Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 19.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor, din cadrul sesiunii extraordinare, şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 163 de deputaţi.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru, pentru ziua de astăzi, modificate şi completate de Biroul permanent şi Comitetul liderilor, au fost înscrise în anexa la Decizia nr. 14/2026, au fost distribuite şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

Conform dispoziţiilor regulamentare, ordinea de zi pentru sesiunea extraordinară şi programul de lucru se aprobă de Camera Deputaţilor.

Vă consult dacă sunt obiecţii sau comentarii în legătură cu acest proiect al ordinii de zi?

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Supun votului ordinea de zi.

Vot, vă rog.

193 voturi pentru, 2 "nu votez".

Proiectul ordinii de zi a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Stimaţi colegi,

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt.

Supun votului programul de lucru.

Vot, vă rog.

209 voturi pentru, două abţineri.

Cu majoritate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterile.

Proiectul de Lege privind închiderea operaţională şi financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă; PL-x 539/2026.

Potrivit prevederilor art. 118 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

În continuare, dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind închiderea operaţională şi financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui cadru juridic unitar pentru închiderea operaţională şi financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin stabilirea atribuţiilor autorităţilor implicate şi a regulilor privind finalizarea implementării, închiderea financiară a proiectelor şi închiderea tehnică a indicatorilor, clasificarea reformelor şi investiţiilor, evaluarea şi acoperirea implicaţiilor financiare ale nefinalizării acestora, întocmirea rapoartelor de închidere, precum şi asigurarea durabilităţii, raportării, arhivării şi controlului ulterior anului 2026.

Totodată, sunt prevăzute măsuri specifice referitoare la regimul cheltuielilor şi al contractelor aferente măsurilor care nu mai sunt finanţate din PNRR, modificarea surselor de finanţare şi operaţiunile bugetare corespunzătoare, precum şi modificarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021, în sensul aplicării principiului proporţionalităţii la recuperarea sumelor în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii parţiale a indicatorilor asumaţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să propuneţi timpul alocat dezbaterii pe articole a proiectului de lege.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Două minute.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc.

Supun aprobării Camerei propunerea făcută de comisie.

Vot, vă rog.

224 de voturi pentru, o abţinere, 1 - "nu votez".

La dezbaterile generale dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă reamintesc că ne aflăm în procedură de urgenţă, putând lua cuvântul câte un deputat pentru fiecare grup parlamentar.

Nu sunt. (Vociferări.)

Domnul deputat Câciu Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Cred că este o lege tehnică binevenită, nu putem să spunem că nu, dar cred că începem şi trebuie să începem cu toţii din această sală, dacă guvernanţii nu vor să facă lucrul ăsta, să vedem adevărul cu privire la PNRR.

O să vă citesc nişte date, publice, pe site-ul MIPE, care contrazic postările glorioase ale unor politicieni, care ne arată că, la 19 august 2026, România a plătit 12,9 miliarde de euro din totalul proiectelor de 21,4 miliarde de euro.

La 19 august, cu alte cuvinte, cu câteva zile înainte de termenul limită, mai avea de plătit 8,5 miliarde de euro, pentru că discutăm despre închiderea PNRR-ului.

Pe de altă parte, aş vrea ca, după ce închidem PNRR, normal, prin această lege, şi după ce vor fi analizele pe toate bugetele, să nu mai auzim despre absorbţii extraordinare de 78%, deoarece orice elev de clasa a II-a poate vedea pe site-ul MIPE, pe dashboard PNRR, cât a absorbit România din totalul sumelor alocate României.

Dacă a primit 12,9 miliarde din 21,4, sunt 61%, nu 78%. N-a venit Pîslaru să demonstreze că este nu ştiu cine şi n-a venit nici altcineva, eroul pe cal alb, domnul Ilie Bolojan, să salveze PNRR.

De fapt, realitatea este... realitatea este că în acest moment votăm o lege, dăm dreptul ministerelor să facă analiza, dar, părerea mea este că, în octombrie, va trebui să vedem ce facem cu proiectele. Sunt cel puţin 7.000 de proiecte care n-au primit un leu, nu un euro, finanţare, din cele contractate. Sunt cel puţin 14.000 de proiecte care au o problemă de finalizare.

Drept pentru care, dragi colegi, haideţi să începem să spunem adevărul. Eu nu zic să aprindeţi lumina, că e lumina aprinsă, eu zic să spuneţi adevărul de aici încolo şi... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

În numele PNRR, aţi obligat poporul român să plătească taxe mai mari, impozite mai mari, să acceptăm condiţionalităţi asemănătoare celor din Green Deal, să renunţăm la producţia de electricitate pe cărbune, să renunţăm la capacităţi de producţie şi să nu terminăm altele, aţi forţat biodiversitate, aţi forţat integritate - s-a dus o luptă mai mult despre Fritz şi despre integritatea lui decât despre Legea salarizării.

La această închidere a PNRR nu avem în cuprins Legea salarizării. Am discutat despre ea 3 luni, au fost atâtea proteste, atâtea inflamări sociale, atâtea controverse, şi nu o regăsim astăzi, la finalizarea PNRR.

Pentru asta vreau să felicit PSD, pentru faptul că a stat în poziţie de drepţi în faţa USR... (Aplauze.) şi pentru faptul că şi-au asumat în faţa poporului român că e mai important Fritz decât Legea salarizării.

Cred că se putea găsi un compromis. Cred că se putea găsi o perioadă de discuţie şi de dezbatere, poate acum un an, poate acum 2 ani, poate acum 3 ani, poate acum 4 ani. Acest PNRR a început în 2021, dacă nu mă înşel, se termină în 2026, şi s-au găsit toate aceste jaloane importante pe final, în luna august, când era cât pe ce, din cauza UDMR, să trimiteţi acasă câteva mii de oameni, pentru că erau incompatibili dintr-o dată. În data de 5 august, domnul Cseke Attila a reuşit cumva să ameţească pe toată lumea, n-a ştiut nimeni până ieri. Dar asta este altă dezbatere.

Dezbaterea relevantă mi se pare că este următoarea - mai bine Fritz decât Legea salarizării echitabile, pe care toată lumea şi-o dorea.

Bravo, felicitări! (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alecu Robert, neafiliaţi.

Domnul Robert Alecu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

A fost anunţat, cu surle şi trâmbiţe, marele Plan de Redresare şi Rezilienţă, un plan care avea să salveze economiile Europei, după pandemie, însă haideţi să vedem ce înseamnă acest plan, în realitate, ce înseamnă pentru industria României, ce înseamnă pentru economia României, ce înseamnă pentru românii care muncesc în România sau, mai bine zis, pentru cei care munceau în România, înainte de PNRR.

În 2021, ni s-au promis 29 de miliarde de euro, astăzi suma a scăzut la aproximativ 20, iar de încasat, am încasat aproximativ 13, mai puţin de jumătate din promisiune, în 5 ani.

Dacă vă amintiţi, o singură penalizare, pentru numirile politice de la Hidroelectrica şi de la Nuclearelectrica, am pierdut jumătate de miliard de euro.

Cu doar două săptămâni înainte de termen, 4.500 de investiţii erau complet blocate, nerecepţionate.

Numărătoarea o ţinea chiar platforma fostului ministru Cristian Ghinea, cel care a negociat pentru România, în mare taină, PNRR, în 2021. Numără astăzi - tocmai el numără astăzi eşecurile.

Dar cel mai scump lucru din PNRR nu sunt banii pe care nu i-am luat, sunt legile pe care le-aţi dat în disperare de a mai bifa un jalon. Numărăm aici Ordonanţa nr. 156/2024, cea care a şters facilităţile fiscale pentru muncitorii în IT, construcţii şi agricultură. Nu a fost o idee de la Bucureşti, a fost un jalon în PNRR. Rezultatul? Un muncitor în construcţii, care muncea pe salariul minim, de la o lună la alta... a încasat cu 450 de lei mai puţin.

Şi multe altele.

Termenul a expirat, dar v-aş fi putut spune mult mai multe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Turcan Raluca, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Raluca Turcan:

PNRR este o hârtie de turnesol pentru România. Arată cât de mult se poate dezvolta o ţară, prin oportunităţi create, finanţate din fonduri europene, pentru investiţii în şcoli, grădiniţe, dispensare, campusuri pentru învăţământ dual, spitale, dar în acelaşi timp arată şi incapacitatea unor instituţii de a valorifica aceste oportunităţi, pentru că PNRR a însemnat reformă şi bani.

În materie de reforme, din nefericire, statul român a arătat că manifestă o reticenţă teribilă la modernizare. Şi lucrul acesta este evident pentru toată lumea, prin Legea salarizării, o lege care aduce echitate, care aduce predictibilitate în finanţarea cheltuielilor publice, dar care a fost vândută ca o sperietoare, în condiţiile în care niciun venit nu ar scădea în România, şi pentru 75% din angajaţii în sistemul public ar creşte veniturile. Dar politicianismul a bătut oportunitatea de fonduri europene.

De aceea, cred că avem cu toţii o lecţie de învăţat.

Putem să ne uităm la Sănătate - 1,5 miliarde de euro s-au pierdut pentru infrastructură spitalicească. De ce? Pentru că s-a urmărit împărţirea cămătărească a banilor pentru infrastructură spitalicească.

Cred că lucrul acesta ar trebui arătat în fiecare zi, să cunoască toată ţara care sunt responsabilii şi cei care s-au împotrivit cel mai mult la modernizarea României, pentru că PNRR a însemnat modernizare. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului vicepreşedinte Cătălin Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dacă tot suntem la ceas de seară şi la final de PNRR - chiar proiectul de lege cred că are în titlu că este un proiect de închidere a acestui plan de reforme - cred că merită, foarte scurt, în timpul permis, să reflectăm puţin la ceea ce s-a dorit a fi acest plan şi cum a ajuns să fie pus în practică, pentru că exact ce s-a întâmplat cu planul acesta ne arată cumva problemele pe care le avem ca stat. Şi nu spun ca ţară, ci ca stat, pentru că un stat este definit de instituţii funcţionale, predictibile, de capacitatea oamenilor politici de a comunica, la un moment, dat decizii dificile, şi celor care i-au votat, câteodată, dar necesare, dar mai ales celor care poate sunt primii deţinători de acţiuni la partidele respective - membrii de partid, clientela de partid.

Acest concept era unul nobil.

Ideea de a face investiţii şi de a lega o infuzie de bani - că România n-are banii ăştia, în sine, singură, altfel nu aveam nevoie de niciun plan de reforme; în Uniunea Europeană există cei care primesc, cum suntem noi, şi donatorii neţi, poate ajungem şi noi la un moment dat să fim acolo, asta ar fi bine - ideea de a lega aceste investiţii de reforme, adică de modernizare şi de a face un stat mai funcţional, este una nobilă. A fost întâmpinată cu extraordinară ostilitate şi gândită numai prin prisma ciclurilor politice.

Toate aceste legi care vin pe genunchi, strâmbe, în ultimul moment, se discută, ne panicăm, ne întâlnim în toiul verii, aveau termene mult în urmă - unele în 2024, unele în 2025 sau chiar mai în urmă.

La final, ce rămâne - şi cred că ar trebui mai ales marii lideri politici care au gestionat implementarea acestui program să se uite puţin în oglindă şi să vadă dacă în momente-cheie nu ar trebui să ai curajul de a le spune, propriilor oameni, lucruri neplăcute, dar care sunt bune pentru ţară şi în interesul acestei ţări. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Făget Mădălin-Laurenţiu, UPR.

Domnul Mădălin-Laurenţiu Făget:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am vrut să las USR la final, pentru că ei au fost la început şi am văzut ce-au făcut.

În schimb, pe nişte date pe care le găsim în toate statisticile, ştim, am văzut că Iohannis, fostul preşedinte, spunea că vom avea 80 de miliarde. În realitate, România s-a modernizat cu vreo 21 de miliarde, dintre care aproape 8 miliarde sunt pentru a fi restituite, returnate către Uniunea Europeană.

Eu mă bucur că noi am modernizat această ţară, pentru că nu vom plăti noi aceste sume de bani, le vor plăti copiii noştri. Avem 10 ani de graţie şi 20 de ani în continuare vom plăti.

Iar următorul - sper să nu mai fie şi USR... ca membri în acea comisie de concepţie a PNRR 2.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului există discuţii? Nu.

Raportul conţine amendamente admise şi respinse.

Amendamente admise, poziţiile 1-3, dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Trecem la amendamentele respinse.

Avem un amendament respins.

Dacă doreşte cineva să susţină amendamentul? Nu.

Mulţumesc.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Nu vom mai lua o pauză, stimaţi colegi, facem un vot de control.

Dacă sunt pregătiţi colegii?

Vot, vă rog.

176 de voturi pentru, 7 contra, 6 abţineri, 42 "nu votez".

Este în regulă.

Stimaţi colegi,

Trecem la vot.

1. Proiectul de Lege privind închiderea operaţională şi financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă; PL-x 539/2026.

Vot, vă rog.

205 voturi pentru, 41 contra, 3 "nu votez".

Proiectul a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art... (Vociferări.)

Explicarea votului, da, stimaţi colegi, domnul deputat Velcescu Florin-Bogdan, Grupul parlamentar AUR, vă rog.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Dacă nu l-aş fi auzit pe reprezentantul USR, cât de nobil este să concepi acest plan, PNRR, nu m-aş fi gândit să intervin, dar nu pot să nu sancţionez că acest Plan de Redresare şi Rezilienţă a fost conceput de însuşi Ghinea, şi nu pot să nu sancţionez forma în care s-au gândit ei să bage consultanţă în acest PNRR, şi cum s-au gândit să umple ţara de piste de biciclete, care astăzi sunt folosite pe post de trotuar. Nu pot să nu sancţionez modul discreţionar în care au implementat Green Deal-ul şi nu pot să nu sancţionez modul în care a fost prezentat de propaganda USR-istă, ca fiind ceva extraordinar şi nemaivăzut.

Mi se pare fascinant felul în care USR are această abilitate de a distorsiona tot timpul doar când este în favoarea lor sau doar când au ei nevoie să distorsioneze.

Totuşi, vreau să-i atrag atenţia reprezentantului USR care a vorbit mai devreme că nu este democratic să faci singur PNRR-ul, nu este democratic să nu întrebi pe ceilalţi şi nu este deloc democratic să blochezi orice fel de negociere la nivel de Comisie Europeană.

Cum anume s-au blocat negocierile astea? Întrebaţi-i pe cei de la Renew şi de la PPE, cei care tocmai au semnat nişte scrisori de intenţie, să retragă vreo 70 de milioane de euro, pentru că, nu-i aşa, liderul suprem este în pericol, că nu pot să-l numesc altfel.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alecu Robert, neafiliat.

Domnul Robert Alecu:

Mai enumăr câteva motive pentru care am votat împotrivă la acest proiect de lege.

Enumăr aici Legea nr. 141/2025, Jalonul 207. Prin ea aţi adus măsurile de autoritate, aţi crescut TVA de la 19% la 21%, s-a introdus CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei, salariile publice au fost îngheţate, în doar 3 zile, aproape 500 de şcoli au fost închise sau reorganizate, parte dintre acestea au fost renovate tocmai prin fonduri PNRR.

Legea respectivă nu a fost trecută prin Parlament, a fost trecută prin asumarea răspunderii Guvernului Bolojan.

Premierul Florin Cîţu ne spunea, în 2021, că nu vor fi reduceri de venituri şi că restul sunt scenarii apocaliptice.

Ei bine, iată-le!

Aţi închis 3.780 de megawaţi pe cărbune; în loc trebuia să puneţi centrale pe gaze de peste 1.300 de megawaţi, dar pe care probabil aţi uitat să le mai puneţi.

Astăzi suntem în alertă energetică şi cumpărăm curent electric importat cu peste 500 de euro megawattul.

Din cauza acestor măsuri, industria prelucrătoare a pierdut 49.000 de oameni într-un singur an.

Peste toate acestea, Legea de închidere a PNRR, pe care o dezbatem astăzi, paradoxal şi ironic, în faţa unui Parlament, unui plen gol, prin art. 19 şi 24, pune capacul definitiv - tot ce nu s-a făcut va fi acoperit prin creşteri de taxe în următorii ani, creşteri aprobate, atenţie!, prin memorandumuri, pe ascuns, nu prin lege, în Parlament.

Putem spune, astăzi, că avea dreptate domnul Claudiu Târziu când a spus că acest PNRR este, de fapt, planul de înmormântare a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 26 august 2026, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi adoptate în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii; Pl-x 530/2026;

2. Legea pentru abrogarea unor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ; Pl-x 347/2026;

3. Legea pentru modificarea şi completarea art. 208 din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, pentru prorogarea unor termene şi pentru abrogarea art. LIX din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare; Pl-x 483/2026;

4. Legea privind închiderea operaţională şi financiară a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă; PL-x 539/2026.

Termenul pentru sesizare este de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgenţă, de la data de astăzi, 26 august 2026.

Acestea fiind spuse, închidem şedinţa Camerei Deputaţilor, sesiunea extraordinară - 24-26 august 2026.

O seară plăcută tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.59.