Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.07.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 220.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei următoarele documente - ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de marţi, 26 mai, şi miercuri, 27 mai 2026; programul de lucru pentru perioada 25-30 mai 2026; lista rapoartelor depuse în perioada 18-26 mai 2026 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Reamintesc că, astăzi, dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00, apoi continuăm lucrările noastre cu primirea răspunsurilor orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Totodată, vă prezint o informare scrisă din partea domnului deputat Jianu Iosif-Florin, care ne aduce la cunoştinţă că îşi încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD şi va activa ca deputat în cadrul Grupului parlamentar al PNL. (Aplauze.)

Stimaţi lideri de grup,

Întreb dacă există obiecţii, observaţii în legătură cu ordinea de zi?

Domnul lider Ştefan-Ovidiu Popa.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Mulţumesc.

Vă fac o propunere - vă rog să fiţi de acord să facem o modificare la ordinea de zi, şi anume, să fiţi de acord să mutăm PL-x 105/2026 (Proiectul de Lege privind interzicerea obligării conducătorilor auto din transportul rutier de mărfuri la efectuarea operaţiunilor de descărcare/încărcare a mărfurilor transportate); acum se află pe poziţia 15 - să figureze pe poziţia 2, pe ordinea de zi.

Am discutat cu toţi liderii de grup şi există consens.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De asemenea, pe procedură, domnul lider Andronache Gabriel.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Aceeaşi rugăminte - există, de asemenea consens - ca punctul 16 în ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea art. 70 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap - PL-x 553/2025, să devină punctul 3 în ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Există consens, de asemenea, şi pentru acest proiect.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuare, urmează alocuţiuni cu prilejul Zilei eroilor martiri din închisorile comuniste.

Reprezentanţii grupurilor parlamentare şi reprezentantul deputaţilor neafiliaţi au la dispoziţie câte două minute.

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Solomon Adrian.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe 14 mai, în noaptea - mai exact - de 14 spre 15 mai 1948, regimul comunist, care tocmai proclamase Republica, scăpase de rege, de principalii lideri ai Partidului Naţional Ţărănesc, încă din iulie '47, aresta 10.000 de tineri legionari care apăreau în înscrisurile primite de Ana Pauker de la unii lideri ai Mişcării. Aceştia erau tineri studenţi, în majoritatea lor, oameni care nu-l cunoscuseră pe Zelea Codreanu şi nici nu se afiliaseră terorismului politic din perioada interbelică, ci doar împărtăşeau misticismul ortodox al Mişcării Legionare, care i-a şi salvat în închisoare pe mulţi dintre ei, dar pe unii regimul de detenţie i-a martirizat, săvârşindu-şi viaţa în condiţii grele şi complicate.

Trebuie spus că, pe lângă toţi aceşti sfinţi ai închisorilor, sunt mii de ţărani români care s-au opus colectivizării, sunt sute de intelectuali sau de lideri politici mai mari sau mai mici care făceau parte din partidele istorice - Partidul Naţional Liberal, Partidul Ţărănesc, Partidul Social Democrat din România.

Prin urmare, asemenea faptelor celor dinainte de regimul comunist, şi anume regimurile naziste, fasciste, să spunem cu toţii că astfel de lucruri să nu se mai întâmple.

Never again comunism sau fascism şi nici martiri în închisori! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Neamţu George-Mihail.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Distinşi prieteni ai libertăţii,

Ne întrebăm de ce România este singura ţară est-europeană care până astăzi nu are un muzeu dedicat acestor mari eroi, acestor sfinţi, acestor genii ale poporului român.

Mergeţi la Berlin şi veţi vedea Stasi Museum! Mergeţi în Ţările Baltice şi veţi vedea Muzeul KGB-ului! Veţi vedea o formă de cinstire în, de ce nu, Ierusalim, pentru cei care au suferit în Holocaust!

Singura ţară est-europeană unde nu este dedicată o asemenea, până la urmă, cultură a memoriei celor care au suferit este România. Şi România trebuie să se întoarcă cu faţa către aceşti dascăli ai libertăţii. Pentru ce au murit ei? Pentru ce au suferit? Pentru ce s-au rugat în zarca de la Aiud sau de la Sighet sau de la Gherla sau de la Periprava? Pentru ce anume au suferit Arsenie Boca, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat sau Vladimir Ghika? Cu toţii au suferit pentru că ei au crezut în libertate şi au crezut chiar în neatârnarea poporului român în faţa unui imperiu, Imperiul Sovietic, care, din păcate, astăzi se metamorfozează sub forma altor imperii. Au protestat împotriva unui regim de ocupaţie. S-au organizat pentru a produce o rezistenţă veritabilă. Singura rezistenţă din munţi a fost rezistenţa făcută de aceşti martiri ai poporului român, cei care reprezintă ţara noastră de ieri şi de astăzi. Geniile, sfinţii şi eroii - geniile, precum Nicolae Mărgineanu, sau eroii, precum Gheorghe Brătianu, ne arată ce înseamnă conştiinţa verticală a unui popor. Dacă ruşii l-au avut pe Soljeniţîn, dacă polonezii l-au dat pe Jerzy Popiełuszko, noi am dat-o pe Elisabeta Rizea.

Cinste, poporului român, pentru verticalitatea pe care aceşti genii, sfinţi şi eroi au asumat-o!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Atunci când vorbim despre martirii din închisorile comuniste, vorbim despre una din cele mai cutremurătoare pagini din istoria poporului român.

Martiriul din închisori, fără doar şi poate, este un moment în care naţiunea română şi-a arătat pe undeva forţa sa de a se opune răului, inclusiv atunci când aceasta presupune lepădarea de sine, mergând până la martiriu - un model comun mucenicilor creştini din primele secole şi din toate secolele vieţii lumii creştine.

Cred că noi toţi astăzi avem datoria de a recunoaşte, de a comemora şi de a cinsti pe cei care s-au jertfit în nişte timpuri cumplite. România de atunci nu era o ţară liberă, era sub ocupaţie sovietică. În toate structurile şi instituţiile de forţă erau agenţi ai Rusiei. Instituţiile statului erau acaparate de acest imperiu al răului de la Kremlin. Iar atunci, oameni simpli, ţărani, studenţi, intelectuali, muncitori, preoţi, foşti lideri ai partidelor politice s-au ridicat împotriva acestui regim criminal. Se estimează că de prin 1948 până în 1964, direct ori indirect, regimul criminal comunist din România este responsabil de aproximativ 200.000 de victime.

Cred că, atunci când vorbim despre martiriu, ar trebui cu toţii să înţelegem esenţa acestei jertfe care ne învaţă ce înseamnă cu adevărat libertatea, democraţia, demnitatea, patriotismul şi credinţa.

Ca liberal, ţin să evoc două mari nume ale Partidului Naţional Liberal, Dinu Brătianu şi Gheorghe Brătianu, martiri în închisorile comuniste, asemenea lui Vladimir Ghika, lui Ion Pelivan, lui Ion Mihalache, lui Iuliu Maniu, lui Ion Flueraş şi altor mari corifei ai Marii Uniri.

Trăiască România... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Rigman Ciprian-Doru.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

La finalul anului 1947, se instaura, în România, regimul comunist de factură stalinistă, avându-i ca lideri pe Gheorghe Gheorghiu-Dej şi pe Petru Groza. Aproape concomitent începea acţiunea de epurare a exponenţilor democraţiei interbelice, fie ei oameni politici sau intelectuali. Pentru noul regim comunist, a formula întrebări şi a căuta răspunsuri nu mai era acceptabil. Au ajuns astfel în închisorile comuniste personalităţi excepţionale ale istoriei noastre - şi îi amintesc aici pe Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi prim-ministru, un prototip moral pe care al trebui să-l urmărim cu toţii astăzi, Ion Mihalache, preşedintele PNŢ, marele cardinal greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit la Alba Iulia Declaraţia de Unire a Transilvaniei cu România, Constantin I.C. Brătianu, preşedintele PNL, Gheorghe I. Brătianu, mare istoric, nepotul lui I.C. Brătianu, artizanul Independenţei şi fiul lui Ionel Brătianu, artizanul Marii Uniri. Aceşti oameni au ajuns în închisorile comuniste pentru că au preţuit demnitatea şi democraţia şi nu s-au lăsat intimidaţi de forţă, de frică şi de şantaj.

Dragi colegi,

Avem datoria de a cinsti memoria acestor mari personalităţi ajunse în închisorile comuniste, dar mai avem o datorie şi chiar o obligaţie faţă de ei - de a nu uita niciodată, dar niciodată, ce a însemnat un regim extremist în istoria României.

Cinste, eroilor martiri din închisorile comuniste, şi preţuirea lor veşnică!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Markó Attila-Gabor.

Domnul Markó Attila-Gabor:

Vă mulţumesc.

La momentul căderii comunismului am avut 21 de ani, deci am trăit din plin ororile acelui regim, chiar dacă nu am apucat atunci să sufăr şi mai mult, cum au suferit alţii înainte. Dar, în copilărie, bunicul meu îmi povestea ororile din anii '50, când regimul încerca din răsputeri să elimine intelectualitatea şi în acea perioadă, în afară de victimele de naţionalitate română au fost şi foarte multe victime de etnie maghiară. Printre aceste victime îl putem aminti în primul rând pe episcopul Márton Áron, în cinstea căruia recent am adoptat o lege care declară anul 2026 ca "Anul Márton Áron". Dar, alături de Eminenţa Sa, au mai fost şi foarte multe alte victime. Putem aminti pe tinerii maghiari din Braşov, EMISZ, deţinuţi politici maghiari din Cluj, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş, Oradea, Sfântu Gheorghe - Moyses Márton, Csiha Kálmán, Visky Árpád, Mészöly Géza - doar câteva nume dintre aceste victime.

Şi am mai putea aminti pe cineva, şi anume, pe un fost coleg parlamentar şi un bun prieten al meu, din păcate, decedat între timp, Nagy Benedek.

Victime însă nu au fost doar personalităţi, ci a fost, în primul rând, din punctul nostru de vedere, însăşi educaţia în limba maghiară, pentru că, după Revoluţia din 1956 din Budapesta, regimul din România a închis şcolile maghiare din Transilvania. Şi poetul Szabédi László a fost, de exemplu, o victimă; el s-a sinucis în semn de protest faţă de închiderea Universităţii Bolyai din Cluj-Napoca.

Generaţiile de astăzi trebuie să înveţe că suferinţa este o valoare care a dat naştere regimului de astăzi.

Cinste, eroilor! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Gheorghe Nacov.

Domnul Gheorghe Nacov:

Comunismul poate fi privit ca o tragedie naţională. Dar, dincolo de dimensiunea colectivă a acestei tragedii naţionale, rămâne memoria vie a suferinţei individuale, fiecare destin frânt în izolare, fiecare conştiinţă care a refuzat compromisuri şi fiecare jertfă asumată în tăcere, departe de ochii lumii, din dragoste de ţară şi credinţă. Aceşti oameni nu au fost doar victime ale unui regim opresiv; prin rezistenţa lor în faţa încercărilor de dezumanizare, ei au demonstrat că spiritul liber nu poate fi încătuşat.

Nu este întâmplător că trei deputaţi reprezentând minorităţi naţionale, Slavoliub Adnagi, Ovidiu Ganţ şi Silviu Vexler, cu sprijinul fundamental al tuturor partidelor parlamentare democratice, sunt autorii legilor care au restabilit drepturile pentru victimele regimului comunist, ale celor care s-au opus dictaturii comuniste şi ale copiilor acestora. Peste 200.000 de persoane beneficiază de această legislaţie în prezent. Au făcut-o atât din respect pentru suferinţa pe care au îndurat-o, cât şi din convingerea că este o datorie morală, iar efectele dictaturilor, ale răului produs de toate dictaturile trebuie să fie combătute.

Păstrând vie amintirea celor care au murit în închisorile comuniste, ne asumăm responsabilitatea de a veghea ca valorile pentru care ei au suferit să rămână de neclintit.

Eu, personal, sunt strănepot de ţărănist şi bineînţeles că victimele închisorilor se află - în primul rând ale sfinţilor făcuţi de către acest regim, dar şi cei care au rămas acasă. Provin dintr-o comunitate cu foarte mulţi deportaţi. Cei care au fost colectivizaţi, care au trebuit să renunţe la peticul de pământ după torturi şi bătăi merită amintiţi.

Valorile fundamentale se apără cu demnitate şi verticalitate.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale este mândru să susţină parcursul euroatlantic al României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar Uniţi pentru România, domnul deputat Călin Groza.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

De Ziua eroilor martiri din închisorile comuniste, aducem un ultim omagiu tuturor celor care au suferit şi şi-au sacrificat viaţa pentru credinţă, libertate şi demnitatea poporului român.

Această zi ne aminteşte de drama miilor de tineri, intelectuali, preoţi şi oameni de cultură care în noaptea de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi de regimul comunist pentru curajul de a apăra valorile şi identitatea acestui neam.

În închisorile din Piteşti, Aiud, Gherla, Sighet, Râmnicu Sărat şi în multe alte locuri ale suferinţei, aceşti oameni au trecut prin torturi, umilinţe şi ani grei de detenţie. Mulţi nu s-au mai întors niciodată acasă, însă au rămas un simbol al rezistenţei, al credinţei şi al demnităţii româneşti.

Cinstim astăzi memoria lui Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, Gheorghe Brătianu, Părintele Dumitru Stăniloae.

Martirii temniţelor comuniste nu au cerut nimic pentru ei înşişi, ci au ales să sufere pentru ca noi să putem trăi într-o Românie liberă şi democratică. Prin jertfa lor, au apărat dreptul nostru de a ne păstra credinţa, valorile şi libertatea.

Avem datoria morală să nu uităm niciodată să transmitem generaţiilor viitoare adevărul despre suferinţele îndurate de cei care s-au opus comunismului.

Cinste şi recunoştinţă eternă, martirilor din închisorile comuniste!

Dumnezeu să-i odihnească în pace! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Eroii care au ţinut vie credinţa şi libertatea României"

Astăzi vorbesc despre cei pe care poporul român i-a numit cu respect şi durere sfinţii închisorilor - oameni persecutaţi politic, aruncaţi în temniţele comuniste, care au murit mărturisindu-şi credinţa, demnitatea şi dragostea pentru ţară. Ei însă nu au fost duşmanii acestui popor, au fost victimele unui sistem politic care a condamnat elite, preoţi, militari, intelectuali şi tineri doar pentru că au avut demnitatea să gândească liber şi să-şi apere credinţa. Ei au avut coloana vertebrală a unei Românii care a refuzat să îngenuncheze. Ei au fost de-a lungul timpului curajoşi şi au spus adevărul în permanenţă. Şi mă refer aici la oameni care şi-au pierdut viaţa în chinuri groaznice, la familii distruse şi la copii condamnaţi la umilinţă şi discriminare.

Un popor care nu îşi cunoaşte istoria şi eroii este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.

Pe data de 21 mai am avut onoarea de a participa la Mănăstirea Comana, pentru a aduce un omagiu eroilor neamului românesc.

Recunoştinţa trebuie să fie în mod clar faţă de eroi.

Nu pot să nu-mi amintesc de o zi dureroasă pentru poporul român - înmormântarea fără onoruri militare a generalului maior în rezervă veteran de război, Radu Theodoru.

Astăzi, în calitate de sublocotenent în rezervă al Armatei Române, cer scuze public familiei.

Statul român datorează însă multe scuze eroilor săi. Avem nevoie de reconciliere, de adevăr şi de respect, pentru că un popor care îşi uită martirii riscă să repete tragediile trecutului şi să piară respectul faţă de propria istorie.

Cu respect, din Parlamentul României, deputat SOS România, Mihai-Adrian Ţiu. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea deputaţilor neafiliaţi, o invit la cuvânt pe doamna deputat Vârgă Mariana.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Demnitate în lanţuri", pentru că am să vă vorbesc despre "Fenomenul Piteşti", acest fenomen negativ şi rău pentru naţiunea română, un fenomen unde s-a urmărit reeducarea prin tortură.

Am încercat să fac o similitudine cu ceea ce se întâmplă astăzi şi am văzut că sunt foarte multe asemănări comportamentale legat de acea perioadă din era comunistă şi ce se întâmplă astăzi.

Şi am să vă spun că şi astăzi se încearcă distrugerea identităţii umane şi morale. Se încearcă creşterea urii de clasă în Parlamentul României şi în naţiunea română. Se încearcă distrugerea solidarităţii umane, tot aşa cum s-a întâmplat şi atunci când nu aveai dreptul la libertatea de opinie. Se încearcă obedienţa de grup, pentru că parlamentarii noştri nu mai votează potrivit conştiinţei, ci potrivit îndrumărilor date, uneori pozitive, alteori negative.

Ce putem învăţa de la martirii închisorilor comuniste? Putem învăţa astăzi că demnitatea umană, libertatea de exprimare şi credinţa pot supravieţui în condiţii foarte dure.

Experienţa martirilor ne arată însă cât de periculos poate fi un stat atunci când puterea ajunge pe mâinile unor oameni incompetenţi, lipsiţi de respect şi de demnitate umană faţă de poporul român.

De aceea, să nu rămânem indiferenţi la abuzuri, să nu rămânem indiferenţi la încălcarea libertăţii de exprimare, să preţuim această libertate de exprimare, aşa cum au făcut martirii închisorile comuniste, să alegem responsabil oamenii care conduc naţiunea română şi să ne păstrăm curajul şi solidaritatea indiferent de vremuri.

Să cinstim aşa cum se cuvine martirii din închisorile comuniste, pentru că ei şi-au păstrat demnitatea chiar în lanţuri!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să salut prezenţa în loja oficială a Excelenţei Sale, domnul Radko Todorov Vlaykov, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Bulgaria în România. (Aplauze.)

Bine aţi venit, domnule ambasador! (Aplauze.)

Vă mulţumim.

Stimaţi colegi,

În continuare, îl invit la tribună pe domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru o scurtă alocuţiune consacrată sărbătoririi Zilei de 24 Mai - Ziua Limbii Bulgare în România.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Recent, am acordat un interviu, în cadrul căruia am fost întrebat despre drepturile minorităţilor naţionale în România. Răspunsul meu a început cu faptul că în ţara noastră limbile minorităţilor naţionale au sărbători oficiale, instituite prin lege. Câte ţări se mai pot lăuda cu un asemenea sistem de protecţie a minorităţilor naţionale?

Ziua de 24 Mai se sărbătoreşte în Bulgaria drept Ziua Scrierii, Educaţiei şi Culturii Slave, sărbătoarea literelor chirilice.

Deşi bulgarii bănăţeni reprezentăm unica comunitate bulgară din lume care utilizează alfabetul latin, am ales drept patroni ai liceului nostru din Dudeştii Vechi pe cei doi sfinţi, autorii alfabetului glagolitic, adaptat ulterior în cel chirilic de către Sfântul Kliment din Ohrid.

Doresc să reamintesc tuturor că prima normă literară a limbii bulgare a fost adoptată la Vinga, astăzi în judeţul Arad, în Banat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, concepută de învăţătorii Leopold Kossilkov şi Joszef Rill. Bulgarii bănăţeni - ne considerăm cei mai bogaţi, din acest punct de vedere, întrucât folosim atât alfabetul latin pentru dialectul bănăţean al limbii bulgare, cât şi scrierea chirilică pentru limba bulgară literară.

România şi românii au jucat permanent un rol important, de-a lungul istoriei, pentru tot ce înseamnă bulgar. Fie că a fost un loc de refugiu în vremuri de restrişte, fie că au asigurat locul din care s-a desfăşurat Revoluţia bulgară, fie că astăzi numim acest loc devenit a doua casă "Acasă".

Pentru toate acestea, mulţumim lui Dumnezeu, României, conaţionalilor români şi Bulgariei.

Ваше Превъзходителство, съпи сънародници, Честит Празник на Буквите и на Българския Език! (Excelenţa Voastră, dragi conaţionali, vă felicit cu ocazia Sărbătorii Literelor şi a Limbii Bulgare! - limba bulgară literară)

Drágji balgare ud Banáta, vu puzdrávem sas prelegata na Dene na Balgarscija Jazić! (Dragi bulgari din Banat, vă felicit cu ocazia Zilei Limbii Bulgare!).

Vă mulţumesc, români!

Îţi mulţumim, România! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

Pe procedură, domnul deputat Florea Gabriel-Florinel, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cu acordul dumneavoastră o să spun câteva vorbe despre Ziua Limbii Bulgare. Se poate? Un minut.

Excelenţa Voastră, domnule ambasador,

Stimaţi oaspeţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu prilejul Zilei Limbii Bulgare, transmit un mesaj de respect şi de apreciere pentru toţi cei care sărbătoresc această zi cu o semnificaţie culturală profundă. Limba bulgară poartă istoria, memoria, tradiţiile şi identitatea unui popor care a avut o contribuţie importantă la cultura întregii regiuni balcanice.

România şi Bulgaria sunt legate prin istorie, prin cultură, prin Marea Neagră, prin Dunăre şi mai ales prin respect reciproc.

De-a lungul timpului, popoarele noastre au demonstrat că buna vecinătate şi colaborare sunt mai puternice decât orice diferenţă.

Cu ocazia Zilei Limbii Bulgare, cred că este important să vorbim nu doar despre trecut, ci şi despre viitor. De aceea, cred, cu tărie, că viitorul ţărilor noastre trebuie construit prin mai multă colectivitate, mai multe investiţii comune şi mai multe proiecte care unesc comunităţile de pe ambele maluri ale Dunării.

Istoria ne-a aşezat unii lângă alţii, cultura ne-a apropiat. Acum, este datoria noastră să construim mai departe, cu respect, cu viziune şi cu încredere.

Transmit tuturor cetăţenilor bulgari şi comunităţii bulgare din România un sincer la mulţi ani, cu dorinţa ca prietenia dintre ţările noastre să rămână una solidă, bazată pe respect, pace şi cooperare.

Chestit Den na bŭlgarskiya ezik!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot pe procedură, domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Eu, Daniel Ciornei, parlamentar ales de cetăţeni români de origine maghiară, romi, ucraineni, cer, în numele lor, ca ministrul demisionar al UDMR, de la cultură, să-şi ceară scuze public tuturor cetăţenilor români. (Aplauze.) Dacă nu are curajul să o facă, poate un lider de la UDMR să facă asta, de aici, de la Parlamentul României. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegul nostru, ministrul culturii, care a avut, într-adevăr, un discurs care era neadecvat, şi-a dat demisia şi şi-a cerut scuze.

Totodată, este foarte important să remarcăm că a fost vorba de un kompromat foarte clar, în care domnul Demeter András, la momentul respectiv, conducând radioul public, a făcut ceea ce mulţi nici înainte, nici după nu au făcut, şi anume, a salvat Radioul Chişinău, care emitea în limba română de la o cumpărare rusească. Şi pentru asta ar fi trebuit dumneavoastră să ieşiţi şi să-i mulţumiţi.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

În calitate de "român verde", ca mulţi din stânga sălii, vă spun că ceea ce i s-a întâmplat domnului ministru al culturii este specific unei operaţiuni securiste, (Vociferări) în condiţiile în care acesta, prin acea înjurătură pe care toţi o dezavuăm, pentru că voi nu înjuraţi, voi vorbiţi foarte frumos şi doar spuneţi - unii dintre voi, de aici, din faţă - că ar fi bine ca acele femei care nu vă plac, să fie violate, ca să citez un mare lider de la AUR.

Deci, domnul Demeter a fost demis pentru că i s-a scos din context o înjurătură. Dar el nu şi-a vândut ţara, aşa cum şi-au vândut-o unii patrioţi care n-au fost de acord să doborâm dronele care ar putea să ne omoare copiii. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România. Tot pe procedură.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte şi dragi colegi,

Eu am ieşit să spun câteva lucruri, impresionată fiind de scuzele pe care le-a cerut colegul nostru, reprezentant al UDMR, cu privire la conduita fostului ministru al culturii.

Am vrut să precizez în faţa dumneavoastră că scuzele nu iartă păcatele, nu iartă greşelile abominabile. Scuzele nu iartă umilinţa poporului român, care provine de la cine? De la un demnitar al statului, un demnitar care, dacă ne aducem aminte, prin anii 1990, a avut ceva probleme cu legea, din cauza unor alte atitudini pe care le-a avut, de acea dată, faţă de simbolul identităţii naţionale, steagul României.

Mă gândesc acum că, fiind la a doua greşeală, probabil că urmează o altă promovare, la fel de extraordinară cum a fost cea care a succedat evenimentelor din 1990.

Ce vreau să spun, printre rânduri, este că e păcat că se întâmplă astfel de lucruri. S-a vorbit aici despre minorităţile naţionale. Nu cred că este popor în Europa - şi v-o spune un om care a studiat toate reglementările din Uniunea Europeană - care să aibă o legislaţie mai benefică, mai generoasă pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale decât România.

Aşa că, îi rugăm pe cei care convieţuiesc cu noi, de secole, să ne respecte, aşa cum îi respectăm şi noi pe ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Înainte de a intra în ordinea de zi, daţi-mi voie să spunem la mulţi ani colegei noastre Cristina-Irina Butură, Grupul parlamentar AUR.

La mulţi ani, stimată colegă, să fiţi sănătoasă! (Aplauze.)

2. Proiectul de Lege privind interzicerea obligării conducătorilor auto din transportul rutier de mărfuri la efectuarea operaţiunilor de descărcare/încărcare a mărfurilor transportate; PL-x 105/2026; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Hagiu Augustin-Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Augustin-Florin Hagiu.)

Deci, nu la iniţiator, la raport.

Vă rog, din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru transporturi.

Domnul Augustin-Florin Hagiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind interzicerea obligării conducătorilor auto din transportul rutier de mărfuri la efectuarea operaţiunilor de descărcare/încărcare a mărfurilor transportate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Proiectul de Lege privind interzicerea obligării conducătorilor auto din transportul rutier de mărfuri la efectuarea operaţiunilor descărcare/încărcare a mărfurilor transportate, transmis cu adresa PL-x 105/2026 şi înregistrat la comisie cu nr. 7c-4/29/2026.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 946 din 24.11.2025, a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Consiliul Economic şi Social, cu avizul nr. 561 din 08.12.2025, a avizat favorabil proiectul de act normativ.

Senatul, în calitate primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 23 februarie 2026.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat negativ proiectul de lege.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare interzicerea obligării conducătorilor auto din transportul rutier de mărfuri la efectuarea operaţiunilor de descărcare/încărcare a mărfurilor transportate.

La şedinţa Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, deputaţii au fost prezenţi conform listei de prezenţă.

În conformitate cu prevederile art. 62, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din data de 28 aprilie 2026 şi au decis, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind interzicerea obligării conducătorilor auto din transportul rutier de mărfuri la efectuarea operaţiunilor de descărcare/încărcare a mărfurilor transportate, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinut reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul preşedinte al Comisiei pentru transporturi, domnul deputat Bode Lucian Nicolae.

Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi o iniţiativă care, în forma rezultată din dezbaterile Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, pune în centrul reglementării protecţia conducătorilor auto profesionişti din transportul rutier de marfă.

Prin raportul pe care l-am adoptat, cu unanimitate de voturi, în comisie, am transformat textul iniţial într-o lege coerentă care reglementează clar obligaţiile privind operaţiunile de încărcare şi descărcare a mărfurilor pentru vehiculele de peste 12,5 tone, în transportul rutier contra cost.

Conducătorii auto nu mai pot fi constrânşi de beneficiari, furnizori sau intermediari să efectueze aceste operaţiuni decât în situaţii strict delimitate, specifice transporturilor specializate şi numai dacă acest lucru este prevăzut în contractul lor de muncă. Această soluţie protejează sănătatea şi securitatea în muncă a şoferilor profesionişti, în deplină concordanţă cu legislaţia naţională şi europeană în domeniu şi elimină abuzurile prin care aceeaşi oameni erau transformaţi de facto şi în manipulanţi de marfă.

În acelaşi timp, nu blocăm activitatea economică. Legea stabileşte responsabilităţi clare pentru transportatori, furnizori şi beneficiari, introduce un regim sancţionator adaptat şi conferă competenţe de control atât Inspecţiei Muncii, cât şi ISCTR, cu norme metodologice elaborate în comun cu Ministerul Muncii şi Ministerul Transporturilor.

Aşadar, este o reglementare de echilibru. Protejăm conducătorii auto, limităm sarcinile care le pot fi impuse dincolo de fişa postului, dar permitem, prin consimţământ scris şi în condiţii de securitate, desfăşurarea transportului specializat acolo unde natura activităţii o impune.

Grupul parlamentar al PNL... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles...va susţine această iniţiativă legislativă.

Mulţumim.

Doamna deputat Porumboiu Gabriela, Grupul parlamentar Uniţi pentru România.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Acest proiect corectează o problemă reală din transportul rutier de mărfuri.

Şoferii profesionişti trebuie să răspundă pentru siguranţa transportului şi respectarea regulilor de circulaţie, nu să fie obligaţi să efectueze activităţi de încărcare şi descărcare pentru care, de multe ori, nu au pregătire, echipamentele sau condiţiile necesare. Această practică generează accidente de muncă, suprasolicitare fizică şi abuzuri în relaţiile de muncă.

Prin această lege, stabilim clar responsabilităţile din lanţul logistic şi oferim mai multă protecţie celor care muncesc zilnic pe drumurile României şi ale Europei.

Respectul pentru şoferii români trebuie să existe şi în legislaţie, nu doar în declaraţii.

Din aceste motive, susţinem adoptarea proiectului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Hristu Cosmin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Acest proiect vorbeşte despre o problemă reală pe care foarte mulţi şoferi de transport de marfă o reclamă de ani de zile.

În momentul de faţă, de multe ori şoferii ajung să facă şi muncă de manipulare a mărfii, deşi responsabilitatea lor principală este să conducă în siguranţă.

Un şofer care stă ore întregi pe drum nu ar trebui să fie obligat apoi să descarce sau să încarce marfă, mai ales în condiţiile grele şi după un program deja obositor. Asta afectează direct sănătatea lor, timpul de odihnă şi implicit siguranţa din trafic. Cred că este foarte important de subliniat faptul că proiectul nu interzice colaborarea dintre părţi, ci doar elimină obligaţia impusă şoferilor de a participa la operaţiunile de încărcare şi descărcare a mărfii.

Este o diferenţă importantă. Da, pot exista costuri suplimentare pentru unele firme, dar cred că vorbim despre un cost firesc, atunci când discutăm despre condiţii de muncă decente şi despre siguranţă.

Din aceste motive, vom susţine adoptarea proiectului.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem nouă amendamente admise.

Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de Lege pentru completarea art. 70 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; PL-x 553/2025; caracter organic.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Încep prin a mulţumi tuturor colegilor din Comisiile pentru muncă şi pentru sănătate care au votat, în unanimitate, acest proiect de lege pe care l-am iniţiat, ca un act de dreptate pentru persoanele cu dizabilităţi.

În spatele unor cifre care sună teribil sunt oameni. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc între noi, sunt aproape de noi.

În România, există aproximativ 938.000 de persoane cu dizabilităţi, adică aproximativ 4,32% din populaţia ţării. 98% dintre aceştia trăiesc în comunitate.

Ce le oferim acestor persoane? De foarte multe ori, în materie de instituţii publice, o rampă şi, de foarte multe ori, de asemenea, o rampă inaccesibilă.

Prin proiectul pe care l-am iniţiat şi pentru care au semnat mai mulţi colegi parlamentari, am propus ca toţi furnizorii de servicii sociale din România să-şi adapteze comunicarea pentru toate tipurile de dizabilităţi, pentru că n-avem doar persoane cu dizabilităţi locomotorii.

De aceea, prin proiectul pe care astăzi vă îndemn să îl urmăriţi şi mâine să îl votaţi, propunem ca toţi furnizorii de servicii sociale, publice şi privaţi, să poată să ofere comunicare în limbaj braille, în limbaj augmentativ, în limbajul semnelor sau prin mijloace audio-video.

De asemenea, aceste informaţii să poată să fie prezentate şi accesibile tuturor persoanelor care intră în contact cu furnizori de servicii sociale, căutându-şi dreptul şi având nevoie de sprijinul nostru.

Acest proiect este despre empatie, o empatie care nu este doar declarată, ci o empatie care se poate manifesta în toate instituţiile furnizoare de servicii sociale.

Vă îndemn să votaţi şi vă mulţumesc pentru sprijinul din comisii! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

De asemenea, din partea iniţiatorilor, doamna deputat... doamna secretar... (Se referă la doamna deputat Patricia-Simina Arina Moş.)

La iniţiator? (Vociferări.) Nu? La dezbateri? Am înţeles.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru sănătate, domnul preşedinte Alexandru Rafila.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Într-adevăr, un proiect de lege care a fost votat în unanimitate de cele două comisii - singurul regret pe care pot să spun că îl am este că s-a întâmplat târziu. Important este, sigur, finalitatea lui. Sunt convins că mâine, în plen, va fi votat de marea majoritate a colegilor, dacă nu de toţi colegii.

Până la urmă, respectul pe care trebuie să-l oferim persoanelor cu dizabilităţi, sprijinul, se traduce prin elemente concrete şi cred că acest proiect de lege, faptul că a întrunit toate voturile din cele două comisii de specialitate, adevereşte acest lucru.

Cred că este, în sfârşit, un element care poate să ne aducă mai aproape şi din alte puncte de vedere.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, doamna deputat Moş Patricia-Simina-Arina, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Încep prin a o felicita pe colega mea, pe doamna Turcan, pentru că împreună punem oamenii pe primul loc, iar îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru persoanele cu handicap reprezintă o prioritate atât pentru judeţul Bihor, judeţ pe care îl reprezintă aici, cât şi pentru întreaga ţară.

Mai mulţi ani de zile, precum am spus de foarte multe ori, am coordonat activitatea Direcţiei de Asistenţă Socială din Municipiul Oradea şi am avut ocazia să mă întâlnesc cu aceşti oameni speciali din comunităţile noastre.

Vorbim despre incluziune, şi când vorbim despre asta trebuie să se concretizeze în fapte.

Persoanele cu dizabilităţi merită respectul nostru. Respectul îl arătăm de fiecare dată când facem ceva concret pentru ei; cum spunem noi, la Bihor, faptele fac diferenţa.

Alături de colegii din Partidul Naţional Liberal, vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, prin care furnizorii de servicii sociale, fie că sunt publici sau privaţi, vor asigura accesibilitatea informaţiilor, în funcţie de tipul de dizabilitate.

Fiecare persoană, indiferent de dizabilitatea de care suferă, are dreptul să fie inclusă în societate, să devină cât mai autonomă.

Dragi colegi,

Suntem diferiţi, însă suntem egali.

Mulţumesc anticipat pentru votul dumneavoastră. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Am votat această propunere legislativă la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, însă vorbim aici doar despre cât de mult şi cât de empatici trebuie să fim cu persoanele cu dizabilităţi, construindu-le rampe sau ajutându-i să aibă scrierea Braille.

Ştiţi ce îşi doreşte o mamă care are copil cu grad de handicap gradul I şi nu se poate mişca? Îşi doreşte ca instituţiile statului, primăriile să-i respecte dreptul, dreptul de persoană care să-şi îngrijească propriul copil.

Ştiţi ce îşi doreşte o persoană cu dizabilităţi, o persoană în scaun cu rotile? Îşi doreşte un scaun cu rotile, pentru că nu-l are, şi pentru că statul nu îşi poate permite să i-l dea. Iar acea persoană nu vrea decât să iasă, să vadă cerul. Aşa mi-a spus o persoană cu grad de dizabilitate care nu are un scaun cu rotile.

Ştiţi ce îşi doreşte o persoană care nu aude şi căreia statul îi plăteşte 1.000 de lei pentru un aparat auditiv, când un aparat, un singur aparat auditiv costă între 2.500, uneori 10.000, în funcţie de gradul de dizabilitate pe care îl are...

Şi noi vorbim cât de multe facem pentru persoanele cu dizabilităţi şi cât de empatici suntem, în timp ce, pe aceleaşi persoane cu dizabilităţi le-am pus să plătească taxe, impozit pe case.

Extraordinară această propunere legislativă, dar prea puţin, prea puţin pentru persoanele cu dizabilităţi!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Sigur, n-aş fi intervenit, dacă nu aş fi văzut-o pe o doamnă colegă.

Repet, de fiecare dată veniţi cu aceste proiecte legislative care, practic, sunt praf în ochii oamenilor. Adică vreţi să-mi spuneţi că asta o să aducă îmbunătăţiri în viaţa persoanelor cu dizabilităţi?

Nu poţi să elimini deducerile fiscale pentru persoanele cu dizabilităţi, şi să spui că mori de grija persoanelor cu dizabilităţi.

Nu poţi să te uiţi cum să măreşti TVA la alimentele de bază, nu poţi să te uiţi cum piaţa pur şi simplu este inundată de produse pe care oamenii nu şi le mai permit şi tu să vii la microfon, după aia, să susţii că: "Da, facem totul pentru persoanele cu dizabilităţi".

Nu poţi să măreşti taxele şi impozitele, în ţara asta, şi după aia să vii în Camera Deputaţilor, să zici: "Da, PSD cu PNL, cu USR, cu UDMR mor de grija persoanelor cu dizabilităţi", pentru că este o ipocrizie fără margini.

Suntem totuşi în ţara în care indemnizaţiile persoanelor care ajută aceste persoane cu dizabilităţi sunt la nişte niveluri absolut mizerabile; însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi. Nivelul acestor indemnizaţii este mizerabil.

Or, până să ne apucăm noi să ne asigurăm că persoanele cu dizabilităţi au acces la informaţii, în funcţie de necesitate, nu ştiu, poate ar trebui să ne asigurăm că aceste persoane cu dizabilităţi au un nivel de trai mai bun. Poate ar trebui să vă asiguraţi că indemnizaţia persoanelor care însoţesc persoanele cu dizabilităţi este una decentă, până să ne spuneţi că muriţi de grija persoanelor cu dizabilităţi, când realitatea este una cât se poate de dură.

Nu vă interesează deloc de viaţa şi de traiul persoanelor cu dizabilităţi!

Vom susţine această lege, ca să nu spuneţi după aia că: "Uite, AUR nu vrea să sprijine persoanele cu dizabilităţi!". Însă trebuie să vă spunem şi realitatea dură în faţă: îi călcaţi în picioare şi vă bateţi joc de persoanele cu dizabilităţi şi de însoţitorii acestora. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Stoica Alin-Bogdan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Doamnă preşedinte,

Dagi colegi,

Am auzit de la această tribună, de la cineva care foloseşte denumiri de dizabilităţi ca injurii, că moare de grija persoanelor cu dizabilităţi. (Aplauze.) Da?

Măsura pe care doamna Turcan a transformat-o într-o lege şi pe care o s-o susţinem arată respect pentru aceste persoane. Să ai respect pentru persoanele respective înseamnă să le creezi condiţiile ca acele persoane să poată să aibă acces la servicii, aşa cum au acces persoanele tipice ca noi. Şi pe acest segment avem foarte mult de lucru, da.

Dar, în primul şi în primul rând, este o chestiune de atitudine. Când consideri că dizabilitatea este o jignire şi o insultă nu ai atitudinea potrivită.

Şi felicitări, doamnă Turcan, pentru acest proiect; îl vom susţine.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem trei amendamente admise.

Dacă există obiecţii, observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Încheiem aici şedinţa de astăzi dedicată dezbaterilor propunerilor legislative.

Urmează şedinţa răspunsurilor la întrebări, interpelări.

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Gianina Şerban:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 26 mai 2026, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

De la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - întrebarea doamnei deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului parlamentar AUR.

Nefiind în sală, am rugămintea să-i transmiteţi răspunsul în scris. (Se adresează domnului Marian Daragiu, subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Vociferări.)

Pentru ambele. Sunt două întrebări - întrebarea nr. 5093A şi întrebarea nr. 5191A.

Mulţumesc.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale? Nu este în sală. A adresat o întrebare Ministerului Finanţelor.

Domnule subsecretar de stat, vă rog să-i transmiteţi răspunsul în scris. (Se adresează domnului György Attila, subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor.)

Mulţumesc.

Domnul deputat Chirilă Virgil Alin, din partea Grupului parlamentar al PSD? A adresat o întrebare Ministerului Finanţelor.

De asemenea, vă rog, domnule secretar de stat, să-i transmiteţi răspunsul în scris.

O să dau citire următoarelor întrebări adresate de doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului parlamentar AUR - doamna deputat, nefiind în sală, va primi răspunsurile la aceste întrebări, în scris - şi anume:

Întrebări adresate Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor

Enumăr titlurile întrebărilor: "Situaţia poluării din municipiul Roman"; "Situaţia poluării din Târgu Neamţ"; "Spaţiile verzi şi poluarea din Bucureşti"; "Situaţia poluării din Bucureşti"; "Situaţia poluării din municipiul Iaşi"; "Spaţiile verzi şi poluarea din municipiul Iaşi"; "Situaţia poluării din România, relativ la conflictele curente"; "Colmatarea râurilor şi prevenirea inundaţiilor"; "Defrişări şi tăieri de arbori"; "Poluarea aerului în marile oraşe"; "Poluarea Mării Negre şi protecţia ecosistemelor marine".

Am rugămintea către domnul secretar de stat Raul Pop să trimită răspunsurile în scris.

Mulţumesc.

De asemenea, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, AUR, a mai adresat întrebări Ministerului Apărării Naţionale - "Scenariul diminuării sau retragerii Statelor Unite ale Americii din NATO şi impactul asupra securităţii României"; "Vulnerabilităţi de securitate cibernetică în cadrul MApN şi compromiterea comunicaţiilor electronice".

De asemenea, doamna deputat va primi răspunsul în scris şi de la Ministerul Apărării Naţionale.

La Ministerul Justiţiei - "Poziţia României privind iniţiativa europeană DigitalJustice@2030".

De asemenea, vă rog să trimiteţi răspunsul în scris. (Se adresează doamnei Teodora Stoian, secretar de stat, Ministerul Justiţiei.)

Pentru următoarele întrebări se solicită amânare.

Către Ministerul Afacerilor Externe, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela a transmis următoarele întrebări: "Dispariţia a 226 de lucrări de artă din gestiunea MAE şi lipsa clarificării responsabilităţilor" - întrebare cu numărul 4882A; "Transmiterea listei pasagerilor repatriaţi în cadrul operaţiunilor organizate de statul român" - întrebare cu numărul 4524A.

Tot către Ministerul Afacerilor Externe: "Clarificarea procedurii de aprobare a listei pasagerilor în cadrul operaţiunilor de repatriere asistată" - întrebarea cu numărul 4527A; întrebarea cu titlul "Situaţia românilor din Ucraina" - întrebare cu numărul 4467A; "Demersurile diplomatice ale României privind solicitarea suspendării lucrărilor de dragare, până la realizarea unei evaluări de impact transfrontalier conform Convenţiei Espoo" - întrebarea cu numărul 4213A; întrebarea cu titlul "Poziţia României privind modificarea Actului electoral european pentru permiterea votului prin reprezentare al eurodeputatelor în perioada sarcinii şi după naştere PE/2025/2195 -întrebare cu numărul 4225A; "Planurile Guvernului privind repatrierea cetăţenilor români aflaţi în zonele de conflict din Orientul Mijlociu" - întrebarea cu numărul 4383A; "Situaţia cetăţenilor români din Regatul Arabiei Saudite şi mecanismele de protecţie consulară" - întrebarea cu numărul 4386A; întrebarea cu titlul "Situaţia cetăţenilor români din Regatul Bahrain şi capacitatea de intervenţie consulară în situaţii de criză" - întrebare cu numărul 4387A; "Situaţia comunităţii româneşti din Dubai şi protecţia consulară" - întrebarea cu numărul 4388A; "Situaţia cetăţenilor români aflaţi în Iran" - întrebarea cu numărul 4389A; "Situaţia cetăţenilor români şi a persoanelor cu dublă cetăţenie română-israeliană în Statul Israel" - întrebarea cu numărul 4390A; "Situaţia cetăţenilor români din Sultanatul Oman şi măsurile de protecţie consulară" - întrebarea cu numărul 4391A; "Situaţia cetăţenilor români din Statul Qatar, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu" - întrebarea cu numărul 4392A; "Poziţia României în cadrul Conferinţei Interparlamentare pentru PESC/PSAC - întrebarea cu numărul 4393A; "Implicaţiile închiderii Strâmtorii Ormuz asupra securităţii energetice şi economiei României" - întrebarea cu numărul 4398A; "Condiţiile de lucru şi organizarea logistică a Ministerului Afacerilor Externe" - întrebarea cu numărul 3902A; "Costurile de cazare a corpului diplomatic român în statele Uniunii Europene" - întrebarea cu numărul 3903A; "Poziţia României în contextul tensiunilor dintre SUA şi Iran şi impactul asupra securităţii naţionale" - întrebarea cu numărul 3909A; "Poziţia României faţă de conceptul unei Europe cu două viteze" - întrebarea cu numărul 3910A.

De asemenea, pentru toate aceste întrebări se solicită amânare din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Domnul deputat Lăpuşan Remus-Gabriel, din partea Grupului parlamentar al PSD, a depus o întrebare cu titlul "Situaţia Şantierului Naval Mangalia şi impactul asupra utilizării fondurilor europene destinate industriei de apărare" - întrebare cu numărul 4708A, adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului. Se solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului parlamentar AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Strategia naţională privind valorificarea gazului românesc în industria chimică şi petrochimică", cu numărul 3946A, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Securitatea şi independenţa energetică a României, în context geopolitic, şi asigurarea energiei la preţuri accesibile"- întrebare cu numărul 4714A, Ministerului Energiei.

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, SOS România, întrebarea cu titlul "Care sunt măsurile plănuite de Ministerul Energiei pentru a preveni specula, pe fondul crizei energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu" - întrebare cu numărul 4424A, Ministerului Energiei.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului parlamentar AUR, a adresat următoarele întrebări către Ministerul Energiei, pentru care se solicită amânare: "Transmiterea creşterilor globale ale preţului petrolului în piaţa internă şi lipsa unor mecanisme de protecţie pentru consumatorii români" - întrebarea cu numărul 4713A; "Situaţia minerilor din Complexul Energetic Oltenia şi riscul colapsului energetic regional" - întrebarea cu numărul 4530A; "Măsurile Guvernului pentru limitarea creşterii preţurilor la carburanţi şi energie în contextul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu" - întrebarea cu numărul 4384A.

Domnul deputat Brian Cristian, din partea Grupului parlamentar al USR, a adresat întrebarea cu titlul "Situaţia executării silite a sportivilor pentru contribuţiile aferente contractelor de activitate sportivă" - întrebare ce are numărul 4333A, Ministerului Finanţelor.

Domnul deputat Popa Maricel, din partea Grupului parlamentar al PSD, a adresat întrebarea cu titlul "Impactul subfinanţării unităţilor administrativ-teritoriale şi al eliminării plafonului de 1% pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli pentru companiile multinaţionale", cu numărul 4415A, prim-ministrului Guvernului României şi Ministerului Finanţelor.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Discrepanţe între locurile de muncă raportate oficial şi realitatea de pe piaţa muncii în judeţele Iaşi şi Neamţ" - întrebare cu numărul 4823A, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Domnul deputat Popa Maricel, din partea Grupului parlamentar al PSD, a adresat întrebarea cu titlul "Măsuri şi soluţii concrete pentru stoparea declinului demografic şi emigrarea forţei de muncă" - întrebarea cu numărul 4830A, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Impactul poluării asupra sănătăţii publice" - cu numărul 4721A, Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, tot către Ministerul Sănătăţii, doamna deputat a adresat întrebarea cu titlul "Lipsa cabinetelor medicale funcţionale în şcoli, licee, universităţi şi instituţii publice cu un număr mare de angajaţi" - întrebare cu numărul 4817A.

Tot către Ministerul Sănătăţii, doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela a adresat şi următoarele întrebări: "Reapariţia contaminării apei cu bacterii periculoase la Spitalul de Pediatrie Ploieşti, risc major pentru sănătatea copiilor" - întrebarea nr. 4818A; "Întârzierea adoptării măsurilor privind exceptarea unor categorii de la neplata primei zile de concediu medical" - întrebarea cu numărul 4819A; "Retragerea şi lipsa a peste 700 de medicamente din farmacii, consecinţa politicilor defectuoase ale statului" - întrebarea cu numărul 4820A; "Cine răspunde pentru pierderile generate de contractele cu Pfizer şi pentru milioanele de doze de vaccin irosite?" - întrebarea cu numărul 4821A.

Domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului parlamentar al USR, a adresat întrebarea cu titlul "Rezultatele controlului dispus de Ministerul Sănătăţii la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, în urma decesului suspect al unui pacient de 25 de ani" - Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru, din partea Grupului USR, a adresat întrebarea cu titlul "Solicitare verificare şi anchetă privind posibile abuzuri administrative şi presiuni exercitate asupra unui medic specialist angajat prin concurs la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă «Sf. Apostol Andrei» din Constanţa" - întrebare cu numărul 4396A, Ministerului Sănătăţii.

Domnul deputat Negrea Petru-Gabriel, din partea Grupului parlamentar AUR - "Stadiul operaţionalizării centrelor de mari arşi din România, capacitatea reală de funcţionare" - întrebarea nr. 4814A, Ministerului Sănătăţii.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului parlamentar AUR - "Lista cabinetelor medicale funcţionale în şcoli, licee, universităţi şi instituţii publice cu un număr mare de angajaţi" - întrebarea nr. 4817A, adresată Ministerului Sănătăţii.

Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR - "Reapariţia contaminării apei cu bacterii periculoase la Spitalul de Pediatrie Ploieşti, risc major pentru sănătatea copiilor" - întrebarea cu numărul 4818A, adresată Ministerului Sănătăţii.

Domnul deputat Brian Cristian, din partea Grupului parlamentar al USR, a adresat întrebarea cu titlul "Bazele sportive din administrarea Complexului Cultural Sportiv Studenţesc Tei", cu numărul 4969A, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului parlamentar AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Poziţia României privind comunicarea Comisiei Europene - Politica de extindere a Uniunii Europene COM(2025) 690 - întrebare cu numărul 5028A, Ministerului Afacerilor Externe.

Tot doamna deputat Dascălu a adresat întrebarea cu titlul "Poziţia României privind consolidarea pensiilor suplimentare în contextul iniţiativei europene", numărul 5030A, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Poziţia României privind Comunicarea Comisiei Europene "Conectarea Europei prin transportul feroviar de mare viteză", cu numărul 5031A, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Domnul deputat Lăzăroi Ioan, SOS România, a adresat întrebarea cu titlul "România cu două categorii de pensionari - privilegiaţi şi abandonaţi", cu numărul 5067A, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, a adresat întrebarea "Consolidarea stimulentelor fiscale pentru cercetare- dezvoltare şi valorificarea potenţialului fiscal latent" - întrebare cu numărul 5094A, Ministerului Finanţelor.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Stadiul implementării măsurii C16 - Reforma 1 din PNNR privind utilizarea terenurilor statului pentru proiecte de energie regenerabilă şi riscul penalităţilor financiare" - întrebare cu numărul 5096A, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnul deputat Alecu Robert, din partea neafiliaţilor, a adresat întrebarea cu titlul "Clarificări privind implicarea dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2024 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a unor instituţii aflate în subordinea acestuia, precum şi pentru modificarea unor acte normative din domeniul agriculturii", cu numărul 4261A, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Stadiul implementării Măsurii C6 - Investiţia 3 privind centralele de cogenerare de înaltă eficienţă şi riscul de penalităţi aferente jaloanelor PNNR", Ministerului Energiei, cu numărul 5097A.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR -"Stadiul reformei privind salarizarea unitară în sectorul public (C14 - Reforma 4) şi riscurile aferente neîndeplinirii jalonului 420 din PNRR - întrebarea cu numărul 5098A, adresată Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, a adresat, Ministerului Sănătăţii, întrebarea cu titlul "Stadiul implementării măsurii C6 - Investiţia 3 (eHealth), riscuri de neîndeplinire a jaloanelor şi garanţii privind suveranitatea datelor medicale" - întrebare cu numărul 5099A.

Doamna Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR - "Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de albine şi situaţia actuală a sectorului apicol din România" - întrebarea cu numărul 5185A, adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Şi a doua întrebare - "Reglementarea şi impactul plantelor obţinute prin noi tehnici genomice (NGT) asupra agriculturii şi siguranţei alimentare din România" - de asemenea, adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu numărul 5187A.

Către Ministerul Energiei, doamna deputat Dascălu a adresat întrebarea cu titlul "Măsurile de decarbonizare a sectorului energetic şi impactul asupra securităţii energetice şi economiei naţionale" - întrebare cu numărul 5186A.

Către Ministerul Culturii, doamna deputat Dascălu a adresat întrebarea: "Măsuri pentru protejarea patrimoniului cultural naţional", cu numărul 5188A.

Către Ministerul Culturii, doamna deputat Dascălu Cristina- Emanuela, Grupul AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Necesitatea reglementării activităţilor de reconstituire istorică în România" - întrebare cu numărul 5189A.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Situaţia actuală a pieţei de oţel din România şi capacitatea de producţie internă" - 5190A, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Şi a doua întrebare - "Evoluţia procesului de reformă şi reorganizare a instituţiilor aflate în coordonarea Ministerului Economiei" - cu numărul 4465A, adresată tot Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului de către doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela a mai adresat două întrebări Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, şi anume: "Sprijinul acordat IMM-urilor din judeţul Iaşi afectate de criza energetică" - întrebare cu numărul 4041A; şi "Piaţa unică europeană într-o lume nesigură, implicaţii pentru economia României (COM(2025) 500)", cu numărul 4064A.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, din partea Grupului AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Situaţia producţiei de cărbune în România şi utilizarea acesteia în contextul securităţii energetice", cu numărul 5192A, Ministerului Energiei.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Demersurile României privind incriminarea hărţuirii online", cu numărul 5193A, Ministerului Afacerilor Interne.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul AUR, a adresat întrebarea cu titlul "Verificarea respectării legislaţiei muncii în cadrul firmelor de pază şi protecţie", cu numărul 5194A, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Domnul deputat Brian Cristian, din partea Grupului parlamentar al USR, a adresat întrebarea cu titlul "Situaţia Stadionului «Iolanda Balaş-Sőtér»", cu numărul 4751A, Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Pentru toate aceste întrebări se solicită amânare.

Trecem la prezentarea interpelărilor şi voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare dintre cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, din partea Grupului parlamentar PSD? A depus o interpelare. Nu este.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar UPR? A depus două interpelări.

Domnul Florin Caragaţă, din partea Grupului parlamentar SOS România? A depus două interpelări.

Domnul Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului parlamentar SOS România? A depus două interpelări.

Doamna deputat Ioana Grosaru, neafiliaţi? Două interpelări.

Vă rog, doamnă deputat, vă dau cuvântul pentru a citi o interpelare dintre cele două.

Doamna Ioana Grosaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, îmi este greu să aleg dintre două, pentru că ambele sunt importante. Le adresez domnului ministru al educaţiei şi cercetării.

Şi mă voi opri la "Clarificări privind componenţa comisiilor de evaluare la concursul pentru directori şi directori adjuncţi în unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale".

În contextul metodologiei privind organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar, vă solicit clarificări cu privire la modul în care Ministerul Educaţiei şi Cercetării se asigură că, în cazul unităţilor de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau cu secţii în limbile minorităţilor naţionale, comisia de evaluare poate aprecia în mod real nevoile specifice ale acestor forme de învăţământ.

În practică, pot exista situaţii în care un candidat prezintă în proiectul managerial măsuri privind o secţie cu predare în limba unei minorităţi naţionale, dar comisia nu are în componenţă o persoană care să cunoască suficient această realitate educaţională, ceea ce poate duce la o evaluare mai degrabă formală a unei părţi importante din activitatea şcolii.

Consider că Ministerul Educaţiei şi Cercetării ar trebui să analizeze şi posibilitatea ca, în cazul candidaturilor pentru funcţiile de director sau director adjunct în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale ori cu secţii în limba unei minorităţi naţionale, dosarul candidatului să poată include, cu caracter consultativ şi fără a condiţiona dreptul de participare la concurs, o opinie sau recomandare din partea organizaţiei reprezentative a minorităţii naţionale respective, reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale. O astfel de opinie nu ar trebui să înlocuiască evaluarea comisiei, nici să aibă caracter decisiv.

De aceea, întrebările:

- Cum se asigură Ministerul că, în cazul concursurilor pentru funcţiile de director şi director adjunct în unităţile cu predare în limba minorităţilor naţionale sau cu secţii în limbile minorităţilor naţionale, comisia de evaluare poate aprecia în mod real partea din proiectul managerial care priveşte aceste secţii?

- Ce înseamnă, concret, ca un membru al comisiei să cunoască "specificul învăţământului în limba maternă" şi pe baza căror criterii se stabileşte această competenţă?

O astfel de clarificare ar evita interpretări diferite de la un judeţ la altul şi ar asigura o evaluare mai atentă a proiectelor manageriale. (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Aurora Tasica-Simu, din partea neafiliaţilor? Două interpelări.

Domnul Bogdan Cojocaru, din partea Grupului parlamentar al PSD? Două interpelări.

Domnul deputat Cosmin Andrei, din partea Grupului parlamentar al PSD? O interpelare.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, neafiliat? O interpelare.

Doamna Oana Matache, din partea Grupului parlamentar al PSD, o interpelare.

Domnul Romeo-Daniel Lungu, din partea Grupului parlamentar al PSD, o interpelare.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, din partea Grupului UPR?

Domnul Călin-Florin Groza (din sală):

Prezent.

Doamna Gianina Şerban:

O interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Obiectul interpelării este "Gestionarea deficitară a incidentului feroviar de pe ruta Baia Mare - Oradea".

Domnule ministru,

Vă adresez prezenta interpelare cu privire la modul defectuos în care a fost gestionată situaţia trenului care circulă pe ruta Baia Mare - Oradea şi care a fost implicat într-un incident feroviar pe zona Episcopia Bihor.

În urma producerii incidentului, pasagerii au fost informaţi despre situaţie cu o întârziere de aproximativ 30 de minute, perioadă în care nu au fost comunicate informaţii clare privind natura evenimentului, durata estimată a staţionării sau măsuri operative dispuse pentru protecţia şi informarea călătorilor. Totodată, trenul a întârziat în total 261 de minute, fapt ce a generat prejudicii semnificative pentru pasageri, afectând programul de deplasare, conexiunile feroviare şi obligaţiile profesionale sau personale ale acestora.

Consider că în astfel de situaţie, informarea promptă, transparentă şi constantă a călătorilor reprezintă o obligaţie esenţială a operatorului feroviar şi un element fundamental al respectării drepturilor pasagerilor.

În acest context, vă rog să-mi comunicaţi:

Care au fost circumstanţele exacte care au condus la producerea incidentului feroviar?

Din ce motive pasagerii nu au fost informaţi în timp util despre situaţia creată?

Ce măsuri operative au fost dispuse pentru limitarea efectelor întârzierii asupra călătorilor?

Ce măsuri are în vedere Ministerul şi CFR Călători pentru reducerea timpului de aşteptare a pasagerilor în gări şi în cazuri similare?

Există proceduri clare pentru punerea la dispoziţia călătorilor a altor trenuri sau a unor mijloace alternative de transport, în cazul întârzierilor majore?

Ce acţiuni concrete intenţionează să implementeze CFR Călători pentru îmbunătăţirea procedurilor de comunicare şi intervenţie în situaţii similare?

Având în vedere impactul major al acestui eveniment asupra călătorilor, consideraţi necesară o analiză riguroasă a modului de intervenţie şi comunicare instituţională, precum şi adoptarea unor măsuri eficiente pentru prevenirea repetării unor astfel de incidente?

Cu consideraţie, Călin Groza, deputat de Maramureş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian-Alexandru Muraru, din partea Grupului PNL? O interpelare.

Doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie, din partea Grupului SOS România? O interpelare.

Doamna deputat Virginia Vedinaş, SOS România, două interpelări.

Domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar PSD, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi avea o interpelare - adresată domnului ministru Ambrozie-Irineu Darău, încă ministrul interimar al economiei, digitalizării, antreprenoriatului şi turismului.

Obiectul interpelării - "Măsuri pentru redeschiderea minelor de cupru".

Domnule ministru,

Prin Regulamentul (UE) 2024/1252, intrat în vigoare la 23 mai 2024, cuprul a fost declarat materie primă strategică a Uniunii Europene şi cuprul românesc a fost pus pe harta strategică a Europei. România deţine rezerve semnificative, al doilea depozit pe Europa, însă situaţia actuală ridică îngrijorări serioase privind securitatea aprovizionării.

Câteva exemple:

- Mina Roşia Poieni - Cupru Min S.A. - asigură singură aproximativ 65% din rezervele naţionale. Licenţa a fost prelungită până în ianuarie 2030, dar România exportă minereu brut, fără capacitate internă de procesare.

La un moment dat, a fost o investiţie pe fonduri europene pentru a face o rafinărie de cupru. Ce s-a mai întâmplat?

- Moldova Nouă, aproximativ 30% din rezervele naţionale, rămâne închisă din 2006, sub denumirea de Societatea "CupruMold Mining" - deţine licenţa din 2021, dar nu a obţinut avizul de mediu. Licenţa o deţine Eti Bakir, Turcia.

- Perimetrul Bălan este închis din 2006, fără niciun plan de reactivare.

Atenţie, perimetrul Rovina, declarat strategic de Comisia Europeană în martie 2025 - s-au alocat 300 de milioane de euro, este blocat fără aviz de mediu şi fără acordul Ungariei.

Totuşi, aveţi ministru la mediu.

În acest context, vă rog să precizaţi:

1. Există o strategie naţională actualizată pentru cupru, conformă cu Ordonanţa de urgenţă din noiembrie 2025? Strategie naţională.

2. Care este stadiul negocierilor cu Comisia Europeană pentru finanţarea procesării interne a cuprului - Programul Operaţional Creştere Inteligentă, Digitalizare şi Instrumente Financiare?

3. Ce măsuri ia Ministerul Economiei pentru deblocarea redeschiderii Moldova Nouă şi soluţionarea poluării de la iazul Boşneag?

4. Există planuri concrete pentru reactivarea perimetrului Bălan sau a altor zăcăminte conservate?

5. Care este calendarul estimat pentru obţinerea avizului de mediu al proiectului Rovina, inclusiv acordul Ungariei?

Atunci când eram secretar de stat, am vizitat absolut toate perimetrele şi am lăsat soluţii în mapa ministrului de atunci.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris.

Deputat de Iaşi, Marcel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu, din partea Grupului PSD, o interpelare.

Doamna deputat Raisa Enachi, din partea neafiliaţilor, o interpelare.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată premierului interimar, domnul Bolojan.

Obiectul -"Tariful ridicat al serviciilor de apă şi canalizare în judeţul Vaslui şi solicitarea privind creşterea cheltuielilor salariale şi ocuparea unor posturi vacante la AQUAVAS S.A. Vaslui".

În judeţul Vaslui, stimaţi colegi, costul serviciilor de apă şi canalizare a devenit o povară. Vorbim despre un serviciu esenţial, fără de care nicio familie nu poate trăi, nu despre un consum opţional vorbim astăzi.

Vasluienii plătesc astăzi aproximativ 23,85 de lei/m³ de apă pentru apă şi canalizare, un nivel extrem de ridicat. Mulţi vasluieni îşi calculează cheltuielile lunare în funcţie de facturi, iar orice creştere de cost se simte imediat în bugetul familiei. În acest context, Guvernul aprobă un memorandum ce include şi societatea AQUAVAS Vaslui, privind creşterea cheltuielilor salariale şi ocuparea unor posturi vacante.

Nu contest dreptul angajaţilor la salarii corecte şi nici necesitatea funcţionării eficiente a serviciului public. Problema este însă alta. Atunci când veniturile companiei provin aproape exclusiv din facturile plătite de cetăţeni, orice creştere de cheltuieli trebuie justificată prin eficienţă, transparenţă şi responsabilitate faţă de cetăţeni.

Având în vedere aceste aspecte, domnule premier, vă rog să răspundeţi la următoarele întrebări:

Cât reprezintă, concret, cheltuielile de personal din tariful final plătit de vasluieni pentru apă şi canalizare şi cât va ajunge această pondere după aplicarea memorandumului?

Ce rezultate concrete ale societăţii AQUAVAS Vaslui justifică majorarea cheltuielilor salariale în contextul unuia dintre cele mai ridicate tarife cumulate la apă şi canalizare din România raportat la veniturile cetăţenilor?

Care este nivelul real al pierderilor de apă din reţea în cadrul societăţii AQUAVAS şi ce măsuri concrete au fost implementate pentru reducerea acestora, înainte de aprobarea majorării cheltuielilor salariale?

Din cele 19 posturi propuse spre ocupare, câte sunt posturi administrative şi câte sunt posturi direct operative?

Şi există o analiză care să demonstreze că aceste angajări nu vor genera presiuni asupra tarifelor plătite de vasluieni?

Cum justifică Guvernul aprobarea memorandumului, în condiţiile în care veniturile cresc cu aproximativ 19%, cheltuielile cu peste 29%, iar profitul brut estimat scade semnificativ?

Ce efecte concrete au avut investiţiile de peste 2,7 miliarde de lei asupra costurilor de operare şi asupra tarifelor plătite de cetăţenii judeţului Vaslui până în prezent?

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns în scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Lucian-Florin Puşcaşu, din partea Grupului parlamentar AUR, două interpelări.

Domnul deputat Petre Puşcaşu, Grupul AUR, o interpelare.

Doamna deputat Elena Doboş, Grupul parlamentar AUR, o interpelare.

Doamna deputat Veronica Grosu, Grupul parlamentar AUR, o interpelare.

Domnul deputat Mircea-Vasile Govor, din partea Grupului parlamentar al PSD, o interpelare.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă, din partea Grupului parlamentar al USR, o interpelare.

Nemaifiind colegi înscrişi la cuvânt, declar şedinţa închisă.

Seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.43.