi resurse publice?

4. Cum răspunde Ministerul Sănătăţii preocupărilor din societate privind posibilitatea ca pacienţii români să fie incluşi în terapii experimentale, în condiţii care ar putea ridica probleme etice?

Şi ultima întrebare, nr. 5, care sunt măsurile concrete prin care Ministerul Sănătăţii asigură că România respectă standardele europene şi internaţionale în materie de etică medicală şi cercetare clinică?

Având în vedere gravitatea acestor aspecte şi impactul lor asupra încrederii publice în sistemul de sănătate, vă rog să prezentaţi un punct de vedere clar şi documentat, scris şi oral.

Cu stimă, deputat Tudor Ionescu, al Partidului SOS România.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc, domnule deputat.

Atunci, ultima intervenţie, dau cuvântul domnului deputat Ţiu.

Vă rog.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Întrebarea mea de astăzi este adresată ministrului economiei, domnului Ambrozie Darău.

Obiectul întrebării - "Va susţine Ministerul Economiei deschiderea Fabricii de procesare a lânii de la Făgeţelu? Iar dacă Ministerul nu susţine investiţia, îl rog să ne precizeze motivul".

Stimate domnule ministru,

În contextul nevoii tot mai accentuate de valorificare a resurselor interne şi de susţinere a economiei circulare, vă rog să precizaţi dacă Ministerul Economiei are în vedere susţinerea deschiderii unei fabrici de procesare a lânii în localitatea Făgeţelu, judeţul Olt, un proiect care ar putea contribui semnificativ la revitalizarea sectorului agricol şi la reducerea risipei, mai ales pe fondul recentei hotărâri a Curţii de Apel, ce a dat câştig de cauză investitorilor care susţin acest proiect.

Datele din domeniu arată că, în fiecare an, în România, se produc zeci de mii de tone de lână, însă o mare parte din această resursă rămâne nevalorificată sau chiar aruncată, din cauza lipsei infrastructurii de procesare. În acelaşi timp, industria textilă autohtonă a cunoscut un declin accelerat în ultimii ani.

În aceste condiţii, vă rog să clarificaţi care este punctul de vedere oficial al Ministerului Economiei cu privire la acest proiect: există intenţia de a acorda un sprijin financiar, logistic sau instituţional pentru implementarea sa? Dacă nu, care sunt motivele concrete pentru care această investiţie nu este susţinută, în ciuda potenţialului economic şi social evident?

Totodată, domnule ministru, ce alternative aveţi în vedere pentru ca valorificarea eficientă a lânii produse în România să poată fi susţinută în perioada următoare?

Mulţumesc.

Cu respect, de aici, din Parlamentul României, deputat SOS România din judeţul Olt, Mihai-Adrian Ţiu.

Seară plăcută, tuturor!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Având în vedere că nu mai există niciun deputat care doreşte să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar această şedinţă închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.26.