Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 ianuarie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 ianuarie 2001 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 17 ianuarie 2001
| 1. | Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. |  |
|||
consulta fisa PL nr. 210/1999 |
|||||
|
Şedinţa a început la ora 9,08. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Andrei Ioan Chiliman, secretari. |
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 335 de deputaţi ale căror mandate au fost validate şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 241; participă la alte acţiuni parlamentare un număr 23 de deputaţi, iar 94 sunt absenţi. Reluăm dezbaterile la Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Vă reamintesc că în şedinţele din zilele de 15 şi 16 ianuarie am aprobat titlul şi primele 36 de articole ale proiectului de lege, astfel încât astăzi continuăm dezbaterile la art. 37. O problemă de procedură sau pauză de consultări? |
|
Pe procedură, de-abia mâine luăm pauză.! Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vrem să mulţumim, în numele grupului, pentru faptul că domnul preşedinte a dat ascultate Constituţiei şi este prezent la lucrările noastre domnul ministru Octav Cozmâncă. Întregim rugămintea noastră, domnule preşedinte, pentru că ieri a fost o zi tensionată, o zi care a fost, de altfel, prima din actuala legislatură când s-a pus în discuţie un proiect de lege după noul regulament, deoarece Legea caselor naţionalizate a fost un raport de mediere. Această lege, după ştiinţa noastră, este în procedură normală. Ieri, ea a fost discutată în procedură de urgenţă, după tabelul care ni l-a transmis indirect, se pare, domnul lider Hrebenciuc: cum să votăm, la ce să votăm ş.a.m.d. |
|
Stimate domnule deputat, vă întrerup... |
|
Domnule preşedinte, nu mă întrerupeţi, că e posibil să nu mai aveţi pe cine întrerupe! În consecinţă, grupul nostru parlamentar, deputaţii din grupul nostru parlamentar, în care în proporţie de peste 70% sunt pentru prima dată veniţi în Parlament, care n-au apucat, probabil ca şi o parte din deputaţii din grupul dumneavoastră parlamentar, din celelalte grupuri parlamentare, să pătrundă esenţa actualului regulament, care derivă dintr-o parte veche şi o parte nouă şi care sunt într-o anumită înlănţuire, aparent, cel puţin, ar părea logică; nu au putut să ia cuvântul ieri, s-au simţit nedreptăţiţi, s-au simţit frustraţi, se întreabă în ce măsură locul dânşilor este aici ş.a.m.d. Pentru a nu mai ajunge, ca ieri, la discuţii interminabile pe procedură, am ruga, domnule preşedinte, să precizaţi dumneavoastră, acum, la începutul şedinţei, cum este şi acest articol, sau celelalte, care vin: un deputat, unul corect, care a venit acum, la lucrări (că mai sunt şi cei care sunt corecţi, dar n-au venit la lucrări), poate să intervină şi să-şi spună punctul de vedere asupra articolului? Da sau nu. Cum poate, când poate? Că, altfel, iar cerem procedură la fiecare articol. Deci, am vrea să ne spuneţi dumneavoastră, care ştiţi regulamentul foarte bine, cum se desfăşoară dezbaterea la un articol, care are, pe de o parte, varianta Senatului şi, pe de altă parte, varianta comisiei. Sau poate să mai aibă şi un amendament respins. Care este procedura? Ca să ştie toţi colegii mei şi să nu mă acuze pe mine, în continuare, că nu reuşesc să mă fac înţeles de către dumneavoastră în respectarea regulamentului, pentru că fiecare citeşte şi înţelege altceva. |
|
Domnul Asztalos Ferenc (din sală): Să ne dea indicaţii domnul preşedinte?! |
|
Te rog, bilingv! Aşa încât am elimina mulţi timpi morţi din regulament. Cu această rugăminte, dacă mi-o îndepliniţi, noi promitem să ne încadrăm în ea şi să o respectăm. Urmând, evident, dacă nu ne convine, să uzităm de căile pe cale le oferă actuala legislatură. Vă mulţumesc, domnule preşedinte, dacă ne veţi satisface şi această dorinţă. |
|
Stimate domnule deputat, Vă reamintesc nişte lucruri arhicunoscute: nici un cetăţean simplu nu poate invoca necunoaşterea legi, cu atât mai puţin un parlamentar nu poate fi jignit că, la câteva săptămâni de la adoptarea regulamentului, nu l-ar cunoaşte. Deci, regulamentul a fost difuzat în casetele tuturor deputaţilor şi nu este rostul preşedintelui să facă lecţii de studiere a regulamentului şi nu cred că regulamentul ne poate permite nouă să organizăm o şedinţă ca să facem dezbateri pe textele din regulament, pentru a le putea învăţa. Nu vă supăraţi că vă spun lucrul acesta, dar sunt numeroase alte modalităţi de a interveni şi de a vă realiza scopul pe care îl urmăriţi, decât aceea de a studia regulamentul. Eu, pentru că mi-aţi pus o întrebare punctuală, vă răspund. Potrivit regulamentului, în cazul discutării unei legi, discuţii se fac numai pe articolele unde s-au făcut texte noi. Mă refer aici la un proiect de lege care a venit de la Senat, unde comisia a redactat un alt text sau acolo unde au fost amendamente respinse. Unde există un text redactat de comisie, se poate interveni, după regulament (şi dumneavoastră mi l-aţi citit ieri, ca să-mi amintiţi, chiar acel articol), de câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Dacă se apreciază că nu-i necesar, preşedintele mai dă un rând. Nu se fac amendamente de fond, pot interveni doar propuneri de redactare. Cu aceste precizări, daţi-mi voie să vă reamintesc că asupra art. 37 s-au formulat mai multe amendamente, asupra cărora nu vreau să mai insist. Pentru că l-aţi invitat pe ministrul de resort, eu i-aş da cuvîntul să se refere la fiecare din acestea şi să facă o propunere cu privire la poziţia Guvernului în privinţa art. 37 alin. 1 şi 2. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând, îmi cer scuze pentru faptul că ieri nu am putut fi prezent la dezbaterile în plen ale Camerei Deputaţilor, din motive, evident, obiective. La aceeaşi oră, la Senat, se dezbătea Legea de organizare şi funcţionare a Guvernului; în mod succesiv, apoi, Legea de aprobare a Ordonanţei de modificare a Legii privind răspunderea ministerială şi o altă ordonanţă, privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului General al Guvernului. Având şi calitatea de senator, trebuia să fiu neapărat la Senat, să susţin aceste proiecte de legi şi să şi votez. De aceea, încă o dată, îmi cer scuze. În orice caz, la dezbaterea proiectelor de lege, aşa cum este normal şi firesc, vor fi prezenţi toţi colegii miniştri, fiind vorba de proiectele de care răspund, în calitate de miniştri în Guvernul României. Este o chestiune care a fost reiterată şi de primul ministru şi vom respecta întocmai această obligaţie care ne revine fiecărui membru al Guvernului. În legătură cu art. 37, care a fost discutat ieri şi asupra căruia s-a stăruit mai mult, noi susţinem punctul de vedere al comisiei de specialitate, şi anume vă propunem, faţă de Senat, să modificăm doar votul deschis, să fie: "...vot deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, un consilier care va conduce şedinţele consiliului local." Citez alin. 1 din art. 37. Alin. 2 poate rămâne în această formulă şi, eventual, la medierea între Senat şi Cameră, să găsim o formulă mai acceptabilă, pe care, evident, să v-o supunem din nou spre aprobare dumneavoastră, plenului Camerei Deputaţilor. Deci, cu această formulă, cred că putem debloca situaţia în care ne aflăm în momentul de faţă şi să venim cu o reformulare mult mai judicioasă în faţa dumneavoastră, a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|
Sintetizând, dumneavoastră propuneţi eliminarea sintagmei "secret al" şi să rămână: "prin votul deschis al majorităţii consilierilor." Domnul deputat Năstase. |
|
Mult stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest art. 37 alin. 1, în formularea care există, vine în contradicţie cu practica din toate ţările europene din vest, unde, peste tot, consilul local este condus de primar. Ar fi o reîntoarcere a noastră la statutul unui prim secretar de pe vremuri, pentru că, peste tot, consiliul local este condus de primar şi cred că noi ar trebui să ne aliniem la acest sistem de conducere european al consiliilor municipale locale, orăşăneşti, unde, altfel, subestimăm şi vine în contradicţie cu însuşi statutul primarului. Nu ştiu de ce am fi noi mai altfel decât restul ţărilor europene... Încât, eu propun modificarea acestui alin.1 astfel: "Şedinţele consiliului local vor fi conduse de primar." Mulţumesc. |
|
Din partea comisiei? |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că colegul face, totuşi, o confuzie: consiliul local e un organ deliberativ, primarul e executiv. Trebuie să ne lămurim, acestea sunt nişte probleme care eu cred că sunt lămurite pentru fiecare. Cum pot să-l pun pe primar să-mi conducă consiliul local? Mă înţelegeţi? Deci, nu am cum, probabil, trebuie să schimbăm multe alte articole. Părerea mea este, domnule preşedinte, că prin propunerea făcută, ca să schimbăm votul secret cu votul deschis şi ajungând la mediere, aşa cum am spus-o şi ieri, împreună cu Senatul, probabil că vom găsi o cale de mijloc, care să satisfacă şi Camera Deputaţilor şi Senatul. Deci, suntem de acord cu propunerea făcută. |
|
Domnule ministru? Vă sugerez să vă referiţi şi la faptul în care nu s-ar încălca principiul separaţiei puterilor. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În legătură cu intervenţia care a fost făcută în plen, vreau să subliniez faptul că avem de a face cu două instituţii distincte: una este instituţia consiliului local alta a primarului. Sigur, în alte state, cum e, de pildă, Germania, primarul este membru al consiliului local. În atare condiţii, sigur că el poate să conducă şedinţele locale respective. În momentul de faţă, în reglementările noastre, nu avem o asemenea dispoziţie, nici constituţională, nici legală şi, ca atare, este firesc ca unul din consilieri să poată conduce şedinţele consiliului local, în calitatea sa de preşedinte de şedinţă. De aceea, vă propun să fiţi de acord să votaţi acest text, pe care noi vi l-am supus atenţiei. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Pentru că, potrivit regulamentului, nu se fac amendamente de fond, iar propunerea de a se înlocui conducerea consiliului local de către primar este un amendament de fond, le amintesc colegilor noştri de la PRM că, nefiind de acord cu formularea Senatului, îşi pot exprima opoziţia faţă de acest text şi, deci, poziţia favorabilă pentru textul propus de grupul parlamentar, votând împotriva acestui articol. Aşadar, supun votului dumneavoastră textul de la art. 37 alin. 1, în formularea: "După declararea ca legal constituit, consiliul alege dintre membrii săi, prin votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, un consilier care va conduce şedinţele consiliului local." Cine este pentru? Membri ai PRM (din sală): Dar mai sunt şi alte amendamente făcute de noi, în comisie! |
|
Domnule Leonăchescu, dumneavoastră votaţi pentru, da? Bun. 131 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? 5 abţineri. Cu 131 voturi pentru, 44 contra şi 5 abţineri, textul alin. 1 a fost adoptat în formularea pe care v-am prezentat-o. Art. 37 alin. 2. Nu sunt obiecţiuni, a fost adoptat în unanimitate. Vă reamintesc că textul alin. 21 a fost respins prin votul dumneavoastră ieri, deci, art. 37 a rămas în compunere cu cele 2 alineate adoptate de către Senat. Cine este pentru art. 37 în totalitate? 134 voturi pentru. Împotrivă? 45 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 134 voturi pentru, 45 voturi împotrivă şi 4 abţineri, art. 37 a fost votat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea 1, pe care am votat-o pe articole până acum. Cine este pentru? 135 voturi pentru, pentru că a mai intrat cineva. Împotrivă? 45 voturi contra. Abţineri? 4 abţineri. Secţiunea 1 a fost votată în totalitate, cu 135 voturi pentru, 45 voturi contra şi 4 abţineri. Trecem la titlul Secţiunii a 2-a numită: "Atribuţiile consiliului local." Sunt intervenţii? Nu sunt. Adoptată în unanimitate. La art. 38? Poftiţi! Rugămintea este să precizaţi dacă formulaţi amendament de fond, redactare sau la ce vă referiţi din art. 38. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi am avut un amendament respins... |
|
La ce alineat? |
|
La art. 38 alin. 1, şi anume: noi am propus eliminarea a 3 cuvinte: "Are iniţiativă şi...", pentru că, în teoria deciziei, decizia cuprinde în lanţul ei tehnologic: iniţiativa, informarea şi simularea finală a efectelor deciziei. Deci, când am zis "hotărâre" sau "hotărăşte" am zis, implicit, "iniţiativă". Aceasta era raţiunea pentru care noi am cerut o îmbunătăţire a textului, prin eliminarea celor 3 cuvinte: "Are iniţiativa şi..." |
|
Din partea comisiei? Domul Radu Liviu Bara: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propun să rămână "are iniţiativa". Aşa după cum ştiţi, cel puţin colegii care au fost şi în cealaltă legislatură, foarte multe iniţiative legislative au pornit de la consiliile locale şi nu le putem opri. Dacă nu au iniţiativă, ce să facă atunci? Pot să mă duc eu, parlamentar, la ei, să le spun? Deci, cuvântul "iniţiativă" are foarte mare importanţă în fraza respectivă şi nu numai în probleme de legislatură, dar în foarte multe locruri, inclusiv, cred că cunoaşteţi problemele care apar acum, cu tot felul de finanţări externe. Sunt foarte multe iniţiative ale consiliilor locale, care, până la urmă, unele dintre ele ajung la finalitate, altele nu. Dacă spun că nu are iniţiativă consiliul local, din contră, cred că îi reduc foarte mult aria de activitate şi nu cred că asta doriţi dumneavoastră. Deci, propun să rămână: "Are iniţiativă şi hotărăşte în condiţiile legii", aşa cum a spus comisia. |
|
S-a înţeles. Reprezentantul Guvernului mai doreşte să dea vreo explicaţie? Poftiţi! Domnul ministru Cozmâncă. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, E vorba de două noţiuni distincte: "are iniţiativă" şi "hotărăşte". Deci, iniţiativa poate fi materializată într-o hotărâre sau nu. Cred că formularea care este în text este corespunzătoare şi acoperitoare. Şi, în al doilea rând, ea este pusă în deplin acord şi cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, Cartă pe care noi am ratificat-o şi este lege. De asemenea, o asemenea prevedere a funcţionat şi până în momentul de faţă, în Legea actuală nr. 69, cu modificările şi completările ulterioare. De aceea, susţin textul din proiect de lege. |
|
Mulţumesc. Cu respect vă aduc aminte că aveţi dreptul la un cuvânt pe grup parlamentar, dacă nu e o chestiune de redactare. Poftiţi! |
|
Domnule preşedinte, Vă cer scuze, doresc să mă refer la art. 38 alin. 2 lit. g)... |
|
Suntem la alin. 1. |
|
Vă cer scuze, la alin. 2 lit. g) doresc să iau cuvântul. |
|
Supun votului dumneavoastră alin. 1 de la art. 38, în redactarea prezentată de Senat. Cine este pentru? Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Cu 7 abţineri, alin. 1 este votat în formularea Senatului. La alin. 2? Poftiţi! |
|
Domnule preşedinte, Vă mulţumim că am aflat şi noi că putem interveni, exprimându-ne poziţia pe un alineat. |
|
Niciodată nu e prea târziu... |
|
Am înţeles, domnule preşedinte, sper să fie reciproc avantajos... |
|
Mulţumesc. |
|
Deci, avem două variante: o variantă a Senatului, unde se precizează că se alege din rândul consilierilor un viceprimar, acesta îşi păstrează calitatea de consilier şi o variantă a comisiei, care precizează: "Alege din rândul consilierilor viceprimarii." Şi textul se pune în concordanţă cu modificarea propusă. Conform a ceea ce urmează să se voteze, este clar că se va vota varianta Camerei Deputaţilor, că aşa există înţelegerea semnată. Dacă n-o aveţi, pot să vă ajut, domnule coleg... O aveţi. Distinsul nostru ministru a participat, pe vremuri, la şedinţa Comisiei pentru administraţie publică în care s-a dezbătut proiectul de Lege a administraţiei publice locale. Cum îl cunosc ca un om cu o memorie extraordinară, cred că îşi aduce aminte că ideea de a fi mai mulţi viceprimari a aparţinut deputatului, pe atunci simplu deputat, nu era preşedinte de comisie, Stanciu şi a fost argumentată, la vremea respectivă, pentru municipiile reşedinţă de judeţ. S-au opus, la vremea respectivă o serie de distinşi deputaţi şi chiar Guvernul a manifestat reticenţă, prin prisma sumelor suplimentare care trebuie alocate acestei instituţii a viceprimarului. Prin urmare, noi credem că la municipiile reşedinţă de judeţ, care au o populaţie numeroasă şi concentrează la nivelul judeţului o serie de servicii de utilitate locală şi judeţeană, se impun doi viceprimari. La alte localităţi, lucrurile sunt lăsate, zicem noi, la latitudinea unor jocuri politice şi nu strict administrative. Aşadar, credem că nu se justifică doi viceprimari decât la localităţile reşedinţă de judeţ şi vă propunem să renunţăm la varianta Camerei şi să o alegem pe cea a Senatului. O soluţie de compromis poate să se refere la faptul că se simte nevoia de trei viceprimari la municipiile reşedinţă de judeţ şi, atunci, se poate transla şi discuta pe ceilalţi. Aşa, a pune doi viceprimari, ca să fie unul român şi unul rrom în comuna Ciurea, nu cred că este bine. Deci, noi vom vota varianta Senatului. Mulţumim, domnule preşedinte, pentru atenţie. |
|
Din partea comisiei doreşte cineva să intervină? Nu. Reprezentantul Guvernului doreşte să adauge ceva? |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu propunerea domnului deputat Anghel, eu aş face următoarea precizare: noi am avut în vedere, aşa cum a subliniat, de fapt, şi domnia sa, ca al doilea viceprimar să existe numai la municipiile mari, reşedinţă de judeţ, datorită complexităţii şi problemelor cu care se confruntă aceste localităţi mari. Cu atât mai mult acum, în perioada aceasta şi în perioada imediat următoare, când autorităţile publice locale, primăriile, vor primi atribuţii şi competenţe sporite. Evident, cu logistica şi fondurile necesare, pentru a putea să-şi exercite aceste atribuţii. Noi vom veni în faţa dumneavoastră cu proiectul de Ordonanţă privind organizarea şi funcţionarea unor ministere şi vom propune asemenea modalităţi de transfer ale unor servicii publice centrale, în procesul de descentralizare şi de demilitarizare a unor servicii către autorităţile publice locale. Or, cu atât mai mult se impune, măcar la municipiile reşedinţă de judeţ, să menţinem două funcţii de viceprimar. De aceea, susţin amendamentul făcut de către comisia de specialitate. Mulţumesc. |
|
Şi eu mulţumesc. Domnul deputat Vasile Moiş avea un amendament de redactare, am înţeles. |
|
Domnule preşedinte, În primul rând, la lit. g), aş dori să vă atrag atenţia că acest text este redactat în contradicţie cu art. 135 alin. 5 din Constituţie. În sensul că darea în administraţie, potrivit acestui text constituţional, se poate face numai regiilor autonome şi instituţiilor publice. Or, lit. g), aşa cum este redactată dă posibilitatea să se dea în administrare bunurile proprietate publică oricărui agent economic. Vă rog să observaţi că în speţa de faţă Constituţia are o dispoziţie expresă, bunurile proprietate publică nu pot fi date tuturor agenţilor economici spre administrare, ci numai celor două instituţii expres prevăzute în Constituţie: regiile autonome şi instituţiile publice. Pentru aceste considerente, aş dori ca la lit.g) - "...hotărăşte darea în administrare..." - să se facă precizarea "...regiilor autonome şi instituţiilor publice.". Este prima observaţie. Şi, cu permisiunea dumneavoastră, la lit.a) este o chestiune de topică a frazei "...alege viceprimarii din rândul consilierilor...", nu "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...". Româneşte, după verb urmează complementul. |
|
Mulţumesc. Mai sunt intervenţii la alin.2? Poftiţi. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu mă refer la alin.2 lit.b), şi apoi la lit.c). La lit.b) avem acolo definit începutul cam aşa: "aprobă statutul comunei sau al oraşului...". Cred că este o expresie care nu exprimă ceea ce am vrea. Cum creăm statutul unei comune sau al unui oraş?! Cred că este vorba de statutul de comună sau de oraş. Dacă nu este ceea ce gândesc eu, rog comisia să se pronunţe, să definească ce este acela statutul comunei sau statutul oraşului, pentru că este o nebuloasă. În ceea ce priveşte paragraful c) de la alin.2, acolo se spune "avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe...". O prognoză se acceptă aşa cum este ea formulată de institutele de specialitate. Prognoza timpului probabil... Ce avizez eu aici, ca primărie sau ca, aşa cum se spune, consiliu local? Iau la cunoştinţă de o anumită prognoză pe care o includ ca element de proiectare în programul de dezvoltare. Deci cuvântul "prognoză", după mine, este în afara lui "avizează" sau "aprobă". Nu aprob eu o prognoză; ea este formulată, repet, de institute specializate, şi propun eliminarea, fiind deja inclus în cuvântul "program". Mulţumesc. |
|
Mai sunt alte amendamente? Colegul meu îmi sugerează să rezolvăm punctual fiecare literă, deşi toate fac parte dintr-un alineat. În consecinţă, întreb comisia dacă la lit.a), propunerea de redactare a domnului Vasile Moiş, în sensul de a reformula fraza - "...alege un viceprimar din rândul consilierilor...", este mai corectă decât formula actuală. Deci fie mergem pe textul Senatului, fie pe textul comisiei, dar să înceapă cu subiectul imediat după verb. Vă rog frumos. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Părerea mea este: "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...", aşa cum a propus comisia, fiindcă, referitor la "...alege un viceprimar...", cred că a explicat şi domnul ministru înainte şi nu are rost să mai repet şi eu. Deci, la a) mergem pe varianta comisiei - "...alege din rândul consilierilor viceprimarii...". |
|
Mulţumesc. Potrivit Regulamentului, în primul rând supun votului formularea comisiei. Voturi pentru? 129 pentru. Împotrivă? 47. Abţineri? 4 abţineri. Deci, cu 129 pentru, 47 împotrivă şi 4 abţineri, lit.a) a fost votată în formularea comisiei. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Procedură, domnule preşedinte! |
|
Înainte de lit.b). Vă rog. |
|
Îmi cer scuze că reţin colegii mei cu lucruri neimportante, însă, domnule preşedinte, eu nu am găsit articolul în care se specifică că se supune la vot întâi varianta comisiei, pentru că atunci nu mai au nici un sens amendamente. Eu ştiu că la mediere într-adevăr apare ceva în genul acesta, dar suntem în procedură obişnuită şi atunci cred că discutarea şi respectiv votarea se face în condiţiile art.100, adică încep cu discutarea amendamentelor care propun eliminarea unora din texte, apoi cu modificarea sau completare acestora şi, în cazul în care există mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate, începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond. Deci este clar că cele care propun eliminări sau completări sunt înaintea celorlalte din raport. Dacă am înţeles altceva, vă rugăm să ne corectaţi, altfel trebuie să mergem pe art.100, pe procedură normală; nu suntem nici la urgenţă, nici la raport de mediere. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Răspunsul l-aţi dat chiar dumneavoastră - că se începe cu amendamentul comisiei. Vă reamintesc că dacă textul iniţial votat de o Cameră are ca variantă un alt text, propus de comisie, acel text se consideră amendament şi de aceea spuneam noi că sunteţi pentru amendament sau împotriva amendamentului. Nefiind nici un amendament de eliminare, am procedat foarte corect. La lit.b)... |
|
Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă): Referitor la statut... |
|
Rog întâi comisia să-şi spună cuvântul cu privire la statutul comunei, problemă ridicată de domnul deputat Leonăchescu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Statutul de comună, cum spunea domnul coleg, şi de oraş se dă prin lege. La ora actuală există comune diferite. În primul rând de la acest lucru trebuie să pornim. Fiecare comună este diferită de cealaltă. La ora actuală există statutul cadru, şi cred că domnul ministru va confirma această treabă, sper. Statutul cadru al acestor comune şi oraşe la ora actuală există, unde sunt scrise îndatoririle, drepturile pe care le are comuna respectivă, mai multe puncte. Deci nu statutul de comună, ci statutul cadru al comunei, al oraşului, al municipiului respectiv. Statutul de comună este dat prin Legea nr.2, dacă vreţi, sau prin altă lege care s-a înfiinţat prin împărţirea teritorială. Dacă n-aţi auzit, după pauză îmi voi permite să stau de vorbă cu dumneavoastră şi să vă arăt că există acest statul cadru al comunei sau oraşelor. Chiar vă rog. Deci ne menţinem punctul de vedere la lit.b). |
|
Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă): Vă rog... |
|
Stimate domnule deputat, nu se dă replică la ce explică comisia. Vă rog frumos! Dumneavoastră, de altfel, aţi cerut o precizare; nu aţi făcut nici un amendament. Vi s-a răspuns şi, dacă mai vreţi altele, după vot. |
|
Domnul Nicolae Leonăchescu (din bancă): Guvernul nu şi-a exprimat părerea. |
|
A spus că-şi însuşeşte explicaţia. Deci supun votului dumneavoastră lit.b) în redactarea Senatului. Cine este pentru? Împotrivă? 49 împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 128 de voturi pentru, 49 contra şi 2 abţineri, lit.b) a fost votată în formularea Senatului. La lit.c) este propunerea cu eliminarea "prognozelor". Rog iniţiatorul să intervină, ca să mai asigure o alternanţă cu comisia. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din bancă): Nu este iniţiator! |
|
În numele iniţiatorului. Am preluat şi activul şi pasivul. Deci continuăm. În legătură cu propunerea care s-a făcut, eu cred că "...avizează sau aprobă, după caz..." este acoperitoare şi o prognoză nu poate să fie aprobată, este evident. Dar, dacă alegeaţi "o prognoză efectuată de un grup de specialişti ai localităţii respective"..., nu este nici un fel de problemă. Deci aş susţine să rămână textul care a fost propus. |
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră lit.c) în formularea Senatului. Cine este pentru? 131 pentru. Împotrivă? 46 contra. Abţineri? Cu 131 voturi pentru, 46 contra şi 8 abţineri, lit.c) a fost votată în formularea Senatului. La lit.d) sunt obiecţii? Nu. Votat în unanimitate. La lit.e) sunt obiecţii? Nu sunt. Unanimitate. La lit.f) sunt obiecţii? Nu sunt. Votat în unanimitate. La lit.g) rog comisia să-şi exprime punctul de vedere cu privire la propunerea domnului deputat Vasile Moiş. Domnul deputat Kovacs. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, art.135 din Constituţie, alin.5, are următoarea formulare: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii, ele pot fi date în administrarea regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate.". Formularea lit.g), atât în varianta Senatului, cât şi în varianta comisiei, şi acum mă refer la varianta comisiei, este: "hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii.". Noi considerăm că această trimitere - "în condiţiile legii" - înseamnă inclusiv trimitere la legea fundamentală, la Constituţie. Deci această nuanţare inclusiv se regăseşte prin această trimitere. Eu cred că atunci când facem o formulare, "în condiţiile legii", nu facem o distincţie, o separare între Constituţie, ca lege fundamentală, şi celelalte categorii de legi aprobate în Senat. O asemenea trimitere generală cred că le cuprinde pe amândouă, şi această nuanţare din art.135 alin.5, practic se regăseşte în acest mod în context. Deci, din acest punct de vedere, noi susţinem textul în formularea comisiei. |
|
Reprezentantul Guvernului. |
|
Susţin acest punct de vedere şi mai adaug faptul că există şi Legea nr.213 din 1998 care preia prevederile constituţionale. Deci nu cred că este cazul să repetăm în această lege ceea ce este statuat în Constituţie şi în Legea nr.213. Mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră lit.g) în formularea comisiei. Cine este pentru? 115 pentru. Împotrivă? 42 împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 115 voturi pentru, 42 contra şi 2 abţineri, lit.g) a fost votată în varianta comisiei. La pct.46, textul nou al comisiei. Nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. La lit.h). Domnul deputat Năstase. |
|
Mult stimate domnule preşedinte şi domnule ministru, Vă rog să constataţi că la alin.h), în partea finală, se vine total în contradicţie cu noţiunea de autonomie. Este vorba de: "numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, pe conducătorii instituţiilor publice de sub autoritatea sa, cu avizul prealabil al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor a căror sferă de competenţă intră în activitatea instituţiei respective...", astfel încât acest text vine în contradicţie totală cu autonomia locală. |
|
Numai o clipă, domnule deputat. Vă rog frumos să citiţi textul din mijloc propus de comisia noastră, a deputaţilor. |
|
Păi acest lucru vreau să-l susţin. |
|
N-am înţeles. Vă pronunţaţi pentru textul comisiei sau pentru al Senatului? |
|
Cer să se elimine "...cu avizul prealabil al serviciilor publice...". |
|
Nu scrie, domnule deputat. Deci noi punem în discuţie propunerea comisiei noastre acum. |
|
Da. Să se elimine acest lucru. |
|
Da, vă mulţumesc. Practic, colegul nostru şi-a exprimat punctul de vedere pentru textul comisiei. Cine este pentru? Sunt voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, textul a fost votat. La lit.i) sunt probleme? Vă rog. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu avem un amendament de fond respins. Baza intervenţiei mele - o propunere de formă. În ambele redactări există o variantă lingvistică şi eu propun şi o a doua variantă pe teme bilingve la un cuvânt de început- "hotărâşte". Şi în varianta Senatului este "hotărâşte" şi în varianta Camerei. Eu v-aş propune varianta noastră, a PRM-ului, "hotărăşte". Vă mulţumesc. |
|
O aprobăm în unanimitate înainte de vot şi ne cerem scuze pentru imperfecţiunea dactilografierii. Nefiind alte propuneri, considerăm textul lit.i) votat în varianta comisiei, cu amendamentul domnului Leonăchescu, fireşte. La lit.j) nu sunt obiecţiuni. Text votat în unanimitate. La lit.k) nu sunt obiecţiuni. Text votat în unanimitate. La lit.l) nu sunt obiecţiuni. Text votat în unanimitate. Lit.m). Text votat în unanimitate. Lit.n). Text votat în unanimitate. Lit.o). Text votat în unanimitate. Lit.p). Text votat în unanimitate. Lit.q). Text votat în unanimitate. Lit.r). Text votat în unanimitate. Lit.s). Text votat în unanimitate, nefiind obiecţii. Lit.t). Domnul deputat Stanciu. |
|
Domnilor colegi, Vedeţi că susţinem textul comisiei, pentru că în comisia noastră de la Cameră s-a gândit practic, s-a gândit matur, şi ajung la concluzia că numai în Consiliul judeţean se pot armoniza denumirile de străzi, spre a se crea o anumită peisagistică, să spunem, şi în sensul denumirilor şi să facă o analiză ştiinţifică, pentru că altfel ne vom trezi cum s-a întâmplat cu unele localităţi - cu nume de străzi pe câte două sau trei tronsoane de stradă - începe cu un nume, continuă pe aceeaşi stradă cu un nume şi pe cealaltă cu alt nume, iar în unele localităţi toate numele româneşti dispar. Şi asta a fost ca urmare a unei tendinţe de epurare întâi a românilor de pe străzi şi Doamne fereşte! să continue democraţia în acelaşi sens. Am exagerat puţin, ca să ne dăm seama ce se poate întâmpla. Şi, în consecinţă, cred că domnul ministru fie va susţine, fie va explica de ce dă acest atribut numai localităţii, şi nu rămâne cum a fost şi până acum la Consiliul judeţean. Deci propun o eliminare spre a împiedica, ca s-o spun franş, tendinţele pe care anumiţi cetăţeni români de etnie maghiară le au - ca în oraşele lor să înlocuiască practic toate numele româneşti. |
|
Mulţumesc. Nu mai sunt intervenţii. Comisia dacă doreşte să intervină. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că în urmă cu aproape 10 ani, când s-a adoptat în România Legea administraţiei publice locale, nr.69 din 1991, a fost o măsură în acea fază necesară, dar după 10 ani eu cred că exerciţiul democratic s-a învăţat în România şi, în aceste condiţii, eu cred că nu mai putem să frustrăm administraţiile locale, consiliile locale de un asemenea atribut. Iar eu nu pot să susţin ceea ce spunea antevorbitorul meu - că avea un tăiş etnic şi ar crea conflicte interetnice, pentru că nu este vorba de un asemenea aspect. Este vorba de un principiu de bază al autonomiei locale, şi vă repet: suntem la 10 ani după ce am adoptat în prima formă Legea administraţiei publice locale pe care am îmbunătăţit-o, şi acum adoptăm o nouă lege în care eu cred că o asemenea deschidere este necesară. Deci varianta Senatului cred că este mult mai potrivită în această situaţie. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Reprezentantul Guvernului vrea să mai adauge ceva? Poftiţi, domnule ministru. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Sigur, în legătură cu acest text, până în momentul de faţă noi am avut în Legea nr.69 un art.63, lit.ş), în care se spune: "atribuie în condiţiile legii (fiind vorba de atribuţia Consiliului judeţean) la propunerea consiliilor locale, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes local.". Este drept că aceasta s-a făcut pe baza Decretului nr.100 din 1990 şi a fost preluată în lege în 1991. Între timp, sigur, lucrurile au evoluat precum cunoaştem fiecare dintre noi şi, în al doilea rând, există, aşa cum menţionam şi într-o altă intervenţie, Carta europeană a autonomiei locale la care noi am aderat şi credem că consilidarea autonomiei locale în mod real, nu numai declarativ, trebuie să însemne şi acordarea unor atribuţii, competenţe sporite autorităţilor publice locale - comune, oraşe şi municipii. De aceea, cred că această autonomie locală trebuie înţeleasă din punct de vedere administrativ şi financiar. Or, atribuirea de denumiri este un atribut administrativ al Consiliului local şi cred că formularea hotărâtă de Senat mi se pare că corespunde cel mai bine etapei pe care o parcurgem cu toţii. De aceea susţin textul aprobat de către Senat. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Nu mai sunt intervenţii, deci Regulamentul mă obligă să încep votul cu propunerea iniţială a comisiei - de eliminare a textului Senatului. Era o explicare a votului, deoarece se cer mereu explicaţii, ca să înţeleagă bine deputaţii ce votează. Poftiţi. |
|
N-aş vrea să supăr pe nimeni, nici măcar pe conducătorii de la partidul meu, însă eu spun că, din punct de vedere al pragmatismului, ne-am confruntat de-a lungul celor 11 ani cu situaţii hilare de genul: ba consiliul judeţean, ba consiliul local, fapt care a dus la o bulibăşeală în denumirea străzilor pe care nimeni nu le mai poate înţelege astăzi. S-a ajuns în situaţia în care, numele unei personalităţi istorice, Corneliu Coposu, în speţă, la Braşov, să se atribuie unei străzi principale, Bulevardul Victoria, care nu avea nimic cu comunismul, dar, în sfârşit, i-au schimbat-o, fapt care a făcut ca cetăţenii efectiv să se manifeste într-un mod cu totul şi cu totul impardonabil faţă de hotărârea Consiliului local, pentru că nu înţelegeau de ce trebuiau dânşii să meargă la poliţie să-şi schimbe buletinul, să piardă ore întergi, să cheltuiască bani, timp pe socoteala celor care hotărau deasupra înţelegerii lor. De aceea, rugămintea faţă de această chestiune este să înţelegem, şi asta spun domnului Anghel Stanciu, că şi în situaţia în care la nivelul judeţelor pe care le expunem aici cu pericol, respectiv Harghita, Covasna, Mureş, tot Consiliul judeţean care are o pondere tot legată de o anumită minoritate va hotărî. Deci practic n-am ieşit din această zonă. Tot domniile lor vor hotărî să schimbe denumiri de străzi. Dar, din punct de vedere economic, faptul că judeţul are oricum mult mai puţine resurse financiare în comparaţie cu localitatea care decide cu bugetul că trebuie schimbate plăcuţele, trebuie făcute anunţuri şi aşa mai departe, lucru pe care Consiliul judeţean mă tem că nu-l poate face la actuala conjunctură financiară în care îşi desfăşoară activitatea. De aceea, rugămintea mea este să înţelegem că textul Senatului ar fi cel mai potrivit pentru că dă comunităţii locale, care are şi putere economică financiară, şi posibilitatea să analizeze mai în amănunt dacă merită sau nu schimbarea unei denumiri de străzi sau alocarea unei denumiri de străzi la un cartier nou care se înfiinţează. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc pentru explicaţiile dumneavoastră deosebit de obiective. Supun votului dumneavoastră propunerea iniţială a comisiei, de eliminare a textului. pentru stenogramă, anterior a intervenit domnul deputat Dinu Gheorghe. (Comentarii în sală) Cine este pentru eliminare? 45 voturi pentru. Împotrivă? 109. Abţineri? 1 abţinere. Cu 109 voturi împotrivă, 45 pentru şi 1 abţinere, propunerea iniţială a comisiei, pentru eliminarea textul Senatului, a fost respinsă. Cine este pentru textul în formularea Senatului? Voturi pentru? 109 pentru. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 15 abţineri. Deci, cu 109 voturi pentru, 2 contra şi 15 abţineri, textul lit.t) a fost votat în varianta Senatului. La lit.u)? Nu sunt observaţii. Text votat în unanimitate. Lit.v)? Nu sunt observaţii. Text votat în unanimitate. Lit.x)? Text votat în unanimitate. Lit.y)? Text votat în unanimitate. Lit.z)? Text votat în unanimitate. Lit.z1), textul comisiei. Poftiţi. Vă rog să vă precizaţi numele, pentru stenogramă. |
|
Damian Brudaşca. Aş dori să propun, domnule preşedinte, o redactare diferită, în sensul că: "hotărăşte încheierea de acorduri de parteneriat şi înfrăţire a comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări", pentru că nu numai înfrăţiri se realizează la nivelul oraşelor şi comunelor, ci şi parteneriate pentru cooperări în domenii punctuale care nu au caracter de permanenţă. |
|
Rog comisia să-şi spună cuvântul. |
|
Comisia nu are nimic împotriva completării făcute. Noi am crezut că atunci când spunem "înfrăţirea" cuprindem complet. Dacă domnul coleg a spus şi "parteneriat", s-ar putea să nu ajungem într-o altă zonă, unde, pe lângă "parteneriat", să apară şi alte legături cu comunele respective care să nu fie cuprinse. Deci, enumerând mai multe decât "înfrăţirea", s-ar putea să uităm una sau alta. Deci, în funcţie de aceasta, probabil că unii dintre colegi se gândesc şi la altceva, în afară de "parteneriat" şi, atunci, noi când am zis "înfrăţire", prin cuvântul "înfrăţire" am considerat că am cuprins inclusiv şi alte legături şi, atunci, părerea mea este că să rămânem pe propunerea comisiei. |
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului, domnul ministru Cozmâncă. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, propunerea este raţională, ea se regăseşte însă la lit.v). Noi, aici, am scăpat, practic, această activitate a consiliului local de înfrăţire şi v-aş propune să o cuprindem printr-o redactare şi staff-ul tehnic să preia această atribuţiune, s-o includem la lit.v), pentru că, la urmă, nu ne mai ajung literele din alfabet să punem atâtea atribuţiuni. Deci e judicioasă propunerea şi o susţin. |
|
la lit.v). După Regulament, sunt obligat să supun la vot propunerea comisiei. Aţi reţinut propunerea iniţiatorului de a lua acest text, în formularea actuală, şi de a-l muta în continuarea lit.v). Deci, pentru că este o chestiune de mai bună aşezare a textului, eu aş supune votului textul, cu precizarea că el va fi adăugat în continuarea lit.v). Sunteţi de acord să supunem votului aşa, cu textul acesta în completarea lit.v)? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Deci, în unanimitate, textul comisiei este votat în cuprinsul său prevăzut de comisie, cu precizarea că se mută acest text în completarea lit.v). La alin.3 al art.38, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră textul integral al art.38. Cine este pentru? 109 voturi pentru. Împotrivă? 17. Abţineri? 22 de abţineri. Cu 109 voturi pentru, 17 voturi contra şi 22 de abţineri, textul art.38 a fost votat, în ansamblu. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 2-a. Cine este pentru? 109. Împotrivă? 44. Abţineri? 3 abţineri. Cu 109 voturi pentru, 44 împotrivă şi 3 abţineri, Secţiunea a 2-a a fost votată. Trecem la Secţiunea a 3-a "Funcţionarea Consiliului local" Obiecţiuni? Votat în unanimitate. Art.39. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.40. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Precizaţi cum se votează: alineat la alineat? |
|
Dacă sunt obiecţii, atunci precizaţi la ce alineat sunt. Dacă nu erau, la art.40, în ansamblu, nu avea rost să-l ... Deci la art.40, la alin.1, sunt? |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): La alin.7. |
|
Am înţeles. La alin.2? |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Nu. |
|
Nu sunt. La alin.3? |
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): La alin.2. |
|
Poftiţi. Deci alin.1 votat în unanimitate. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La alin.2 s-a făcut un amendament, de către comisie, prin care se taie în două textul Senatului. Vă aduc aminte că normele procedurale sunt de strictă interpretare, iar textul Senatului a prevăzut posibilitatea convocării consiliului local în situaţii de excepţie, atunci când este vorba de adoptarea unor măsuri excepţionale pentru prevenirea, limitarea, înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice, situaţie în care prefectul ar trebui să aibă posibilitatea să convoace consiliul local. Fiind vorba de o normă procedurală, ea nu poate fi decât de strictă interpretare, ea nu poate da posibilitatea prefectului să convoace consiliul local în alte situaţii şi de aceea mi se pare că textul Senatului este corect, din acest punct de vedere, iar propunerea comisiei privează prefectul de posibilitatea convocării consiliului local, motiv pentru care noi considerăm că textul Senatului este cel corect şi acoperitor, şi nu textul comisiei. Nu de altceva, dar sunt prefecţii dumneavoastră, domnule preşedinte, şi le tăiaţi posibilitatea să acţioneze în situaţii de excepţie! |
|
Mulţumesc mult. Reprezentantul comisiei. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Noi am făcut eliminarea, în cadrul comisiei, fiindcă am considerat că, în toate cazurile acestea speciale - calamităţi, ... ce spunea, epidemii - noi credem că avem primari, în comunele respective, care îşi dau seama de situaţiile respective şi nu trebuie prefectul să dea ordin ce să facă el. Tocmai pentru ca să nu considerăm că un primar ales, în oricare comună sau oraş, trebuie să fie subordonat prefectului şi numai din acest motiv am eliminat din articol partea respectivă. Şi eu cred că, la ora actuală, la modul cum au avut loc şi alegerile şi tot nu cred că un primar de la o comună trebuie să aştepte ordinul prefectului pe care, probabil, acela nici nu-l dă. Deci primarul este cel care hotărăşte pe raza comunei sau oraşului respectiv, în asemenea situaţii, şi eu vă propun să mergem pe varianta comisiei. Mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Mai doriţi să adăugaţi ceva? Iniţiatorul, reprezentantul iniţiatorului. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Pe lîngă cele prezentate de comisie, mai adaug următorul lucru. Aş propune, totuşi, să menţinem formularea de la Senat, fără penultimul şi ultimul rând. Deci să se încheie cu "...şi liniştii publice", fără "la solicitarea prefectului adresată primarului". Adică: "consiliul local se poate întruni şi în şedinţă extraordinară, la cererea primarului sau la cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului ori în cazuri excepţionale" şi acestea sunt indicate de lege, stabilite de lege, în ce cazuri excepţionale poate primarul, fără să menţionăm "la solicitarea prefectului adresată primarului". Deci noi am fost foarte riguroşi, am menţinut aceeaşi idee de a cuprinde, în textele de lege, prevederile Cartei autonomiei locale şi nu am vrea să se dea interpretări nedorite de subordonare a primarilor de către prefect. Deci să respectăm întocmai autonomia locală şi, cu atât mai mult, s-o consolidăm şi cred că nu este cazul să avem această formulare în textul legii. Deci revin asupra acestei propuneri şi să încheiem textul fără "la solicitarea prefectului adresată primarului". Mulţumesc. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Este amendament de fond! |
|
Vă reamintesc că reprezentantul Guvernului poate lua cuvântul la amendamentele, la textul comisiei. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din sală): Poate lua oricând cuvântul, aşa spune Regulamentul. Depinde ce spune! |
|
Logic, reprezentantul comisiei trebuie să se pronunţe asupra amendamentului propus de reprezentantul Guvernului. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu cred că şi propunerea făcută de către domnul ministru este foarte bună, dar, având în vedere că noi, oricum, cu acest articol, vom ajunge la mediere, propun, totuşi, să mergem pe varianta Camerei, urmând, la mediere, probabil, să găsim soluţia cea mai bună dintre cele două. Deci vă propun să votăm varianta Camerei. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. supun votului dumneavoastră textul în varianta comisiei. Cine este pentru? 114. Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 44 de abţineri. Cu 114 voturi pentru, 3 voturi contra, 44 abţineri, alin.2 a fost votat în redactarea comisiei. La alin.3, nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. La alin.4, nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. La alin.5, nu sunt obiecţii. Unanimitate. Alin.6, nu sunt obiecţii. Unanimitate. Alin.7. Domnul deputat Leonăchescu. (Face semn domnul deputat Anghel Stanciu) Da, am înţeles că Grupul PRM îl desemnează pe domnul vicelider Anghel Stanciu să ia cuvântul în locul domnului Leonăchescu. Poftiţi. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Dacă doriţi să citiţi tot materialul bibliografic pe care l-aţi adus cu dumneavoastră, mai cerem o sesiune extraordinară! Vă reamintesc că aveţi dreptul la 5 minute. |
|
Vă reamintesc că suntem în cadrul unui amendament al Grupului parlamentar, respins, care se găseşte la poziţia 44, pag.139 din raport, domnule preşedinte. Domnilor colegi, Vrem să precizăm că Grupul nostru parlamentar, în legislatura trecută, a făcut o serie de amendamente care sunt respinse şi pe care le supunem atenţiei dumneavoastră. Este vorba de acest alin.7, mai este art.431 şi art.51. Aceste trei articole, alineate, împreună cu art.17, în concepţia Grupului parlamentar al Partidul România Mare, consfinţesc şi reprezintă o oficializare în fapt a limbii maghiare, ca să vorbim concret, ca a doua limbă oficială. Îmi bazez afirmaţia pe proiectul de Lege nr.214/23.12.1993, pe care colegii noştri l-au depus la Camera Deputaţilor, ca o lege care să consfinţească autonomia, în înţelesul domniilor lor. Art.6, în acest proiect de lege, precizează: "În acele unităţi administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sau comunităţilor autonome sunt în majoritate numerică, ele pot exercita autonomia locală, iar prin asocierea acestora autonomia regională. În cazurile prevăzute în alineatul precedent, minoritatea respectivă poate folosi şi limba maternă ca limbă oficială". S-a renunţat la acest proiect de lege, pe care vi-l putem pune la dispoziţie, este public, este existent la Cameră, în arhivă, şi se inserează, din acest proiect de lege, pe legi specifice, capitole din ea. Finalitatea este cea pe care nu o ascund colegii noştri, nu este nici un fel de problemă: este autonomia teritorială care ia fiinţă prin asocierea administraţiilor publice locale, ca o comuniune de interese şi cu un statut special, pe care-l precizează în programul domniilor lor. Noi nu avem nici o obiecţiune, în sensul că domniile lor cer şi urmăresc aşa ceva. Ceea ce constatăm la materialul ce însoţeşte această lege, la materialul oficial, este că utilizarea limbii materne, şi se iau toate ţările la rând, aici, probabil că-l cunosc şi dânşii materialul, este înaintat de domnul Theodor Meleşcanu, ca ministru de externe, ce se întâmplă în toate ţările. numai ţările federale au limbi oficiale. aceste ţări, în care există comunităţi autonome, de exemplu la Spania, unde situaţia minorităţilor este reglementată prin legi organice: Ţara Bascilor, Catalonia, Andaluzia, Galicia, Navara, Valencia, Canare şi, în acestea, limba respectivă - catalană, bască, galegă - se foloseşte în învăţământ, în mijloacele de informare scrise sau vorbite, în administraţie şi justiţie. Deci aici şi acesta este ţelul: al autonomiei şi modelul pe care, după părerea noastră, distinşii noştri colegi îl urmăresc pas cu pas, inserând acest element. Noi credem că se contravine Constituţiei, deoarece Constituţia, respectiv Constituanta, permite folosirea limbii materne în învăţământ şi în justiţie. În administraţie, Constituţia nu o permite, iar limba oficială este una singură, limba română. În aceste condiţii, domnule preşedinte, Grupul nostru parlamentar solicită poziţiile celorlalte grupuri, pentru că e şi normal, într-un caz, într-o situaţie foarte importantă care priveşte administrarea ţării, solicită poziţia Guvernului şi solicită, evident, poziţia comisiei, dar nu exprimată printr-un membru al comisiei, chiar vicepreşedinte? în acest caz, noi solicităm, pentru că nu mai luăm cuvântul la celelalte, vă spunem de acum, deci la articolele, aici este ordinea de zi, la art.40 alin.7, la art.43 alin.1 se solicită interpret, pentru că şedinţele consiliului se desfăşoară în limba minorităţii, interpretul poate să fie şi invers, adică maghiar care să traducă în româneşte, şi la art.51 se vorbeşte de publicarea actelor în limbile minorităţilor. Deci este un set care, împreună cu art.17, consfinţeşte, de fapt, pentru limba maghiară, acelaşi lucru cum este catalana în Spania. Deci noi nu mai intervenim la celelalte. Solicităm poziţia, acum, inclusiv a Guvernului, poziţia comisiei şi cerem să faceţi o pauză spre a se întruni comisia, să avem punctul de vedere al comisiei, deoarece nu există poziţia comisiei, pentru că este vorba de fosta comisie, şi nu de actuala comisie. Şi, după aceasta, ca să nu mai intervenim, să mai perturbăm, deci după ce se termină toate acestea, înaintea votului, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne acordaţi pauză de consultări, spre a hotărî ce poziţie va adopta grupul faţă de acest alineat şi de celelalte care urmează. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Vă reamintesc că punctul de vedere al Guvernului există şi că eu nu pot obliga liderii grupurilor parlamentare, nici chiar la invitaţia dumneavoastră, să ia cuvântul dacă nu vor. mai există observaţii cu privire la acest articol? Nu există. În consecinţă, rămâne ca să dau dovadă de fair play şi să iau act de ultima cerere, regulamentară, a dumneavoastră de a avea o pauză de 10 minute. |
|
10 minute durează doar ca să urcăm! |
|
Vă pun la dispoziţie Sala Biroului permanent. V-aş ruga, 10 minute! Doriţi să interveniţi? Poftiţi, domnule Hrebenciuc. |
|
Domnule preşedinte, Dacă tot aţi aprobat pauză pentru Grupul PRM, am rugămintea să facem şi o întâlnire a liderilor de grup, să mai umblăm puţin la programul acestei săptămâni, pentru Comitetul ordinii de zi. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Rog un reprezentant al Grupului PRM să vină la şedinţa liderilor grupurilor parlamentare şi dumneavoastră aveţi pauză 10 minute, la Sala Biroului permanent. |
|
Daţi-ne 2 minute, să facem cros! Fugăriţi-ne pe sală, pe aici! |
|
Deci 12 minute. Însă vă reamintesc că, peste 12 minute, încep şedinţa! |
|
Nici o problemă, începeţi fără noi, fără cele 3 milioane de votanţi! |
|
După pauză |
|
Stimaţi colegi, Vă rog să poftiţi în sală! Rog pe cei doi secretari cu care conduc şedinţa să se prezinte la prezidiu . |
|
Începeţi, că au trecut 12 minute, aşa aţi cerut! |
|
Trebuie să-mi cer scuze în public. Lăsaţi să vină toţi deputaţii. |
|
Votăm noi, care suntem prezenţi în sală! Aţi zis că nu ne aşteptaţi, acum să vă aşteptăm noi?! Rog respectaţi-vă cuvântul, supuneţi la vot acum! |
| ................................................ |
| ................................................ |
|
Reluăm discuţiile asupra Legii autonomiei locale. Domnule deputat Hrebenciuc, doreaţi să interveniţi în legătură cu textul, sau în legătură cu...? Spuneţi! |
|
În legătură cu programul. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ne-am întâlnit în această pauză, Comitetul ordinii de zi şi am stabilit ca programul zilei de astăzi să continue până la epuizarea tuturor articolelor din legea pe care o dezbatem, urmând ca mâine să dăm votul final şi să încheiem programul acestei sesiuni mâine la ora 12,30 şi nu vineri la ora 12,30, cum era programat iniţial. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Stanciu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, constituit din 84 de deputaţi, a luat act că înţelegerea politică dintre Partidul Democraţiei Sociale din România, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat, consfinţită în fapte politice şi înţelegeri administrative, merge până la acte legislative, după părerea noastră, antiromâneşti, anticonstituţionale, impunând, prin lege, limba maghiară ca a doua limbă oficială a României, încălcându-se astfel prevederile art.13 din Constituţia României şi creând bazele autonomiei teritoriale pe criterii etnice în înţelesul proiectului de Lege nr.214 din 23.XII.1993 şi a programului UDMR. În consecinţă, deputaţii Partidului România Mare nu se pot face părtaşi la un atac direct antiromânesc asupra statutului limbii oficiale, limba română, şi asupra unei legi care, după părerea noastră, creează premisele modificării art.1 "România este stat naţional, suveran, unitar şi independent" şi, ca urmare, Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu mai participă din acest moment la dezbaterea Legii autonomiei locale, nici la votul final. De asemenea, va ataca, în final, la Curtea Constituţională articolele prin care noi considerăm că limba maghiară este învestită în fapt ca limbă oficială a statului român şi respectiv articolele care creează bazele de autonomie teritorială pe criterii etnice. Sperăm că gestul nostru să-i îndemne pe distinşii deputaţi de la PDSR, PD, PNL să-şi dea un vot de conştiinţă şi nu un vot imperativ, impus de liderii şi nu de partidele lor, spre binele ţării şi a limbii sale oficiale. Vă mulţumim pentru atenţie. (Aplauze puternice din partea stângă a sălii. Deputaţii Partidului România Mare părăsesc sala.) |
|
Domnul Viorel Hrebenciuc. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu putem decât să respectăm punctul de vedere al celor de la Partidul România Mare. Aş ţine să le amintesc faptul că această lege a fost aprobată în primul rând în Senat în legislatura trecută şi n-au fost la fel de vehemenţi când a fost aprobată această lege în Senat. În altă ordine de idei, cred că lumea politică a mileniului 3 trebuie să depăşească aceste discuţii politice la nivel interetnic şi să ne referim în primul rând la problemele stringente ale ţării. Credem că prin aprobarea acestei legi, în nici un caz nu se oficializează limba maghiară în stat, art.1 al Constituţiei este respectat şi, în consecinţă, vă rugăm să votaţi aşa cum vă dictează conştiinţa, în maniera în care am discutat. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|
Să trecem la dezbaterea proiectului de lege. eu mă abţin să fac orice comentariu cu privire la felul cum colegii noştri înţeleg să-şi apere interesele electoratului dumnealor. Supun votului dumneavoastră alin.7 al art.40. Cine este pentru? Sunt voturi contra? Abţineri? În unanimitate a fost adoptat. Alin.8. Sunt observaţii? Nu. Se consideră adoptat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră art.40 în întregime. Cine este pentru? 128 voturi pentru. Voturi contra? Nu sunt. Votat în unanimitate. Art.41. Nu sunt observaţii, adoptat în unanimitate. Art.42. Nu sunt observaţii, votat în unanimitate. Art.43. Vă reamintesc că domnul deputat Simedru are un amendament respins. La ce alineat aveţi amendamentul, domnule deputat? |
|
La alin.3. |
|
alin.1 şi 2 se consideră votate în unanimitate. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am propus un amendament la alin.3 în sensul că şedinţele să se ţină ca urmare a unei hotărâri prin consens a consilierilor şi în limba maternă. Consider că în cazul în care o minoritate naţională este majoritară într-un consiliu local şi cere folosirea limbii materne, acest lucru producându-se automat, asigurarea unui traducător autorizat din limba minorităţii în limba oficială, limba română, va fi greu de realizat, putând apărea discuţii între consilierii majoritari şi cei minoritari. De aceea, am prevăzut în amendament ca folosirea limbii materne să se facă prin consens. Ţin să precizez totuşi că nu ţin neapărat la acest amendament, mai ales dacă mi se vor aduce argumente serioase împotriva lui. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Reprezentanţii comisiei. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, După cum se poate vedea în textul în discuţie, deci alin.3 în redactarea comisiei, practic sunt trei teze care merită a fi luate în seamă. În primul rând, este vorba de acele consilii locale în care consilierii aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o treime din numărul total. Destul de puţine cazuri sunt în această situaţie, dar există şi asemenea situaţii. A doua teză este că în aceste situaţii, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă. Deci, în primul rând, formularea "se poate folosi şi limba maternă" nu este o normă imperativă, este pur şi simplu, vreau să vă spun, o chestie de bun simţ şi de bună înţelegere în cadrul consiliului local respectiv care nefiind norma imperativă, sigur că în cazuri în care ar duce la anumite animozităţi sau contradicţii, evident, că nu ar fi folosită. A treia chestiune foarte importantă este această precizare că în toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română. Deci, iată încă o dată se respectă caracterul de limbă oficială a limbii române în statul român. Propunerea colegului nostru, Dan Simedru, a consensului, sigur, după părerea noastră, reprezintă o capcană, pentru că a se merge pe această variantă de consens, aceasta, de fapt, ar introduce pentru prima dată în legislaţia românească sistemul dreptului de veto. Deci, în momentul în care spun că pentru ceva am nevoie de un consens, aceasta înseamnă că un singur vot împotrivă poate răsturna orice altă înţelegere posibilă, o înţelegere posibilă, întotdeauna, se face prin votul majorităţii, ori, după părerea mea, cererea consensului în această situaţie echivalează cu introducerea dreptului la veto. Eu v-aş supune atenţiei că am putea intra într-o capcană din care, după aceea, ieşim destul de greu, pentru că am crea un precedent care, odată fiind creat, s-ar putea invoca reciproca acestui consens, respectiv dreptul la veto în multe alte situaţii. Din acest punct de vedere eu consider că în comisie, practic la acest alineat am avut aproape un consens în cadrul comisiei, inclusiv în vechea legislatură, colegii noştri din PDSR şi-au adus aportul la îmbunătăţirea acestui text şi au votat textul comisiei în această formă. Deci, eu susţin textul comisiei în forma în care este. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului mai vrea să adauge ceva? Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Observaţi că din lectura acestui alin.3 cu cele trei teze ale sale, este vorba de o respectare întocmai a prevederilor constituţionale şi a legilor ţării. Nu este vorba şi doresc să vă asigur că nu s-a încercat prin şmecherii, prin înţelegeri de nu ştiu ce factură să deturnăm prevederile constituţionale sau ale unor legi ale statului român şi să introducem pe uşa din dos, cum se spune, o a doua limbă oficială în România. Din ce a expus antevorbitorul meu, aţi desprins foarte clar, din corelarea celor trei teze ale alin.3 că este vorba de a asigura întocmai respectarea art.13 din Constituţie şi nu a da alte interpretări răuvoitoare sau tendenţioase de la această tribună. Faptul că în final, toate documentele se întocmesc în limba română ca limbă oficială a statului şi că a doua teză prevede faptul că se poate folosi limba maternă în dezbaterile consiliilor locale, eu cred că tocmai sunt bune în detalierea şi asigurarea respectării întocmai a prevederilor constituţionale şi legale. De aceea, susţin ca reprezentant al Guvernului, formularea alin.3 propusă de către comisia de specialitate a Camerei. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră alin.3 în formularea comisiei. Vă ascult, domnule deputat! |
|
Domnule preşedinte, având în vedere explicaţiile pe care le-am primit, mai ales că domnul deputat Kovacs a încercat să mă convingă într-un mod, zic eu, mai puţin convingător, renunţ la amendament. |
|
Bun. În consecinţă, nefiind obiecţiuni asupra textului, îl socotim aprobat în unanimitate. La alin.3, un vot contra, scuzaţi-mă! Alin.4 a fost votat în unanimitate. La alin.5, nu sunt obiecţii. Unanimitate. La alin.6, nu sunt, unanimitate. La alin.7, nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.43 în ansamblu. Sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Aprobat cu majoritate de voturi, respectiv 131. Art.44 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.45 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.46 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.47 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.48 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.49 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.50 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.51 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.52 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.53 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.54 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.55 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Art.56 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 3-a în ansamblu. Cine este pentru? 133 voturi. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 133 voturi pentru, 2 împotrivă şi 1 abţinere, Secţiunea a 3-a a fost votată în unanimitate. Titlul Secţiunii a 4-a, "Dizolvarea consiliului local", adoptat. Pct.63 din raport, art.57. Nu sunt obiecţiuni, adoptat în unanimitate, aceasta însemnând alin.1 în formularea comisiei, următoarele două în formularea comisiei, alin. 4 în formularea Camerei şi alin. 5 în formularea Senatului. Art.58 - nu sunt obiecţii, adoptat în unanimitate. Stimaţi colegi, Vă reamintesc că acolo unde nu sunt obiecţiuni, adoptăm punctul de vedere al comisiei. Secţiunea a 4-a, în ansamblu, o supun votului dumneavoastră. 133 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 133 voturi pentru, titlul Secţiunii a 4-a a fost adoptat. Dacă la titlul Secţiunii a 5-a sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat. Art.59 - nu sunt obiecţii, adoptat. Art.60 - nu sunt obiecţii, adoptat. Secţiunea a 5-a în ansamblu. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Capitolul II, în ansamblu, îl supun votului dumneavoastră. Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Cu 133 voturi pentru, a fost adoptat. Dacă la titlul Capitolului III sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. Trecem la art.61. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat. Domnul Dan Simedru. La art. 61? Aţi avut un amendament respins. Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor şi doamnelor deputaţi, Eu vă dau citire art.61 în forma în care am propus-o: "Comunele şi oraşele au câte un primar şi un număr de viceprimari - nu varianta iniţială a Guvernului, un viceprimar - şi un număr de viceprimari aleşi în condiţiile legii". Până la 3000 de locuitori am propus să existe un viceprimar neretribuit, onorific; între 3000 şi 5000 de locuitori, de asemenea, poate să fie onorific sau retribuţie o jumătate de normă; între 5000 şi 100.000 de locuitori să fie un viceprimar; între 100.000 şi 300.000 doi viceprimari şi peste 300.000, trei viceprimari. Având în vedere că principala sursă de finanţare a comunelor mici sunt impozitele şi taxele locale care sunt insuficiente de multe ori pentru salariile angajaţilor primăriei, nemaipunându-se problema investiţiilor şi reparaţiilor, consider că este suficient ca primarul să fie salariat al primăriei alături de ceilalţi funcţionari. Întăresc această propunere prin faptul că la primăriile comunale, în general, nu există atât de multe probleme de rezolvat încât să justifice un viceprimar permanent, amintind că în marea majoritate a ţărilor occidentale, chiar şi primarii de comune sunt onorifici, primind doar indemnizaţie de primar. Viceprimarul onorific va avea totuşi un venit din indemnizaţia de consilier. De asemenea, am prevăzut că la oraşele mari, unde gradul de complexitate a administrării creşte simţitor, am propus, în funcţie de mărimea oraşelor, un număr de doi, respectiv trei viceprimari pentru municipii cu peste 300.000 de locuitori. Fac precizarea că numărul de viceprimari să fie stabilit în funcţie de mărimea oraşelor şi nu pe criteriul administrativ, dacă este sau nu reşedinţă de judeţ, cum este prevăzut actualmente în lege. Consider că prin acest amendament se vor face economii la bugetele locale, va putea fi redistribuită o sumă importantă, pentru că este vorba de mii de comune, pentru ca o comună mică, de exemplu, să folosească în mod eficient în folosul comunităţii aceşti bani care dacă nu, s-ar fi dus în salarii. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule Dan Simedru. Din partea comisiei. |
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Am să încerc să iau pe rând propunerile făcute de către domnul coleg. În primul rând, prin organigrama fiecărei primării, în fiecare consiliu local, prin împărţirea atribuţiilor, nu neapărat trebuie să se ajungă la viceprimari, ci directorii care vor fi în primăriile respective sau la consiliile locale se vor achita de sarcini în felul în care se vor hotărî în consiliul local. În al doilea lucru, primarul, viceprimarul onorific dacă nu este plătit, nu poţi să-l iei la răspundere, cred eu şi deci, ar fi o funcţie care nu şi-ar găsi rostul. Sunt anumite activităţi sau anumite sarcini ale primarului pe care nu le poate delega, aşa după cum ştiţi. Iar la municipiile, reşedinţă de judeţ, doi viceprimari, cred că este de-a dreptul suficient şi aşa după cum, cel puţin în ultimele 6-7 luni de zile s-a verificat şi în practică, cred că este o soluţie, la ora actuală, cea mai bine aleasă. Ţinând cont de aceste considerente, domnule preşedinte, noi, comisia, susţinem propunerea făcută în raport. |
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului mai doreşte să completeze? Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur, soluţia care s-a propus este interesantă şi o putem aborda pentru viitor şi cu primarul onorific şi cu numărul de viceprimari în raport de numărul de locuitori, însă la acest număr de locuitori cred că trebuie să mai adăugăm şi alte criterii, de pildă, suprafaţa unei comune. Vă dau exemple din Munţii Apuseni sau din altă parte, unde 10.000 de locuitori sunt răspândiţi în 20 de sate, care se întind pe o suprafaţă de 30-40-50 km; sau complexitatea activităţilor dintr-o comună sau alta. Deci, această chestiune noi o reţinem şi o vom trata cu atenţie pentru viitor atunci când vom veni cu proiectul de Cod administrativ care va cuprinde într-un capitol distinct şi Legea administraţiei publice locale şi susţin în continuare propunerea făcută de comisia de specialitate a Camerei. Mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, amintindu-vă că textul, oricum, mai urmează să fie discutat la mediere, supun votului dumneavoastră formula propusă de către comisie. Cine este pentru? 110 voturi pentru. Împotrivă? 10 voturi contra. Abţineri? Nu sunt. Cu 110 voturi pentru, 10 voturi contra alin.1 al art.61 a fost votat în formularea comisiei. La alin.2, 3, 4 nu sunt observaţii, cele trei amendamente au fost adoptate în unanimitate. Art.61 în ansamblu. Supun votului dumneavoastră art.61 în ansamblu. 110 voturi pentru. Contra? Nu sunt. Abţineri? 10 abţineri. Cu 110 voturi pentru şi 10 abţineri, art.61 este adoptat în unanimitate. La art.62 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.63 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.64 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.65 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.66 nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. La art.67, domnul Simedru. Primele două alineate de la art.67, neavând obiecţii, votate în unanimitate. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor şi doamnelor deputaţi, La art.67 alin.3 propun următoarea formă: "Eşarfa va fi purtată în mod obligatoriu la solemnităţi, recepţii, - este vorba de eşarfa tricoloră - ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. şi aici vine amendamentul meu: "nerespectarea acestei obligaţii duce la încetarea mandatului primarului sau a celui care a fost delegat". Am depus acest amendament, ştiu la fel de bine ca şi dumneavoastră că există multe situaţii când această prevedere obligatorie nu este respectată fără să existe nici un fel de sancţiune. Amendamentul meu vrea să sublinieze două lucruri: sancţiunea pentru cel ce nu respectă obligaţia prevăzută prin lege, pentru că legea nu spune că purtarea eşarfei este obligatorie, deci, va trebui să fie sancţionat şi eu consider că va trebui să preţuim şi noi mai mult steagul tricolor şi fac comparaţie cu Statele Unite ale Americii care-şi promovează interesele naţionale, uneori în exces pe toate tricourile, ambalajele de plastic, etc., punându-şi cu mândrie steagul naţional. Eu consider că totuşi este o treabă serioasă, iar cel care, în momentele de solemnitate nu poartă eşarfa tricoloră, să fie sancţionat ca atare. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Comisia. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum am motivat şi în raport, mi s-a părut propunerea făcută de către coleg destul de dură sau de excesivă să zic. La art.70 alin.2 se spune clar: condiţiile în care poate fi demis primarul. Noi considerăm că dacă dânsul crede că la art.70 poate să completeze cu acest caz, propunerea dânsului o să o discutăm la articolul respectiv, aici eu propun totuşi să rămână propunerea făcută de către comisie, deci, nu se consideră mandatul primarului care nu poartă eşarfă că s-a terminat în asemenea condiţii. Deci, eu propun să rămânem pe varianta comisiei. Sigur, dacă la art.70 alin.2, domnul coleg va vrea să mai facă o intervenţie, o discutăm atunci. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Reprezentantul Guvernului dacă are ceva de spus. Deci este de acord cu explicaţiile date de către comisie. Supun votului dumneavoastră art.67 în întregime. Cine este pentru? 110. Împotrivă sunt? 12 împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 110 voturi pentru, 12 contra şi 2 abţineri art.67 a fost votat. Art.68 - nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. Art.69 - nu sunt obiecţii, votat în unanimitate. Art.70 - nu sunt obiecţii, votat. Art.71 - nu sunt obiecţii, votat. Art.72 - nu sunt obiecţii, votat. Vă rog. Domnule Simedru, să precizaţi la ce alineat aveţi a interveni. |
|
Având în vedere propunerea domnului vicepreşedinte al comisiei, domnul Bara, eu propun ca sancţiune la primar să fie inclusiv atunci când nu poartă drapelul în condiţiile prevăzute la art.67. |
|
Din partea comisiei? |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Din câte cunosc, şi mulţi dintre dumneavoastră au experienţă în administraţia publică, formularea acestui text, aşa cum s-a regăsit în legea iniţială, aş formula de maniera aceasta - ne-a dat mult de furcă, vizavi de acele situaţii când mandatul unui primar încetează de drept. Şi mai ales acele situaţii care nu se referă la demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, ci la acele situaţii când se pune în discuţie fapte ale primarului care sunt de asemenea gravitate încât să ducă la pierderea acestui mandat. În seria succesivă a modificărilor care s-au făcut la legea iniţială, la Legea nr.69/1991, acest cadru a fost, eu aş spune, într-o continuă îmbunătăţire. Şi eu găsesc că aceste cazuri înşirate, de la lit.a) până la lit.j) în varianta comisiei noastre, un pic mai bine sistematizate, după părerea mea, decât în varianta Senatului, eu cred că sunt prevăzute toate acele situaţii în care o asemenea măsură se justifică. Trebuie să aveţi în vedere, printre altele, că încetarea de drept a mandatului înseamnă şi organizarea în unitatea administrativ-teritorială respectivă a unor alegeri parţiale de primari, cu nişte costuri care eu fac aceeaşi apreciere: într-un asemenea caz, încetarea mandatului reprezintă o sancţiune exagerată. Poate colegul nostru se gândeşte la o altă sancţiune, dar părerea mea este că încetarea mandatului - şi nu vreau aici să merg pe zone geografice, sau, aşa, mă rog, cum s-a încercat să se facă acest lucru, însă eu vreau să vă spun că am avut ocazia şi în alte zone ale ţării, chiar în Dobrogea, să văd că primarul n-a avut eşarfa, pentru că pur şi simplu şi-a uitat-o acasă. Şi atunci, îl demitem pe primar şi organizăm repede alegeri?! Mie mi se pare această sancţiune mult prea exagerată şi, în asemenea condiţii, comisia îşi menţine punctul de vedere. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru este de acord cu explicaţiile date de comisie. Domnul Simedru. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Renunţ la acest amendament, cu rugămintea ca domnul ministru al administraţiei publice locale, domnul Octav Cozmâncă, să găsească o variantă de act normativ prin care să reglementeze cu sancţiune această problemă. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. În consecinţă, retrăgându-şi amendamentul, nu mai sunt obiecţii la art.72, care este votat în unanimitate. Art.73. Nu sunt obiecţii; votat. Art.74. Nu sunt obiecţii; votat. Art.75. Nu sunt obiecţii; votat. Art.76. Nu sunt obiecţii; votat. Art.77. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.78. Votat în unanimitate. Art.79. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.80. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.81. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.82. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Captolul III. Neavând secţiune, supun votului dumneavoastră Capitolul III în ansamblu. Cine este pentru? 117 voturi. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Cu 117 voturi pentru, Capitolul III a fost votat. Titlul Capitolului IV. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Titlul Secţiunii 1: "Secretarul". Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.83. Nu sunt obiecţii; votat. Art.84. Nu sunt obiecţii; votat. Art.85. Nu sunt obiecţii. A fost votat în unanimitate, cu toate literele sale. La art.86. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Secţiunea 1, în ansamblu. Voturi pentru Secţiunea 1? 117. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul Secţiunii a 2-a: "Serviciile publice ale comunei, ale oraşului şi aparatul propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale". Adoptat. Art.87. Adoptat. Art.88. Adoptat. Art.89. Adoptat. Art.90. Adoptat. Art.91. Adoptat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 2-a, în ansamblu. 118 voturi pentru. Contra? Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Capitolul IV, în ansamblu. Voturi pentru? 118. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Titlul Capitolului V: "Administraţia publică a municipiului Bucureşti". Nu sunt observaţii. Votat. Art.92. Nu sunt obiecţii; votat. Art.93. Nu sunt obiecţii; votat. Art.94. Nu sunt obiecţii; votat. Art.95. Nu sunt obiecţii; votat. Art.96. A fost votat în unanimitate. Art.97. Votat. Art.98. Votat. Art.99. Votat. Art.100. Votat. Supun votului dumneavoastră Capitolului V în ansamblu. Pentru? 118 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VI: "Consiliul judeţean". Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Adoptat. Secţiunea 1: "Constituirea şi componenţa consiliului judeţean". Nu sunt obiecţii; titlul votat. Art.101. Nu sunt obiecţii; votat. Art.102. Poftiţi, domnule Simedru. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am propus acest amendament, având în vedere textul iniţial de lege propus de Guvern, în care, de exemplu, pentru judeţe de până la 350 de mii de locuitori, numărul consilierilor judeţeni trebuia să fie de 21 şi aşa mai departe. În acest caz, numărul consilierilor faţă de numărul actual ar fi scăzut aproape la jumătate. Consider că în varianta aceasta propusă de Guvern, restrângerea consiliilor judeţene şi a Consiliului municipiului Bucureşti este nefiresc de mare şi, ca atare, dacă comisia propune varianta de reprezentare folosită la alegerile locale din 2000, îmi retrag amendamentul, dacă nu, îl voi menţine. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Dan Simedru. Comisia? Deci, comisia şi Guvernul îşi menţin punctul de vedere. Supun votului dumneavoastră art.102. Cine este pentru varianta comisiei? 105 voturi pentru. Împotrivă? 11 voturi contra. Abţineri? Nu sunt. Cu 105 voturi pentru, 11 contra, art.102 a fost votat. Art.103. Nu sunt obiecţii; votat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea 1. Cine este pentru Secţiunea 1? 117 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? două abţineri. Cu 117 voturi pentru, două abţineri, Secţiunea 1 a fost votată. Secţiunea a 2-a: "Atribuţiile consiliului judeţean". Titlul adoptat. Vă ascult, domnule deputat Ráduly. La art. 104 suntem. Poftiţi. Domnul deputat Ráduly Róbert. La ce literă? |
|
La lit.s). Deci, până la lit.s), art.104 se consideră votat. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aş dori să observaţi că la nr.crt. 51, art.38 alin.2 lit.t) am mers pe varianta Senatului în legătură cu cine acordă denumirile de străzi, de pieţe şi aşa mai departe şi le-am trecut în atribuţia consiliilor locale. În concordanţă cu această decizie, această hotărâre pe care am luat-o mai devreme, trebuie să corelăm aici, la lit.s), textul. Şi, drept urmare, trebuie să mergem pe varianta Senatului. Vă mulţumesc. |
|
Comisia şi iniţiatorul sunt de acord. Având în vedere că este nevoie de o corelare cu ceea ce s-a votat deja, supun întâi votului lit.s) în varianta Senatului. Cine este pentru? 118 voturi pentru. Sunt voturi contra? Nu. Abţineri? Nu. Cu 118 voturi pentru, lit.s) a fost adoptată cu acest cvorum. De la lit.ş) până la alin.2? Nu sunt. Adoptate. Supun votului dumneavoastră art.104, în ansamblu. Cine este pentru? 118 voturi. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 2-a, în ansamblu. Cine este pentru? 119 pentru. Sunt abţineri? Nu. Voturi contra? Nu. Supun atenţiei dumneavoastră titlul Secţiunii a 3-a. A fost adoptat în unanimitate. Art.105. Nu sunt intervenţii. A fost adoptat în unanimitate. Art.106. Adoptat, nefiind intervenţii. Art.107. Nefiind intervenţii, a fost votat în unanimitate. Art.108. A fost adoptat în unanimitate. Art.109. Adoptat. Art.110. Adoptat. Art.111. Adoptat. Art.112. Adoptat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 3-a, în ansamblu. Cine este pentru? 117 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Titlul Secţiunii a 4-a. Adoptat. Art.113. Domnul deputat Simedru. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Amendamentul a fost făcut la textul iniţial al Guvernului, care prevedea doar funcţia de preşedinte şi un vicepreşedinte. Vreau să vă spun că voi renunţa la amendament, numai dacă va fi luată în considerare varianta comisiei, şi nu varianta Senatului. Vă mulţumesc. |
|
Comisia? Nefiind obiecţiuni la textul Camerei, adoptăm varianta comisiei. Art.114. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate. Art.115. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.116. Nu sunt obiecţiuni. A fost adoptat în unanimitate, cu toate literele sale, până la lit.r). Art.117. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.118. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.119. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.120. Nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 3-a, în ansamblu. Cine este pentru? 115 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Capitolul VI, în ansamblu. Cine este pentru? 116. Sunt voturi împotrivă? Abţineri? Nu. Titlul Capitolului VII: "Bunuri, lucrări publice". Nu sunt obiecţiuni. Adoptat. Titlul Secţiunii 1: "Administrarea bunurilor". Nu sunt obiecţii. Adoptat. Art.121. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.122. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.123. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.124. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.125. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.126. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Supun votului dumneavoastră, în ansamblu, Secţiunea 1. Cine este pentru? 115 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Titlul Secţiunii a 2-a. Adoptat. Art.127. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.128. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.129. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Supun votului dumneavoastră Secţiunea a 2-a, în ansamblu. Cine este pentru? 114 voturi. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 114 voturi, a fost votat. Supun votului dumneavoastră Capitolului VII, în ansamblu. Cine este pentru? 114 voturi pentru. Abţineri? Contra? Nu sunt. Titlul VIII. Rog comisia să se pronunţe dacă sunt probleme cu privire la titlul Capitolului VIII. Domnul deputat Kovács. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La titlul Cap.VIII noi optăm pentru varianta Senatului, deci titlul "Prefectul", şi renunţăm la titlul dat de comisia din legislatura trecută - "Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi autorităţile administraţiei publice centrale". Titlul "Prefectul" ni se pare mult mai corect. Este o referire chiar la prevederi constituţionale. |
|
Vă mulţumesc. Sunteţi de acord. În raport cu poziţia actuală a comisiei, supun votului dumneavoastră titlul Capitolului VIII, în varianta Senatului. Cine este pentru? 113 voturi pentru. Împotrivă? Sunt abţineri? Nu sunt. Titlul Secţiunii 1. Adoptat în formularea Senatului. Art.130. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.131. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.132. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.133. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.134. Nu sunt obiecţiuni; adoptat. Art.135. Vă rog să vă prezentaţi, domnule deputat, pentru stenogramă. |
|
Sunt deputatul Grădinaru. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege a început să fie dezbătut în vechea legislatură de două comisii: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia administrativă. Comisia administrativă a făcut un preraport şi trebuia să ne punem de acord, cele două comisii, eu atunci eram secretarul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu privire la acest raport. Au fost multe puncte divergente, printre care şi acest articol, pentru că, după cum observaţi, în alin.2 al acestui articol se dă atribuţiuni practic judecătoreşti prefectului. Prefectul nu poate să constate nulitatea unui act juridic. Ştiţi şi dumneavoastră că o poate constata numai instanţa de judecată. Deci propunerea este ca art.135 să rămână în varianta Senatului, nu în varianta Comisiei administrative. |
|
Din partea comisiei? |
|
Varianta Senatului. |
|
Supun votului dumneavoastră textul în varianta Senatului. Cine este pentru? 108 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Textul a fost votat în unanimitate. Rugăm reprezentantul comisiei să facă precizarea corectă asupra ordinii alineatelor în text. Domnul deputat Kovács. |
|
Domnule preşedinte, Ne-am pus de acord şi cu reprezentanţii Guvernului. Practic, în cazul în care am adoptat alin.1 şi alin.2 ale Senatului, cele două texte au fluenţă, se completează reciproc şi, în această situaţie, alin.1, alin.2 şi inclusiv alin.21, text nou al comisiei, nu-şi mai au rostul. Deci rămânem numai pe alin.1 şi alin.2 în forma prevăzută de Senat, pentru că este superfluă, nu mai are nici un sens. |
|
Dacă s-a votat textul în varianta Senatului, deci alin.1 şi alin.2, toate celelalte ... Să supunem la vot eliminarea, pentru bună regulă, a alin.21 din art.135. Cine este pentru? 106 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Am efectuat votul pentru alin.1 şi alin.2, nu le mai votăm încă o dată, reţinând pentru stenogramă că a fost votat art.135 în formularea Senatului - art.135 alin.1 şi 2. Art.136. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.137. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.138. Sunt obiecţiuni? Vă rog. Rog să vă prezentaţi. |
|
Sunt deputatul Kerekes Károly. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art.138, am impresia că nu mai putem folosi terminologia "Ministerul Funcţiei Publice". |
|
Stimate domnule deputat, am mai făcut precizarea că în ceea ce priveşte denumirile autorităţilor, acestea se înlocuiesc automat, potrivit tehnicii legislative. La art.138, nefiind obiecţiuni, se consideră votat în unanimitate. Art.139. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.140. A fost votat în unanimitate Art.141. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.142. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.143. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Art.144. Nu sunt obiecţii; votat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră Secţiunea 1, în totalitate. Cine este pentru? 107 voturi pentru. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Secţiunea I-a a fost votată cu 107 voturi pentru. Titlul Secţiunii a 2-a. Poftiţi, domnule deputat. Vă rog să vă prezentaţi. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Marineci mă numesc. Vă rog să-mi permiteţi o intervenţie la această secţiune, întrucât amendamentele mele vizau art.145 până la art.148 şi vizau eliminarea acestor articole, pentru că eu am considerat că acest Comitet consultativ teritorial este un organism inutil şi vreau să dau posibilitatea comisiei de mediere ca în propunerea care se va face acolo să se meargă pe actuala configuraţie a Legii administraţiei publice, respectiv pe menţinerea Comisiei administrative, care eu cred că este un organism mult mai lucrativ şi care dă posibilitatea prefectului şi tuturor ministerelor să lucreze direct cu serviciile descentralizate. Vă mulţumesc. |
|
Propuneţi ce facem cu titlul, întâi. Da. Propuneţi eliminarea în întregime a Secţiunii a 2-a? |
|
Eu am propus eliminarea tuturor articolelor şi a titlului, urmând ca ulterior să se adapteze titlul cu ceea va apare aici. |
|
Am înţeles. Comisia? Vă rog să precizaţi, în raport nu apare nimic din partea comisiei, asta însemnând că se supun la vot textele Senatului. În textul raportului meu nu există punctul de vedere al comisiei, deci care să se constituie în amendament. Precizaţi dacă sunteţi de acord cu ce s-a propus. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Da, comisia este de acord cu propunerea făcută,urmând ca, sigur, delegaţia permanentă sau delegaţia actuală care există la nivelul prefecturii să-şi... având şi atribuţii mai multe decât acest comitet consultativ şi noi suntem de acord, comisia, cu propunerea făcută. Propun să se elimine de la art.145 până la art.148 inclusiv. |
|
Vă mulţumesc. Reprezentantul Guvernului? |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi susţinem acest punct de vedere exprimat de domnul deputat Marineci şi susţinut şi de comisie, întrucât prin această formulă care a fost propusă de către Senat, practic se limitează posibilitatea şefilor serviciilor publice descentralizate să participe la aceste reuniuni, sigur, consultative, dar extrem de importante în procesul de elaborare a deciziilor la nivel de judeţ şi mai ales a programelor de dezvoltare economică şi socială a judeţelor pe perioada unui număr de ani, 4 ani sau în fiecare an. De aceea, credem că formularea care a funcţionat până în momentul de faţă în Legea nr.69 Secţiunea a 2-a, Comisia administrativă, începând cu art.116, îşi are valabilitatea. La comisia de mediere, poate este normal, firesc, să adăugăm şi membrii ai Comisiei administrative, subprefectul, vicepreşedinţii consiliului judeţean, secretarul general al prefecturii şi secretarul general al judeţului pentru a cuprinde toţi factorii implicaţi la nivelul judeţului în activităţile judeţene şi locale. De aceea, susţinem acest punct de vedere al comisiei şi preluarea din Legea nr.69, cu modificările ulterioare, a acestei Secţiuni a 2-a referitoare la Comisia administrativă. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.145 din proiectul de lege. Cine este pentru? 108 voturi pentru eliminare. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.146 din text. Cine este pentru? 108 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.147. Cine este pentru? 108 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.148. Cine este pentru? Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În consecinţa celor votate, supun totuşi votului dumneavoastră şi eliminarea Secţiunii a 2-a, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 107 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Trecem la Secţiunea a 3-a. Titlul. Sunt obiecţii? Nu sunt. Urmează să fie renumerotată această secţiune în Secţiunea a 2-a. La art.149 nu sunt obiecţii. Votat în unanimitate. Revenim la Secţiunea a 3-a. Această secţiune ar intra în legea de reorganizare a ministerului. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.149. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 107 pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.150. Propun eliminarea acestui articol. Cine este pentru? Vă mulţumesc. 107 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.151. 107 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră eliminarea Secţiunii a 3-a, în ansamblu. Cine este pentru? 107 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Supun votului Capitolul VIII, în ansamblu. Cine este pentru? 107 voturi pentru. Voturi împotrivă? Abţineri? Capitolul IX, titlul. Unanimitate. La art.152? Nu sunt observaţii. A fost adoptat în unanimitate. La art.153? Se votează în unanimitate eliminarea, potrivit propunerii comisiei. Deci 153 a fost eliminat. Actualul art.154. Nu sunt. Votat în unanimitate. Art.155. Votat în unanimitate. Art.156. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Domnul Gaspar, intervenţie la art.156. |
|
La art.155, 157 şi chiar la art.158, textele trebuie eliminate pentru a se putea ajunge la o corelare cu reglementările care au fost adoptate în ultimul timp şi se va merge la Comisia de mediere, urmând ca textele finale care vor fi supuse spre adoptare să se regăsească în raportul comisiei de mediere. |
|
Vă mulţumesc. Comisia? Supun votului dumneavoastră eliminarea art.155,156... Domnule deputat Gaspar, de unde începem propunerea de eliminare? |
|
Este vorba de art.155, 157, 158... |
|
Dar art.156? |
|
Art.156 rămâne. Art.157 se elimină, la fel art.158. |
|
Bun. Supun votului dumneavoastră eliminarea art.155. Cine este pentru? 106 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 106 voturi pentru, textul art.155 a fost eliminat. Textul art.156 a fost votat. Nu s-au formulat obiecţiuni. Supun votului dumneavoastră de eliminare a art.157. Cine este pentru? 104 voturi pentru. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.158. Cine este pentru eliminare? 106 pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu 106 voturi pentru art.158 a fost eliminat. Doriţi să interveniţi la art.159? Domnule ministru Gaspar, poftiţi. |
|
Vorbesc în calitate de deputat, domnule preşedinte. Propun şi eliminarea art.159 deoarece normele care sunt cuprinse aici nu mai sunt actuale, ele se refereau la data când s-ar fi organizat alegerile noi. Or, alegerile deja au fost organizate, astfel încât textul nu mai are nici un fel de relevanţă juridică. |
|
În consecinţă, propuneţi eliminarea lui? |
|
Se propune eliminarea. |
|
Pentru stenogramă, vă rog să reţineţi, domnul deputat Gaspar propune eliminarea art.159. Comisia? Comisia este de acord. Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.159 din lege. Cine este pentru? 104 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Textul art.159 a fost eliminat cu 104 voturi pentru. Art.160 care este şi ultimul articol al legii. Sunt obiecţiuni? Nu sunt. A fost votat în unanimitate. Cu aceasta supun votului dumneavoastră Capitolul IX, în ansamblu. Cine este pentru? 104 voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc foarte mult pentru colaborarea dumneavoastră. Vă anunţ că votul final la această lege va fi mâine, la ora 10. Vă amintesc că intrăm acum în pauză cu o jumătate de oră mai devreme, ca să puteţi mânca, până la ora 14. Ne revedem la ora 14 pentru a continua programul. Vom continua cu dezbaterea proiectelor de legi prevăzute la ordinea de zi şi în program la ora 14. |
|
Pauză |
