Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi!

Urmează intonarea Imnului, cu ocazia Zilei Imnului Naţional.

Vă rog să vă ridicaţi.

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, din cadrul sesiunii extraordinare, şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 203.

Programul de lucru pentru astăzi: ora 10.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi până la epuizarea ordinii de zi; la încheierea dezbaterilor vom avea votul final.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Şi, înainte să începem primul punct, aş vrea să spunem la mulţi ani colegelor şi colegilor noştri care astăzi îşi sărbătoresc ziua de naştere: doamna Rodica Plopeanu, PSD; Ioana Grosaru, neafiliaţi; Călin-Florin Groza, UPR; Eduard-Tatian Mititelu, PNL; Ştefan-Bucur Stoica, PNL.

La mulţi ani, stimate colege şi stimaţi colegi, să fiţi sănătoşi! (Aplauze.)

Pe procedură, îl invit la cuvânt pe domnul lider Popa Ştefan-Ovidiu, PSD.

Vă rog, microfonul, să îl deschideţi! (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi de acord să permitem Comisiei pentru politică economică să lucreze în paralel cu plenul asupra PL-x 526/2026 (Proiectul de Lege privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuţiei de solidaritate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de protecţie a economiei, populaţiei şi de funcţionare a pieţei energiei.)

Am discutat cu toţi liderii de grup, există consens.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Deci există consens.

Începem.

Primul punct, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru instituirea unor reglementări în vederea gestionării Programului Educaţie şi Ocupare 2021-2027; PL-x 466/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, dacă...

Vă rog.

Domnul Radu-Dumitru Antohi (subsecretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună dimineaţa!

Proiectul de act normativ propune stabilirea cadrului legal în vederea acordării primei de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, aflat în activitate în anul şcolar 2025-2026, precum şi pentru personalul didactic având gradul didactic de conferenţiar, şef de lucrări şi asistent universitar, precum şi pentru personalul didactic auxiliar, din sistemul de învăţământ universitar de stat, aflat în activitate în anul 2025-2026.

Prima didactică se acordă sub forma unei măsuri de susţinere pe suport electronic, în valoare nominală de 1.500 de lei, şi va fi cheltuită pentru următoarele categorii de cheltuieli:

- cheltuieli privind cursurile de pregătire profesională, stabilite într-un procent de minimum 65%;

- cheltuieli privind cărţi de specialitate, precum şi alte categorii de cheltuieli asimilate acestora;

- alte cheltuieli necesare derulării actului educaţional, în directă legătură cu activitatea didactică.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării susţine aprobarea proiectului de lege.

În ceea ce priveşte amendamentele formulate, Ministerul Educaţiei şi Cercetării susţine concluziile comisiilor reunite, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru buget, amendamentele adoptate acolo, privind prelungirea perioadei de implementare a proiectului cu încă un an de zile.

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, avem Comisia pentru buget şi Comisia pentru învăţământ, pe domnul preşedinte Alexandru-Mihai Ghigiu, Comisia pentru învăţământ, vă rog.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 95 şi 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, prin adresa PL-x 466 din 10 iunie 2026, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal în vederea acordării primei de carieră didactică pentru susţinerea în cariera didactică a personalului din învăţământul preuniversitar de stat, cadre didactice, didactice auxiliare, aflate în activitate în anul şcolar 2025-2026, precum şi pentru personalul didactic având gradul didactic de conferenţiar, şef de lucrări/lector şi asistent universitar.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 iunie 2026.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun prin care se propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise, conform Anexei nr. 1.

De asemenea, în Anexa nr. 2 se regăsesc amendamentele respinse.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbatere.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Două minute, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să votaţi.

Să înceapă votul!

235 de colegi prezenţi, 233 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

Dezbateri generale, doamna deputat Atanasiu Corina, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi şi stimate colege,

Calitatea şcolii este dată de calitatea profesorilor ei. Ei sunt sângele sistemului.

De aceea, formarea profesorilor nu este o joacă, este o chestiune serioasă, pentru că orice carenţă în formarea profesorilor se propagă în cascadă asupra fiecărei generaţii de elevi.

Avem o rată de analfabetism funcţional alarmantă, ştim cu toţii, unul din doi elevi iese de pe băncile şcolii analfabet funcţional.

Avem o rată a tinerilor care sunt precar formaţi şi care nu-şi găsesc un loc de muncă.

În acest context, restrângerea posibilităţilor şi a stimulentelor pentru formarea continuă nu este o soluţie. Orice resursă avem, cum sunt aceste resurse din fonduri europene - trebuie folosită şi trebuie folosită cu înţelepciune.

Nevoia României este formarea temeinică a profesorilor, cu competenţe ancorate în realităţile de azi.

Profesorii pregătiţi trebuie să-i înveţe pe elevi să recunoască dezinformarea, spre exemplu, plagă care a inundat media socială, să navigheze printre pericolele digitale cu care se confruntă zilnic.

E momentul ca atât formarea iniţială, cât şi formarea continuă, formarea pe tot parcursul carierei, să devină cu adevărat priorităţi ale sistemului de învăţământ.

De aceea, USR va susţine acest proiect de lege.

Şi vă invit să dăm un vot pentru formarea profesorilor de calitate.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un stat care îşi respectă profesorii îşi respectă viitorul.

Prima de carieră didactică nu este un privilegiu, este o promisiune făcută celor care zi de zi formează generaţiile de mâine. Iar promisiunile statului trebuie respectate.

Din păcate, actuala Guvernare a cerut tot mai mult de la profesori, dar le-a oferit tot mai puţin - mai multe obligaţii, mai multe incertitudini şi mult mai puţin respect. Când au căutat economii, au privit spre educaţie, uitând că o naţiune nu se construieşte prin tăieri, ci prin investiţii în cei care îi formează copiii.

Astăzi nu discutăm despre cheltuieli suplimentare, discutăm despre dreptate. Profesorii nu pot fi sancţionaţi pentru întârzieri birocratice care nu le aparţin.

PL-x 466 oferă deci o soluţie firească - prelungirea termenului până la 31 august 2027, astfel încât fiecare cadru didactic să poată beneficia de acest drept, în condiţiile pentru care legea a fost adoptată.

Într-o perioadă în care educaţia traversează incertitudini, profesorii au nevoie de respect exprimat prin fapte, nu prin declaraţii.

Iar un stat care îşi umileşte profesorii nu economiseşte bani, ci îşi risipeşte viitorul.

Pentru AUR educaţia nu este un capitol din care se taie atunci când bugetul nu ajunge, educaţia este investiţia care decide viitorul acestei naţiuni, ca şi astăzi.

Deci decideţi cât valorează pentru statul român cei care formează viitorul unei naţiuni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Sunt de-a dreptul impresionată când ascult declaraţii politice mai mult decât luări de cuvânt pe marginea unor proiecte de lege, în care se spune ce mult îi pasă statului şi actualului Guvern de profesori şi cât de mult vor să-i ajute.

Dacă ne gândim la faptul că o parte dintre profesori sau o parte din lumea academică, din lumea de cercetare este reprezentată de titularii statutului de doctor în ştiinţe şi că acest statut a fost "recompensat" - cu ghilimele de rigoare - de Guvernul actual prin reducerea drastică a sporului de doctorat, vă las pe dumneavoastră să judecaţi asupra acestor realităţi.

Dincolo de ele, legea aparent e bună. E bună pentru că prelungeşte un termen.

Dar aduce un aspect veninos, din punctul nostru de vedere, anume faptul că obligă cadrul didactic sau cadrul nedidactic să-şi cheltuiască banii într-un anumit fel. Cum? În anumite procente, urmând cursuri de perfecţionare. Dar staţi puţin, că nu e orice curs de perfecţionare, trebuie să fie la acele societăţi sau instituţii care sunt agreate de minister şi care minister le publică nu ştiu unde.

Dragii mei,

Unde mai este autonomia unui cadru didactic sau nedidactic şi armonia dintre dreptul pe care i-l dă statul şi libertatea lui de a hotărî ce anume este prioritar în activitatea lui? Poate anul ăsta are nevoie să-şi ia un computer sau o tabletă şi mai adaugă o sumă de bani.

Pentru aceste considerente, apreciem că, sub masca caracterului extraordinar, se ascunde un pericol cu care... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliaţi.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Educaţia este cea mai puternică armă a unui neam.

Într-adevăr, trebuie să susţinem profesorii, pentru că profesorii transmit mai departe cunoştinţele copiilor noştri şi viitorul României de mâine.

Totuşi, eu consider că aceste fonduri nerambursabile trebuie primite cu drag şi cu recunoaştere faţă de profesori şi faţă de dascăli.

Însă, stimaţi colegi, vreau să vă atrag atenţia asupra unui fenomen.

Mă întreabă părinţi, mă întreabă copii de clasele a X-a, a XI-a, a XII-a, de ce trebuie să învăţăm, domnule Ciubuc, Istoria Holocaustului în detrimentul Istoriei românilor?

De ce trebuie să înveţe copiii noştri obligatoriu această istorie, în detrimentul Istoriei românilor? În loc de două ore de Istorie a românilor, copiii învaţă o singură oră.

Ce vreau să spun cu asta? Institutul "Elie Wiesel" plăteşte 8.000 de lei pentru fiecare profesor care predă Istoria Holocaustului. Vi se pare corect faţă de un profesor de Istoria românilor?

Nu mi se pare corect. Şi nu mi se pare corect să spălăm creierele copiilor noştri. Pentru că copiii noştri de astăzi sunt viitorul ţării de mâine.

Aşa că, stimaţi colegi, orice fond nerambursabil care vine să sprijine educaţia din România este binevenit, însă trebuie să avem o politică naţionalistă şi o politică demnă faţă de viitorul ţării, viitorul generaţiei de mâine.

Şi, în semn de respect faţă de înaintaşii noştri, este inacceptabil ca ai noştri copii să nu înveţe istoria sau domnitorii noştri, iar din pieţe să fie scoşi eroi, scriitori şi chiar martiri ai neamului românesc.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Gabriela Porumboiu, Grupul parlamentar UPR.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Educaţia de calitate începe cu profesori bine pregătiţi şi sprijiniţi în mod concret.

Prin acest proiect, personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământul de stat beneficiază de o primă de carieră didactică în valoare de 1.500 de lei net. Cel puţin 65% din această sumă va fi utilizată pentru cursuri de pregătire profesională, iar diferenţa va putea acoperi cărţi de specialitate şi alte materiale necesare activităţii educaţionale. Finanţarea provine din fonduri externe nerambursabile. Astfel, investim în formarea profesorilor şi reducem presiunea asupra bugetului de stat.

Un sistem de educaţie performant are nevoie de cadre didactice care îşi pot actualiza permanent competenţele.

Susţinerea profesorilor înseamnă în mod direct şanse mai bune pentru elevii şi studenţii României.

Grupul UPR va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

Şi aş vrea să vă reamintesc, distinsă colegă, în sala de plen, în timpul dezbaterilor, nu este permis accesul consilierilor. Doar presa acreditată poate să filmeze, conform Regulamentului.

Deci, pentru dumneavoastră şi pentru toţi colegii, reamintesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul preşedinte Alexandru-Mihai Ghigiu.

Domnul Alexandru-Mihai Ghigiu:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ascultând intervenţiile de mai devreme, părea că învăţământul are bani de nu ştie ce să facă cu ei. Părea că dintr-odată este o abundenţă de resurse pentru zona de învăţământ, când suntem cu 30 de zile înainte de finalizarea anului şcolar 2025-2026, şi această primă didactică pe care profesorii ar fi trebuit să o primească la începutul anului, adică în octombrie-noiembrie, anul trecut, n-a ajuns nici acum.

Dacă vă întrebaţi în circumscripţiile dumneavoastră cadrele didactice dacă au primit această primă, vă spun eu, nu au primit-o. Nu au primit-o pentru că domnul Pîslaru pare mai ocupat să vadă cum dobândeşte o casă de la RAAPPS decât să negocieze proiectele care sunt importante pentru România.

Iar împreună cu colegii din Partidul Social Democrat, împreună cu colegii din cele două comisii, am depus acest amendament tocmai pentru că profesorii au nevoie de aceste sume pentru a se pregăti. Profesorii au nevoie de aceste sume pentru a-şi achiziţiona materiale. Profesorii au nevoie de aceste sume pentru a oferi un învăţământ de calitate la catedră.

Şi tocmai din acest motiv, pentru a le permite să folosească această sumă şi în anul şcolar viitor, pentru că în 30 de zile mi-e greu să cred că ar fi putut utiliza aceste sume, vă propun, vă rog să votaţi acest amendament. Nu din motive politice, cum am auzit puţin mai devreme, nu pentru că Ministerul Proiectelor Europene nu e în stare să gestioneze acest proiect, ci pentru că copiii noştri, studenţii noştri au nevoie de profesori pregătiţi, profesori motivaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

80 de milioane de euro merg în sistemul de educaţie. Această sumă este salvată prin acest proiect de lege şi este obţinută ca urmare a eforturilor de negociere ale Ministerului Educaţiei, Ministerului Fondurilor Europene, în Guvernul Bolojan.

Amendamentele care s-au depus au fost transmise de la Ministerul Educaţiei Naţionale, astfel încât această primă pentru carieră profesională să poată să fie alocată din fonduri nerambursabile şi anul acesta.

Ca atare, prin această lege extindem categoria beneficiarilor de primă pentru carieră profesională. Cei 1.500 de lei pot fi folosiţi în proporţie de 65% pentru formare profesională şi, în acelaşi timp, suma aceasta de 80 de milioane de lei se distribuie şi anul acesta şi anul şcolar viitor, pentru ca profesorii să investească în formarea profesională.

Vă rog, lăsaţi politicianismul la o parte, pentru că dacă Ministerul Educaţiei, Guvernul Bolojan nu ar fi făcut aceste eforturi de negociere pentru fonduri nerambursabile, am fi fost în imposibilitate de a asigura un drept câştigat de profesori în urma grevei din anul 2023.

De aceea, Partidul Naţional Liberal a lucrat la aceste amendamente, a făcut parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi va vota pentru acest proiect de lege. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 39 de amendamente admise.

Dacă există intervenţii, de la 1 la 15? Nu. Adoptate.

De la 16 la 39, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Avem patru amendamente respinse. Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

4. Propunerea legislativă pentru aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026; Pl-x 520/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă; avem şi amendamente.

Din partea Guvernului? Nu avem reprezentant.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la prezentarea raportului şi invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Domnule preşedinte Bogdan Huţucă, vă rog.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Propunerii legislative pentru aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de iniţiatori.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

237 de colegi prezenţi, 233 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Eu clar că o să votez contra acestei iniţiative legislative, din cel puţin două perspective.

Dacă mergem în zona de utilitate, o să observaţi că România astăzi are nevoie de cu totul alte dotări din perspective militare, când privim războiul modern. Avem nevoie de drone, de apărare antiaeriană, de submarine. Noi trebuie să completăm acolo unde avem lipsuri şi trebuie să ne pliem fix pe ceea ce înseamnă un război modern, nu să mai investim în 216 tancuri, deja avem dotare de tancuri suficiente pentru România, şi să plătim încă 6,49 de miliarde de euro fără TVA.

Deci clar că acest program nu reprezintă interesul militar al României şi nu reprezintă o utilitate pe care armata română să o folosească de îndată.

Clar că România aici este dusă într-un contract pentru a servi alte interese, şi nu interesul naţional.

Din perspectivă juridică, acest contract este semnat, se află în faza de implementare. A fost semnat în 12 mai de domnul ministru Nazare, în urma unui memorandum semnat de Guvernul României în ziua în care l-am demis pe Bolojan, 5 mai 2026.

Dumneavoastră ne cereţi acum să votăm un contract care deja produce efecte juridice, este implementat, şi veniţi doar să ne cereţi votul pentru a vă acoperi eventualele probleme de natură penală.

Clar că voi vota contra acestei iniţiative legislative.

Repet, utilitatea, zero, utilitatea este pentru Rheinmetall, pentru Germania, şi nu pentru România, iar contractul este semnat deja.

De ce ne-aţi chemat să votăm un lucru pe care vi l-aţi asumat, l-aţi semnat şi se află în stadiul de implementare?

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ionel-Ovidiu Bogdan.

Domnul Ionel-Ovidiu Bogdan:

Stimaţi colegi,

Astăzi nu discutăm despre un simplu proiect de lege, discutăm despre siguranţa României şi despre obligaţia noastră de a-i proteja pe cetăţenii acestei ţări.

Ionel Brătianu avertiza că politica externă a României trebuie să pornească întotdeauna de la realitatea vecinătăţii cu Rusia.

Astăzi, când la graniţele noastre se poartă un război, când dronele ruseşti sunt doborâte tot mai des pe teritoriul ţării noastre, acest avertisment este mai actual ca oricând.

Programul SAFE nu este despre politică, este despre siguranţa copiilor noştri, despre securitatea frontierelor şi despre viitorul României.

Programul SAFE înseamnă investiţii în capacitatea României de a-şi apăra teritoriul, de a-şi proteja cetăţenii şi de a răspunde noilor ameninţări de securitate.

Siguranţa românilor, dragi colegi, nu are culoare politică. Siguranţa naţională nu poate fi negociată şi nu poate deveni victimă a calculelor electorale.

Ieri, parlamentarii AUR au votat împotriva acestui proiect în Comisia pentru buget, finanţe. La fel au făcut şi în cazul altor proiecte de lege privind securitatea naţională.

Aşadar, dragi colegi de la AUR, aveţi astăzi şansa să demonstraţi că vă interesează cu adevărat siguranţa românilor, votaţi pentru SAFE şi pentru respectarea jurământului depus aici, în Parlament, pentru datoria faţă de ţară!

Astăzi fiecare vot transmite un mesaj. Un mesaj către cetăţeni, către aliaţii noştri şi către cei care încearcă să testeze hotărârea României.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru SAFE, pentru o Românie mai puternică, mai sigură şi mai bine pregătită să îşi apere cetăţenii.

Sper ca astăzi întreaga clasă politică să se ridice la... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Mariana Vârgă, UPR.

Doamna Mariana Vârgă:

Stimaţi colegi,

Industria de apărare a României trebuie să poată fi finanţată din fonduri europene nerambursabile, din granturi europene, aşa cum am votat noi, la Comisia pentru afaceri europene şi în Parlamentul României, la COM (2026) 82. Pentru că noi, românii, nu investim doar în industria proprie de apărare, noi nu apărăm doar Flancul Estic, apărăm graniţa Uniunii Europene. Apărăm frontul acesta estic şi stăm, cum am făcut-o de nenumărate ori, cu pieptul în gloanţe în faţa Europei, pe care noi o apărăm.

De aceea, efortul trebuie să fie comun. Statele europene trebuie să ne ajute prin aceste granturi, şi nu prin împrumuturi rambursabile cu nu ştiu ce dobânzi la care generaţiile viitoare nu vor mai putea face faţă.

Este normal să investim în industria regională, europeană, de apărare, dar în ce condiţii?

Acest acord pe care noi nici nu-l cunoaştem, nu-i cunoaştem conţinutul, nu-i cunoaştem implicaţiile - este, aşa cum spunea şi colegul nostru, domnul Coarnă, este deja o abordare retroactivă.

Era normal ca Parlamentul măcar să cunoască dispoziţiile acestui acord.

Suntem de acord că trebuie să ne apărăm şi avem un rol fundamental aici, pe Flancul Estic, dar, repet, noi am votat şi acum suntem în contradicţie cu ceea ce am votat, am cerut şi am aprobat să nu avem împrumuturi şi fonduri europene rambursabile.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Stimaţi colegi,

Sunt mai multe probleme la acest acord.

În primul rând, modul în care a fost prezentat, inclusiv la Comisia pentru apărare.

Ne-am trezit cu el în faţă, adus de reprezentanţii Guvernului, şi practic a fost trecut prin maşina de vot, în vederea grabei de a fi semnat. Nu a existat timp pentru a fi studiat, nu a existat timp pentru a fi discutat şi, din punctul meu de vedere, acest acord are multe aspecte care se încadrează într-o nuanţă de gri neclară.

În primul rând faptul că, aşa cum a spus antevorbitoarea mea, sunt nişte bani pe care-i împrumutăm şi 10 ani de acum înainte vom plăti numai dobânzi pe aceşti bani.

După aceea, aceşti bani nu intră în industria de apărare a României. Majoritatea se duc, de exemplu, la Rheinmetall. Rheinmetall este, într-adevăr, o cunoscută firmă de armament a Germaniei, dar acei bani se vor duce în Germania şi produsele care vor fi livrate nu vor fi fabricate în România.

Or, într-un context de conflict, valoarea strategică a unor asseturi militare care sunt produse în altă ţară este limitată, pentru că oricând ţi se poate tăia linia de aprovizionare.

Da, ni se spune, se fac autostrăzile Moldovei, probabil cu aceşti bani, dar asta nu este suficient, pentru că autostrăzile Moldovei folosesc mai mult pentru aprovizionarea şi interesele Ucrainei, imediate, decât pentru interesele strategice ale României, într-un viitor.

În această considerare, stimaţi colegi, Grupul SOS nu achiesează cu acest acord SAFE, iar poziţia noastră va fi împotriva acestui acord.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mihai-Viorel Fifor, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Mihai-Viorel Fifor:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Sincer să fiu, nu înţeleg de ce trebuie să venim noi întotdeauna să curăţăm după PNL şi USR - după Orban, după Cîţu, iar acum după Bolojan. De ce Parlamentul pe care nea Ilie "Sărăcie" îl sfidează de mai bine de un an trebuie să repare mereu greşelile Guvernului. Pentru că exact asta suntem chemaţi, stimaţi colegi, să facem astăzi.

Da, România are nevoie de SAFE. Tocmai de aceea am şi votat "pentru" în Comisia pentru apărare.

România are nevoie de finanţare pentru înzestrarea şi modernizarea armatei şi de revitalizarea industriei naţionale de apărare. Asta fără niciun dubiu.

Da, România are nevoie să-şi revitalizeze industria de apărare prin transfer de tehnologie şi transfer de know-how. Asta aşteptam, în schimbul miliardelor de euro din Programul SAFE: investiţii în România, locuri de muncă şi noi capacităţi de producţie, nu shopping pe bani împrumutaţi în numele românilor.

Însă ceea ce este cu adevărat grav este că astăzi suntem chemaţi să votăm o iniţiativă legislativă - atenţie, nu un proiect de lege al Guvernului! -, pe care Executivul ne-o strecoară cu tupeu sub nas, printr-un artificiu aflat la limita Constituţiei.

Şi mă uit pe lista iniţiatorilor şi văd colegi cu foarte multă experienţă juridică şi parlamentară. Şi mă întreb: chiar aţi înghiţit, stimaţi colegi, pe nemestecate, gogoaşa asta neruşinată livrată de Bolojan? Chiar nu a avut nimeni curajul să-i spună că ceea ce face e o uriaşă bătaie de joc, o sfidare la adresa noastră, a tuturor parlamentarilor României? Oare chiar nu ştiţi de ce Consiliul Legislativ a dat aviz negativ sau doar vă prefaceţi că nu înţelegeţi?

Consiliul Legislativ spune foarte clar că acest demers trebuia promovat de Guvern printr-un proiect de lege, nu printr-o iniţiativă legislativă. Aşa spune Constituţia, aşa spune legea.

Şi atunci, vă întreb: cum putem fi puşi în situaţia de a vota un act despre care chiar Consiliul Legislativ ne spune negru pe alb că e construit pe un instrument juridic greşit? Cum poate Guvernul să ceară Parlamentului să dreagă ceea ce el însuşi n-a fost în stare să facă, respectând Constituţia şi legea?

Să ne înţelegem bine: Parlamentul nu e serviciul de curăţenie al Guvernului Bolojan!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Florin-Cornel Popovici.

Domnul Florin-Cornel Popovici:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am să fiu mai puţin generic decât colegii mei antevorbitori şi am să vă spun că considerăm că, de fapt, creşterea capacităţii de apărare a ţării este nu doar o necesitate, ci este chiar o obligaţie. Însă nu pot să nu vă aduc în atenţia dumneavoastră patru probleme grave pe care acest Pl-x le comportă şi, evident, aşa cum am spus, ele nu privesc oportunitatea SAFE. Deci nu privesc oportunitatea SAFE, ci modul în care acest angajament ajunge astăzi la vot.

Lipsa totală de transparenţă. Acordul este un model standard, nerenegociabil, semnat fără niciun mecanism de raportare către comisiile pentru buget şi pentru apărare.

Ni se cere să semnăm un cec în alb - 16,68 miliarde de euro - al cărui cost total final este estimat în jurul cifrei de 30 de miliarde de euro, fără un control asupra destinaţiei fiecărui leu.

Sub aspect procedural, Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere legislativă. Fişa financiară nu respectă art. 15 din Legea nr. 500/2000, acoperă doar tragerile până în 2030, nu şi serviciul datoriei până în anul 2075 şi vine de la Ministerul Finanţelor, nu de la Guvern, cum precizează explicit art. 111 din Constituţia României.

Dar poate cel mai important lucru pe care îl comportă acest Pl-x îl reprezintă criza datoriei. Datoria publică a depăşit 60% din PIB, iar FMI proiectează creşterea ei spre 70%, şi, conform celor mai pesimiste scenarii, chiar spre 80%, până în anul 2031.

Stimaţi colegi parlamentari,

Un parlament responsabil nu semnează un cec în alb pentru cel mai mare împrumut după PNRR.

Sper sincer ca această afacere SAFE să nu se dovedească a fi o "afacere Skoda" a zilelor noastre, cunoaşterea consecinţelor ulterioare pentru statul român a acelora din perioada interbelică sau, cum spunea ironic fostul preşedinte american, Herbert Hoover: "Fericiţi cei tineri, căci ei vor moşteni datoria publică!".

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Radu- Dinel Miruţă.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Ce zi mai potrivită de a se face AUR de râs astăzi şi de a arăta cât de pro-Rusia este, decât să voteze împotriva apărării României, astăzi, de Ziua Imnului Naţional?! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Să ştiţi, dragi colegi de la AUR, că Imnul naţional nu ne obligă doar să-l ascultăm în picioare, ci vă obligă să luaţi decizii în interesul naţional, atunci când cântaţi acest imn. (Gălăgie.)

Şi cine sunteţi dumneavoastră? Sunteţi partidul care se plimbă prin ţară cu tricolorul şi cântând "Deşteaptă-te, române!", în timp ce a votat în Parlament o lege împotriva doborârii dronelor, iar astăzi votează împotriva programelor de înzestrare a Armatei Române, pentru a face faţă agresiunii pe care Rusia o face în Ucraina şi ajunge indirect în România.

Astăzi, de "Deşteaptă-te, române!", dumneavoastră aţi cântat Imnul naţional al Rusiei! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Acum, cu privire la dezinformările pe care le aduceţi în spaţiul public.

La Ministerul Apărării nu a fost nici măcar o singură decizie despre SAFE care să nu fi fost făcută public. Au fost prezentate toate proiectele.

În al doilea rând, acest vot de astăzi este nu despre contractarea care s-a făcut, ci despre instrumentul pe care Ministerul Finanţelor îl utilizează pentru a distribui banii pe care îi primeşte de la Comisie. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi vă dau încă o veste proastă. Pentru că ştiam că sunteţi împotriva înzestrării armatei, am pus în bugetul naţional banii pentru toate contractele din SAFE, care se vor putea desfăşura şi dacă acest proiect va pica, pentru că ne-am asigurat ca aceşti bani să fie în bugetul naţional.

Aşadar, nu puteţi dumneavoastră să fiţi împotriva apărării naţionale, cât putem noi să ne ocupăm, la Guvern, să înzestrăm armata română. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 9 amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; PL-x 448/2026; caracter organic.

Avem şi amendamente admise, şi respinse.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Trecem la prezentarea raportului şi invit, din partea Comisiei pentru sănătate, pe domnul preşedinte Alexandru Rafila.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2026 privind reforma în domeniul sănătăţii, transmis cu adresa PL-x 448/2026 din data de 8 iunie 2026.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006, în vederea extinderii protecţiei juridice, prin transpunerea infracţiunii de ultraj asupra personalului medico-sanitar, respectiv asupra personalului medical şi auxiliar, indiferent de forma de exercitare a profesiei şi de unitatea medicală în care îşi desfăşoară activitatea. Totodată, intervenţia legislativă vizează măsuri menite să protejeze integritatea şi siguranţa angajaţilor din domeniul sănătăţii, să consolideze statutul profesional şi să asigure aplicarea unitară a legii în toate unităţile medicale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse, care se regăsesc în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Aş vrea să mulţumesc public membrilor celor două comisii, Comisia pentru sănătate şi Comisia juridică, domnului preşedinte Bogdan Ciucă, pentru aprobarea acestor amendamente, inclusiv a amendamentului care ridică acest embargou pentru ocuparea posturilor în sănătate. Este, cred, una dintre cele mai importante măsuri pe care Parlamentul României le poate lua în faţă.

Mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Au fost foarte multe mesaje cu încărcătură emoţională în aceste zile, - foarte mulţi oameni au fost minţiţi, oameni care lucrează la patul spitalului - că le vor scădea veniturile.

Am în faţă un comunicat al Federaţiei "Solidaritatea Sanitară", de acum două ore, care reprezintă peste 42.000 de angajaţi. Şi citez din comunicat: "În actuala formă a Proiectului Legii salarizării se asigură o creştere semnificativă a veniturilor salariale pentru circa 50% dintre angajaţii din sănătate".

Atenţie, nu veţi vedea acest tip de mesaj pe niciun post de ştiri care este sponsorizat de către PSD!

Să fiţi atenţi, în aceste zile, care este diferenţa între adevăr şi minciună, între ce se poate proba şi ce este propagandă.

Îmi aduc aminte, apropo de gărzi, că doi medici neurochirurgi din Constanţa au fost daţi afară din spital, deşi nu luau şpăgi, nu lucrau la privat, şi Ministerul Sănătăţii, condus atunci de domnul Rogobete, nu a făcut niciun demers ca să-i apere.

Diferenţa dintre a face şi a vorbi se vede şi la Timişoara, unde Spitalul Regional pentru pacienţii cu cancer ar fi trebuit să se facă din PNRR şi nu se face.

Adevăr şi minciună, dincolo de vorbe goale. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Ironia sorţii face ca acest PL-x 448/2026 să fie despre ultrajul împotriva personalului sanitar.

Dar, ce să vezi?

Vine domnul prim-ministru şi începe să atace greva generală, spunând că bazele sunt mincinoase şi că e vorba de dezinformare.

Eu vă aduc aminte că domnul prim-ministru nu e la prima abatere, pentru că dânsul şi la moţiune a venit aici şi a contrazis cifrele INS.

Şi atunci, cu ocazia acestui PL-x, noi am aprobat un amendament care deblochează, dar la modul raţional, posturile, lăsând în virtutea anvelopei salariale şefilor de spital să hotărască câte posturi au nevoie şi cum le finanţează.

Şi, ce să vezi? Domnul prim-ministru, sub presiunea grevei generale, deblochează 6.800 de posturi şi începe să le împartă după nişte criterii necunoscute nouă.

De ce la Bihor s-au dat 131 de posturi şi la Constanţa numai 65, sau la Cluj 50?! Despre ce vorbim?!

Această mentalitate a domnului prim-ministru, de şef de CAP - tăiem cu barda 10%! - sau... (Vociferări.) Înţelegeţi ce spun? Această mentalitate trebuie să dispară, pentru că nu se poate, în sănătate, să considerăm că este vorba despre echitate.

Medicii au coeficientul 4! Asta este o insultă la adresa medicilor! Nu se poate aşa ceva! Pe de o parte.

Pe de altă parte, nu poţi să spui că am tăiat cu 20%... şi am lăsat numai 20% sporuri, când medicina se bazează numai pe sporuri.

Cine se duce noaptea, cine se duce în weekenduri... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Alexandru-Florin Rogobete.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Stimaţi colegi,

Înainte de a spune câteva cuvinte, vă rog să vă uitaţi la balconul plenului, unde este un grup de medici, un grup de asistente şi un grup de infirmiere. Şi vă rog să-i aplaudaţi! (Aplauze.) Au venit aici ca să vedeţi că există.

"Croitoraşul cel viteaz", Ilie Bolojan, a tăiat până nu mai are ce tăia. A început să peticească. (Aplauze.)

Cum puteţi susţine ca un medic de anestezie şi terapie intensivă, să piardă 4.000 de lei pe lună la salariu?

Cum puteţi susţine ca o infirmieră care şterge la fund zeci de pacienţi, noaptea, să piardă 1.500 de lei la salariu?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Despre ce vorbeşti? Proiectul e despre altceva!

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Cum puteţi susţine, ipocriţilor, ca în memorandumul făcut aseară, din disperare politică, la Spitalul Militar Central din Bucureşti, într-un context geopolitic dificil, să alocaţi doar patru posturi, iar la spitalul din Bihor 131?

Oameni buni, votaţi amendamentul şi lăsaţi sănătatea în pace, că o distrugeţi!

Habar nu aveţi ce înseamnă sistemul de sănătate! În sistemul de sănătate nu puteţi tăia cu barda, aşa cum credeţi voi!

Deficitul nu se poate calcula în viaţa unui om.

Mulţumesc.

Şi felicitări, oameni buni! Pentru voi suntem aici! (Arată spre balcon. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Niciun cuvânt nu a spus antevorbitorul despre proiectul de lege.

Rugămintea mea este ca, atunci când aplicaţi Regulamentul, să-l aplicaţi în mod unitar pentru toate grupurile parlamentare.

Mulţumesc mult. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnule lider, vă reamintesc, colegul de la USR a vorbit, de asemenea, în acest mod.

O să aplicăm regulamentul pentru toate grupurile parlamentare.

Din respect pentru experienţa dânsului, nu l-am întrerupt şi am dat voie tuturor celorlalţi colegi să se exprime liber.

Vă rog, domnule Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi eu o să mă raportez la discursul colegului de la USR, pentru că, efectiv, când vorbim despre manipulare, este evident că manipularea vine din zona guvernamentală.

L-am urmărit pe domnul Bolojan, "Croitoraşul cel viteaz", aşa cum l-a denumit colegul meu aici, în spaţiul public. Efectiv eu am înţeles că dumnealui nu stăpâneşte absolut deloc această zonă.

2. Vine în spaţiul public doar cu decizii politice, comunicate, construite în spate, ca să inducă în eroare.

Priviţi legea în ansamblu, priviţi deficitul de personal: 30.000 de funcţii libere în sistem medical. Ne mor copiii în spitale! Oameni care nu mai fac faţă serviciului de sâmbătă, duminică, sărbătoare legală. Spitalele nu se închid niciodată. Poate înţelegeţi lucrul ăsta!

Şi atunci, avem o directivă europeană pe care văd că nu vreţi să o recitiţi, Directiva Europeană 88/2003. Această directivă face trimitere la timpul de lucru. Oamenii ăştia lucrează gărzi, lucrează noaptea, lucrează sâmbăta, duminica, lucrează de Revelion, de Crăciun, sărbători legale pe care noi le efectuăm liniştiţi acasă, ca şi acum - două luni de vacanţă parlamentară.

Am văzut câţiva medici care au murit din cauza lipsei de timp corespunzător pentru refacerea capacităţii de muncă.

Vă dau exemple: Buzău, Bucureşti şi aşa mai departe.

Veniţi acum, prin diversiune, minciună şi manipulare să ne spuneţi că legea pe care aţi primit-o voi, pachet de la Bruxelles, rezolvă aceste probleme.

Nu! Lăsaţi Legea nr. 153/2017 să curgă, pentru că acea lege a venit fix în această zonă a medicinei, să nu ne plece oamenii, medicii din ţară.

Cea mai mare pierdere pe care a avut-o România în ultimii 35 de ani - forţa de muncă calificată.

Asta faceţi acum, aici: minţiţi, dezinformaţi şi încercaţi să vă justificaţi într-un fel impotenţa politică pe care în ultimele zile toată ţara o vede.

Lăsaţi medicii în pace!

Lăsaţi asistenţii medicali în pace!

Votaţi pentru România, votaţi pentru români!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ovidiu-Vasile Cîmpean, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Dragi colegi,

Avem tot respectul pentru medici, pentru asistente, pentru toţi cei care lucrează în sistemul de sănătate. Însă, acest proiect este o minciună, la fel cum este o minciună şi dezbaterea pe Legea salarizării.

Domnul Rogobete a fost ministru la Ministerul Sănătăţii. Nu a depus niciun memorandum pentru deblocarea posturilor din sănătate, deşi în ultimii ani au fost deblocate 20.000 de posturi, prin această formulă a memorandumului.

Mai mult decât atât, când a fost întrebat în comisie pe ce criterii depune acest amendament, a spus că nu sunt astfel de criterii.

Când a fost întrebat în public de către mass-media care este costul acestui amendament, a spus că nu are calculele făcute.

Prin urmare, cred că trebuie să fim serioşi, să lăsăm populismele şi minciunile deoparte, domnule coleg - am colaborat bine în alte ocazii -, şi să nu-i mai păcălim pe români, pentru că această dezbatere nu face decât să dezbine societatea pe minciună.

Salariile în sănătate vor creşte, la majoritatea angajaţilor din sănătate, şi niciun venit din sănătate nu va scădea.

Tot ceea ce se spune în aceste momente este o minciună şi în momentul în care negociem această lege, varianta finală, ne vom asigura cu toţii că această dezbatere a fost, de fapt, o minciună şi o dezinformare menită, repet, să pună categorii socioprofesionale unele împotriva altora.

PSD ne-a obişnuit cu acest lucru. În 2024 ne-a dus la un deficit de 9,3%, aruncând bani în stânga şi în dreapta, în mod populist, şi au plătit tot românii şi categoriile socioprofesionale defavorizate pentru acest dezmăţ bugetar creat de PSD. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Iată că, după un pelerinaj la Muntele Athos, domnul ministru Rogobete a început un alt pelerinaj mediatic, mesianic şi mincinos.

În ultimele două săptămâni este prezent în toată mass-media, la toate televiziunile de casă, şi nu face altceva decât să dezinformeze.

Ţin să-i aduc aminte, atât domnului ministru Rogobete, cât şi domnului ministru Rafila, că ei sunt groparii sănătăţii în România. (Aplauze.)

Aţi avut Ministerul Sănătăţii de 14 ani, cei de la PSD! (Vociferări.) Nu aţi făcut absolut nimic!

Vorbiţi astăzi că sănătatea este subfinanţată, vorbiţi că sunt posturi neocupate? Dar Ciolacu, Rafila, Rogobete, secretari de stat, în 2023 eraţi în această formulă, când aţi blocat angajările în sănătate.

Domnule Rogobete, dumneavoastră aţi pierdut un miliard de euro şi peste 20 de spitale care puteau fi construite în ţara asta, prin prisma incompetenţei dumneavoastră.

Cât tupeu să aveţi? Aduceţi cadre medicale?

Da, foarte bine că le aduceţi aici - să vadă adevărul, nu doar povestea spusă de dumneavoastră şi de televiziunile dumneavoastră, şi de toată mass-media pe care o plătiţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul Alexandru-Florin Rogobete.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Uneori vorbiţi doar ca să scoateţi sunete, fără să aveţi informaţii.

Şi vă zic de ce ar trebui să votaţi amendamentul pentru deblocarea posturilor.

Ieri, în ceas de seară, disperaţi că opinia publică vă mănâncă de vii, aţi dat un memorandum în care - şi aici vorbesc cu PNL-ul şi cu deputaţii lor. Vedeţi că la Bacău aveţi doar 77 de posturi. Vedeţi că la Cluj, în marele centru universitar Cluj, aveţi doar 51 de posturi; deputaţii de Cluj. Vedeţi că la Constanţa, deputaţii de Constanţa, unde n-aveţi doctori să faceţi linii de gardă pe neurochirurgie, aveţi doar 65 de posturi.

Apărarea. Vedeţi că e războiul pe la graniţă şi aveţi doar 4 posturi aprobate prin memorandum.

Deputaţii de Bucureşti. Vedeţi că la cel mai mare institut de boli cardiovasculare din România, la C.C. Iliescu, s-au aprobat doar 24 de posturi.

Vedeţi că la Spitalul de Copii "Marie Curie", unde aţi făcut spital din bani publici, aveţi doar 56 de posturi aprobate.

Şi la cel mai mare spital de copii din România, unde se tratează pacienţii cu arsuri, aveţi doar 24 de posturi.

De asta trebuie să votaţi acest amendament, ca spitalele să-şi poată ocupa posturile în funcţie de nevoi, evident în limita bugetului aprobat.

Şi, stimate coleg, aţi fost şi voi pe la Ministerul Sănătăţii vreo 4 luni. Tot ce aţi făcut a fost să lăsaţi o datorie de un miliard de euro către Pfizer.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul deputat, domnul preşedinte Alexandru Rafila.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Ca de fiecare dată, colegii de la partidul de extremă stânga, USR, dezinformează, calomniază, şi, din păcate, vocaţia construcţiei pe care noi am avut-o la Ministerul Sănătăţii - am schimbat, am făcut strategii naţionale, am demarat şi se desfăşoară cele mai ambiţioase proiecte de construcţie din România în domeniul sanitar -, toate aceste lucruri nu reprezintă decât - ceea ce fac dânşii - decât dezinformări grave, iar lucrurile pe teren stau altfel.

În ceea ce priveşte personalul medical, în mod evident sunt două lucruri foarte grave care fac să avem colegi în stradă, să avem grevişti în spitale.

Unul este legat de blocarea posturilor. Sper că Parlamentul României va rezolva această problemă odată pentru totdeauna.

Iar cel de-al doilea lucru extrem de important este salarizarea. Domnul ministru al muncii spune că va creşte anvelopa salarială cu 2,5 miliarde pentru sectorul sănătate, iar toate salariile vor scădea. Este evident că este o minciună, o demagogie. Nu se poate aşa ceva, să spui că ai o anvelopă salarială mai mare, şi toată lumea e nemulţumită.

Mai bine rămânem cu legea actuală decât să votăm un proiect de lege care în mod evident dezavantajează grav toate categoriile profesionale din sistemul sanitar.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Da, nu voiam să intervin pe acest proiect de lege, dar referitor la discuţia antevorbitorului de la USR, aţi avut vreo patru miniştri ai sănătăţii, dacă facem un sondaj, nu doar în sala asta, ci pe stradă, cred că nimeni nu mai ştie cum îi chema pe niciunul dintre ei.

Aşa că trebuie să vă reinventaţi încă o dată, ca partid, ca să daţi vreodată vreun ministru al sănătăţii ca Alexandru Rogobete... (Vociferări.) care se luptă pentru sistemul medical.

Vă spun că am fost sâmbătă în Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa. Asistenţii, medicii erau cu ochii în lacrimi când vorbeau despre salariile lor, despre veniturile lor, despre viitorul lor, despre faptul că nu mai fac faţă la gărzi, despre faptul că au într-o noapte de îngrijit chiar şi 20-30 de pacienţi.

Aşa că lăsaţi demagogia ieftină şi apreciaţi când un om face treabă! Pentru că un ministru ca Alexandru Rogobete n-a avut de mult sănătatea din România.

Mersi mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

În timp ce dumneavoastră, PSD, PNL, USR, vă daţi la gioale din punct de vedere politic, vă atrag atenţia că există rezidenţi în ţara asta care au luat rezidenţiatul cu notă maximă şi care nu şi-au găsit post, fix în mijlocul Bucureştiului, la Universitar. Vă atrag atenţia că sunt obligaţi să intre la al doilea rezidenţiat, să opereze, pentru că sunt chirurgi, şi au salariul de 4.700 de lei.

Lucraţi voi pe 4.700 de lei câte 10 ore de operaţii!

Vă atrag atenţia că rezidenţii noştri se uită şi îşi caută de lucru pe afară pentru că în România nu li se recunosc gărzile, nu li se recunosc drepturile minimale.

Vă atrag atenţia că sunt multe cazuri de rezidenţi care operează în locul medicilor, cu medicul lângă, mai pe telefon, mai pe o cafea.

Şi vă atrag atenţia că, în timp ce voi vă certaţi aici de mama focului pentru un amendament sau pentru altceva, sunteţi în situaţia foarte penibilă de a vă uita cum emigrează toţi.

Sunt medici foarte buni şi pasionaţi în ţara noastră, care au 30-35 de ani, care nu înţeleg nimic din circul ăsta. Ei se duc acasă şi au o rată de 2.000 lei pentru o garsonieră, au probabil încă 2.000 de lei pentru mâncare şi restul... o da Dumnezeu din altă parte.

Nu vă e un pic ruşine să vă bateţi joc de generaţia asta tânără care vine din spate să pună umărul?

Nu vă e un pic ruşine să ţineţi în funcţie toate fosilele de 80 de ani care nu mai vor să plece de acolo şi nici nu permit altora să vină?

Nu vă e un pic ruşine, aşa, de modul în care duceţi discuţia asta politică?

În locul vostru, aş fi un pic mai rezervat şi un pic mai decent, aşa, pentru că toţi ajungem la spital, la un moment dat, toţi ajungem să stăm de vorbă cu cei pe care astăzi îi nedreptăţim.

Mai multă atenţie, vă rog frumos! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem patru amendamente admise. (Vociferări. Domnul deputat Adrian-Felician Cozma solicită să ia cuvântul.)

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? (Vociferări.)

Păi, dar nu....

Domnul Adrian-Felician Cozma (din sală):

Am apăsat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A, acum se... acum.

Domnul vicepreşedinte Adrian-Felician Cozma.

Nu aţi făcut solicitarea în timp. (Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În primul rând, proiectul este despre altceva.

Dacă tot v-aţi înfocat, domnule fost ministru al sănătăţii, PSD a avut din 2021 toţi miniştrii sănătăţii şi ai muncii. Asta ca să fie foarte clar pentru toată lumea.

Cu niciun memorandum, domnule fost ministru, Rogobete, n-aţi venit în Guvern pentru deblocarea posturilor - o altă realitate.

Înţeleg că în ultima vreme aţi devenit foarte filosof. Sunteţi foarte atent, vă uitaţi prin sală la aplauze, pe sus.

Nu! În primul rând, trebuie să fim oneşti cu medicii şi cu personalul medical. Să fim oneşti. Să nu-i mai minţim, aşa cum a făcut PSD, de 20 de ani îi minte... (Aplauze.) că le va face, că le va drege, că-i va proteja. În primul rând, asta trebuie să facem.

Şi un alt aspect la care trebuie să răspundem cu toţii - să ne îngrijim în primul rând de pacienţi, de pacientul român.

Oare pacientul român este de trei ori mai mulţumit în ultimii 10 ani dacă bugetul sistemului de sănătate a crescut de trei ori? Asta este întrebarea, în primul rând, dacă suntem oneşti şi cinstiţi cu românii, cei care ne-au trimis aici, în Parlament. Să lăsăm vrăjeala asta!

Am observat că în ultima vreme sunteţi foarte activ, plângeţi pe umerii personalului medical, ne spuneţi ce ar trebui făcut, dar aţi fost acolo, domnule Rogobete. Aţi fost acolo. De ce n-aţi făcut?

De ce n-aţi făcut, voi, miniştrii PSD, treaba pe care astăzi o criticaţi? Că asta e în fişa postului unui ministru. Veniţi cu tot felul de vrăjeli, la asta vă pricepeţi. Vedeţi că nu v-a mers noua coaliţie, să intraţi din nou la guvernare, şi acum nu mai ştiţi ce să faceţi. Aruncaţi petarde. La asta vă pricepeţi. (Vociferări.)

Ce-aţi mai făcut, ce-aţi mai făcut cât aţi fost ministru? Haideţi, spuneţi-ne ce aţi făcut cât aţi fost ministru! Asta este ceea ce trebuie să răspundeţi pentru oamenii ăia pe care i-aţi adus aici. Eu îi respect şi îi stimez şi îi salut.

Dar, vă rog, încetaţi cu această ipocrizie! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul Alexandru-Florin Rogobete.

Domnule deputat, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Pare că ucenicul "Croitoraşului cel Viteaz", Bolojan, dezinformează din nou.

Hai să vă explic de ce n-am făcut memorandum.

Cum îşi poate cineva din sala asta imagina că un premier care îţi cere în ianuarie să reduci cheltuiala de personal cu 10%, la doctori, la asistente, şi că dacă nu tai salariile cu 10%, atunci să dau afară 10%, astfel încât să facă economie globală de 10%, va aproba vreun memorandum de angajare în sistem?

Unde vă este logica, stimate coleg?

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

L-a aprobat ieri.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

A aprobat în disperare. (Vociferări.) În disperare a aprobat ieri.

Aţi avut Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, stimaţi colegi. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este de la PNL, de 10 ani. Acolo sunt miliardele în sănătate. Nu la doctori, nu la asistente.

Verificaţi pe unde se duc miliardele de la CNAS, la ce spitale private plătiţi facturile prima dată şi din ce vă rămâne mai împărţiţi pe la spitalele publice!

Nu vă e ruşine? (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian-Minodor Dobre, Grupul parlamentar al PNL.

Mi se comunică, au fost două intervenţii din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îmi cer scuze, nu vă mai pot da cuvântul. (Vociferări. Gălăgie.)

Mulţumesc. (Vociferări.)

Nu vă mai pot da cuvântul. Au fost două intervenţii. (Vociferări. Gălăgie.)

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem patru amendamente admise. (Vociferări. Gălăgie.)

Dacă sunt intervenţii pe cele patru amendamente? Nu. Adoptate.

Avem un amendament respins. Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

5. Propunerea legislativă privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrităţii; Pl-x 521/2026; caracter organic; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Invit la cuvânt pe domnul preşedinte Ciucă, preşedintele... (Vociferări.)

Domnul Marinescu? Sunteţi iniţiator? (Vociferări.)

Nu. La dezbateri.

Domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul Ciucă, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta acest raport cu care am fost sesizaţi respectând prevederile art. 95 şi 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Precizez că a fost avizat proiectul de lege favorabil de către Consiliul Legislativ, iar în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport de adoptare a propunerii legislative cu amendamente admise şi respinse, redate în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Mai fac două precizări: că această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice şi că, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Dacă îmi permiteţi, vreau să mai fac o precizare, sesizată şi de Departamentul Legislativ.

Din eroare, amendamentele de la marginal 30, 31 şi 32 sunt cuprinse în ambele anexe, şi respinse şi admise. Ele trebuie să rămână doar în anexa de respinse.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am luat act.

Mulţumesc.

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

235 de colegi prezenţi, 233 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Radu Marinescu.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Radu Marinescu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul parlamentar al PSD va susţine categoric adoptarea acestei legi, o lege care consolidează integritatea în România, o lege care va aduce îndeplinirea unui jalon PNRR, aducând sume consistente ţării. O lege care însă, trebuie să spunem adevărul, a fost nevoie să fie restaurată în Parlament, pentru că proiectul, aşa cum a fost trimis Parlamentului de către actuala Coaliţie care susţine Guvernul interimar, era într-un mod efectiv afectat prin înlăturarea transparenţei declaraţiilor de avere, prin introducerea unei ipoteze care permitea ca la conflictul de interese să nu mai existe efectiv interdicţia de a se mai ocupa funcţia publică.

Proiectul introdus în Parlament permitea reducerea considerabilă a intervenţiei elementelor de incompatibilitate şi de verificare pe aspecte esenţiale.

Ce a făcut Partidul Social Democrat? A propus amendamente prin care am reintrodus transparenţa, am eliminat pragurile, am eliminat ipoteza de a nu mai exista interdicţie la conflictul de interese şi am restaurat sfera ipotezelor pentru care aceste incidente de integritate există.

În plus, am uniformizat sistemul şi consecinţele pentru toate categoriile de incidente de integritate, pentru toate funcţiile şi demnităţile publice, inclusiv cele eligibile.

Dacă se afirmă că se doreşte reformă de către actualul Guvern, cuvintele ar trebui să însoţească şi faptele. Proiectul pe care l-am lăsat în minister a fost modificat de o manieră netransparentă, pe întuneric, ca să spun aşa, scoţându-se acele elemente esenţiale pentru consolidarea integrităţii şi realizându-se, de fapt, o contrareformă.

Lumina a fost aprinsă în Parlament. Parlamentul face reformă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul lider de grup Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă, în mod evident, vine să întărească legislaţia în materia integrităţii. Întăreşte ANI, ca structură care evaluează şi coordonează sistemul de declarare a averilor; instituie noi modele de declaraţie de avere şi de declaraţie de interese; de asemenea, declaraţia de interese financiare; se multiplică categoriile care au obligaţia de a completa declaraţii; apare, de asemenea, obligaţia de modificare a declaraţiei de avere dacă în maximum 40 de zile intervine o modificare în patrimoniu.

Există şi alte modificări care îmbunătăţesc legislaţia în vigoare, dar nu despre asta este vorba acum, ci ar trebui să precizăm câteva aspecte importante despre cum a ajuns să fie elaborat acest proiect de lege, pentru că se vorbea aici despre aprins lumina. Acest proiect a fost discutat şi elaborat în Ministerul Justiţiei şi ţinut la sertar. Aceasta este realitatea.

Este un jalon PNRR şi ar fi trebuit ca de mult să dezbatem şi să adoptăm această propunere legislativă.

Este păcat că un ministru al justiţiei vine şi afirmă despre un fost coleg, ministru al justiţiei, că ar fi lucrat pe întuneric la acest proiect de lege, ceea ce nu este adevărat. S-a stabilit că vom face un grup de lucru. Grupul de lucru a existat la Ministerul Justiţiei. Dar aţi stat în întuneric, stimate coleg, dumneavoastră, pentru că aţi refuzat să vă prezentaţi la acel grup de lucru, să veniţi cu amendamente şi să ştim poziţia dumneavoastră. Aţi stat în întuneric şi aţi spus, îi prindem în ofsaid, şi aţi venit cu nişte amendamente care în mod evident trebuiau să facă obiectul grupului de lucru.

Am fost şi suntem de acord ca declaraţia de interese financiare să fie în această reglementare, motiv pentru care suntem coiniţiatori ai acelui amendament, dar adevărul este însă că dacă avem bună-credinţă, venim şi lucrăm în aceste grupuri de lucru.

Cum să avem încredere în dumneavoastră când... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

PSD a făcut ceea ce ştie cel mai bine - noaptea, ca hoţii, a măcelărit legile privind integritatea.

N-au venit în grupurile de lucru să discutăm acolo. În schimb, noaptea, ca hoţii, repet, pentru că ieri, printr-un amendament au terfelit întreaga lege, au venit şi au vulnerabilizat întreaga legislaţie.

Practic, prin ceea ce a făcut PSD, avem deschisă calea prin care toţi care încalcă legea şi sunt constataţi ca fiind în conflict de interese să scape. Să scape de interdicţie. De ce au făcut acest lucru? Pentru că probabil au o armată în spate care de-abia aşteaptă să se întâmple acest lucru. Au băgat un amendament care este profund neconstituţional, care dă peste cap absolut toată legislaţia şi, doi la mână, au terfelit inclusiv principiul proporţionalităţii, care era obligatoriu de menţionat în această lege.

Deci, şi-au bătut joc de această legislaţie, domnul ministru a stat, şi a stat ascuns în minister, şi n-a făcut nimic doi ani de zile, putea foarte bine să trimită această lege şi să fie dezbătută pe îndelete, în schimb, acum vin şi ridică o coadă într-un mod hiperpopulist, spunând că noi am încercat să facem anumite lucruri. Nimic mai fals. Amendamentul cu privire la transparentizare a venit de la USR; a fost luat şi de PNL, pentru că discutasem înainte; şi dumneavoastră aţi venit târziu cu acel amendament, pe care l-aţi şi greşit. Şi probabil că voiaţi să îl scăpaţi pe nepotul lui Piedone, pentru că el nu mai era obligat să depună declaraţiile de avere şi să fie transparente. Înţeleg, sunteţi prieteni cu mafia de la Sectorul 5 şi aţi încercat să-l scăpaţi, dar nu vă lăsăm, să vă fie foarte clar! Măcelăria pe care aţi vrut să o faceţi acum, şi probabil că o să treacă, pentru că are şi părţi bune această lege şi trebuie să o votăm, nu o să rămână aşa, şi o să răspundeţi! Pentru că Ordonanţa nr. 13 vă bântuie. Şi pe dumneavoastră, şi pe preşedintele dumneavoastră, Grindeanu.

Asta aţi încercat să faceţi.

Ruşine să vă fie! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul deputat Radu Marinescu. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Radu Marinescu:

Dacă numele mi-a fost rostit, atunci am dreptul să vă răspund. Şi o să vă răspund foarte, foarte concis.

Domnule Dimitriu, până unde merge ipocrizia dumneavoastră? Reuşiţi să mă uimiţi, efectiv.

În momentul în care aţi trimis acest proiect în Parlament - şi recunoaşte domnul Andronache că aţi avut discuţiile Coaliţiei... (Vociferări.) de ce aţi tăiat transparenţa?

De ce, domnule Dimitriu, dacă spuneţi că doriţi să răspundă toţi cei responsabili de conflict de interese, aţi introdus acolo că nu se pedepseşte conflictul de interese sub un prag? (Vociferări.)

Dumneavoastră vorbiţi de Ordonanţa nr. 13, când aţi comis prin proiectul respectiv o ordonanţă nr. 13? Până unde vă poate merge ipocrizia?! (Vociferări. Gălăgie.)

Cum puteţi să vorbiţi despre faptul că eu n-am făcut nimic, când am plecat din minister lăsând un proiect care a mers la Comisia Europeană? (Vociferări.) Comisia Europeană greşeşte? (Vociferări.)

Acest proiect... (Vociferări. Gălăgie.) acest proiect... (Vociferări. Gălăgie.)

Eu vorbesc de proiectul pe care dumneavoastră... (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi de la USR, vă rog să aveţi respect...

Domnul Radu Marinescu:

...l-aţi modificat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...aşa cum au avut şi ceilalţi colegi respect pentru dumneavoastră.

Domnul Radu Marinescu:

Haideţi să fim... haideţi să fim sinceri, aţi modificat proiectul. Nu trebuia să participe PSD la o mascaradă constituţională, pentru că un guvern care nu are capacitate constituţională funcţională nu poate elabora proiecte, nu poate iniţia proiecte şi nu poate modifica proiecte.

Ne cereţi, domnule Antronache, să ne facem părtaşi unei nelegalităţi de înfrângere constituţională?

Dumneavoastră aţi redus standardele de integritate.

Aţi vorbit de persoane care ar fi interesate, din PSD. Păi, aş putea să vă spun şi eu o persoană care este definitiv condamnată pentru conflict de interese şi care, în lumina reducerii legii, ar fi putut avea avantaje.

Eu zic că ar trebui să vă măsuraţi cuvintele, pentru că PSD efectiv a restaurat un proiect care fusese trimis Comisiei Europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Avem doi colegi care vor beneficia de drept la replică.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu. (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Nu ştiu să merg pe trotinetă, să ştiţi. (Vociferări.)

Bun. Deci dumneavoastră înţeleg că acum ne spuneţi aşa, că se aplică retroactiv o lege civilă, ceea ce este cel puţin penibil din gura unui jurist. Legea civilă nu se aplică retroactiv. Există şi un text în acest proiect legislativ care este în consecinţă. Prin urmare, din nou dezinformaţi. Este tipic ceea ce face PSD. Noi ne-am obişnuit, s-a obişnuit şi electoratul.

Doi la mână. Dumneavoastră îmi spuneţi în felul următor, noi, parlamentarii, nu avem voie să ne strângem laolaltă şi să discutăm un proiect de lege. Nu avem voie să facem lucrul ăsta. De ce? Că sună Lia? Ne daţi în judecată? Sună Lia şi cumva ne opreşte? (Aplauze. Gălăgie.) Nu mai are voie Parlamentul să facă legi? (Aplauze.)

Inclusiv avizul de la CL pe SAFE este de un penibil maxim. Dacă e să dăm crezare ce spune acolo omul dumneavoastră de la Ordonanţa nr. 13, domnul Iordache, ar însemna practic că noi, parlamentarii, n-avem voie niciodată să iniţiem vreo lege.

Aţi ajuns într-un grad de disperare atât de mare încât nu mai vedeţi ce scrie în Constituţie? Parlamentarii n-au drept de iniţiativă? (Vociferări. Gălăgie.) Vreţi ca banii din PNRR să nu-i mai luăm, pentru că... (Vociferări. Gălăgie.) spuneţi dumneavoastră, n-avem voie să iniţiem legi?

Nu vreţi să fiţi părtaşi la o lege, atunci, asumaţi-vă!

Dar ceea ce aţi făcut în acest moment cu această lege este o bătaie de joc. Va fi declarată neconstituţională, vor scăpa toţi; va fi declarată în conflict cu legislaţia privind Uniunea Europeană, vor fi înlăturate de la aplicare prevederile acestei legi şi vor scăpa PSD-iştii voştri de conflict de interese. (Vociferări. Gălăgie.)

În rest, este tot gargară... (Vociferări. Gălăgie.) dezinformare.

Ruşine să vă fie! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul deputat Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc pentru acest drept la replică.

Domnule ministru,

Am afirmat că aţi avut timp un an de zile să aduceţi această lege şi nu aţi adus-o în Parlament. Dar îmi oferiţi ocazia să explic mai bine chestiunea aceea cu conflictul de interese. Şi anume, aţi venit cu un amendament şi aţi propus o soluţie care într-adevăr a fost susţinută de Partidul Naţional Liberal, atunci când a fost elaborată legislaţia în materia aceasta de integritate, şi anume că atât colegii parlamentari, deputaţi sau senatori, cât şi aleşii locali, primari, preşedinţi de consilii judeţene sau consilieri judeţeni ori consilieri locali îşi vor pierde mandatul nu doar pentru incompatibilitate, ci şi pentru conflict de interese, imediat ce raportul rămâne definitiv, prin neatacare sau urmare a unei sentinţe. Asta se va întâmpla, urmare a acelui amendament pe care l-aţi realizat - aleşii locali îşi vor pierde mandatul imediat ce vor fi constataţi în conflict de interese.

Am susţinut, vă repet, această variantă de reglementare, a devenit lege, după care dumneavoastră opt ani de zile v-aţi chinuit - dumneavoastră, PSD - v-aţi chinuit opt ani de zile să modificaţi aici, în Parlament, această chestiune. Şi aţi reuşit până la urmă. Aţi modificat conflictul de interese astfel încât sancţiunea să nu mai fie încetarea mandatului imediat ce se constată acest conflict de interese, ci să fie sancţiune disciplinară. Asta scrie în Statutul nostru, asta scrie în Codul administrativ promovat de dumneavoastră, de PSD. Şi acum veniţi şi ne spuneţi că varianta pentru care v-aţi bătut opt ani de zile nu mai este bună şi că vreţi din nou ceea ce era înainte. Foarte bine, suntem de acord. Noi am susţinut această chestiune, v-am spus, în 2010. Dar să ştie toată lumea ce aţi făcut.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Florin- Bogdan Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

În timp ce două zile v-aţi chinuit în Comisia juridică să vă certaţi cum să-l scăpaţi pe Fritz, pe de o parte, şi cum să-l înghesuiţi pe Fritz, în altă parte, v-aţi unit cumva într-o mare coaliţie, PSD-PNL-USR, să votaţi împotriva amendamentelor AUR care nu propuneau altceva decât să revenim la forma normală de transparentizare, adică şi declaraţie de avere şi declaraţie de interese publice pentru toată lumea şi asumate de cei care le depun, şi să nu ajungem într-un sistem hibrid de maniera în care tocmai o să fie votat, şi anume ca Agenţia Naţională de Integritate să facă un rezumat a ceea ce vor depune cei în cauză. Cu alte cuvinte, dacă un inspector are chef să greşească în dreptul cuiva, să dea explicaţii acel cineva, pentru că inspectorul nu va da nicio explicaţie.

Aţi reuşit cumva, într-o formă foarte ciudată, să mimaţi transparenţa în timp ce vă certaţi cum să-l înghesuiţi pe Fritz.

Felicitări, aţi păcălit şi de data asta transparenţa!

Mi se pare cel puţin interesant că s-au strecurat şi alte argumente acolo, printre care dreptul funcţionarilor publici de a participa la Biroul Electoral de circumscripţie locală. Adică vă pregătiţi cu abitir, aşa, foarte sârguincios, pentru alegerile locale în care veţi numi secretarii din primăriile respective, membrii în birourile electorale de circumscripţie din localitatea respectivă.

Felicitări! Acolo PNL şi PSD s-au găsit fraţi.

Mă mir că USR-ul a votat cu noi, dar îi felicit pe această cale!

Încă o chestiune foarte importantă - era cât pe-aci să nu mai fie declarat cash-ul şi tot ceea ce înseamnă elemente digitale. Foarte interesant cum aţi vrut s-o scăpaţi şi pe aia!

Înţeleg acum că oricum nu contează, pentru că va cădea la CCR. Se presupune că cineva va ataca această lege.

Pentru faptul că aţi respins 19 amendamente AUR, pentru faptul că mimaţi transparenţa, Grupul parlamentar AUR se va abţine. Pentru că aşa este corect. Nu asta este forma de transparenţă pe care noi o aşteptăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea colegilor neafiliaţi, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sigur că înţeleg tumultul celor de la USR.

Fără penali în funcţii publice!

Discuţia de fond a fost raportată la persoane, şi nu la lege. La Dominic Fritz. Pentru că reglementarea pe care noi astăzi o s-o votăm şi eu o să votez pentru, o să ducă la o concluzie simplă - în momentul în care o să producă efecte juridice, după publicarea în Monitorul Oficial, Dominic Fritz pleacă de la primărie. Ca să înţeleagă românii despre ce este vorba.

Asta este discuţia. Fără penali în funcţii publice! Are o decizie definitivă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. A parcurs toate etapele, de la ANI, Curte de Apel - fond, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - cale de atac; decizia este definitivă şi irevocabilă.

Deci, acasă cu penalii din funcţii publice! Acasă cu Dominic Fritz!

Asta e discuţia de fond. Ca să înţeleagă toată România.

Eu voi vota pentru această iniţiativă legislativă care spune clar - fără Fritz în funcţie publică, pentru că a fost declarat incompatibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Nicolae-Mirel Ion.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Au fost enunţate tot felul de păreri acum, şi pro şi contra acestei legi. Am participat în Comisia juridică la dezbaterea acestei legi şi pot să vă spun că, după două zile de dezbateri în comisie, totuşi a rezultat o lege pe care aş putea-o numi decentă şi cât de bună a putut fi făcută în condiţiile date.

Îmi asum aceste vorbe, pentru că s-a muncit pe ea în această comisie.

Da, a existat această... problema principală a fost cu aplicarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi aici au fost dezbaterile cele mai intense, de o parte şi de alta. A prevalat până la urmă punctul de vedere care, apreciez eu, este cel legal şi corect, în care deciziile judecătoreşti definitive sunt cu aplicabilitate imediată şi duc la încetarea mandatului celui care este vizat de aceste hotărâri judecătoreşti.

În ceea ce priveşte..., au mai existat şi problemele ridicate de colegul de AUR, cu cash-ul, cu elementele de plată electronice. Acestea au fost nişte discuţii care au fost mai mult de natură tehnică, şi nu din dorinţa de a se ascunde ceva.

Legea a trecut într-o formă care pare aparent mai transparentă, dar care deschide nişte capcane care au fost analizate în comisie, cu privire la ascunderea sau posibilitatea de spălare chiar a unor bani prin aceste declaraţii.

Colegii de la AUR n-au înţeles acest lucru şi, după aia, vreau să spun, au mers pe această variantă, care este mai populistă, iar legea a trecut în forma aceasta.

Acum, asta, ca să zic aşa, am reuşit să facem.

SOS-ul va vota pentru această lege şi ne asumăm, aşa cum este ea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar UPR.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Stimaţi colegi,

Integritatea în funcţiile publice nu este opţională. Este obligaţia fiecărui demnitar şi fundamentul încrederii cetăţenilor în instituţiile statului.

Acest proiect clarifică şi consolidează mecanismele de prevenire şi sancţionare a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.

Reguli clare înseamnă mai puţine interpretări, mai multă transparenţă şi răspundere, răspundere reală pentru cei care exercită puterea publică.

România are nevoie de instituţii credibile şi de demnitari care acţionează exclusiv în interesul cetăţenilor.

Integritatea trebuie demonstrată prin fapte şi garantată de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 201 amendamente admise.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Avem Anexa nr. 1.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2.

Intervenţii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 3.

Intervenţii? Nu. Adoptată.

Avem 81 de amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să susţină vreun amendament? Nu sunt solicitări, deci adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Continuăm cu primul punct, a sosit raportul.

1. Proiectul de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor; PL-x 418/2023; caracter organic; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Doamna Kövér Orsolya-Mária (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua!

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este o lege despre care s-a discutat destul de mult. Este vorba despre Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. Este o legislaţie coerentă care este menită să introducă nişte măsuri, nişte proceduri de simplificare, de eficientizare a tuturor procedurilor care se referă la avizări, autorizări, atât a documentaţiilor de urbanism, cât şi pentru obţinerea autorizaţiei de construire, respectiv, bineînţeles, anumite măsuri administrative, precum preluarea referendumului în cadrul Bucureştiului.

De asemenea, este de menţionat că este o legislaţie foarte importantă, deoarece introduce şi nişte măsuri foarte drastice de digitalizare. Este ceva care ne va face viaţa mai uşoară, a tuturor cetăţenilor, dar şi pentru UAT-uri va fi un instrument extraordinar de util şi folositor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi, având în vedere aceste considerente, vă rugăm să susţineţi adoptarea acestei legi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului.

Invit la cuvânt preşedintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, domnul deputat Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege, în condiţiile art. 75 alin. (2).

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) şi pct. (2) din Regulament.

Menţionăm că, în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul, pentru prevederile circumscrise domeniilor prevăzute la art. 73 alin. (3) lit. h), iar Camera Deputaţilor pentru dispoziţiile circumscrise domeniilor prevăzute la art. 73 alin. (3) lit. o).

Faţă de cele de mai sus, devin incidente prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) lit. o) din Constituţia României, republicată, cu modificările ulterioare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 317/2023.

CES-ul - favorabil.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare a avizat favorabil.

Comisia pentru învăţământ a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

În urma numeroaselor dezbateri, pentru că dezbatem de 3 ani de zile, proiectul de lege a fost discutat în comisie şi membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Cinci minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Cât?

Cinci minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu 237 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

Dezbateri generale? Nu avem.

Avem o solicitare pentru intervenţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doar vreau să mulţumesc colegilor. Este probabil cea mai voluminoasă lege pe care Parlamentul României o adoptă în acest an. Sunt 10 legi care practic se circumscriu în noul cod. Sunt foarte multe modificări. Din punct de vedere financiar înseamnă un jalon de circa un miliard de euro, care este salvat pe ultima sută de metri.

Legea se va întoarce la Senat, pentru că de acolo a venit fără dezbatere, prin adoptare tacită.

Din punct de vedere tehnic, a explicat reprezentanta Guvernului.

Oamenii trebuie să ştie că acest cod le va face viaţa mult mai uşoară, vor putea construi în proceduri simplificate.

De exemplu, - o să dau doar două, trei exemple - în mediul rural, în cazul unei case de 150 de metri pătraţi, pe un singur nivel, va fi posibilă începerea construcţiei în termen de 15 zile, printr-o simplă notificare. Atunci când îţi faci modificări în imobil şi nu afectezi structura de rezistenţă, se introduce această procedură practic simplificată de notificare a primăriei.

Nu va mai fi nevoie ca să tratezi orice tip de investiţie. De exemplu, la fel, pentru un apartament, pentru un spaţiu comercial, nu ştiu, pentru un depozit şi aşa mai departe.

Cred că nu e o lege perfectă, dar, cu siguranţă, e un pas uriaş în acest domeniu şi vreau să mulţumesc colegilor de la toate partidele politice pentru că timp de 3 ani de zile s-a lucrat pe această lege, celor care au fost la dezbateri, celor care... - şi ieri am închis după 6 ore de dezbateri.

Le mulţumesc tuturor colegilor. Este legea care a avut cele mai multe amendamente şi au trecut amendamente de la toate grupurile parlamentare.

Încă o dată vă mulţumesc şi să dea Dumnezeu ca această lege să ajute românii!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Astăzi dăm un vot decisiv pentru viitorul dezvoltării României.

Adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor nu este doar o simplă formalitate legislativă, ci reprezintă o reformă structurală profundă de care comunităţile noastre au urgentă nevoie.

De decenii, administraţiile locale, urbaniştii, constructorii şi, cel mai important, cetăţenii de rând s-au izbit de un zid al birocraţiei excesive, de legi fragmentate, contradictorii şi învechite. Prin Codul urbanismului reuşim, în sfârşit, să aducem întreaga legislaţie din domeniu sub umbrela unui singur act normativ modern.

Printre principalele beneficii ale acestei reforme se numără simplificarea procedurilor; reducem timpul pierdut de cetăţeni la cozi pentru avize şi autorizaţii.

Digitalizarea integrată. Relaţia dintre beneficiar şi stat se va muta în mediul online, crescând transparenţa.

Responsabilitatea profesională. Întărim rolul specialiştilor şi arhitecţilor în calitatea proiectelor.

Predictibilitatea pentru investitori. Regulile devin mult mai clare, unitare şi aplicabile la fel în toată ţara.

Suntem conştienţi de dezbaterile intense din jurul acestui cod. Am ascultat cu atenţie vocea societăţii civile, semnalele trase de Ordinul arhitecţilor din România şi obiecţiile primarilor.

Miza noastră nu a fost să facilităm abuzurile imobiliare sau haosul urbanistic, ci dimpotrivă, să creăm un cadru legal rigid în faţa corupţiei, dar flexibil şi rapid în faţa nevoilor reale de dezvoltare durabilă.

Am ascultat vocea bucureştenilor. Grupul PSD demonstrează respect faţă de voinţa exprimată de cetăţeni la referendum şi astfel am stabilit clar că începând cu data de 1 noiembrie 2028 toate autorizaţiile de construire de pe teritoriul Capitalei vor fi emise exclusiv de Primăria Municipiului Bucureşti.

Stimaţi colegi,

Votul de astăzi este despre resp... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

S-a finalizat timpul.

Înainte de a continua dezbaterile generale - vă mulţumesc pentru înţelegere - am să-l rog pe preşedintele Comisiei pentru administraţie să facă unele completări pentru raport.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să fac această precizare, pentru a rămâne imprimată pe bandă.

La PL-x-ul 418/2023, corelările normelor de trimitere cu noua numerotare şi structura proiectului de lege se realizează de către Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm dezbaterile şi invit la cuvânt reprezentantul UDMR, domnul deputat Nagy Szabolcs.

Domnul Nagy Szabolcs:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor se află în dezbatere în Parlament din 2023. De aproape 3 ani tot amânăm un moment esenţial pentru România şi, pentru prima dată de la 1989, ţara noastră ar putea avea un cod unitar care adună sub un singur act normativ legile din domeniul construcţiilor, urbanismului, astăzi fragmentate şi adesea contradictorii.

Acest rezultat nu ar fi fost posibil fără implicarea directă a ministrului Cseke Attila, care şi-a exprimat întreaga disponibilitate pentru urgentarea adoptării acestui cod. Sub coordonarea sa, ministerul a reuşit să menţină pe linia de plutire un proiect blocat de crize politice succesive, negociind cu Comisia Europeană, o perioadă tranzitorie care a deblocat calea spre adoptare.

Această reformă nu priveşte doar statul, ci şi mediul economic.

Şi, să nu uităm, acest CATUC fiind un jalon PNRR în valoare de aproape un miliard de euro.

Stimaţi colegi,

Nu pretind că avem în faţă o lege perfectă. Peste 1.000 de amendamente, discuţii care au durat ani de zile şi compromisurile inevitabile dintr-un asemenea proces arată clar că mai sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite. Dar o lege perfectă, discutată la infinit, nu ajută pe nimeni - nici cetăţenii, nici investitorii, nici administraţia locală.

Perfecţionarea acestui cod este un proces continuu, care poate şi trebuie să continue şi după adoptare, prin amendamente ulterioare, prin norme de aplicare şi prin dialogul constant cu mediul profesional.

Dar pentru ca acest proces de îmbunătăţire să poată începe, avem nevoie mai întâi ca Parlamentul să adopte această lege.

Vă cer să votaţi pentru finalizarea acestui proces.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Ionel Goidescu.

Domnul Ionel Goidescu:

Stimaţi colegi parlamentari membri ai partidelor aflate la putere,

Suntem la 4 ani după introducerea în dezbatere, în circuitul legislativ, a acestui act normativ.

Vi l-aţi asumat cu prioritate în Programul de guvernare 2021-2024 şi pentru faptul că nu v-aţi înţeles între dumneavoastră pe anumite aspecte de interese de grup, cum ar veni alocarea anumitor responsabilităţi pentru Primăria Generală şi primăriile de sector, acest act normativ a rămas la păstrare în sertarele Parlamentului peste 4 ani de zile.

Sigur, ca fost primar, înţeleg importanţa acestui act normativ, l-am tratat cu cea mai mare responsabilitate, am participat la dezbaterea acestuia, am venit cu amendamente, mare parte dintre ele au fost acceptate şi, ca atare, am susţinut şi am votat acest document în comisia de specialitate. El aduce multe lucruri bune, anumite facilităţi nu numai pentru autorităţile publice locale, ci şi pentru cetăţeni, pentru ingineri, pentru constructori, pentru arhitecţi, pentru toată lumea.

Important este că s-a ajuns la o formă, într-adevăr, muncită cu ani în urmă, de specialişti în domeniu - arhitecţi, ingineri -, care au participat la redactarea şi la propunerea acestui act normativ.

Ca atare, ţinând cont de aceste considerente şi de faptul că el aduce într-adevăr anumite facilităţi, anumite clarificări ale situaţiilor din domeniile urbanismului şi construcţiilor, îl vom vota.

Deci, Grupul SOS România, votează acest proiect de lege.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Radu-Nicolae Mihaiu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Mulţumesc mult, stimaţi colegi.

Prima dată când am venit să dezbat Codul urbanismului nu eram parlamentar; era în 2023. Şi am venit atunci cu primarul Bucureştiului, acum preşedintele României, pentru că în acel cod se depuseseră nişte amendamente care aveau un risc major să treacă, amendamente care permiteau măcelărirea spaţiului verde, care permiteau supraetajări cu până la două etaje şi părea, în acel moment, că acest Cod al urbanismului va fi o mană cerească pentru dezvoltatorii imobiliari care voiau să facă profit pe seama celorlalţi cetăţeni.

Din fericire, după 3 ani de dezbateri intense, după peste 1.000 de amendamente, după negocieri dificile, a reieşit un cod care, chiar dacă este imperfect, aşa cum au spus şi colegii noştri, este o variantă mult îmbunătăţită.

S-a reuşit în acest cod - şi vreau să le mulţumesc tuturor colegilor, de la toate partidele - s-a reuşit, în acest cod, să integrăm referendumul pentru Bucureşti.

Voinţa bucureştenilor va fi respectată de acest cod al urbanismului şi este important. Am reuşit să oprim supraetajările - înainte erau legale -, dar supraetajările aberante, în afara documentaţiilor de urbanism.

Am reuşit să oprim acele amendamente care spuneau că cei din societatea civilă au un timp limitat să conteste documentaţiile de urbanism şi că ei ar putea să fie daţi în judecată de către dezvoltatori, în cazul în care apără interesele comunităţii. Ăsta e un lucru foarte bun.

Am reuşit să protejăm Codul urbanismului de toate intervenţiile toxice asupra spaţiului verde şi asupra plajelor. Un alt lucru foarte bun.

Au fost şi câteva lucruri bune, prevăzute de la început, în acest cod. (Se aude semnalul sonor care indică expirarea timpului.)

Credeam că avem 5 minute, doamnă preşedinte!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

5 minute la dezbaterea pe articole.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Bun!

Atunci, eu o să vă spun că la dezbate... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Mulţumesc.

Şi vom începe cu dezbaterea pe articole.

Avem 781 de amendamente admise.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Doriţi?

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

La admise?

Păi, solicitaţi cuvântul.

Vă rog.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Mihaiu.

Spuneţi marginalul, vă rog.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Un moment!

Marginal 338, dacă nu mă înşel.

Da. A ajuns târziu, s-a publicat târziu proiectul, din acest motiv.

La marginal 338, este vorba de articolul 260.

Ieri, în Comisia pentru administraţie a fost admis un amendament care este, din punctul meu de vedere, neclar.

Nu contest intenţia celui care a făcut amendamentul, dar este foarte neclar. O să-l şi citesc: "Odată cu autorizarea executării lucrărilor de bază, solicitantul autorizaţiei de construire va solicita..."

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

E la admise!

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Este la admise, da!

Soliciţi atât autorizarea, şi aşa mai departe.

Deci...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Puteai să vii să vorbim!

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Am vorbit! Ieri am vorbit!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să prezentaţi amendamentul!

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

OK.

Bun.

Deci vreau să vă spun că acest amendament, repet - şi am vorbit cu iniţiatoarea amendamentului ieri şi i-am spus că este prost formulat.

O să vi-l citesc şi o să vedeţi că este prost formulat.

"Odată cu autorizarea executării lucrărilor de bază, solicitantul autorizaţiei de construire solicită atât autorizarea lucrărilor de organizare a execuţiei, cât şi avizele şi acordurile de la furnizorii de utilităţi prezenţi în zona unde va fi amplasată noua construcţie, precum: electricitate, apă şi canalizare, gaze, salubritate, aşa cum s-a cerut prin certificatul de urbanism".

Intenţia autorului era de simplificare.

În realitate, este o sarcină pusă tot în baza, tot în sarcina solicitantului, obligaţie tot în sarcina solicitantului, care nu va rezolva nimic şi va aduce foarte multă neclaritate.

Nu este un capăt de ţară, dar vă spun că oamenii ...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

... care vor cere autorizaţii de construire vor avea mult de furcă cu acest amendament, care a fost admis în ultimul moment şi care nu a fost, din punctul meu de vedere, bine scris.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

O să vă rog să-l respingem şi eventual să fie reformulat la Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

184 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 4 abţineri.

Amendamentul rămâne admis.

Dacă mai sunt alte intervenţii pentru amendamentele admise?

Da.

Domnul preşedinte, domnul deputat Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doar câteva clarificări, ca lumea să înţeleagă exact.

La ora actuală, dacă fiecare dintre noi, nu ştiu, intenţionează să-şi ridice o construcţie, merge, depune solicitarea la primărie pentru autorizaţie...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Care este marginalul, vă rog?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Fac referire la amendamentul invocat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... de către colegul meu.

Nu, nu, e vorba de o clarificare, ca toată lumea să înţeleagă foarte clar.

Deci, faci această solicitare pentru obţinerea autorizaţiei, ţi se eliberează certificatul de urbanism, în certificat ţi se notează avizele de care ai nevoie pentru obţinerea autorizaţiei de construire.

Ceea ce propune amendamentul depus de colega noastră din comisie, de la Grupul AUR, dă posibilitatea celui care solicită autorizaţia să facă în paralel autorizarea pentru branşamente, tocmai pentru a nu lungi termenul şi pentru a nu plăti de două ori aceleaşi servicii.

Codul îşi propune să simplifice această procedură, şi acest amendament vine exact în acest scop.

Deci, nu e nimic rău în treaba asta, că atunci când solicităm autorizaţia, ne facem şi partea de branşamente, avizul pentru drum, pentru apă, canal, drum, gaz şi aşa mai departe; ca lumea să înţeleagă foarte clar că nu e nimic rău, e un lucru bun.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dacă mai sunt alte solicitări pentru amendamentele admise? Nu. Adoptate.

Avem amendamente respinse - 460.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

6. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; caracter organic; procedură de urgenţă; Pl-x 522/2026.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru mediu.

Comisia pentru industrii, domnul deputat, domnul vicepreşedinte Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Voi supune atenţiei dumneavoastră raportul comun asupra Propunerii legislative privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 522/2026.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Propunerea legislativă privind decarbonizarea sistemului de încălzire şi răcire.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legislativ necesar pentru decarbonizarea sectorului încălzirii şi răcirii prin promovarea utilizării surselor regenerabile de energie, creşterea eficienţei energetice, reducerea utilizării biomasei forestiere a combustibililor fosili solizi, consolidarea guvernanţei sectorului, precum şi alinierea legislaţiei naţionale la cerinţele dreptului Uniunii Europene şi la angajamentele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun, prin care se propune adoptarea Propunerii legislative privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 şi amendamente respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Ilie Toma:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

235 de voturi pentru, un vot împotrivă, 3 colegi care nu votează.

Adoptat.

Dezbateri generale, domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege nu este neapărat unul perfect, dar ieri, în comisii, a primit o tentă extrem de clară, care îi protejează pe români.

Şi vă spun de ce. În forma sa iniţială, decarbonizarea ţării noastre şi clima erau puse mai mult pe spatele a 3 milioane şi jumătate de locuinţe care se încălzesc cu lemne de foc. Şi acea formă era una inacceptabilă, din punctul meu de vedere, aşa că în comisiile de specialitate, în baza amendamentului Grupului PSD, s-a eliminat această formulă care punea o presiune uriaşă pe oameni.

2. Din punct de vedere al modului în care se stabileşte cu ce îşi încălzeşte omul locuinţa, era o sintagmă, şi anume "zonă unitară de încălzire", care stabilea o autoritate publică cum trebuia să se încălzească oamenii în UAT-urile mai mari de 20.000 de locuitori. Este evident că e o formă inacceptabilă şi aceasta, pentru că în comisii, tot în baza unui amendament din partea Partidului Social Democrat, a fost eliminată această sintagmă. Am scăpat de perioada de dinainte de 1989, în care cineva să ne spună cum ne încălzim locuinţele.

Ei, bine, această sintagmă a fost eliminată şi, foarte important, în cazul acelor repartitoare care au creat o vâlvă şi care, în ultimii 5-6 ani - şi aici avem un consens politic cu toate partidele - s-a încercat să fie instalate.

Nu au avut aderenţă în zona publică, iar în momentul de faţă, termenul de 31 decembrie 2027, până la care trebuiau instalate, este evident că l-am eliminat în comisiile de specialitate, tot la propunerea Partidului Social Democrat, cu un vot unanim, şi am amânat până în 2031 implementarea acestui mecanism.

De asemenea, s-a constituit o formă prin care putem să finanţăm, din fondul pentru modernizare, aceste repartitoare, tocmai pentru nu pune presiune pe fiecare dintre oameni.

Aşa că e o lege bună... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Cristina-Mădălina Prună.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Ca de obicei, s-a întârziat foarte mult cu această lege, de aceea dezbaterile au fost şi atât de lungi şi de ample, ieri, în comisie. Aş putea să spun că e un lucru bun.

S-a încercat din nou să se introducă în această lege, deşi nu avea legătură cu jalonul PNRR, nişte lucruri care tot apar recurent în Comisia pentru industrii, anume, acele zone unitare de încălzire unde oamenii sunt ţinuţi cu forţa într-o singură formă de încălzire. Mai exact, sistemul centralizat a fost eliminat.

Al doilea lucru, repartitoarele obligatorii care trebuiau montate până în 2027 - termenul a fost amânat până în 2030. Şi acolo îngrijorarea mea este că până la urmă nici măcar acest termen nu va fi respectat, pentru că e o problemă de încredere a oamenilor în montarea acestor repartitoare, nu e o problemă de finanţare sau alt tip de problemă.

Al treilea lucru, se încerca umflarea facturilor oamenilor prin recunoaşterea pierderilor reale în factură. Înainte erau pierderi tehnologice şi proiectul spunea de pierderi reale. Adică toate acele investiţii, de pildă, la Bucureşti sau... în sisteme centralizate, care n-au fost făcute ani de zile şi care generează pierderi trebuiau recunoscute în facturile oamenilor.

Noroc că am văzut acest lucru. Am propus un amendament, să se elimine, şi oamenii nu vor mai avea facturi umflate din cauza lipsei de investiţii iarna aceasta.

O problemă mare este că biomasa forestieră sustenabilă nu e definită în Codul silvic şi cred că pe termen mediu şi lung, acest proiect nu va duce la interzicerea lemnului de foc, dar va duce la scumpirea lui.

Şi de aceea e nevoie să ne uităm mai atent la toate ţintele care sunt prezente în acest proiect, pentru că, din punctul meu de vedere, presiunea asupra oamenilor nu trebuie pusă, ci mai degrabă legile din Parlament trebuie să-i protejeze.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Florin- Bogdan Velcescu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Conform art. 3 alin. (1), centralele pe lemn sunt obligate să folosească exclusiv biomasă certificabilă.

V-aş ruga, atunci când mergeţi în campania electorală, în mediul rural mai ales, să le explicaţi celor care locuiesc în cele 3,5 milioane de locuinţe cam ce ar însemna asta. Să le spuneţi că tot în această lege se face o trimitere la O.U.G. nr. 163/2022, art. 28¹, astfel încât această biomasă certificabilă exclusiv înseamnă rumeguş şi aşchii, nu lemn rotund.

Într-adevăr, o să mai existe lemn de cumpărat, foarte scump, pentru că producătorii români vor dispărea de pe piaţă, adică ocoalele mici şi aşa mai departe.

Art. 4 alin. (3) permite montarea unei sobe noi pe lemn numai dacă primăria dovedeşte pe hârtie că nimic altceva nu e fezabil.

Bă, voi aţi înnebunit la cap? Cum vine asta? Adică eu trebuie să mă duc să cer aprobare la primărie să fac o sobă la mine în casă? Vi se pare normal?

Dacă dumneavoastră consideraţi că asta e normalitatea şi că aşa trebuie să trecem noi un jalon PNRR, pentru că este foarte important să-l trecem în trei zile, pe repede înainte, vă atrag atenţia că sunt milioane de români care se vor uita foarte ciudat la voi în momentul în care veţi merge să le cereţi votul, mai ales când nu vor mai avea voie să se încălzească pe lemne, nu pentru că n-ar mai exista lemn, ci pentru că va fi foarte scump pentru ei să se încălzească pe aceste lemne.

Art. 3 alin. (3) obligă orice comerciant de lemn, fără nicio limită de mărire, să vândă doar biomasă sustenabilă, cu certificare şi trasabilitate europeană.

Treziţi-vă, oameni buni! Serios, daţi-vă cu reveneală, nu e în regulă! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Coarnă, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu o să votez contra acestei iniţiative legislative.

Dacă o privim cu multă atenţie, o să vedeţi doar că mută centrul atenţiei din legea principală pe legea secundară, iar lucrurile vor fi reglementate prin norme interne ale ministerelor de resort. Aia înseamnă că românii vor fi puşi în situaţii critice de lipsă de încălzire, atât cu lemne, cât şi cu centralele de apartament.

Există acolo o capcană prin care se obligă românii să fie rebranşaţi la încălzirea centrală. 90% din România nu mai are încălzire centrală, poate cu excepţia Bucureştiului.

Nu putem să ne batem joc de România sub acest aspect, această presiune a decarbonizării. Decarbonizarea asta a distrus România.

Uitaţi-vă, sistemul energetic - de la 20.000 de megawaţi am ajuns la 5.000 de megawaţi producţie. Aia înseamnă că tot ce aţi implementat dumneavoastră, cel puţin în ultimii 7-8 ani, au distrus la propriu România.

Uitaţi-vă la consumul energetic şi o să vedeţi cum aţi închis această ţară. Astăzi producem 5.000 de megawaţi, 4.000 - consum casnic, 1.000 pe economie.

Asta vreţi să reglementaţi.

Eu - repet - voi vota contra, pentru că această lege a decarbonizării atacă acum frontal cetăţeanul, persoana fizică din mediul rural şi urban, şi-i atacă sursa de încălzire.

Restul sunt doar discuţii din astea. Aţi încercat pe ici pe colo să corectaţi din perspectivă lingvistică şi să creaţi senzaţia acum că voi îi protejaţi. Nu! Voi veţi afecta în tot, direct, tot ceea ce înseamnă încălzire, atât în zona urbană, cât şi în zona rurală. Veţi interzice consumul sau alimentarea cu lemne a sobelor din mediul rural prin legislaţie secundară, la fel cum veţi ataca şi consumul de apă, aşa cum veţi face şi cu centralele de apartament.

Voi vota contra.

Românii trebuie să ştie că astăzi, această lege, dacă trece, o să afecteze nivelul de viaţă, nivelul de trai al României.

Haideţi să votăm pentru români, nu pentru ceea ce ne cer cei de la Bruxelles.

Uitaţi-vă că suntem singura ţară care a aplicat această decarbonizare în literă şi spirit.

Haideţi să votăm pentru România!

Eu voi vota contra.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Nicolae-Mirel Ion.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Fără îndoială, această lege a decarbonizării deschide o Cutie a Pandorei care va afecta direct pe foarte mulţi dintre concetăţenii noştri. A fost prezentată pe repede înainte, sub pretextul că trebuie votată, că e un jalon al PNRR şi alte asemenea argumente. Nu a fost supusă unei analize serioase şi este construită cu un limbaj legal complicat, care permite nenumărate abuzuri, dar care, în esenţă, aşa cum a spus antevorbitorul meu, va duce la interzicerea folosirii lemnelor de către gospodăriile ţărăneşti, care se alimentează cu lemne încă, într-o foarte mare parte, şi va permite nişte investiţii pentru nişte persoane favorizate, care să creeze, ştiu şi eu, aşa, nişte companii de peleţi agreate de Guvern prin intermediul cărora să se poată face alimentarea cu aşa-zişi combustibili de material biologic.

Ideea care este? Această lege nu trebuie votată. Este o lege care este antinaţională şi nu are nicio legătură cu interesele cetăţenilor noştri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 32 de amendamente admise. Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Anexa nr. 1, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptată.

Anexa nr. 2, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptată.

Avem două amendamente respinse. Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, propunerea legislativă rămâne pentru votul final.

7. Proiectul de Lege privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanţei pentru personalul autorităţilor administraţiei fiscale şi vamale care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor cu atribuţii în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 523/2026; caracter organic; procedură de urgenţă; avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte Bogdan Huţucă, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanţei pentru personalul autorităţilor administraţiei fiscale şi vamale care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor cu atribuţii în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum şi pentru modificarea unor acte normative

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui mecanism anual de recompensare financiară a personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al Autorităţii Vamale Române, în funcţie de gradul de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanţă specifici activităţii fiecăreia, precum şi acordarea unor stimulente financiare personalului care contribuie la constatarea şi încasarea unor creanţe rezultate din activitatea de control fiscal şi vamal. Indicatorii-cheie se vor aproba prin ordin al ministrului finanţelor.

Valoarea totală a sumelor acordate cu titlu de recompensă financiară acordată într-un an calendaristic la nivelul ANAF, respectiv al Autorităţii Vamale Române, nu va putea depăşi 12% din sumele prevăzute pentru cheltuielile cu salariile de bază în bugetul aprobat al Agenţiei, respectiv al Autorităţii, pentru anul respectiv.

În urma examinării proiectul de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu 236 de voturi pentru, 3 colegi care se abţin, un coleg care nu votează, adoptat.

Dezbateri generale?

Nu sunt intervenţii.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 10 amendamente admise. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 524/2026; caracter organic; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Atunci, invit la cuvânt pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, domnul deputat Florin Român.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 118 alin. (1) din Regulament, am fost sesizaţi spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Suntem Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

CES-ul a avizat nefavorabil.

Consiliul Fiscal, prin opinia transmisă precizează că "nu au fost întrunite cerinţele prevăzute la art. 15 alin. (1) din LRFB, care reglementează propunerile de acte normative care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare".

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, prin adresa 47876 din 24 iulie 2026, apreciază că proiectul de lege "asigură şi îndeplinirea obiectivelor şi rezultatelor asumate prin Jalonul 418 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă".

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 şi vizează sprijinirea dezvoltării carierei funcţionarilor publici pe bază de merit, uniformizarea funcţiilor publice, simplificarea cadrului legal, creşterea eficienţei administraţiei publice, protejarea drepturilor personalului şi adaptarea competenţelor acestora la nevoile reale.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 133 din Regulament, Comisia pentru administraţie publică a examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 iulie 2026. La şedinţă au fost prezenţi toţi deputaţii, conform listei de prezenţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege amintit, care face parte din categoria legilor organice şi care reprezintă un nou jalon îndeplinit pe PNRR.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Două minute, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

217 voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Dezbateri generale, doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Iată că într-o sesiune extraordinară ne pronunţăm asupra a două coduri - cel al urbanismului, pe care l-am trecut deja sau, mă rog, ca dezbateri, şi Codul administrativ.

Sinceră să fiu, mi-ar fi plăcut - şi cred că mulţi dintre dumneavoastră, care sunteţi legaţi de administraţie, vă doriţi şi aşteptaţi să vedem acest Cod administrativ sub forma unei legi.

Şi poate că este momentul să punem piciorul în prag şi să trecem la acest lucru. Să constituim, nu ştiu, în cadrul celor două Camere, o comisie, un grup de lucru care să pună una lângă cealaltă toate modificările şi tot conţinutul actual, să aducem ceea ce mai este nevoie să completeze acest cod şi să-l transformăm în final în lege.

Dincolo de aceste aspecte, îmi pare rău şi, cum să spun, nu sunt de acord, resping atitudinea Guvernului, care a găsit de cuviinţă să n-aibă niciun reprezentant, deşi sunt multe modificări substanţiale asupra Codului, care se produc din perspectiva faptului că ANFP a avut responsabilitatea în acest PNRR, care, mă rog, a devenit o obsesie pentru Guvern şi de care ne lovim în permanenţă, pentru că el reprezintă, aşa, un soi de spaimă care ni se arată şi care trebuie să ne determine să votăm o anumită lege.

Deci, Codul administrativ aduce modificări în forma... proiectul acesta de lege aduce modificări de esenţă, în sensul că, spre pildă, sparge nivelul superior al funcţionarului public în mai multe niveluri de salarizare şi de evoluţie, pentru a elimina - e unul din argumente - pentru a elimina faptul că ajunşi la gradul superior, în general, funcţionarii publici nu mai fac nimic.

Noi vom susţine acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din punctul meu de vedere, proiectul acesta trebuie respins deoarece, sub pretextul meritocraţiei şi al îndeplinirii unui jalon din PNRR, se creează trei noi niveluri profesionale şi premisele unor majorări salariale permanente.

Nu există o fişă financiară, nici estimarea numărului de beneficiari şi, evident, nu există indicarea sursei de finanţare. Inclusiv Consiliul Fiscal a constatat că lipsesc aceste documente.

Proiectul acesta nu reformează administraţia prin reducerea birocraţiei şi prin îmbunătăţirea serviciilor pentru cetăţeni, ci, de fapt, multiplică gradele, procedurile şi anexele. În plus, lasă conducerii instituţiilor o marjă excesivă în transformarea posturilor, evaluarea potenţialului de excelenţă şi organizarea promovărilor. Bineînţeles că se creează riscuri de favoritism şi politizare, dar deja suntem obişnuiţi.

În plus, se prelungeşte cariera de la 7 la cel puţin 16 ani pentru funcţia publică de execuţie. Inclusiv expunerea de motive recunoaşte explicit că atingerea nivelului maxim ar necesita minimum 16 ani, faţă de 7 ani pentru actualul grad superior. Se justifică că 70% din funcţionarii publici de execuţie sunt deja la gradul superior şi nu mai au posibilităţi de promovare. Adică poate nu mai găsiţi pe unde să le daţi şi de unde să le daţi bani să-i ţineţi în funcţiile astea, aşa că aţi găsit un sistem nou, salarizarea de nivel 4, care ar urma să fie cea mai apropiată aferentă funcţiei de conducere, de şef serviciu.

Felicitări, n-aţi reformat nimic, găsiţi alte metode prin care să vă plătiţi oamenii şi să-i ţineţi în diverse funcţii sau să creaţi, pentru cei care chiar vor să facă performanţă, alte piedici!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 66 de amendamente admise. Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

(Domnul deputat Radu-Nicolae Mihaiu solicită să ia cuvântul.)

Doriţi intervenţii? (Vociferări.)

La respinse.

La anexe dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

Şi avem un amendament respins, Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Mihaiu doreşte să îl susţină.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că e bine să corectăm o aberaţie care a apărut în acest cod.

Respectiv, pentru viceprimar, mandatul de viceprimar reprezintă în primul rând vechime în muncă. Asta este normal, că munceşte omul şi trebuie să-i reprezinte vechime în muncă, dar reprezintă şi vechime în specialitatea studiilor. Asta înseamnă că un viceprimar care a terminat medicină, chirurgie, şi stă viceprimar 20 de ani, după acei 20 de ani are vechime de 20 de ani ca chirurg?

V-aţi lăsa în mâinile unui chirurg cu experienţă de 20 de ani ca viceprimar? Eu nu.

V-aş ruga să admiteţi acest amendament care spune că viceprimarul are vechime în muncă, dar nu şi în specialitatea studiilor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

87 de voturi pentru, 118 voturi împotrivă, două abţineri, 2 colegi care nu votează. Amendamentul de la art. 152 alin. (9) rămâne respins.

Nemaifiind alte intervenţii, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

9. Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 525/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă; raport fără amendamente.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să intervină? Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, domnul deputat Bogdan Huţucă, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare amendarea corespunzătoare a termenului prevăzut în Legea nr. 141/2025, fixând un nou termen-limită, la data de 1 octombrie 2026, până când promisiunile de vânzare-cumpărare a unei locuinţe, încheiate până la sfârşitul lunii iulie, vor beneficia în continuare de aplicarea cotei de TVA de 9%.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu avem amendamente, nu trebuie să propuneţi...

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...timpi, chiar dacă suntem în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbateri generale.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Ciprian-Minodor Dobre, vă rog.

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

Vreau să vă spun că de la PSD au vorbit 3 oameni la celălalt...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu ştiu la ce faceţi referire.

Vă rog acum...

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

Dar eu vreau doar să...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...să faceţi referire la proiectul pe care îl avem în dezbatere.

Domnul Ciprian-Minodor Dobre:

...vreau să vă supun atenţiei că numărătoarea până la 3 este aceeaşi şi pentru Grupul parlamentar al PSD şi pentru Grupul PNL. (Aplauze.)

În legătură cu... (Aplauze.) în legătură cu acest proiect de lege, am auzit câteva păreri exprimate în public, şi anume că ar fi nişte privilegii fiscale.

Dragi colegi,

În primul rând, vreau să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare care au făcut posibil să avem astăzi acest proiect de lege. Şi aş începe cu colegii senatori, care au găsit înţelepciune.

Şi menţinerea nivelului TVA de 9% pentru oamenii care au încheiat antecontracte oferă credibilitate statalităţii româneşti în acest moment.

Şi pentru acest lucru, toţi cei care aţi votat, dragi colegi, şi senatori şi deputaţi, pentru prelungirea termenului până la 31 august - este un lucru foarte bun.

Cred că securitatea circuitului civil şi predictibilitatea circuitului civil sunt foarte importante în România astăzi.

De asemenea, vreau să subliniez următorul lucru, şi anume faptul că menţinerea unei predictibilităţi a cotei de TVA nu este decât o respectare a promisiunilor pe care, din punct de vedere fiscal, România le-a făcut atât în plan intern, cât şi internaţional.

Şi, pe cale de consecinţă, vă invit să votăm acest proiect de lege care în primul rând sprijină oamenii şi foarte mulţi tineri care au încheiat aceste antecontracte.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliaţi.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Românii trebuie să ştie care este motivaţia din spatele acestui proiect de lege. Nu că am vrea noi acum să scădem TVA-ul la 9% şi ne gândim la români. Nu. De fapt, problema principală este că avem un atac cibernetic de la ANCPI, de la cadastru şi intabulare, şi toate tranzacţiile care sunt în derulare în România astăzi nu se pot face din cauza acestui atac cibernetic.

Întrebarea mea este: cine răspunde de acest atac cibernetic?

Românii trebuie să ştie că din punctul meu de vedere şi din punctul nostru de vedere ar trebui să fim preocupaţi, pentru că asta este un atac la siguranţa proprietăţii private în România.

Care sunt acele entităţi, care sunt acei hackeri care au spart acest site?

De ce nu se pot face tranzacţii imobiliare?

Sau se doreşte oare ca să se afle care terenuri nu sunt intabulate în România, care români n-au făcut succesiunea, n-au dezbătut succesiunea?

Există interese externe pentru preluarea unor proprietăţi în România?

De fapt, asta e problema de fond.

Desigur, avem un atac cibernetic şi la site-ul Senatului. Asta prevede digitalizarea pe care o tot vehiculăm de la tribune şi o facem politizată.

Deci, din punctul meu de vedere, trebuie să cerem o comisie ca să vedem cine stă în spatele acestor...

Cine răspunde? ANCOM? Altă direcţie de protejare a informaţiilor publice?

De fapt, asta e problema de fond a acestei legi. Nu că venim să scădem TVA-ul pentru o lună, o lună când românii sunt în vacanţe.

Da, este o măsură bună, o voi vota, şi noi, colegii neafiliaţi, o vom vota, dar problema de fond rămâne: cine stă în spatele atacului cibernetic şi de ce SRI şi instituţiile de forţă ale statului român nu fac ancheta?

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da, există o solicitare din partea Comisiei juridice, din partea domnului preşedinte Ciucă şi a domnului Dimitriu, pentru o intervenţie la un proiect ce a fost dezbătut şi lăsat pentru votul final.

Vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am discutat cu domnul preşedinte şi cu domnul ministru Marinescu.

La marginal 193, din amendamente admise, s-a strecurat o greşeală, în Legea ANI, în sensul că punctul 2 - sunt două puncte la modificare - nu este printre amendamentele admise.

Prin urmare, vă solicit să rămână exclusiv pct. 1 de la - staţi că mi s-a închis, îmi cer scuze - de la 193.

O voce din sală:

Citeşte textul!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Cu alte cuvinte: "Persoanelor faţă de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese, după intrarea în vigoare a prezentei legi, le încetează mandatul de la data rămâne definitiv a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătoreşti, după caz". Atât! Fără pct. 2.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am luat act de această eroare materială.

Continuăm cu dezbaterile generale pentru acest proiect de lege şi îl invit la cuvânt pe domnul lider Ştefan-Ovidiu Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vreau şi eu să-i felicit pe toţi colegii care au înţeles importanţa şi necesitatea acestui proiect. Este un demers important pentru români; îi fericit pentru acest lucru pe toţi colegii semnatari. Este o iniţiativă care îi ajută pe toţi românii care au semnat un contract de promisiune de vânzare-cumpărare când TVA-ul era 9%. Din păcate, astăzi TVA-ul este 21%, graţie premierului demis Ilie Bolojan, care aşa înţelege să facă politicile publice pentru români, să crească TVA-ul, care se reflectă şi în imobiliare, şi în alimente, şi în tot ce trebuie să facă românii şi să cumpere românii.

Am speranţa la colegii noştri de la PNL, la colegii de la USR, al cărui preşedinte informal este în momentul de faţă, să-l facă pe domnul Ilie Bolojan să înţeleagă că politicile publice se fac pentru români, şi nu împotriva românilor, aşa cum face de când este la Guvern, de peste 10 luni.

Sper ca această situaţie şi aceste măsuri, care sunt doar împotriva românilor şi a României, să se termine cât mai repede şi domnul Bolojan să plece de la Palatul Victoria şi să nu se mai ţină de scaun, aşa cum face şi în momentul de faţă, şi ne explică că este necesar ca dumnealui să rămână acolo.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raisa Enachi, UPR.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Felicitări colegului, domnul senator Daniel Zamfir, care a iniţiat acest proiect; ceilalţi doar s-au alăturat proiectului.

Şi da, este un proiect foarte bun şi necesar oamenilor care au investit şi nu ar fi fost corect ca din cauza statului, să spun eu aşa, să fie penalizaţi.

Dar, tehnic vorbind, avem o diferenţă de tratament, şi anume, cetăţenii care au încheiat antecontract până la 1 august 2025, şi anume pentru intervalul 3-31 iulie 2025, au plătit avans de 20%, până la 31 iulie 2025, ceea ce mie nu mi se pare corect.

Iar pe tehnică legislativă avem termenul "act juridic între vii", care are ca obiect plata în avans. Este, aşa, o sintagmă neobişnuită şi cred că ar fi fost corect să fie corectată la raportul comisiei de fond.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acest proiect de lege reprezintă dovada că atunci când vine vorba de interesul general al românilor poate exista şi consens la nivelul Parlamentului.

În momentul în care AUR a depus, în urmă cu o săptămână, iniţiativa legislativă prin care se prelungea termenul pentru cei care achiziţionează o locuinţă, pentru a se păstra această cotă redusă de TVA la 9%, din partea anumitor partide de la guvernare exista dubiul dacă acest lucru ar trebui să se întâmple.

E păcat că cel care avea aceste dubii este cel care ocupă şi funcţia de prim-ministru demis.

Este bine că în această săptămână s-a ajuns la un consens în Senat şi avem acest proiect de lege care vine să îi sprijine pe românii care vor să-şi achiziţioneze o locuinţă.

Totuşi, există câteva semne de întrebare cu privire la vulnerabilitatea sistemelor cibernetice ale României. Nici până astăzi nu avem un răspuns. Nici până astăzi nu ştim când site-ul ANCPI-ului va fi din nou funcţional. Vedem atacuri cibernetice zi de zi, vedem tot felul de atacuri la tot ceea ce înseamnă partea de cyber security a României, fără răspunsuri din partea instituţiilor care ar trebui să protejeze bazele de date şi tot ceea ce ţine de funcţionarea statului român.

AUR va vota pentru acest proiect de lege.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nemaifiind solicitări pentru intervenţii, nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Şi ultimul punct, Proiectul de Lege privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuţiei de solidaritate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de protecţie a economiei, populaţiei şi de funcţionare a pieţei energiei; PL-x 526/2026; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor nu sunt solicitări pentru intervenţii.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru politică economică, domnul preşedinte Dunava.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuţiei de solidaritate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de protecţie a economiei populaţiei şi de funcţionare a pieţei energiei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi cei ai Comisiei pentru industrii şi servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Două minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Două minute.

Să înceapă votul!

216 voturi pentru.

Adoptat.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Călin-Graţian Gal, Grupul parlamentar al PNL.

Aveaţi o solicitare de intervenţie. Nu doriţi să interveniţi? (Vociferări.)

Nu. Bun.

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan-Ivan Gruia:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege vine pentru a îndrepta o nedreptate care, în momentul de faţă, se răsfrânge asupra economiei româneşti şi asupra fiecăruia dintre cei care alimentează cu carburanţi în această perioadă. Dacă, în clipa în care eu şi colegii mei din Partidul Social Democrat am plecat din Guvern, în 23 aprilie, preţul la pompă pentru motorina standard era 9 lei, în timp ce barilul de petrol era de 105 dolari, astăzi barilul e 78 de dolari, mult mai puţin, iar motorina e 10 lei.

Cum s-a ajuns aici? Foarte simplu. Prin faptul că Guvernul României nu a adoptat, nu a prelungit o măsură prin care am declarat starea de criză în domeniul carburanţilor şi, din acest motiv, înapoi, aici, în Parlament, pentru că colegii mei din Partidul Social Democrat au făcut acest proiect de lege pentru a reinstaura starea de criză din domeniul carburanţilor, pentru a limita exporturile, pentru a limita adaosul comercial, pentru a supraimpozita profitul excepţional produs de companiile petroliere în această perioadă şi pentru a reduce acciza, pe o formă diferenţiată, care astăzi va avea o reducere a cuantumului de 34 de bani pe litrul de motorină standard şi care poate să crească până la 82 de bani, în funcţie de cotaţiile internaţionale ale preţului barilului de petrol şi ale motorinei.

E un proiect al Partidului Social Democrat, lucrat împreună cu toate partidele şi cu Ministerul Finanţelor, pentru a avea o formă cât mai coerentă, pentru că s-a schimbat contextul din luna aprilie până astăzi.

Dar ceea ce este foarte important e că noi, cei din PSD, şi în Guvern, acum şi în Parlament, luăm atitudine, că se întâmplă lucruri care vin împotriva interesului economiei româneşti şi împotriva fiecăruia dintre români.

Aşa că, acest proiect, odată ce va fi promulgat de către preşedintele României şi va fi publicat în Monitorul Oficial, va duce automat la o scădere a preţului final al motorinei cu cel puţin 50 de bani.

Mulţumesc foarte mult pentru suportul tuturor celor care au sprijinit această iniţiativă şi sper ca ea să fie votată de către dumneavoastră.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Înainte de a continua dezbaterile din partea colegilor parlamentari, daţi-mi voie să-l invit la cuvânt pe domnul Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Domnul Alexandru Nazare (ministrul finanţelor):

Vă mulţumesc foarte mult.

În primul rând, aş vrea să mulţumesc grupurilor parlamentare pentru sprijinul acordat acestui proiect.

Este foarte important să avem un acord pentru acest proiect. Am avut peste 24 de amendamente propuse şi împreună cu grupurile parlamentare am reuşit să le aprobăm, astfel încât să facem un mecanism funcţional şi să adaptăm mecanismul existent de la plafonarea precedentă, la situaţia din piaţă de astăzi.

Ce este nou în acest proiect de lege?

Venim pentru prima oară cu acest nou concept de acciză dinamică, care va scădea, în funcţie de indicatori, între 5 şi 25%, cu evaluări ale Ministerului de Finanţe făcute o dată la două săptămâni.

Acest mecanism flexibil ne permite să îndeplinim atât obiectivul de a proteja populaţia, astfel încât să nu destabilizăm echilibrele bugetare.

Mulţumesc, de asemenea, colegilor că au renunţat la anumite prevederi din acest proiect, astfel încât proiectul să fie compatibil cu directiva privind TVA-ul şi, în acelaşi timp, mai facem un lucru important: contribuţia de solidaritate devine funcţională, pentru că am reanalizat-o, astfel încât ea să aducă cu adevărat venituri la bugetul de stat.

Nu sunt un adept al plafonărilor - o spun foarte clar -, dar, în acest moment, din cauza situaţiei în care ne aflăm astăzi, ca efect al războiului din Iran, avem nevoie de astfel de măsuri pentru a proteja populaţia şi, în acelaşi timp, trebuie să fim atenţi şi cum aceste măsuri afectează bugetul de stat.

Aceste măsuri sunt valabile timp de trei luni, pot fi prelungite după aceste trei luni şi suntem într-un contact permanent cu piaţa, astfel încât să intervenim, pentru că situaţia de astăzi privind lanţurile logistice din zona de combustibili este mult mai dificilă şi există, într-adevăr, un risc pentru aprovizionare, de care trebuie să avem foarte mare grijă şi pe care l-am reclamat şi în discuţiile pe care le-am avut la Senat.

Încă o dată mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare şi iniţiatorului, domnul Bogdan Ivan, care a colaborat cu noi.

Mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Stimaţi colegi,

Cred că este o lege necesară.

În acelaşi timp, cred că trebuie să informăm foarte corect românii cu privire la această propunere.

Partidul Social Democrat, sigur, a iniţiat acest proiect de lege, care a fost amendat, în totalitate, de către Grupul parlamentar al PNL, cu implicarea Guvernului României - şi aici vreau să-i mulţumesc domnului ministru Nazare şi echipei dânsului de la minister, care a venit cu această formulă -, astfel încât piaţa să nu se blocheze, să nu ajungem la penurie şi românii totuşi să aibă posibilitatea să se alimenteze cu combustibili la un preţ corect şi într-o perioadă extrem de complicată, cu acest conflict din Orientul Mijlociu.

Aşadar, mulţumim Partidului Social Democrat pentru titlul acestui proiect, pentru că, în rest, Guvernul a făcut ceea ce trebuie şi a oferit soluţii corecte pentru România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, din partea Grupului parlamentar al USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedintă.

Sigur, e un proiect bun, care trebuie adoptat. El vine târziu şi mai ales este o trezire la realitate şi la ceea ce trebuia făcut de la început, anume acea acciză dinamică despre care s-a discutat şi acum trei luni de zile, când am avut acea criză a petrolului, însă nu a fost adoptată. E bine că se adoptă acum şi cred că asta trebuie să înveţe Parlamentul României, că e nevoie de legi, de un cadru care intră automat în vigoare, în momentul în care ai fluctuaţii de preţ. Am spus-o şi ieri în Comisia pentru industrii. E nevoie de un astfel de mecanism, inclusiv la energie.

Şi în 2021 am propus un proiect de lege - care este şi acum, undeva, prin sertarele Parlamentului -, care asta face: atunci când există fluctuaţii de preţ la energie, să existe un mecanism care să atenueze acele fluctuaţii de preţ.

E bine, totuşi, că îl adoptăm.

Din păcate, nu se întâmplă nimic pe zona de acciză la benzină. Ne uităm doar la partea de motorină. Avem nişte accize destul de mari, suntem în partea superioară a accizelor la nivel european, ele au tot crescut. Ar trebui să ne uităm şi la lucrul acesta, în momentul în care avem astfel de crize.

Una peste alta, sigur că vom vota acest proiect de lege, chiar dacă el vine târziu.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ciprian Ciubuc, neafiliat.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este praf în ochi 50 de bani pentru România şi pentru actuala criză economică care vine. Ce înseamnă 50 de bani scutire pentru acciză? Este egal cu zero pentru români.

OK, înţeleg, dacă veneaţi cu un proiect de lege care să reducă cu 50%, atunci se simţea în buzunarele românilor.

Este inacceptabil să dăm vina pe Iran! România nu importă petrol din Iran! Noi importăm petrol din Kazahstan.

Deci, rafinăriile româneşti, 66%, prelucrează petrol brut care vine din Kazahstan.

Ministerul Apărării, domnule Miruţă, nu sunteţi capabil să apăraţi vasele care sunt bombardate de ucraineni, de partenerii pe care dumneavoastră îi susţineţi! Salvăm Ucraina.

Deci Kazahstan a spus clar că nu mai trimite petrol către rafinăriile din România. De ce? Pentru că sunt atacate de către armata ucraineană. De fapt, asta este criza!

O altă chestiune, domnule ministru al energiei, în decembrie aţi fost şi aţi semnat împreună cu primul-ministru, aţi prelungit cu 15 ani şi aţi negociat în numele României - cine v-a mandatat?! - 30 de dolari pe baril, în condiţiile în care barilul este 78 pe bursă!

Aţi supus în dezbatere publică acest preţ? Cine a decis redevenţa României să fie din petrolul nostru, pe care l-am cedat austriecilor - 30 de dolari?!

Aici e problema de fond, pentru că nu aţi negociat în interesul naţional. Nu mai vorbim de faptul că tot un prim-ministru al PSD a vândut acum 15 ani petrolul austriecilor.

Deci, ce facem? Aţi fost la Viena şi aţi vândut cu 30 de dolari barilul pentru următorii 15 ani. Aici e problema de fond!

Iar ANRE-ul, care este în subordinea Ministerului Energiei, nu reglementează nimic.

Deci, 50 de bani, atât s-a putut - PSD, PNL şi Coaliţia de guvernare! Atât s-a putut! 50 de bani pentru români!

Să le fie ruşine!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă România avea o clasă politică responsabilă, astăzi aveam un guvern cu drepturi depline. Din păcate, Nicuşor Dan, Ilie Bolojan, susţinuţi, bineînţeles, de PNL, USR, UDMR şi cu acordul tacit al PSD, menţin o criză politică pe care românii nu o merită.

Ce votăm, de fapt, astăzi? Propuneţi să reducem preţul la motorină cu 50 de bani. Astăzi, când noi vorbim, de fapt, în Bulgaria, vecinii noştri care ne-au luat-o şi ei înainte, preţurile la benzină şi motorină sunt cu 2 lei pe litru mai mici decât în România - 2 lei pe litru, ca să ne înţelegem!

Votăm astăzi, pentru că vom vota acest proiect, ca să mai diminuăm diferenţa la 1,50 lei pe litru.

De ce, domnilor care guvernaţi - şi nu aveţi dreptul deplin -, avem aceste diferenţe de preţ?

Ne uităm la această iniţiativă legislativă care putea fi rezolvată mult mai operativ, dacă România avea un guvern cu drepturi depline. Dar o discutăm astăzi.

Primul articol din proiectul de lege. Propuneţi diminuarea preţurilor la motorină şi benzină. Dar când ne uităm la metodologie, ce vedem? Doar la motorină diminuăm preţul.

Ce va face populaţia României la benzină? Noi, cei din sud, ne ducem în Bulgaria şi o luăm cu 2 lei mai ieftin.

Aşa am ajuns să ne ducem la bulgari, pentru că voi sunteţi iresponsabili, incompetenţi şi doar practicaţi jocuri politice pentru a vă menţine poziţiile.

Haideţi să discutăm corect pentru români!

Domnule ministru de finanţe,

Deficitul bugetar o să-l completaţi. Acum îl diminuaţi şi cu banii pe care îi luaţi din buzunarul românilor acum, prin aceste accize şi TVA mărit. Asta faceţi!

Românii plătesc incompetenţa voastră!

Domnule Bolojan, mergi acasă, lasă România să aibă un guvern şi românii să trăiască mai bine!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Am un mesaj pentru primul matematician al ţării şi o să-i dedic următoarea ecuaţie, spre a o rezolva, că înţeleg că se pricepe la matematică.

Andora: 8 lei pe litrul de motorină.

Nu zicem de Belarus, că ăştia sunt în altă lume, deşi iau 4 lei pe litrul de motorină.

Bosnia: 8,38 litrul de motorină.

Bulgaria: 8,64.

Croaţia: 9 lei.

Cipru: 8,62.

Cehia: 8,95.

Estonia: 8,92.

Mai zic? Mai zic.

Ungaria: 8,88.

Islanda: 8,75.

Irlanda: 8,88.

Malta: 6,34.

Republica Moldova: 7,58.

Polonia: 9 lei.

San Marino: 9,84. Până şi la ăştia e mai ieftin ca la noi! Interesant!

Slovenia: 9,58.

Spania: 9,17.

Suedia: 9,47.

Turcia: 7,50.

Cam cum vreţi voi să facă agricultorii români performanţă pe o piaţă comună, cu astfel de preţuri la motorină?

Cam cum vreţi să facem noi performanţă pe lanţurile de distribuţie şi de aprovizionare cu tirurile care încă nu sunt pe baterii electrice, că nu se poate, momentan.

De principiu, vom vota acest proiect de lege, pentru că orice ajutor este binevenit, dar eu cred că putem să facem mai mult. Cred că putem să impozităm anumite surse prin care se scurg banii din România, astfel încât să mai renunţăm la aceste accize pentru motorină măcar, dacă nu şi pentru benzină, pentru că vedem ce domenii sunt afectate.

Când veţi cumpăra un produs agroalimentar, să aveţi în minte că o bună parte din preţurile astea şi din accizele astea se regăsesc în acel produs, mai ales cum a ajuns el la dumneavoastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Drept la replică, domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Da.

1. E şi bine că domnul Sighiartău nici nu a fost măcar la Parlament, ca să spună care a fost titlul unui proiect de lege. Domnia-sa, în general, cred că a rămas doar la titlu, aproape în tot ceea ce face. Aşa că măcar nu ne-a încurcat, când am vrut să facem ceva bun şi când am lucrat luni, împreună cu colegii de la toate partidele şi cu ministrul de finanţe, Alexandru Nazare.

2. În România avem cele mai mari accize din Europa. Ca să fie foarte explicit, din 10 lei, cât plătim azi pentru litrul de motorină, 5,5 lei e costul real al produsului, transport adus până la pompă. Diferenţa e 2,8 lei acciza pe litru, plus TVA. Ca să fie clar şi acest aspect.

Când am plecat din mandat, când am plecat împreună cu colegii mei din PSD din mandat, motorina era 9 lei, datorită măsurilor pe care le-am luat când eram încă în Guvern.

Aşa că, dacă e cineva care chiar ţine cu oamenii şi din Parlament, şi din Guvern, suntem noi.

Şi mă bucur foarte mult că pe acest proiect suntem toţi aliniaţi pentru a da o gură de oxigen economiei româneşti, pentru că e inadmisibil să avem aceste preţuri, în condiţiile în care noi putem să umblăm în zona de fiscalitate, să reducem aceste taxe.

Iar referitor la ceea ce spunea domnul deputat, cu redevenţele, omul cu care puteţi să vorbiţi pe acest subiect este premierul demis Ilie Bolojan. Şi chiar vă rog să îl întrebaţi pe acest subiect. Nu ministrul energiei s-a ocupat de acest subiect, ci domnia-sa în mod direct.

Aşa că nu mai dezinformaţi şi nu mai minţiţi oamenii, de la tribuna Parlamentului României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte solicitări, trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 26 de amendamente admise.

Dacă există intervenţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre - dezbateri.

Vă propun să avem o pauză de 15 minute şi să ne revedem la votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci. În câteva minute începem şedinţa de vot final. Mai bine zis, în câteva secunde.

Şi vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

202 colegi prezenţi. Suntem în cvorum.

Legi ordinare. Adoptări

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru instituirea unor reglementări în vederea gestionării Programului Educaţie şi Ocupare 2021-2027; PL-x 466/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru învăţământ propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul! .

Cu 234 de voturi pentru, un vot împotrivă, 8 abţineri, adoptat.

2. Propunerea legislativă pentru aprobarea Acordului de împrumut (SAFE) între Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti, la 12 mai 2026 şi la Bruxelles, la 20 mai 2026 şi la 21 mai 2026; Pl-x 520/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul!

198 de voturi pentru, 58 împotrivă, 14 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Cosmin-Ioan Corendea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

AUR a votat împotrivă.

Şi aş vrea să precizez anumite puncte, pentru eventuala propagandă care probabil se va naşte din acest vot.

Salutăm iniţiativa europeană, salutăm SAFE şi recunoaştem că România are nevoie de SAFE, însă modul cum acest proiect de lege a fost adus în Parlament, netransparentizarea tuturor procedurilor din cadrul acestui acord este unul dintre elementele care ne reţin să votăm pentru.

2. Nu ştim cu câţi bani ajută economia României acest program astăzi. Nu ştim ce impact va avea asupra companiilor româneşti.

Noi trebuie să producem, să întreţinem şi să reparăm armament în România, nu să devenim cumpărători pe nişte datorii pe care le va plăti generaţia următoare.

3. Creşte datoria publică. Nici nu vreau să mă gândesc ce impact financiar va avea asupra generaţiilor viitoare, având în vedere termenul extrem de lung pe care aceasta s-a întins.

În concluzie, vă rog din suflet să nu... sau să ne abţinem de la propaganda cu "Vin ruşii!" şi că "AUR nu votează SAFE".

AUR votează SAFE, dar într-o procedură transparentă, care să ofere toate informaţiile necesare românilor şi să informeze publicul român de ce s-a ajuns la această sumă, unde se duce fiecare euro din acest proces.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Bogdan-Ionel Rodeanu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Atunci când am avut în dezbateri în comisii şi aici, în Parlament, la vot, Legea anti-dronă, aţi votat la fel, împotrivă.

Argumentul vostru atunci a fost - şi citez - "Sunteţi nebuni dacă vreţi să deranjaţi o putere nucleară". Ăsta a fost argumentul vostru în Comisiile pentru apărare. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să păstraţi liniştea în sală!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Aş vrea să fie aici domnul Dan Tanasă... (Vociferări. Gălăgie.) ca să ne poată confirma acest lucru. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog frumos, colegii de la AUR să păstreze...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Aţi votat împotrivă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...liniştea în sală!

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Împotriva acelora care voiau să-şi apere ţara... (Vociferări. Gălăgie.) a piloţilor care puteau să doboare dronele.

Uite că astăzi avem o lege. Şi nu avem o lege doar pentru a doborî dronele, ci şi una pentru a ne înarma.

Iar acest proiect - împrumutul SAFE este un împrumut exclusiv pentru siguranţa şi apărarea românilor.

Astăzi, prin votul vostru, aţi pus preţ pe capul copilului din creşă, al mamei, al tatălui, al bunicului. (Vociferări. Gălăgie.) Aţi cuantificat cât valorează viaţa lor, da? (Vociferări. Gălăgie.) Asta aţi făcut.

Pe viaţa românilor nu se poate pune preţ!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Serios?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Da, serios. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Avem două solicitări pentru explicarea votului din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă rog să vă decideţi care dintre dumneavoastră vorbiţi, doamna Vergina Vedinaş sau domnul Nicolae-Mirel Ion. Unul singur.

Domnule deputat Nicolae-Mirel Ion, vă rog.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Este prima dată când ies la tribună şi mă adresez unui coleg să-i spun că spune neadevăruri, ca să mă exprim elegant.

În Comisia pentru apărare nu s-a pus preţ pe capul românilor şi nu s-a discutat despre punerea României în incapacitatea de a se apăra.

Colegul face tot timpul trimitere la drone şi ne spune, vai de mine, nu ne putem apăra de drone, dar nu spune că ne apărăm de drone doborând o dronă care valorează probabil 20.000 de dolari cu o rachetă care valorează 500.000 de dolari, cu o oră de zbor a unui F16 care valorează 40.000 de dolari şi asta numeşte dânsul apărare înţeleaptă.

Trebuie să fii extrem de nepriceput ca să vii să faci în faţa Parlamentului asemenea afirmaţii.

Ar fi fost o treabă dacă în Proiectul SAFE am fi achiziţionat nişte măsuri de apărare contra dronelor eficiente... (Vociferări. Gălăgie.) din punctul de vedere al costului... (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Păi asta face SAFE! (Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

...dar nu asta este...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Stimaţi colegi de la USR...

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

...în Proiectul SAFE.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...aceeaşi rugăminte...

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

...pentru că toţi l-am votat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...şi pentru dumneavoastră...

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

...în Comisia pentru apărare. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...să păstraţi liniştea în sală.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

Nu este adevărat ce susţineţi.

Deci, în Comisia pentru apărare nu s-a votat vreun mijloc de apărare eficient... (Vociferări. Gălăgie.) contra dronelor... (Vociferări. Gălăgie.) şi ăsta este un adevăr pe care dumneavoastră îl deturnaţi acum.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

3. Proiectul de Lege pentru unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 525/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

287 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna...

Nu avem solicitări.

Deci, vă rog frumos să fiţi atenţi, stafful. (Vociferări.)

Sau avem o solicitare, doamna deputat Raluca Turcan, vă rog, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

PNL a votat pentru extinderea perioadei până la care persoanele care au încheiat contract de achiziţie a unei locuinţe cu TVA redus să poată să beneficieze de această facilitate.

Şi am votat pentru, întrucât este firesc ca atunci când apare o breşă în funcţionarea statului, să nu plătească cetăţenii obişnuiţi, ci, dimpotrivă, să fie sprijiniţi cumpărătorii şi antreprenorii.

Aşadar, prin legea pe care am votat-o astăzi, dincolo de această extindere a perioadei de beneficiere pentru TVA redus, aceşti oameni care au încheiat contract pentru achiziţia unei locuinţe sunt din aceeaşi categorie din care făceau parte şi înainte, prin Legea nr. 141/2025.

Aşadar, nu se creează categorii diferenţiate de persoane care pot să achiziţioneze locuinţe cu TVA redus. Este un pas înainte.

Iar consensul pe acest proiect de lege este unul încurajator.

Mi-aş dori să putem observa consens şi la alte proiecte, iar politizarea să fie lăsată de o parte şi când e vorba să apărăm interesele oamenilor, să facem asta într-un efort susţinut. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ştefan-Ovidiu Popa, liderul Grupului parlamentar al PSD, explicarea votului.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Mă bucur că aţi votat. Aşa cum v-am spus şi la dezbateri, că mă bucuram să votaţi, şi mă bucur că aţi votat, şi repet acest lucru, dar de ce nu ne spuneţi cum domnul Ilie Bolojan, premierul demis, preşedintele partidului dumneavoastră, vă spunea în şedinţa dumneavoastră de partid că este o măsură proastă, că nu trebuie să votaţi aşa ceva, că o să crească deficitul?

Nu are, stimaţi colegi, nicio legătură cu deficitul.

Poate înţelege şi domnul Bolojan că nu are legătură cu deficitul.

Poate înţelege şi domnul Bolojan cum se fac politicile publice pentru români şi pentru România.

Aşa cum v-am spus şi la dezbateri, măsurile nu se iau împotriva românilor, se iau pentru români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Explicarea votului, domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Bun, astăzi venim să corectăm o nedreptate făcută de un sistem bolnav. Şi trebuie să ne uităm cu atenţie de ce am ajuns în situaţia asta.

Din punctul meu de vedere, suntem aici pentru că agenţiile statului sunt conduse, din păcate, politic şi în fruntea acestor agenţii nu ajung oamenii cei mai bine pregătiţi, cei mai competenţi, ci oamenii cu carnet de partid.

Acum, evident că noi, cei de la USR, susţinem acest TVA de 9%. Oamenii nu trebuie să plătească pentru greşelile şi incompetenţa statului român şi plătitorii de taxe din această ţară trebuie să capete încredere în instituţiile din România, fapt ce nu a fost posibil, din păcate, în ultimii 35 de ani în România, o ţară condusă în principal de către PSD şi de către incompetenţa dumneavoastră, stimaţi colegi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

4. Proiectul de Lege privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuţiei de solidaritate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de protecţie a economiei, populaţiei şi de funcţionare a pieţei energiei; PL-x 526/2026; lege ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul!

293 de voturi pentru, două abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Le mulţumesc şi colegilor că au votat acest proiect de lege într-o formă care este, din punctul meu de vedere, bună, pentru că este continuată în funcţie de crizele care pot apărea, într-un context foarte dificil - internaţional, vorbesc - pe lanţurile de aprovizionare.

Puteam în schimb să avem această măsură în continuare din iunie. Orgoliile politice ale unora au făcut ca românii să plătească cel puţin o lună de zile în plus la pompă.

Poate vor începe să înţeleagă că atunci când e vorba de români, orgoliul nu trebuie să mai existe.

Faptul că unii de pe locul 3 consideră că sunt mai puternici decât toţi românii la un loc nu cred că e o chestiune de merit sau de mândrie. Poate ar renunţa şi la ele şi poate ar mai învăţa ce înseamnă să-i respecţi pe cetăţeni.

Pentru colegul dinainte, pentru că n-am putut să iau cuvântul, îl informez că dacă vrea să atace pe cei care conduc instituţii care sunt atacate cibernetic, să o facă, dar frontal, să-şi asume, că e de la PNL acel domn.

Sau cu PNL-ul sunteţi cu mănuşi şi cu PSD-ul sunteţi cu burta goală?

Fiţi mai curajos, domnule deputat, că aveţi un fizic impunător..., (Râsete.) dar sunteţi o pisicuţă în faţa PNL-ului.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu (din sală):

Drept la replică!

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar SOS România a votat pentru. Este un foarte, foarte mic ajutor. Cred că se putea face mai mult. Dar atât se poate în România de astăzi.

Domnule Bolojan, domnule ministru Nazare, v-aţi învăţat să taxaţi românii.

Avem cele mai mari preţuri la motorină, la benzină. Vă spuneam mai devreme, 2 lei mai puţin în Bulgaria, deci se poate.

Haideţi să înţelegem că România poate să trăiască prin investiţii, poate să trăiască prin modificarea Legii achiziţiilor publice. Haideţi să nu mai sifonăm banii publici, să-i lăsăm românilor. Cred că se poate.

Vreau să vă atrag atenţia că se putea în acest proiect de lege să vorbim şi de diminuarea accizei la benzină. Cred că românii şi agricultura României merită.

De asemenea, haideţi să ne gândim şi la mediul de afaceri.

Va intra acest proiect de lege în vigoare şi avem stocuri de motorină. Aţi propus diminuarea cu 50 de bani, dar pentru stocurile existente, cine suportă această pierdere? Tot mediul de afaceri, tot românii?

Domnule ministru Nazare, trebuia să veniţi să spuneţi aşa: pentru stocurile existente - şi vreau să dau un singur exemplu, să presupunem că stocul la motorină era de 100.000 de litri - propunem astăzi şi votăm cu toţii scăderea cu 50 de bani.

50.000 de lei sunt pierderea pe care un mediu de afaceri trebuie să o suporte.

Cine va suporta aceste pierderi?

Haideţi să ne gândim şi la români şi să înţelegem un singur lucru - România se poate redresa doar cu noi toţi.

Ne-am săturat să vedem că susţineţi, de exemplu, multinaţionalele. Aţi propus diminuarea cotei, impozitul, taxa pe cifra de afaceri de la 1% la 0,5%; de la anul, de la 0,5% la 0.

Deci, în România e paradis fiscal, multinaţionalele pot exporta în continuare, deşi avem directive europene care spun foarte clar - impozitul trebuie neapărat plătit acolo unde s-a făcut profitul.

Haideţi să aducem echitate fiscală pentru toţi. Românii plătesc incompetenţa voastră.

Domnule Bolojan, mergeţi acasă! (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu, din partea Grupului parlamentar al USR, dacă doriţi să aveţi intervenţie pentru acest proiect de lege. La votul final nu se dă drept la replică.

Doriţi sau nu?

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Evident, pe proiectul de lege.

Noi suntem de acord, susţinem, votăm pentru cetăţeni şi în interesul românilor, bineînţeles.

Dar nu pot să nu remarc şi să-i mulţumesc, să mă simt flatat de complimentele făcute de colegul de la PSD. Nu ştiam că între timp şi-a schimbat poate din preferinţe, dar ţin să-l anunţ pe această cale că sunt căsătorit. (Râsete. Aplauze.)

Asta este, domnule Câciu, n-am ce să vă fac. (Aplauze.)

Şi mă bucur că v-a plăcut. Nu ştiu ce v-a plăcut, sacoul, cravata?

Acum, fiecare poate să aprecieze la latitudinea lui. (Vociferări.)

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul Mădălin-Laurenţiu Făget, UPR.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Un proiect de lege pentru români.

Indiferent de suma care va fi susţinută la preţul combustibilului, noi, Grupul UPR, în totalitate 18 membri, am votat pentru acest proiect.

În schimb, am văzut două voturi - abţineri şi m-aş bucura dacă cei doi colegi de la USR ar veni să-şi explice votul. De ce au votat abţinere.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Legi organice. Adoptări

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru exceptarea de la prevederile alin. (1) al art. XXII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 448/2026; lege organică.

Comisia pentru sănătate şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

237 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 40 de colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Să rămână pe stenogramă - această lege este în primul rând pentru modalitatea logică de a proteja cât mai bine medicii care sunt agresaţi.

Să ştiţi că acesta este votul de pe o lege iniţiată de USR.

Sper să nu atace nimeni la Curtea Constituţională acel amendament care a fost introdus aici de către PSD şi care poate fi contestat pentru bicameralism. Sper să nu se întâmple asta.

Timp de 5 ani de zile aţi avut, voi, cei de la PSD, la guvernare doi miniştri, şi îmi pare rău să vă spun, niciun venit al medicilor nu a crescut prin efortul pe care să-l fi făcut oricare dintre voi.

Îi văd pe domnul Rogobete, pe domnul Rafila, îşi rup cămaşa la televizor, ţipă, se duc între medici. Nu e credibil. Cât eşti la putere trebuie să faci asta, când ai în mână pixul trebuie să faci asta. Din opoziţia asta ciudată în care sunteţi, doar este o formă de ipocrizie, care se vede, să ştiţi, şi în rândul personalului medico-sanitar.

Mi-au scris foarte mulţi oameni că n-au văzut niciun fel de creşteri şi niciun fel de protecţie din partea voastră. Ce se vede însă este miliardul de euro care este făcut praf din PNRR... (Vociferări.) o grămadă de spitale care nu sunt gata astăzi, şi se văd şi sutele de milioane de euro - că aţi spus despre Pfizer -, care n-au fost renegociate de domnul Rafila şi reprezintă o pagubă a statului român pe un contract de achiziţie pe care nu veţi găsi niciodată nicio semnătură a niciunui ministru USR. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, domnul Alexandru-Florin Rogobete, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Alexandru-Florin Rogobete:

Ucenicii "Croitoraşului cel viteaz" au venit din nou la microfon să mintă.

Aţi minţit până acum că atunci când am fost ministru n-am făcut nimic ca să angajez oameni în sistem.

Vă recomand să vă uitaţi pe pagina mea de Facebook - doar ce am pus un document oficial -, prin care memorandumul care a fost votat de voi azi-noapte, din disperare politică, a început pe 1 aprilie 2026, adică atunci când eram ministrul sănătăţii.

Domnule Ungureanu, memoria dumneavoastră uneori este foarte scurtă. Pentru mine este bine asta, pentru că uitaţi din elucubraţiile pe care le spuneţi la microfonul ăsta.

În 2024, Ministerul Sănătăţii, condus de PSD şi Guvernul României - ce să vezi, condus tot de PSD! - a crescut salariile personalului medical cu 20%, în medie. Asta ca să vă aduc aminte că în 2018 tot PSD-ul a dublat salariile medicilor şi de aia n-au mai plecat din ţară.

E adevărat, aţi avut portofoliul Ministerului Sănătăţii pentru puţin timp, doar patru luni - o "epilatoare şefă" de la Bihor pe care aţi pus-o ministră, şi pe unul care n-are serviciu şi nici diplomele nu şi le prea găseşte, Vlad Voiculescu - l-aţi pus şi pe el ministru.

În perioada asta foarte scurtă, în care aceşti doi incompetenţi au condus sistemul de sănătate, aţi reuşit să lăsaţi România cu o datorie de un miliard de euro către Pfizer. Aţi cumpărat mai multe vaccinuri decât mâini şi picioare există la un loc în ţara asta. Asta este reforma voastră! (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Explicarea votului, doamna deputat Mariana Vârgă, Grupul parlamentar UPR.

Pentru ceilalţi colegi care au solicitat cuvântul nu există drept la replică şi câte o singură intervenţie pentru fiecare grup parlamentar. (Vociferări.)

Nu există drept la replică la votul final! (Vociferări.) Sunteţi membru al BP-ului, vă rog să citiţi cu atenţie Regulamentul.

Vă mulţumesc.

Vă rog, distinsă colegă.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vorbim despre o lege care protejează medicii, medicii care lucrează în condiţii extrem de dificile şi vreau să mă asigur astăzi că medicii de la Spitalul "Marie Curie" nu vor fi trimişi în judecată, cercetaţi sau condamnaţi pentru fapte care nu le aparţin.

Vă pun întrebarea următoare: cine răspunde pentru copilul decedat, aşteptând un loc la Spitalul "Marie Curie"? Cine se face vinovat de acest lucru? Cine a refuzat constant, cu autoritate de despot şi de tiran, să accepte memorandumul pentru deblocarea posturilor în sistemul de justiţie? Există legătură de cauzalitate între acest refuz şi decesul acelui copil? Există!

Ce fapte avem aici? Ucidere din culpă? Exclus! Nu vorbim de neglijenţă sau imprudenţă.

Din punctul meu de vedere, vorbim despre un omor comis cu intenţie indirectă, pentru că prim-ministrul demis al României şi-a asumat consecinţa şi rezultatul faptelor sale - refuzul de a debloca sistemul sanitar, de a asigura locuri în spitale, locuri la terapie intensivă.

Noi trebuie să fim foarte atenţi, pentru că nu este normal ca medicii care lucrează în condiţii extrem de dificile să fie cercetaţi şi chemaţi să răspundă pentru faptele unui prim-ministru care confundă puterea pe care o are cu despotismul şi tirania de care dă dovadă. Puterea, stimaţi colegi, ne este dată în Parlament ca să lucrăm pentru oameni, pentru nivelul lor de trai, care nivel trebuie să crească, nu să sărăcească şi să sufere consecinţele faptelor unor oameni aflaţi la guvernare, care nu vor să lase puterea din mână.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL, explicarea votului, de asemenea.

Doamna Raluca Turcan:

Microfonul suportă multe, însă lecţii despre sănătate din partea reprezentanţilor PSD cred că sunt greu de acceptat. Pentru că, din 1,67 miliarde de euro pentru infrastructură spitalicească, din cauza managementului PSD la Ministerul Sănătăţii, s-au pierdut un milion de euro.

Cine răspunde? Din cauza... (Gălăgie. Vociferări.) Din cauza... (Gălăgie.) Un miliard de euro, da?! S-a pierdut un miliard de euro!

Vreau să vă spun un lucru. Sunt deputat de Sibiu. Proiectul Spitalului Judeţean Sibiu era cel mai avansat din ţară. Din cauza unor negocieri mercantile pe care le-aţi făcut, din cauza politizării excesive pe care aţi făcut-o, am pierdut construcţia unui spital care astăzi putea să fie gata.

Deci, mai puţine lecţii despre sănătate din partea PSD-ului!

De asemenea, un ministru ştie exact că atunci când are nevoie de posturi face memorandum şi acel memorandum este semnat de către ministrul respectiv.

Arătaţi-ne dumneavoastră memorandumul care vă poartă semnătura pentru deblocarea posturilor din sănătate!

Dacă dumneavoastră puneţi la dispoziţie acel memorandum, atunci am putea să mai acceptăm lecţii. (Vociferări.)

3. Nu uitaţi că, din perspectiva managementului sanitar, dumneavoastră aţi reuşit să îngenuncheaţi acest sistem, pentru că aveaţi obligaţia să reglaţi problema influenţelor salariale, care în momentul de faţă fac ca bani să se ducă în spitale, deşi 90% din cheltuielile salariale sunt folosite strict pentru acest scop şi nu mai ajung pentru plata serviciilor medicale către pacienţi.

Deci, dumneavoastră, la un moment dat, va trebui să daţi explicaţii pentru îngenuncherea sistemului de sănătate.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii; Pl-x 521/2026; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia juridică propune adoptarea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

222 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 59 de abţineri, 2 colegi care nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului? Nu avem solicitări.

Continuăm.

7. Proiectul de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor; PL-x 418/2023; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

236 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 51 de colegi se abţin, 2 colegi nu votează.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Verginia Vediniaş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamna preşedintă,

Dragi colegi,

Am votat acest Cod al urbanismului care, deşi nu este o lege perfectă - dar care lege este astfel? - este un document normativ, aş putea spune chiar istoric. E prima dată când România are un asemenea act normativ care realizează sau se străduieşte să o facă, un echilibru între două dimensiuni. Pe de o parte, dorinţa de ordonare şi disciplinare în domeniu, care este necesară în haosul urbanistic care ştim cu toţii că există, iar pe de altă parte, nevoia de simplificare, la fel de necesară pentru populaţie, care, asuprită de atâtea nevoi, mai are deasupra ei şi o birocraţie de cele mai multe ori excesivă.

În al doilea rând, codul rezolvă şi problema împărţirii competenţei între administraţia generală a Capitalei şi cea a sectoarelor, care ştim foarte bine că a făcut obiectul şi al unui referendum. Da?

În ceea ce mă priveşte, m-aş bucura ca referendumul să fie consacrat şi unor chestiuni mai serioase, nu numai cum ne împărţim atribuţiile între noi, care face una şi alta.

De exemplu, ceea ce am votat astăzi, SAFE-ul, având în vedere că împovărează destinul poporului român pe 45 de ani, în opinia mea, putea să facă obiectul unui referendum. Dar bine că s-a clarificat şi acest lucru.

În final, sper ca acest cod să reprezinte un document care să pună ordine în domeniu şi care să se bucure de mai multă stabilitate decât "fraţii" lui - Codul administrativ, Codurile penale etcetera, să nu intre în malaxorul modificărilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

8. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; Pl-x 522/2026; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru mediu propun adoptarea propunerii legislative.

Suntem primă Cameră sesizată.

Să înceapă votul!

210 voturi pentru, 67 de voturi împotrivă, 11 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptată.

Explicarea votului, domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

În Comisia pentru mediu durata dezbaterii cu privire la acest proiect a fost de maxim 30 de minute. Sub pretextul că este un jalon PNRR ni s-a adus un proiect de lege care, din punctul nostru de vedere, are câteva - hai să spun aşa! - probleme de fundamentare, din punct de vedere ştiinţific.

Ni se va spune aici că, domnule, propaganda cu lemnele. Dar, pe lângă problema lemnelor de foc mai este o întreagă dezbatere. Aţi venit cu un proiect de lege pentru a fi aprobat în câteva zile. Ne-aţi spus că e jalon PNRR.

Aveţi PNRR-ul de 5 ani! În 5 ani de zile nu v-aţi gândit că ar trebui adoptat şi acest jalon. Şi aţi venit acum, în ultima lună, pe repede înainte, ca să aprobăm această lege.

Am votat împotrivă, pentru că sunt câteva aspecte care nu au fost lămurite. Ieri, în Comisia pentru mediu, cam toată lumea din partidele care au fost în Coaliţia de guvernare s-a aflat în online. Nu a răspuns nimeni la câteva întrebări simple.

Am spus că lipsesc inventarul instalaţiilor vizate, metodologia de calcul a reducerilor de emisii, modelarea impactului asupra sistemului energetic naţional, analiza cost-beneficiu, evaluarea incertitudinilor şi demonstrarea cantitativă a beneficiilor climatice. Sunt întrebări la care nu a răspuns nimeni, pentru că nimeni, nici de la Ministerul Energiei, nici de la Ministerul Mediului, nu a venit să discute. Avem o comisie pentru mediu care este raportoare la acest proiect, care a fost trecută cu vederea. Pur şi simplu s-a votat pe repede înainte.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

USR a votat pentru acest proiect de lege.

Dar, stimaţi colegi de la AUR, vă rog să nu mai mergeţi pe acest drum al minciunii şi al manipulării. Am auzit, în cadrul dezbaterilor, iarăşi reluată acea minciună cu: "Statul vă interzice să ardeţi lemne în foc".

Acest drum pe care mergeţi este o fundătură. Este o fundătură pe care mergeţi şi dumneavoastră, ca partid, dar pe care îi duceţi şi pe oamenii care îşi pun speranţele în dumneavoastră.

Aţi reiterat tot timpul tot felul de minciuni: că vine UE să îţi interzică să creşti porc în coteţ, că vine statul şi îţi ia copiii din ogradă, că vin francezii şi ne iau resursele, că ne bagă Guvernul imediat, în toamnă, ne bagă în război.

Mergeţi pe un drum al minciunii care face rău tuturor.

Nimic concret şi trainic nu se poate construi pe minciună.

Nu puteţi merge aşa la nesfârşit!

Acest proiect de lege face referire şi creează cadrul... (Vociferări.) Iată, şi chemtrails, da!

Acest proiect de lege creează cadrul prin care să putem, în primul rând, să înţelegem foarte bine unde stăm din punct de vedere al eficienţei energetice a instituţiilor publice, a locuinţelor, dar mai departe să ne propunem să îmbunătăţim, să ameliorăm aceşti indicatori.

Despre asta este vorba în acest proiect de lege şi ar fi trebuit să-l susţineţi.

Vă rog să aveţi în vedere acest lucru şi să nu mai propagaţi minciuni, pentru că fac rău tuturor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

9. Proiectul de Lege privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanţei pentru personalul autorităţilor administraţiei fiscale şi vamale care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor cu atribuţii în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 523/2026; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

208 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 65 de abţineri.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ni se spune că introducerea bonusurilor de performanţă pentru angajaţii ANAF şi ai Autorităţii Vamale reprezintă o reformă asumată prin PNRR. Dar faptul că o măsură este trecută într-un plan de reformă nu înseamnă automat că este şi una bună sau eficientă.

Acest mecanism nu este o noutate. România a mai experimentat astfel de scheme de stimulare, iar rezultatele nu au fost cele promise. Bonusurile au fost acordate adesea pe criterii subiective, fără transparenţă şi fără indicatori de performanţă suficient de clari, ceea ce a făcut ca încrederea în acest sistem să scadă.

SOS România susţine un principiu simplu: instituţiile statului trebuie să fie populate de profesionişti selectaţi pe criterii de competenţă şi remuneraţi prin salarii competitive. Performanţa trebuie evaluată obiectiv, nu recompensată prin mecanisme care pot deveni discreţionare şi pot crea conflicte de interese.

Mai grav, această schemă poate genera efecte grave. Atunci când recompensele financiare depind de rezultatele controalelor, există riscul ca acestea să se transforme într-o presiune permanentă asupra mediului de afaceri. Se poate ajunge la o adevărată vânătoare de vrăjitoare împotriva agenţilor economici, în special împotriva întreprinderilor mici şi mijlocii, care au cele mai puţine resurse în a se apăra.

În schimb, marile companii cu departamente juridice puternice şi resurse financiare considerabile sunt mult mai greu de afectat. În loc să asigurăm un tratament egal, riscăm să adâncim dezechilibrele, să descurajăm exact antreprenorii români care susţin economia.

Noi credem că statul trebuie să combată evaziunea fiscală, dar trebuie să o combată prin profesionalizarea administraţiei şi prin aplicarea imparţială a legii.

ANAF-ul trebuie să devină partenerul agenţilor economici, nu duşmanul... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 524/2026; lege organică; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul!

225 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, 51 de colegi se abţin, un coleg nu votează.

Adoptat.

La explicarea votului avem: domnul Ciprian Ciubuc, neafiliat.

Am mai avut o solicitare, de asemenea, din partea domnului deputat Dumitru Coarnă, dacă doreşte ulterior să intervină, şi din partea doamnei deputat Simu Aurora-Tasica.

Deci, domnul Ciubuc nu mai doreşte să intervină.

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica.

Vă rog.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Voi fi foarte scurtă.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întrebarea mea era şi întrebarea pe care a pus-o doamna deputat Mariana Vârgă.

Cine răspunde pentru mama bebeluşilor de la "Marie Curie"?

Mai am câteva luni şi voi aduce pe lume o fetiţă şi mă întreb ce poate să simte o mamă care merge la spital cu copilul ei şi se întoarce înapoi acasă fără. Mă gândesc că nu vă prea interesează, dar ne-am obişnuit deja cu dezinteresul vostru.

Pe lângă asta, celelalte proiecte de lege aiurea, prin care vreţi să încurajaţi inspectorii să dea mai multe amenzi, să le daţi bonusuri că merg şi nenorocesc puţinul antreprenoriat care mai este în România, mi se par criminale.

La fel, interziceţi sobele - să ce?! - să moară oamenii de frig?

Vă spun că prin Petroşani oamenii cumpără haine de la second, ca să se încălzească.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raluca Turcan.

Explicarea votului, Grupul parlamentar al PNL.

Nu mai doriţi. A fost o solicitare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 29 iulie 2026, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2026 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic şi didactic auxiliar, precum şi a unei prime de carieră profesională pentru personalul administrativ din învăţământul de stat, suportate din fonduri externe nerambursabile, precum şi pentru instituirea unor reglementări în vederea gestionării Programului Educaţie şi Ocupare 2021-2027; PL-x 446/2026; adoptată în procedură de urgenţă;

2. Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 525/2026; adoptată în procedură de urgenţă;

3. Legea privind declararea situaţiei de criză pe piaţa ţiţeiului şi/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuţiei de solidaritate, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de protecţie a economiei, populaţiei şi de funcţionare a pieţei energiei; PL-x 526/2026; adoptată în procedură de urgenţă;

4. Legea pentru modificarea art. 652 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru exceptarea de la prevederile alin. (1) al art. XXII din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare; PL-x 448/2026; adoptată în procedură de drept comun;

5. Legea privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanţei pentru personalul autorităţilor administraţiei fiscale şi vamale care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor cu atribuţii în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum şi pentru modificarea unor acte normative; PL-x 523/2026; adoptată în procedură de urgenţă;

6. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; PL-x 524/2026; adoptată în procedură de urgenţă.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii, astăzi, 29 iulie 2026.

Nu am să vă spun o săptămână plăcută sau o vacanţă plăcută, deoarece s-ar putea să ne mai revedem spre finalul acestei săptămâni într-o altă şedinţă de plen.

Vă mulţumesc pentru participare.

Vă doresc o zi bună! Şedinţa s-a încheiat la ora 14.10.