Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 10 aprilie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 10 aprilie 2001 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 10 aprilie 2001
| 1. | Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2001 (art.21 alin3; art.25 - art.52 alin. 1.) | ||||
|
Şedinţa a început la ora 9,40. Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnii Nicolae Paul Anton Păcuraru, secretar al Senatului, şi Ion Mihai Năstase, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. |
|
Stimaţi colegi, Vă propun să începem şedinţa noastră comună. Permiteţi-mi să vă anunţ că din totalul de 485 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 383. 102 colegi sunt absenţi şi o parte din ei participă la diferite acţiuni parlamentare în exteriorul României. Deci reluăm dezbaterile la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001. Vă amintesc că, în cursul zilei de ieri, s-a sărit peste art.21 alin.3, solicitându-se un raport suplimentar din partea Comisiilor reunite de buget-finanţe. Deci reluăm dezbaterile asupra art.21 alin.3. Dau cuvântul domnului preşedinte Florin Georgescu, pentru a prezenta raportul suplimentar al celor două comisii. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Este în curs de multiplicare şi distribuire către colegii parlamentari senatori şi deputaţi acest raport care a fost aprobat în această dimineaţă de Comisiile reunite de buget, finanţe, bănci ale celor două Camere. Practic, s-a reiterat textul art.6 din Ordonanţa nr.59/1997 (reţineţi: din 1997), ordonanţă care spunea clar că anual se stabileşte, prin Legea bugetului de stat, un plafon anumit pentru activităţile din domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării, în limita căruia se pot contracta, angaja, în cadrul programelor multianuale, cheltuieli de această natură. Formularea iniţială din textul legii fiind incompletă, nefericită, am venit cu această adăugire în care s-a specificat foarte clar că, în afara sumelor din bugetul pe acest an, prevăzute cu această destinaţie, pe perioada 2002 2004, se pot angaja sume până la un nivel anual de 800 de miliarde care să fie destinate finanţării multianuale a programelor de cercetare dezvoltare. Raportul a fost întocmit pe baza votului unanim exprimat de către membrii celor două comisii, în aşa fel încât vă propun dumneavoastră votarea amendamentului la art.21 alin.3. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Dacă-mi permiteţi să vă citesc alin.3 de la art.21 care asigură concordanţa cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.59/1997, în redactarea adoptată de cele două Comisii de buget-finanţe: "Ministerul Educaţiei şi Cercetării este autorizat, conform art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.59/1997, cu privire la finanţarea în sistem descentralizat în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării ca, în afara sumelor prevăzute pentru anul 2001, să angajeze, pentru anul 2002 2004, sume de până la 800 de miliarde lei anual în vederea finanţării multianuale a programelor de cercetare dezvoltare şi stimulare a inovării cuprinse în Planul naţional de cercetare dezvoltare şi inovare". Acesta este textul pe care vi-l propun cele două Comisii de buget-finanţe. Dacă sunt observaţii la acest text. Nu sunt observaţii. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Cu regret, vă anunţ că în sală sunt doar 219 parlamentari, nu avem cvorum. Vă rugăm să aveţi bunăvoinţa ca să ne desfăşurăm lucrările în mod regulamentar, adică în existenţa cvorumului. (Rumoare în Grupul PDSR) |
|
Stimate coleg, Probabil că dumneavoastră nu aţi observat că noi am produs modificări în Regulamentul Camerei şi Senatului. Vă rog să citiţi Regulamentul şedinţelor comune. Domnule deputat Gaspar, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş ruga pe domnul deputat Puiu Haşotti să ne spună dânsul care trebuie să fie cvorumul pentru a putea lucra în plenul celor două Camere şi care este textul din Regulamentul şedinţelor comune care indică acest cvorum, după care să putem să discutăm. |
|
Vă ascultăm, domnule Haşotti. Domnul deputat Haşotti. |
|
Art.39! |
|
Citiţi-l! Domnule Haşotti, vă rog să-l citiţi! (Rumoare în sală) |
|
"În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţele comune, adoptă legi, hotărâri sau moţiuni, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului". |
|
Stimate coleg, Este vorba de votul final pe lege, şi unde aveţi perfectă dreptate. Separat de acest lucru, ştiţi foarte bine că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, la legi ordinare, pe articole, nu este necesar cvorumul, iar la Senat, cvorumul este de o treime. Deci, în ambele situaţii, ne încadrăm în prevederile regulamentare. Dacă domnul deputat Gaspar doreşte să adauge ceva. |
|
Domnule preşedinte, În Regulamentul şedinţelor comune, o să observăm că sunt două texte cu privire la cvorum: un text în care se dă posibilitatea liderilor de grupuri să ceară verificarea cvorumului, text care a fost anterior modificării regulamentelor celor două Camere, şi un text, art.39, care a fost citit aici de domnul deputat Puiu Haşotti, în legătură cu cvormul constituţional cu privire la adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor. Deci, textul din art.39 este corelat cu art.64 din Constituţie, unde se stabileşte cvorumul constituţional necesar ori de câte ori Camera Deputaţilor şi Senatul, separat sau împreună, adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, la vot final trebuie să fie prezenţi majoritatea deputaţilor şi senatorilor, ceea ce înseamnă 243. În cursul dezbaterilor care au loc cu privire la articole, sunt modificările care au fost aduse la cele două regulamente, ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Dezbaterile pe articole, la Camera Deputaţilor, nu necesită nici un cvorum. Se poate discuta, la Camera Deputaţilor, şi cu 3 deputaţi în sală. La Senat, discutarea pe articole se face în prezenţa a cel puţin o treime. Vreau să vă spun că pierdeţi din vedere, domnule deputat, că în Regulamentul şedinţelor comune avem un text final care spune că Regulamentul şedinţelor comune se completează cu Regulamentul Camerei şi al Senatului. Deci, în această situaţie, putem lua oricare din cele două Regulamente în legătură cu cvorumul necesar pentru dezbaterea pe articole. Domnul preşedinte de şedinţă, domnul senator Nicolae Văcăroiu, a invocat textul de la Senat, care sigur că poate fi luat în seamă, adică în sală să se găsească cel puţin o treime din cei 485, ceea ce înseamnă 162 de deputaţi şi senatori. |
|
Stimaţi colegi, În afară de aceasta, vreau să vă spun, deci trecând peste toate aceste justificări şi nu aveţi nici un argument să veniţi cu altceva, lucrurile sunt foarte clare... Nu v-am dat cuvântul, domnule vicepreşedinte! Vă rog frumos, când vă dau cuvântul, veniţi la microfon. (Se adresează domnului vicepreşedinte Ioan Andrei Chiliman care s-a îndreptat spre tribună) Deci vreau să repet, în afară de aceasta, vreau să vă spun că, în sală, avem peste 243 de senatori şi deputaţi. Deci nu aveţi nici un argument să mai trageţi de timp. Vă rog, domnule vicepreşedinte. |
|
Deci nu am intervenit ca să trag de timp... |
|
Aceasta faceţi! |
|
Vreau doar să vă spun că, acolo unde există prevederi clare, în Regulamentul şedinţelor comune, nu se mai completează cu prevederile din celelalte regulamente. Deci art.39 este un articol clar prevăzut în Regulamentul şedinţelor comune şi, ca atare, aici nu mai intervin celelalte regulamente, al Camerei şi al Senatului, care au fost modificate. Acesta al şedinţelor comune încă nu a fost modificat. În al doilea rând, vreau să-i aduc aminte domnului deputat Gaspar că a existat şi o hotărâre a Curţii Constituţionale referitoare la cvorumul şedinţelor acestora comune şi poate că ar trebui să ne amintim de acea hotărâre când vorbim de cvorum şi o să-l întreb pe domnul ministru Gaspar, care a invocat această hotărâre de câteva ori în mandatul precedent, dacă ea mai este valabilă sau nu. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule coleg. Stimaţi colegi, La alin.3 art.21 prezentat de cele două Comisii de buget-finanţe aveţi observaţii? (Rumoare în partea dreaptă a sălii) Nu v-am dat cuvântul! Vă rog frumos nu v-am dat cuvântul! La sfârşitul şedinţei de astăzi, vă dau drept la replică. Vă rog să luaţi loc! (Se adresează domnului deputat Puiu Haşotti care se îndreaptă spre tribună) Vă rog foarte mult să luaţi loc în bancă! (Aplauze în Grupul PDSR) Stimaţi colegi, Dacă aveţi observaţii la alin.3 art.21? (Domnul deputat Puiu Haşotti insistă) Vă dau la sfârşit drept de replică! Stimate coleg, e jenant! Vreau să vă spun că e jenant, e jenant. Vă rog frumos să mă înţelegeţi că e jenant. (Rumoare) Nu încalc nici un Regulament. (Vociferări, rumoare în Grupul PNL şi aplauze în Grupul PDSR) Stimaţi colegi, Cine este pentru alin.3 art.21, în formula redactată de Comisia buget-finanţe? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? (Agitaţie în partea dreaptă a sălii) Cu 27 de abţineri, deci cu majoritate largă, alin.3 art.21 a fost aprobat de către cele două Camere reunite. Supun votului dumneavoastră art.21, în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 29 de voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri, insuficient. Art.21 a fost aprobat de către Parlamentul României. Stimaţi colegi, Continuăm dezbaterile noastre la art.25. Vă rog, domnule deputat Tăriceanu. |
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ieri, în finalul şedinţei, cu toţii am ascultat un lung expozeu legat de acest articol, concluzia fiind spusă la sfârşitul intervenţiei de distinsul orator, lucru pe care aproape că nu mi-a venit să-l cred, şi anume că nu se doreşte trecerea în mod explicit a sumelor provenite din privatizare în buget, nu pentru alte raţiuni, decât pentru una simplă şi clară: ca, la sfârşitul acestui an, să nu poată să fie invocată de opoziţie nerealizarea sumelor prevăzute în buget provenite din privatizare. Cu toate că în acest an sunt prevăzute cel puţin două mari privatizări, şi este vorba, cred că în ordinea lor, de Combinatul ALRO Slatina şi al doilea este SIDEX-ul care, în mod normal, ar aduce la buget sume cu mult mai mari decât cele prevăzute de 350 de milioane de dolari, văd că există o oarecare obstinaţie în a nu se trece aceste sume. Mă văd obligat să reamintesc colegilor din PDSR că, la exerciţiul bugetar trecut, în momentul în care s-a dezbătut bugetul, a fost o cerere expresă a domniilor voastre ca aceste sume să figureze explicit în buget şi acest lucru a fost acceptat. Nu discutăm aici, nu face obiectul discuţiei destinaţia acestor sume, destinaţie prevăzută clar în Ordonanţa nr.38/2000. Aceste sume, aşa cum scrie în ordonanţă, sunt destinate reducerii soldului datoriei publice, răscumpărării titlurilor de stat. Deci aici nu avem nici un fel de obiecţii. Nu discutăm acest subiect. Problema este că această sumă trebuie să apară în mod transparent în buget, trebuie să existe un obiectiv pe care ni-l asumăm, pentru ca, la sfârşitul acestui an, să nu putem invoca faptul că anumite întreprinderi de stat nu au putut să fie privatizate pentru că sumele care au fost oferite au fost prea mici, pentru că noi nu avem obiectiv, ca principal obiectiv în privatizare, maximizarea sumelor obţinute din privatizare, ci transferul proprietăţii de la stat în sectorul privat, pentru a avea o mai bună gestiune economică a acestor întreprinderi. Aşa cum prea bine ştim cu toţii, întreprinderile de stat nu reuşesc să facă performanţă economică, nu reuşesc să fie profitabile, pentru că gestiunea statului a fost întotdeauna defectuoasă. De 10 ani de zile facem această experienţă şi cheltuim imens de mulţi bani şi văd că, din păcate, în ultima perioadă, s-a reluat acest gest şi acest ciclu de a aloca bani întreprinderilor de stat neprofitabile, în speranţa că ele vor putea fi repuse pe linia de plutire. Este un exerciţiu inutil care ne obligă la o concluzie, şi anume că singura măsură eficientă este privatizarea lor. Nu cred că cineva va putea invoca, ca un argument credibil, că nu s-a realizat suma de 8.000 de miliarde dacă privatizările se vor desfăşura într-un ritm care este normal şi firesc. Cred că trebuie, însă, în acelaşi timp, să existe o anumită responsabilitate şi o anumită motivaţie pentru a se atinge aceste obiective de privatizare, şi nu să căutăm toate formulele şi tertipurile posibile, tocmai pentru a justifica neprivatizarea. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai sunt intervenţii legate de acest art.25? Domnul deputat Florin Georgescu. |
|
Personal, mă bucur că domnul deputat antevorbitor a înţeles, până la urmă, mecanismul acesta între veniturile din privatizare, soldul datoriei publice şi cheltuielile bugetare cu dobânzile aferente datoriei publice, însă acum văd că dânsul şi grupul parlamentar din care face parte au transferat discuţia pe un alt plan, al transparenţei, al eficienţei sectorului de stat versus sector privat ş.a.m.d. Eu vreau să vă informez că, la 31 decembrie 2000, sectorul privat, pe care l-am susţinut în perioada guvernării 1993 1996 şi îl susţinem şi acum, deţine arierate şi pierderi la acelaşi nivel cu sectorul de stat şi acestea vor fi aduse la cunoştinţa opiniei publice în curând. Deci nu eficienţa utilizării în sectorul de stat este deficitară întotdeauna, este deficitară în unele cazuri, dar ALRO, de care aţi dat dumneavoastră exemplu aici, este o întreprindere foarte profitabilă. Noi nu o privatizăm pentru că e neprofitabilă şi să o transferăm în sector privat pentru a deveni profitabilă, noi o privatizăm pentru că ne trebuie venituri din privatizare, pentru că finanţatorii şi creditorii internaţionali, Banca Mondială ne obligă la acest demers, pentru că în economiile dezvoltate sectorul de stat deţine 40 50%, dar ei au de unde să-şi acopere deficitul extern al balanţei de plăţi. Noi nu avem şi atunci trebuie să ne vindem aceste întreprinderi, să le trecem în mâini private să aducem capital, capital străin în general, pentru a alimenta deficitul de capital din economie. Nu este vorba de lipsă de transparenţă, este vorba că aceste privatizări vor fi înscrise transparent în programul PESAL-2, care este un program de împrumut, de ajustare sectorială cu Banca Mondială, care va fi aprobat prin lege de către dumneavoastră, iar o eventuală nerealizare a acestui program va conduce sigur la implicaţii negative, lipsă de finanţare externă, mai multă inflaţie, deficit bugetar finanţat în condiţii de inflaţie mai ridicată ş.a.m.d. Deci nu este aici locul şi spaţiul pentru a se înscrie aceste sume, iar dacă se doreşte transparenţă ea va fi rezolvată, soluţionată prin studierea Acordului PESAL, care va fi în curând supus Parlamentului, şi, repet, nu putem să trecem o sumă globală, să ne angajăm că privatizăm de 11.000 de miliarde sau de 12.000 şi, după aceea, în ultimele zile ale lui decembrie, să fim obligaţi să vindem orice, la orice preţ, în orice condiţii, aşa cum s-a întâmplat la ROMTELECOM, pe care Partidul Naţional Liberal îl cunoaşte foarte bine (Aplauze în Grupul PDSR) şi după care a avut numeroase avantaje, între care şi cumpărările masive de autoturisme "Renault" şi "Citroen". Mulţumesc. (Aplauze în Grupul PDSR şi PRM) |
|
Domnul deputat Tăriceanu are cuvântul. |
|
Nu ţi-am pronunţat numele, domnule! |
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte, Mie îmi face plăcere, ori de câte ori îl ascult pe domnul Florin Georgescu, pentru că evită, cu multă abilitate, să dea răspunsurile la obiect. A făcut un lung discurs despre privatizare şi mă simt obligat să fac o observaţie. Privatizarea întreprinderilor nu se face după criteriul profitabile şi neprofitabile. Privatizarea, domnule preşedinte, se face pentru că statul nu are ce să caute ca agent economic. (Agitaţie, rumoare) În toată lumea, unde capitalismul guvernează, că vă place sau nu vă place, îmi pare foarte rău, (Vociferări) statul nu are ce să caute ca agent economic, domnilor! Aceasta este realitatea: menirea statului nu este să fie gestionar de întreprinderi, statul are altă menire. Dar, în sfârşit, eu vreau să reiterez cererea noastră ca veniturile din privatizare să fie trecute explicit în buget. Şi, domnule preşedinte, îmi rezerv dreptul de a vă cere, încă o dată, o intervenţie înainte de votul pe acest articol. Vă mulţumesc. (Rumoare în sală) |
|
Şi eu vă mulţumesc. Îmi cer scuze, că vă spun, domnule deputat, poate nu cunoaşteţi, în toate ţările din vestul Europei, se duce o bătălie pentru privatizare, dar, în toate aceste ţări, începând cu Franţa, Germania şi cu altele, sectorul de stat deţine peste 40% din economie. (Aplauze în Grupul PDSR) Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac două remarci. O primă remarcă se referă la faptul că anul trecut, în proiecţia Legii bugetului de stat, au fost cuprinse sumele din privatizare, precum şi destinaţia lor, ca urmare a faptului că, la momentul când se discuta Proiectul Legii bugetului de stat, nu era apărută Ordonanţa nr.38. În momentul când Ordonanţa nr.38 a apărut şi arată foarte clar care sunt destinaţiile acestor venituri din privatizări, automat, noi, în proiecţia bugetului pe anul în curs, am făcut calculele necesare şi, cu veniturile din privatizare prognozate pentru anul în curs, aşa cum am spus şi ieri, de circa 8.000 de miliarde şi cu venituri din recuperarea creanţelor, de aproximativ 2.500 de miliarde, am redus stocul datoriei publice interne. Reducând acest stoc al datoriei, în mod corespunzător, am redus şi cheltuielile cu dobânzile. Şi aş vrea să vă dau doar un exemplu: pe trimestrul I, anul acesta, am încasat deja 2.500 de miliarde din venituri din privatizare şi recuperări de creanţe, care au avut o consecinţă pozitivă asupra cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică de aproximativ 930 de miliarde de lei. În momentul în care aceste venituri din privatizare se vor realiza, în mod corespunzător, aceste cheltuieli cu dobânzile la datoria publică se vor diminua în mod corespunzător. Nu credem că este necesară menţinerea sau punerea acestor cifre în Proiectul Legii bugetului de stat, datorită faptului că ele, marea majoritate, se regăsesc în programele de privatizare încheiate cu diverşi finanţatori internaţionali, cum este Programul PSAL-1, cum este Programul PSAL-2, cum este Programul REEKOP, programe care sunt aprobate prin legi de către dumneavoastră. Mulţumesc. |
|
Vă rog, dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Deci, stimaţi colegi, supun aprobării dumneavoastră alin.1 de la art.25. Domnul Tăriceanu. |
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc să vă anunţ, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că, în cazul în care se refuză votarea propunerii noastre privind includerea, în mod explicit, în buget a veniturilor din privatizare, Grupul PNL părăseşte lucrările. (Aplauze în Grupurile PDSR şi PRM) |
|
Stimaţi colegi, Din partea Guvernului, mai doriţi să daţi alte explicaţii? (Se adresează domnului ministru Mihai Tănăsescu) Nu este cazul, da? Mai aveţi alte explicaţii de dat? Domnul deputat Florin Georgescu. |
|
Stimaţi colegi, Eu vreau să mai argumentez o dată pe fond asupra acestei chestiuni. Dacă un anumit grup parlamentar este hotărât să părăsească, la un moment dat, lucrările, fiţi siguri că, de astăzi şi până miercuri joi, când probabil că vom reuşi, cei care vrem să participăm în mod constructiv la dezbaterea şi aprobarea acestei legi, deci când va fi aprobat bugetul, dacă vor să plece, vor găsi un alt motiv. Diseară, la ora 6, mâine dimineaţă la ora 9, se găsesc destule motive: nu e lumina suficient de bună, (Aplauze în Grupul PDSR) sunt microfoanele prost reglate..., noi suntem siguri de chestia aceasta, nu e lume suficientă în sală, e prea multă lume în sală, cerem pauză de consultări... Deci aceasta nu e o problemă. Şi vor mai fi suficiente articole care nasc dezbateri, dar acesta este procesul democratic. Trebuie să înţelegeţi şi dumneavoastră, care sunteţi autodeclaraţi avocaţii şi apostolii democraţiei că mai puteţi să şi pierdeţi la vot. Deci acceptaţi, atunci când pierdeţi la vot, că atâta încredere v-a dat populaţia şi cu atâta încredere votaţi în Parlamentul României. (Aplauze în grupurile PDSR şi PRM) Dacă ar fi să părăsiţi sala de câte ori pierdeţi la vot, ar însemna că, în următorii 4 ani, din 10 în 10 minute, să părăsiţi sala! (Aplauze în grupurile PDSR şi PRM) Deci de ce nu pot fi trecute aceste sume, în mod explicit, în bugetul de stat? Pentru că ele nu pot fi cuantificate cu exactitate. Vom şti lista întreprinderilor care sunt privatizabile, în Programul PESAL-1, au rămas 64 de întreprinderi... Le vom privatiza pe toate, nu aveţi grijă că le ţinem la stat. Le dăm inclusiv lui domnul Patriciu, la ceilalţi colegi ai dumneavoastră, dacă au bani, să vină să le ia! (Aplauze în grupurile PDSR şi PRM) Cu mai puţine iertări, şi rescadenţări şi reeşalonări, cum au beneficiat până acum, dar, dacă vor avea suficienţi bani, prin investitorii autohtoni sau străini, să vină să le cumpere. Unu. 2. Vor fi înscrise în programul PSAL 2 care va fi aprobat în curând de către Parlament şi în celelalte programe anexe. Nu poţi să spui de acuma suma exactă, este o estimare, 11 mii de miliarde din privatizare şi, de la AVAB, pot să fie 12 mii de miliarde, pot să fie 9 mii de miliarde şi la rectificare, dacă sunt sume mai mari înseamnă că vor scădea în mod mai accelerat cheltuielile cu datoria publică, cu dobânzile, dacă vor fi venituri mai mici, nu pentru că nu există voinţă de privatizare cum ex ante vreţi să ne acuzaţi dumneavoastră şi nu aveţi argumente în acest sens, ci pentru că nu vor veni poate suficienţi investitori, nu vor fi elaborate toate procedurile. Deci, dacă vor fi venituri mai mici, vor creşte acele cheltuieli şi la rectificarea bugetului se va ajusta suma respectivă în corelaţie cu celelalte posturi bilanţiere. De ce trebuie să ne cramponăm de o anumită sumă? Vă ajută la ceva 11 mii de miliarde? Noi am declarat-o public, 11 mii de miliarde din privatizare şi din veniturile de la Oficiul de recuperare a creanţelor bancare. Presa este de faţă, preia cifra, o pune în ziare şi când vreţi dumneavoastră să ne criticaţi, veniţi cu ziarul aici, veniţi cu stenograma şi ne criticaţi, ne faceţi criticile necesare. Dacă nu realizăm 11 mii de miliarde este vreo sancţiune, are domnul ministru Stoica vreo prevedere legală ca să judece Guvernul pentru că nu a realizat 11 mii de miliarde, ci 10.895? Nu. Asta a vrut piaţa, asta a fost raportul cerere-ofertă pentru activele româneşti la un moment dat pe piaţă. Care este problema? Nu este nici o problemă legală şi financiară, este o problemă strict politică. Din punct de vedere politic, vă spunem că vrem privatizare, vă spunem că ne angajăm în faţa organismelor financiare să continuăm acest proces. România este obligată să privatizeze pentru că nu are capital şi, neavând capital, trebuie să aducă din afară şi capitalul poate veni ori prin investiţie directă dacă vine unul să facă o fabrică de la greenfield, cum se cheamă, de la pământ, de jos, sau cumpără una existentă, pentru că altfel stăm cu ele şi vom avea inflaţie nemărginită ş.a.m.d. Deci, vrem să facem privatizare şi înţelegem necesitatea obiectivă a acesteia. Să cuantificăm acuma o sumă este ca şi cum, am menţionat aseară, se planifică preţul; pot să am 10 întreprinderi cu 11 mii de miliarde înseamnă că la fiecare întreprindere trebuie să iau o sumă prestabilită, ceea ce nu se poate. Lăsaţi piaţa să funcţioneze, lăsaţi raportul cerere-ofertă să lucreze şi noi vă informăm dacă vreţi, trimestrial, asupra mersului acestui proces, asupra evoluţiei procesului de privatizare, deja AVAB-ul a dat astăzi un comunicat câte venituri a încasat pe trimestrul II, va da şi pe trimestrul I un comunicat, APAPS va comunica şi el veniturile respective şi dumneavoastră şi opinia publică veţi fi informaţi, dar să nu ne cramponăm de acest subiect, de această sumă prestabilită în buget, pentru că este antieconomic să prestabileşti un preţ, că noi aceasta am face, ştim câte privatizăm, stabilim suma, antestabilim preţul. Eu v-aş ruga să reveniţi la sentimente mai bune faţă de bugetul ţării, pentru că este o lucrare fundamentală care ea, însăşi va contribui la continuarea reformei, că reforma este un proces mai complex decât privatizarea şi sperăm că în articolele următoare să reveniţi la sentimente mai bune faţă de o lege care este fundamentală pentru stabilitatea internă a ţării şi pentru credibilitatea ei externă. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Stoica. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Întrucât mi s-a pomenit numele şi mi s-a pus o întrebare, trebuie să răspund şi în forma unui drept la replică, am fost întrebat dacă există o prevedere legală care să oblige Guvernul să evidenţieze veniturile din privatizare în mod clar în buget. Mi s-a mai spus că nu avem nevoie de o asemenea prevedere clară în buget, pentru că avem ziare şi dacă în ziare se menţionează obligaţia asumată astăzi de Guvern, este suficient. Nu ştiam că ţara este condusă prin texte de ziare, dacă PDSR înţelege ca de aici înainte să înlocuiască legea cu textele din ziar, atunci vom fi de acord cu asemenea propunere, dar atâta timp cât ţara este condusă de legi, atâta timp cât democraţia se bazează pe lege, câtă vreme predictibilitatea comportamentului Guvernului este determinată de prevederile clare din Legea bugetului şi execuţia bugetară se face pe baza Legii bugetului, nu putem accepta ideea ca veniturile din privatizare să fie evidenţiate doar în ziare. Iată de ce, insistăm ca aceste venituri să fie în mod clar prevăzute în buget cu destinaţia lor, aşa cum, de altfel, Guvernul şi-a asumat această obligaţie, dar numai prin ziare. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|
Domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Dincolo de expresiile specifice prietenului nostru, domnul Florin Georgescu, eu aş vrea să-i mulţumesc pentru că după câteva ore bune în care am asistat la un dialog al surzilor, în sfârşit, a dat un răspuns la ceea ce de fapt se întreba aici şi anume dacă se trec sau nu se trec sumele respective în buget. Până acuma, ministrul de finanţe şi toţi ceilalţi vorbitori ne-au explicat tot felul de alte lucruri cum se folosesc, cum se utilizează ş.a.m.d. şi nu ne-a spus de ce nu se trec în buget. Este primul răspuns de tipul acesta şi pentru aceasta îi mulţumesc, însă aş vrea ca să aplicăm o cutumă care a existat de fiecare dată în Parlament şi anume atunci când s-a pus problema părăsirii sălii de către unul din grupurile parlamentare să aibă loc o consultare a liderilor grupurilor parlameantare cu ministrul de finanţe. Vă mulţumesc. (Vociferări.) |
|
Domnul senator Radu Alexandru. |
|
Domnul Alexandru Radu Feldman: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să vă asigur, şi în mod special pe domnul deputat Florin Georgescu, că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu caută, sub nici un motiv, pretexte, motive pentru a părăsi sala. Am venit în sală, animaţi de o singură dorinţă, să ne putem aduce aportul la o discuţie responsabilă pentru bugetul ţării. Fac apel la dumneavoastră a nu transforma această discuţie extrem de importantă într-un spectacol dezagreabil. Fac apel la dumneavoastră a vă reaminti felul în care, de pe băncile Opoziţiei, până în noiembrie 2000, aţi înţeles să vă exercitaţi toate atributele unui partid de opoziţie. Nu facem nimic în plus. A fi acuzaţi în permanenţă de fariseism politic, a fi acuzaţi în permanenţă că nu facem decât să obstrucţionăm, înseamnă a ignora dreptul unui partid din opoziţie de a-şi onora statutul şi rolul pe care îl are. Acordaţi-ne elementara prezumţie de nevinovăţie, adresaţi-vă şi folosiţi faţă de noi limbajul pe care îl merităm şi vă asigurăm că dezbaterile se vor desfăşura în cele mai bune condiţii. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|
Domnul deputat Tăriceanu: |
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am ascultat explicaţiile domnului preşedinte al Comisiei de buget-finanţe, domnul Florin Georgescu şi, ca de cele mai multe ori, în ultima vreme, explicaţia nu a avut o legătură strânsă cu subiectul în cauză. Dânsul a făcut o lungă divagaţie, a vorbit şi a folosit termeni cred că necorespunzători - legaţi de rolul pe care l-ar fi avut PNL-ul în privatizarea ROMTELECOM-ului, ţin să-i readuc aminte că autoritatea de privatizare care a condus procesul de privatizare nu era condusă de PNL, aşa încât această apreciere este, cred că, absolut deplasată şi eu n-am vrut să facem o discuţie mai largă şi să vă reţin din timpul dumneavoastră pentru a putea invoca că facem numai obstrucţii, n-am făcut nici un moment, nici un fel de referire la modul în care au fost devalizate băncile până în 1996, drept pentru care toate sumele necesare acoperirii acestor pierderi uriaşe au trebuit să fie incluse la datoria publică, datorie pe care astăzi încercăm să o diminuăm cu sumele provenite din privatizare. Subiectul era cu totul altul şi vreau să revin la subiect. Cred că cererea noastră expresă nu face nimic altceva decât să demonstreze că noi susţinem şi cred că Guvernul, aşa cum a spus domnul Florin Georgescu, nu are nimic de obiectat, că privatizarea este un obiectiv pe care trebuie să ni-l asumăm pe deplin, ca atare, sumele trebuie să apară transparent, în buget nu cred că este nimic de ascuns, nu cred că dezbaterea şi discuţia şi angajamentele pot să treacă din cadrul legal la nivelul declaraţiilor publice preluate în ziare. Anunţata noastră decizie de a părăsi dezbaterea nu trebuie luată în derizoriu, aşa cum aţi făcut dumneavoastră, domnule Florin Georgescu. Nu ştiu dacă o să părăsim la fiecare 10 minute sala în următorii 4 ani. Dumneavoastră, când aţi fost în opoziţie, aţi uzat de această procedură atunci când aţi crezut că anumite chestiuni elementare nu sunt luate în mod serios în discuţie, aşa cum o facem noi acum. Credem că privatizarea este un obiectiv mult prea serios pentru a fi minimalizat în acest fel. Nu credem că este un efort de neconceput din partea Guvernului, nu credem că este un gest care nu-şi găseşte locul ca aceste sume să fie trecute în mod explicit în buget. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|
Domnul Nicolae Văcăroiu (la tribună): Dacă îmi permiteţi, câteva cuvinte doresc să spun. N-am dorit să iau cuvântul, dar văd că aici se doreşte să facem o istorie şi vreau să spun colegului meu că, dacă vorbim de devalizări de bănci, într-adevăr, ele s-au produs, dar s-au produs bine dirijate, după un scenariu, imediat după 1997. (Aplauze.) Aşa aţi desfiinţat BANCOREX-ul, una dintre cele mai puternice bănci din România, pe un scenariu bine pus la punct şi aţi reuşit, stimaţi colegi, după aceea, să vă recuperaţi banii, mergând prin AVAB şi prin alte societăţi, la o valoare de 10-20% din valoarea activului. În al doilea rând, stimaţi colegi, nu se înţelege un lucru. Sursele, partea de venituri a bugetului, trebuie să aibă în faţă o sursă cât de cât stabilă. Dacă luaţi anul 2000, o să observaţi că dumneavoastră aţi realizat cam jumătate din suma pe care aţi prevăzut-o în buget. De aici şi dificultăţile majore care au apărut ulterior în încadrarea în prevederile bugetare, fiind nevoiţi în ultimă instanţă să transferaţi o mare parte din plăţile pentru anul 2000 în anul 2001. În al doilea rând, nu se înţelege exact ordonanţa pe care dumneavoastră aţi dat-o în aprilie 2000 şi care prevedea în mod expres ca acel 80%, sursă provenită din privatizare, acea sumă este destinată diminuării datoriei externe, răscumpărarea dacă vreţi, a titlurilor de stat ale Ministerului de Finanţe. Deci, practic, sumele care vin din privatizare se duc direct în contul de trezorerie, atât cât se realizează ele şi diminuează acel stoc al datoriei publice interne. Nu este nimic complicat în aceasta. În al doilea rând, a include o sumă, s-a spus de atâtea ori, din privatizare, în mod distinct, pe partea de venituri a bugetului, nu are o bază reală şi nu putem trage poliţe în execuţia bugetului pe această sumă. Deci, nu este nimic de ascuns aici. S-a declarat oficial că această sumă din privatizarea anului 2001 se estimează la circa 8 mii de miliarde plus cele 2.500 de miliarde, dar este o estimare globală. Vreţi să vă reamintesc faptul că, spre exemplu, Petromidia s-a vândut pe nimic în loc să luăm un miliard şi ceva de dolari, cât are valoarea de piaţă acest combinat petrochimic, prin tot felul de combinaţii s-a plătit o sumă simbolică, care nu reprezintă nici 10% din valoarea de piaţă a combinatului? Ce sumă să o cuprindă pe partea de venituri a bugetului? Vreţi să vă dau alt exemplu cu ROMTELECOM-ul unde valoarea de piaţă era de minimum 2,5 miliarde de dolari, acel 37% şi s-a vândut de către dumneavoastră cu 300 de milioane de dolari? Cum să estimăm veniturile din privatizare, exceptând toate combinaţiile care se fac pentru fi vândute pe nimic aceste societăţi? Aceasta este problema de fond şi insistăm atât de mult pe o astfel de sumă. Vi s-a comunicat suma şi dumneavoastră puteţi interveni oricând faţă de aceşti 10.500 de miliarde şi să spuneţi: Guvernul nu şi-a realizat programul în ceea ce priveşte sursa din privatizare. Vă mulţumesc. (Aplauze.) Stimaţi colegi, suntem la art.25, alin.1. Domnul deputat Dan Constantinescu. |
|
Domnule preşedinte, nu aş vrea să cad în derizoriu şi să accentuez diversele aspecte colaterale ale discuţiei, pentru că eu nu-mi permit spre exemplu să vorbesc despre valori de piaţă, stabilite de altcineva în afara tranzacţiilor. Dacă insistăm atât de mult asupra trecerii acestor sume în bugetul statului este pentru că trebuie să o spunem, deja legea, mai precis Ordonanţa 38, a început să fie încălcată. În concret, Autoritatea pentru Privatizare, în loc să verse direct la Trezoreria statului aceste sume, aşa cum se tot afirmă, garantează cu aceste sume prin depozite colaterale cu dobânzi ridicole de 3% la EXIMBANK, împrumuturi pentru societăţi asupra revenirii cărora în patrimoniul APAPS avem mari incertitudini şi probabil că şi dumneavoastră. Este o subvenţie de stat mascată, este tot ceea ce doriţi dumneavoastră, dar nu şi respectarea unor principii economice. Acesta este raţionamentul pentru a întări respectarea legii, pentru care noi dorim să fie incluse aceste sume în bugetul de stat. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, eu cred că s-a spus totul despre alin.1 la art.25, deci, chiar mai mult decât poate era necesar. În consecinţă, vă propun sistarea discuţiilor la acest alineat. Cine este pentru? |
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu (din sală): O chestiune de procedură! |
|
Suntem în timpul votului, domnule deputat. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Deci, s-au sistat discuţiile la acest alineat. Supun votului dumneavoastră alin.1 al art.25 în redactarea din proiectul de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 47 de voturi împotrivă. Abţineri? 7 abţineri, insuficient. Alin.1 al art.25 a fost adoptat de către Parlament. La alin.2, 3 şi 4 nu sunt amendamente. Dacă stimaţi colegi, la alin.5 aveţi amendament? Nu avem. La alin.6 nu avem amendament. Dacă mai există vreo intervenţie, vreun amendament de ridicat la art.25? Nu. Supun votului dumneavoastră art.25 în ansamblul său. Cine este pentru? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Mai este alin.7 şi 8. |
|
Aceasta am întrebat. După ce am spus de alin.7, dacă mai există de ridicat vreun amendament la articol? Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Aţi zis 6. |
|
Vă rog. Aveţi cuvântul. Aveţi un alineat nou, 7, da? Vă dau cuvântul. Stimate coleg, aveţi cuvântul. |
|
Domnilor parlamentari, consider că problema majoră a economiei şi României în momentul de faţă este datoria publică care reprezintă un balast pentru prezent şi mai ales pentru viitor. Aşa cum am prezentat şi în deschiderea acestor lucrări, mergând în acest ritm, România la orizontul anului 2004 va ajunge să facă export de avuţie naţională, deci, subliniez avuţie naţională, şi nu venit naţional, de circa 5 miliarde de dolari pe an. Cineva trebuie să gestioneze în mod responsabil această datorie. Şi am solicitat ca Guvernul să gestioneze şi să dea socoteală Parlamentului pentru modul în care angajează ţara în aceste datorii. De ce nu se acceptă o chestiune elementară, gospodărească ca cel care execută legile în România, Guvernul, să gestioneze şi avuţia şi nimănui să nu i se mai permită să angajeze ţara în cheltuieli care, de cele mai multe ori, sunt oneroase pentru interesele naţionale. Deci, noi, Partidul România Mare, vom milita consecvent pentru ca datoria publică să fie sub o lege unică în care fiecare să poarte responsabilitatea pentru modul în care angajează banul public şi de aceea, vă rog, domnilor parlamentari, să faceţi un act cumpătat şi să votaţi pentru ca Guvernul să gestioneze datoria publică şi să raporteze periodic Parlamentului asupra modului în care gestionează această datorie publică. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Carol Dina. Domnule deputat Marcu, vă rugăm. |
|
Vă mulţumesc frumos domnilor preşedinţi şi domnilor miniştri şi domnilor colegi că îmi acordaţi din timpul dumneavoastră, măcar un minut, ca să susţin de ce este necesar acest amendament chiar din punctul de vedere al Guvernului, al PDSR-ului. Dânsul a luat o gestiune de un fel anume. Până acuma nu am văzut nici un bilanţ. Domnul prim-ministru Adrian Năstase, în primele zile de când şi-a luat în primire funcţia, ne-a promis că, în scurt timp, va face un bilanţ al guvernelor anterioare. Noi nici acum nu ştim cât anume revine din gestionarea proastă a unui sector anume vechii guvernări sau noii guvernări. De aceea, socotim că până în perioada de 60 de zile cât a propus domnul senator Dina să se facă, după o bună analiză, explicarea gestionării acestor sume, după care, până la sfârşitul anului, aşa cum ni se propune ca răspuns la amendament de către Guvern, să dea măsura discuţiilor şi cheltuielilor pentru celelalte sume din perioada aceea şi până la sfârşitul anului. Socotesc că acest lucru este de o importanţă mai mare din toate punctele de vedere, atât din punct de vedere al nostru, al PDSR-ului, al guvernării actuale, cât şi al celorlalte guvernări, ca să nu poată fi acuzată inutil de lucruri pe care le poate contesta, să se facă acum, în preîntâmpinarea a ceea ce a spus domnul Adrian Năstase, acest bilanţ. Este o bună imagine publică pe care Parlamentul o va face în continuare prin această adoptare asupra modului în care poporul, reprezentat prin mine sau prin dumneavoastră, are acces la informarea privind gestionarea acestor sume. De aceea, eu vă rog să acceptaţi acest amendament care nu contravine cu nimic nici unui interes, nici al vechii guvernări şi nici al noii guvernări, ne lămurim asupra unor situaţii de controverse permanente existente între vechi şi nou. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Marcu. Vă rog, domnule Bolcaş. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnilor preşedinţi şi domnilor colegi, nu v-aş fi reţinut atenţia dacă textul nu ar fi avut o anume importanţă şi o anume greutate nu numai în ceea ce priveşte ponderea bugetului, ci şi în ceea ce priveşte funcţionarea tuturor organelor statului. Pornesc de la ideea aici generos enunţată de întărire a autorităţii tuturor organelor statului, enunţată chiar în şedinţa festivă de deschidere a acestor Camere, de întărire a rolului Parlamentului, or, această întărire şi reconstituire a autorităţii instituţiilor statului însemnează asumarea unor noi responsabilităţi, asumarea unor responsabilităţi care să nu fie dictatoriale, să fie democratice, asumarea unor responsabilităţi care să nu însemneze o conducere ocultă, cum am avut prilejul să constatăm până în prezent, ci a unor responsabilităţi care să fie public declarate. Ce se întâmplă? Propunerea colegului meu, domnul senator Dina, vizează ca Parlamentul şi Guvernul să-şi asume două responsabilităţi distincte şi anume, în mod expres, prin lege, prin Legea bugetului să i se dea Guvernului, nu dreptul, pentru că acesta este răspunsul la obiecţiune prin care se încearcă să se considere că o asemenea reglementare există, nu dreptul, ci responsabilitatea de a gestiona datoria publică, iar această gestionare care, repet, nu este un drept ci o responsabilitate, intră direct şi nemijlocit sub controlul Parlamentului. Ce votaţi dumneavoastră acum: dacă doriţi ca Parlamentul să controleze gestionarea datoriei publice prin intermediul controlării Guvernului, care o gestionează efectiv, sau doriţi ca această atribuţie să nu vă aparţină şi să rămână în continuare Executivului, care nu este supus acestui control în etapele şi modalităţile propuse prin acest amendament. De aceea, spun eu, se justifică din plin, fiind o dispoziţie de principiu, aş vota şi vă îndemn şi pe dumneavoastră pentru acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumim domnului deputat Lucian Bolcaş. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să mulţumesc distinşilor domni deputaţi şi senatori care au făcut aceste remarci. Ele într-adevăr sunt adevărate. Şi pe noi ne îngrijorează modul în care a fost gestionată datoria publică. Suntem în alertă, să zic aşa, şi facem un inventar să vedem exact cum s-a întâmplat acest lucru. Dar vreau să vă informez că toate aceste elemente de raportare, de management al datoriei şi aşa mai departe, sunt prevăzute într-un mod foarte clar în Legea datoriei publice, respectiv, Legea nr.81/1999 care este o lege organică. Semestrial, prin această lege, se întocmeşte un raport al datoriei publice care este prezentat şi, sigur, o să fie plăcerea ministerului şi a Guvernului să vină să vă informeze exact cum s-au derulat şi cum s-au executat aceste prevederi ale datoriei publice interne. De aceea, aş face apel la dumneavoastră să păstrăm textul cum este, dar să venim cu informările semestriale referitoare la contul datoriei publice interne. Sigur, dumneavoastră primiţi anual contul general al Trezoreriei statului şi sunteţi informat asupra modului în care s-au cheltuit banii publici şi mai mult, vom încerca să punem deja în aplicare mai bine această lege organică, legea datoriei publice. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, este o lege organică. Din păcate, nu s-a respectat, iar Parlamentul nu şi-a făcut datoria să controleze respectarea legii. Domnul deputat Marcu. |
|
Eu îi mulţumesc domnului ministru. Este un profesionist. Eu nu sunt aşa bun profesionist. Nu sunt deloc profesionist în domeniul financiar, dar eu i-aş atrage atenţia, cu respectul cuvenit domniei sale, că este cam peiorativă această exprimare. Că până acum, nu numai că nici gestionarea domniilor lor nu s-a făcut trimestrial, dar nici măcar ce au făcut ceilalţi dinainte nu au prezentat pe parcursul a 4 ani, sau măcar pe trimestrul anterior. De aceea, eu socotesc că bunele dumnealor intenţii nu se manifestă în practică. Iată de ce am vrut noi să introducem acest amendament ca să existe obligativitatea; că, aşa, trec încă trei luni, trec încă trei luni, vine sfârşitul anului. Noi nu mai înţelegem nimic nici ce s-a întâmplat înainte, nici ce s-a întâmplat în timpul actualei legislaturi. Cu tot respectul, domnule ministru al finanţelor, asupra profesionismului dumneavoastră, pe care-l respect, - şi poate nici nu este cea mai corectă formulare cea pe care am propus-o noi, dar buna noastră credinţă nu o puteţi pune la îndoială -, vrem să ştim ce s-a întâmplat până aţi preluat dumneavoastră conducerea şi, după aceea, pentru că au trecut 4 luni. Or, dumneavoastră nu vedeţi că presa este plină peste tot de faptul că numai de promisiuni ne-am ţinut noi în Parlament şi la alegeri? De ce, până acum, n-aţi făcut nici o informare? Ziceţi "trimestrial"; au trecut patru luni. Ce înseamnă "trimestru" la dumneavoastră? Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Florin Georgescu. |
|
Stimaţi colegi, Acum, când a preluat puterea Guvernul Adrian Năstase, a modificat, a amendat Legea privind răspunderea ministerială. Şi, în amendamentul respectiv, se înscrie obligaţia fiecărui guvern, atunci când preia mandatul de gestiune a ţării, să expună opiniei publice situaţia regăsită în gestiunea ţării la momentul preluării puterii din punct de vedere economic, financiar, bancar, al nivelului de trai, deci coordonatele sociale ale situaţiei ţării şi aşa mai departe. Noi lucrăm, suntem un colectiv de specialişti ai Guvernului, ai partidului, care elaborăm această lucrare şi care va fi adusă la cunoştinţa opiniei publice, deci inclusiv a dumneavoastră, în maximum 10 zile. Acolo veţi regăsi şi date privind produsul intern brut, şi date privind comerţul exterior al ţării, şi informaţii legate de situaţia finanţelor ţării, respectiv datorie publică internă, datorie publică externă, serviciul deci costul acestor datorii anual suportat de populaţie, cât era in 96, cât era in 90, cât este in 2000. Deci, o viziune de ansamblu vom avea ca urmare a acestei prevederi legislative, normative, juridice pe care a introdus-o în Legea răspunderii ministeriale Cabinetul Adrian Năstase. Aceasta va fi obligatoriu de realizat - situaţia predării-primirii gestiunii ţării la fiecare schimbare de guvern în cadrul unor puteri diferite, nu în cadrul aceleiaşi coaliţii politice care guvernează; deci, la fiecare alegeri - la termen, sau anticipate. Şi atunci, opinia publică va şti unde a rămas ţara la momentul predării Puterii de către o anumită coaliţie politică şi unde se găseşte când acea coaliţie politică a predat Puterea şi, ca urmare a votului democratic, a venit o altă coaliţie politică. În ceea ce priveşte informările operative, acestea despre care vorbiţi dumneavoastră, în cursul anului la trimestru, la semestru -, ele se fac de obicei la 6 luni, deci bianual, semestrial. În Legea datoriei publice este prevăzută această obligaţie a Ministerului Finanţelor, de a informa Guvernul, şi Guvernul va proceda la informarea Parlamentului asupra situaţiei evoluţiei soldului datoriei publice, deci cât este datoria ţării şi cât ne costă această datorie, care este serviciul, care sunt dobânzile pe care le plătim la aceasta şi care sunt ratele pe care le rambursăm, că aceasta înseamnă "serviciu" ceea ce rambursezi din rata de capital, din datoria iniţială, şi dobânda pe care o plăteşti pentru stocul de datorie înregistrat în perioada respectivă. Aceste informaţii vor fi aduse la cunoştinţa dumneavoastră - domnul ministru s-a angajat aici cu disponibilitate semestrial. "Semestrial" înseamnă nu pe 30.VI.; pentru că, după 30.VI., până apar datele contabile, până se centralizează, le trebuie şi specialiştilor respectivi vreo lună de zile până sintetizează aceste elemente şi, cu procedurile de transmitere. Deci, undeva în jur de o lună şi jumătate, două luni de la finele fiecărui semestru, vom cunoaşte care este datoria publică internă, externă şi serviciile aferente acestora. Deci, pentru luna iunie, vom şti undeva la începutul-mijlocul lunii august; pentru sfârşitul anului, vom afla, undeva în jurul lui 15-20 februarie al anului următor. Anual, avem contul de execuţie al Ministerului Finanţelor, care este înaintat de Curtea de Conturi aici, pentru că noi dăm descărcare Guvernului pe baza acelui cont de execuţie şi, sigur, prin Curtea de Conturi, pentru deficitul bugetar, datoria publică internă şi externă. Deci, dacă anual avem aceste date, le vom avea şi semestrial. Este adevărat că este un decalaj de timp. Pentru anul 2000 Curtea de Conturi ne trimite aceste lucrări pe undeva prin anul 2002, pentru că ei trebuie să verifice, să controleze cum s-au gestionat banii şi ne supun atenţiei noastre toate constatările lor. Dar operativ, pentru a nu exista acest decalaj de doi ani de zile, ci numai de o lună şi jumătate, cum vă spuneam, semestrial, Guvernul ne va informa asupra situaţiei datoriei publice interne, externe şi a serviciilor aferente acesteia, la una-două luni după ce se termină perioada respectivă. Iar la schimbarea de guvern, există această prevedere legală ca cei care preiau puterea, eventual printr-un organism neutru, obiectiv, independent, să facă această fotografie, acestă evaluare la data preluării-primirii. Deci, observaţia noastră este corectă şi iată că noi venim în întâmpinarea dumneavoastră, punându-vă la dispoziţie aceste lucrări fie la schimbarea mandatelor, fie atunci când se termină anul, fie când vine Curtea de Conturi cu raportul de gestiune privind situaţia finanţelor ţării. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Eu cred că aici suntem pe aceeaşi lungime de undă şi vreau să înţelegeţi că avem două legi organice şi Legea datoriei publice, şi Legea finanţelor publice care obligă la astfel de raportări. Va trebui ca Parlamentul să urmărească ca, la termenele respective, să apară raportarea în Parlament şi trimestrial, şi după expirarea anului, odată cu încheierea exerciţiului bugetar. Stimaţi colegi, Înţeleg că nu mai sunt alte comentarii pe marginea alin.7 şi alin.8 la art.25. Deci, v-aş propune să mergem pe formula de respingere a Comisiei pentru buget-finanţe şi a Guvernului. Cine este pentru? S-au dat toate explicaţiile şi eu cred că Voci din sală: Respingerea cui? Mai repetaţi o dată! |
|
Deci, am zis: Comisia pentru buget nu a acceptat acest amendament pe motivele care s-au explicat aici. Împotrivă? (Rumoare, vociferări) Stimaţi colegi, Cu mare majoritate, acest amendament nu a fost acceptat de către plen. Dacă mai există vreo intervenţie la art.25? Domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Înainte de părăsirea sălii de către colegii noştri de la Partidul Naţional Liberal, am cerut, în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, o consultare a liderilor grupurilor parlamentare, pentru a ieşi din această situaţie, lucru care s-a întâmplat ca de fiecare dată când a fost o astfel de situaţie. Şi vă rog frumos, înainte de votul art.25, să aibă loc acest lucru, ca să putem merge mai departe după aceea fără astfel de probleme. Vă mulţumesc. (Rumoare) |
|
Doamna deputat Afrăsinei. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu tot respectul cuvenit, aş vrea să reamintesc colegilor de la Partidul Democrat - şi regret sincer că nu sunt în sală şi colegii de Partidul Naţional Liberal că astfel de momente au fost şi în legislatura anterioară, când, în respectul aceluiaşi principiu al democraţiei şi al respectării prevederilor regulamentare, am cerut grupurile parlamentare aflate atunci în opoziţie să ni se permită intervenţii pe mai multe amendamente şi, de asemenea, intervenţii la dezbaterile unor legi la fel de importante ca şi bugetul. Atunci, nu am primit, poate chiar într-un mod destul de dur, mai dur decât felul în care noi ne comportăm astăzi, am fost refuzaţi la acest dialog, iar la gestul nostru de a ne retrage din sală, ni s-a răspuns cu o indiferenţă totală, ba chiar cu o sfidare. Şi atunci, Parlamentul a lucrat nu numai cu jumătate plus unul, dar chiar sub cvorum, şi deşi noi am fost în alte activităţi la grupurile parlamentare, vă rog să vă reamintiţi că dumneavoastră, care eraţi atunci majoritatea, aţi decis, în Biroul permanent, să nu beneficiem de indemnizaţiile care s-ar fi cuvenit parlamentarilor timp de două săptămâni. Desigur, ne-am conformat deciziei dumneavoastră, pentru că eraţi majoritari, şi acum, astăzi, revin în faţa dumneavoastră cu rugămintea de a vă reaminti acele momente, de a vă spune că înţelegem totuşi să procedăm altfel decât dumneavoastră. Am constatat atunci cu amărăciune că am parcurs acelaşi dialog al surzilor, cum colegii noştri de la PNL şi de la PD aminteau în intervenţiile domniilor lor puţin mai devreme. Dorim, totuşi, ca acest dialog să se producă între noi şi aş vrea, domnule preşedinte, în cazul în care dumneavoastră veţi decide ca necesară această pauză de consultări cu liderii grupurilor parlamentare, totuşi, pe parcursul dezbaterilor noastre, atât astăzi, cât şi în zilele următoare, dacă intervenţiile vor fi în aceeaşi manieră şi, desigur, vom fi nevoiţi să lucrăm în lipsa colegilor noştri parlamentari, să aplicaţi, în spiritul aceluiaşi principiu al reciprocităţii, ceea ce nouă ni s-a aplicat în legislatura anterioară, aşa cum prevederile regulamentului o cer. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Eu vă propun să acceptăm solicitarea domnului deputat Sassu. Deci, rog liderii de grupuri este ora 11 fără 10 -, ca, până la ora 11,00, la sala de birou permanent să se întălnească acolo. Stimaţi colegi, Zece minute o scurtă pauză. Rămâneţi, v-aş ruga, pe loc, ca să putem reîncepe la ora 11 fix lucrările. După pauză |
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Se pare că colegii noştri liderii de grup parlamentar n-au înţeles că o pauză de 10 minute nu înseamnă 40 de minute. Stimaţi colegi, Vă propun să începem. Vom reveni la art.25, pentru votul final, după întoarcerea în sală a liderilor de grupuri parlamentare. Trecem la Capitolul V "Dispoziţii referitoare la agenţii economici". Dacă sunt observaţii la titlul Capitolul V? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Titlul Capitolului V a fost adoptat. Art.26. Alin.1. Domnul Gheorghe Barbu. Domnule deputat, aveţi cuvântul la alin.1. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, La alin.1 avem o propunere de modificare. Ea se referă la limita cotei de 1,5% prevăzută în acest alineat şi propunem să fie 2,5%. Reformularea acestui articol ar fi următoarea: "Regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, institutele naţionale de cercetare dezvoltare, care funcţionează în baza Ordonanţei nr.25/1995, aprobată şi modificată prin Legea nr.51/1996 cu modificările ulterioare, şi celelalte societăţi comerciale pot efectua anual, în limita unei cote de până la 2,5% aplicată asupra fondului de salarii realizat anual, aferent salariaţilor cu contract individual de muncă, cheltuieli care sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea acestora potrivit legii, şi anume: grădiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj". Domnule preşedinte, Am făcut acest amendament pentru că în anul 2000 cota a fost tot de 1,5%; comparativ cu anul 1999, ea s-a dovedit total insuficientă pentru funcţionarea acestor instituţii şi pentru desfăşurarea acestor activităţi şi cred că nu spun un lucru nou tuturor acela că atât căminele de familişti, grădiniţele şi creşele şi celelalte instituţii sunt într-o stare destul de grea întotdeauna nu-şi găsesc fondurile necesare şi cred că această cotă care a funcţionat până în 1999 ar fi benefică pentru a îndrepta această necesitate financiară şi mai ales pentru a completa fondurile destinate acţiunilor sociale. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Barbu. Dacă mai sunt luări de cuvânt la acest alineat? Nu mai sunt. Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi ne menţinem formularea făcută în propunerea textului din proiectul bugetului de stat. Aş vrea doar să menţionez faptul că această creştere a cotei de la 1,5 la 2,5, aşa cum a fost propus în amendament, care se aplică fondului de salarii realizat, are drept consecinţe scăderea impozitului pe profit cu aproximativ 600 de miliarde de lei. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că îmi diminuez veniturile bugetului cu această sumă, deci circa 600 de miliarde de lei, şi-mi determină creşterea deficitului bugetar cu această sumă. Ce înseamnă lucrul acesta? Trebuie să mă duc să mă împrumut mai mult pe piaţa de capital. Deci, îmi vor creşte cheltuielile cu dobânzile la această poziţie. De aceea, noi v-am propune să acceptăm această cotă de 1,5, aşa cum a fost şi anul trecut. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Înţeleg că nu mai sunt luări de cuvânt. Supun la vot amendamentul alin.1, propus de domnul deputat Barbu. Deci, Comisiile de buget-finanţe au respins pe această motivaţie, a domnului ministru Tănăsescu, acest amendament; la fel şi Guvernul. Deci, supun amendamentul, totuşi, la vot, al alin.1 de la art.26. Cine este împotrivă? (Rumoare) Împotrivă, am spus? Abţineri? Nu sunt. Cine este pentru? (Rumoare, vociferări) 32 de voturi împotrivă. Deci, insuficient. Amendamentul a fost respins. Vă ascultăm, domnule deputat. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi, Stimaţi miniştri, Stimaţi colegi, Vă rog, domnule preşedinte, să anunţaţi rezultatul complet al voturilor pentru, abţineri şi împotrivă, pentru a verifica dacă avem cvorum. Pentru că, aşa cum s-a votat, nu este deloc clar. Deci, vă rog, anunţaţi toate cele trei feluri de voturi. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Duvăz. Vreau să vă precizez că avem de-a face cu o lege ordinară. Cvorumul nu este necesar, conform Regulamentului Camerei şi Senatului; numai la votul final, conform prevederilor. N-aţi fost la această discuţie, domnule Duvăz. Aveţi cuvântul. Vă rog, luaţi şi Regulamentul Camerelor comune. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Am regulamentul, stimate domnule preşedinte. Dacă vreţi, îl aduc la acest pupitru. L-am recitit, vă rog să-l deschideţi şi dumneavoastră |
|
Eu l-am deschis de multe ori. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: la articolul să nu greşesc - şi de aceea nu-l evoc acum. Vreu să vă spun că nu se poate exercita vot în lipsă de cvorum şi cvorumul, după cum bine ştim, este de jumătate plus unu din numărul parlamentarilor. Deci, cvorumul necesar pentru a vota fiecare articol, şi nu vot final, este jumătate plus unu. Noi, Regulamentul şedinţelor comune nu l-am modificat, după cum bine ştiţi. |
|
Stimate coleg, vă rog să recitiţi Regulamentul şedinţelor comune. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră alin.1 de la art.26, în redactarea prezentată. (Rumoare) Nu v-am dat cuvântul, domnule deputat. Vă rog foarte mult! (Rumoare, vociferări) Poftiţi, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Stimate domnule preşedinte, Vă rog să anunţaţi votul cu voturi pentru, abţineri şi împotrivă. |
|
Aşa am anunţat, stimate coleg. Vă rog eu, foarte mult. Vreţi să vă reamintesc cum aţi condus şedinţele patru ani? Vreţi să iau stenogramele şi să vi le citesc? Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. Bun. Anunţăm. Deci, cine este pentru alin.1 al art.26 în formularea existentă în proiectul de lege? Cine este pentru? Vă rog să priviţi în sală, domnule deputat. (Rumoare, vociferări) Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? 35 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. 35 de voturi împotrivă, 4 abţineri. Deci, cu largă majoritate, alin.1 a fost aprobat în formularea existentă în lege. La alin.2, dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră, cine este pentru alin.2? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Cine este împotriva alin.2? Nu văd de ce aţi fi împotrivă. Dar, mă rog, este treaba dumneavoastră. 7 voturi împotrivă. Abţineri? 16 abţineri. Cu largă majoritate, alin.2 a fost adoptat de către Parlament. Alin.3. Dacă sunt observaţii, amendamente de ridicat la alin.3? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. Cu două abţineri, alin.3 a fost adoptat. Alin.4 de la art.26. Dacă sunt observaţii, amendamente? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, alin.4 a fost adoptat. Alin.5. Amendamente, observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, a fost adoptat şi alin.5. Alin.6. Aveţi pe masa dumneavoastră amendamentul o redactare mai bună din partea Comisiei de buget-finanţe. Dacă, faţă de această redactare a Comisiilor de buget-finanţe, sunt alte amendamente? Domnul senator Constantinescu. Vă ascultăm. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Singura continuare la care ne referim la acest articol se referă la asigurarea transparenţei necesare alocării de fonduri bugetare pentru agenţii economici cu pierderi în vederea urmăririi diminuării acestora. Sigur că în actuala fază a procesului de restructurare a economiei, aşa cum rezultă şi dintr-o serie de acte normative, inclusiv din Ordonanţa nr.25, există o serie de companii naţionale, regii, societăţi care sunt subvenţionate de la Guvern. Ceea ce am solicitat noi este cuprins într-o singură propoziţie în finalul acestui articol, şi anume, ca "subvenţiile acordate să fie nominalizate pe titulari în anexele ordonatorilor principali de credite". Aşa cum spuneam, singura raţiune este aceea de a fi urmărite permanent an de an aceste subvenţii, în scopul diminuării acestora. |
|
Vă mulţumesc, domnule senator. Dacă mai sunt comentarii la acest alineat? Nu sunt. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, acelaşi proces al transparenţei îl dorim şi noi, dar trebuie să avem în vedere că bugetele de venituri şi cheltuieli ale acestor regii, care sunt subvenţionate de la bugetul de stat, se aprobă prin hotărâri de Guvern şi, odată cu aprobarea acestor bugete de venituri şi cheltuieli, se vor cunoaşte exact care sunt şi subvenţiile. De aceea, propunem formularea care a fost avută în vedere în proiectul Legii bugetului. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt comentarii la acest alineat? Supun votului dumneavoastră amendamentul ridicat de domnul senator Constantinescu, care nu a fost acceptat de Comisiile de buget-finanţe şi de Guvern. Cine este pentru acest amendament? 39 de voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? Cu o mare majoritate, Amendamentul n-a întrunit numărul de voturi. A fost respins. Vă rog, domnule deputat Duvăz. |
|
Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnilor preşedinţi, Pentru a şti, în continuare, cum ne ducem activitatea în acest plen, trebuie să coroborăm art.39 care spune: "În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adoptă legi, hotărâri sau moţiuni, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Dacă în sală nu sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor şi senatorilor, preşedintele care conduce şedinţa comună a celor două Camere amână votarea până la întrunirea cvorumului legal", cu art.52, privind adoptarea amendamentelor la buget: "Amendamentele şi articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei comune". Deci coroborând cele două articole, noi trebuie să avem jumătate plus unu în sală şi jumătate plus unu dintre aceştia să voteze pentru amendamente sau articole. Sper că acest lucru lămureşte activitatea noastră în continuare. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Duvăz. Vom avea grijă ca la votul final pe lege să avem acest cvorum. Vă anunţ totuşi că în sală avem 258 de parlamentari la ora actuală. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră alin.6 de la art. 26 în formularea comisiilor de buget finanţe. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 44 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Alin.6 de la art.26 a fost adoptat de către Parlament. Dacă mai sunt propuneri la art.26? Domnul deputat Nini Săpunaru, aveţi cuvântul. |
|
Da, s-a cerut introducerea unui alineat nou, care sună cam în felul următor: "În anul 2001, regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile comerciale la care statul este majoritar şi care nu se regăsesc în prevederile alineatului precedent au dreptul să efectueze cheltuieli de protocol, sponsorizare şi mecenat în limita de 1% din profitul impozabil. Agenţii economici enumeraţi mai sus vor putea efectua cheltuieli de reclamă şi publicitate în limita a 6% din profitul impozabil, numai dacă realizează o rată a profitului de 5%. Cheltuielile vor fi efectuate lunar, având în vedere calculul indicatorilor pe cumulat de la începutul anului 2001." De ce am făcut acest lucru? S-a constatat că s-a făcut extrem de multă risipă, depăşindu-se de multe ori limitele deductibile admise, hotărîndu-se plata impozitului pe profit. Prin această propunere se stopează risipa fondurilor la societăţile la care statul este proprietar. De asemenea, se propune raţionalizarea cheltuielilor de reclamă şi publicitate, având drept scop creşterea vânzărilor şi eficienţei economice. Credem că este suficient să aprobăm cheltuieli de mecenat pentru aceste societăţi şi sponsorizare în limita a 1%. Vă mulţumesc. |
|
Nu vreau să vă amintesc că avem o lege specială pentru acest lucru. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Considerăm neoportună introducerea acestui nou alineat al articolului 26, având în vedere că acest tip de reglementări sunt distinct prezentate în legi speciale, cum ar fi, de exemplu, Ordonanţa nr.36/1998, pentru mecenat, pentru sponsorizări, în Ordonanţa nr.217 a impozitului pe profit pentru reclamă, pentru publicitate, care arată foarte clar modul în care se determină şi se cheltuiesc aceste sume. De aceea, considerăm neoportun introducerea acestui nou amendament al art.26. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Dacă mai sunt totuşi luări de cuvânt? Domnul deputat Nini Săpunaru. |
|
Am înţeles că suntem într-un buget de austeritate. N-am solicitat altceva, decât în anul fiscal 2001 să reducem cheltuielile de mecenat şi sponsorizare la aceste societăţi. |
|
Am înţeles intenţia dumneavoastră pozitivă. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul prezentat de domnul Nini Săpunaru şi neacceptat de către comisiile de buget, finanţe şi bănci şi de către Guvern. Cine este pentru acest amendament? 44 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. Amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte intervenţii la art.26? Vă rog, vă ascultăm, domnule deputat Nicolaescu. La art.26? |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, La art.26 alin.6... |
|
Nu vă supăraţi, s-a votat, am depăşit, dacă aveţi cumva vreo propunere. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Alin.7 în spiritul aceluia. Eu voiam să le reaiau corelate, dar mergem pe 7 atunci. |
|
Repet încă o dată, dacă aveţi vreun amendament după alin.6, vă rugăm să vă pronunţaţi. Alin.6 s-a votat. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Alin.7 nou. |
|
Vă rog, vă ascultăm. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Noi încercăm să introducem un alineat nou prin care să încercăm să stopăm cheltuielile neeconomicoase la regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar în sensul că: toate cheltuielile de protocol, sponsorizare şi mecenat să poată fi efectuate numai în limita a 1% din profitul impozabil. De asemenea |
|
Stimate coleg, repet încă o dată, acest alin.7, exact în formularea pe care o spuneţi dumneavoastră acum, probabil că nu aţi fost în sală, a fost respinsă. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, M-aţi întrebat, dar dacă la art.26 avem alineat şi avem propunere. |
|
A ridicat-o domnul Nini Săpunaru, a fost respins de plen, vă rog foarte mult să luaţi loc în sală. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, noi credeam că este bun. (Râsete în sală. Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.) |
|
Stimaţi colegi, Vă propun votului dumneavoastră art.26 în totalitatea lui. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 44 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Art.26 a fost adoptat de către plenul Parlamentului. Art.27 alin.1, dacă aveţi amendamente? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.1 art.27. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Alin.1 a fost adoptat. Alin.2, dacă sunt observaţii? Domnule senator Radu Alexandru, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Alexandru Radu Feldman: Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Amendamentul pe care îl am la art.27 alin.2 nu cere, ci din contră aş spune că restituie. În fapt, este vorba de precizarea că: "La regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi societăţile naţionale cu capital majoritar de stat aflate sub autoritatea unor ministere sau organe centrale, fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2001 va fi propus şi dimensionat de către fiecare minister sau organ central în textul Guvernului împreună cu asociaţiile patronale şi cu organizaţiile sindicale din domeniu". Am propus înlocuirea lui "împreună" cu "consultând", deci nu "împreună cu" ci "consultând asociaţiile patronale şi organizaţiile sindicale din domeniu". Mi se pare că formularea "împreună cu" nu exprimă clar rolul consultativ al asociaţiilor patronale şi al organizaţiilor sindicale, dar, mai ales, anulează funcţia şi responsabilitatea politică a Executivului. În motivaţia respingerii se face trimitere la acordul social semnat de Guvernul României cu asociaţii patronale şi organizaţii sindicale. Acest acord social este expresia exerciţiului democratic de dialog pe care Guvernul îl angajează cu patronatele şi cu sindicatele, dialog pe care nu putem decât să-l aplaudăm, să-l susţinem, dar răspunderea şi dreptul politic revine prin excelenţă Executivului. Acesta este motivul pentru care, vă rog insistent, să reflectaţi şi să apreciaţi că, într-adevăr, "consultând" este formularea cea mai corectă care defineşte precis responsabilitate şi dreptul Executivului. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul deputat Marcu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Poate este bună ideea domnului Radu, dar eu nu văd care e diferenţa, dacă noi nu avem nimic punitiv în cazul în care aceste patronate nu cad de acord cu Guvernul şi Guvernul îşi asumă responsabilitatea rezolvării acestei sarcini, care este diferenţa între "împreună" şi "consultând", pentru că el nu spune nimic ce se întâmplă în cazul în care aceste asociaţii nu cad de acord cu Guvernul. Până la urmă tot Guvernul face. "Împreună" nu spune că neapărat trebuie să fie 100% de acord toţi. Dacă domnul ministru Tănăsescu poate să ne explice care este această diferenţă, poate e mai bună soluţia domnului Radu, dacă nu, rămâne aceea pe care a propus-o Guvernul. Noi trebuie să le analizăm corect, pentru că aici este o chestie foarte importantă. Este vorba de participarea societăţii civile, cum ne place s-o denumim, cu toate că asta nu e Alianţa Civică, societăţii civile, poporului, practic, la deciziile luate de Guvern. Dar, ce se ântâmplă dacă nu cad de acord? Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Vă mulţumesc. De fapt, aţi venit în întâmpinarea mea, domnule deputat, exact cu această precizare, că această responsabilitate revine Guvernului şi, sigur, textul spune foarte clar că Guvernul va face propuneri, va propune dimensionarea aceasta împreună. Sigur, am convenit cu asociaţiile, organizaţiile sindicale la acest text. De aceea, noi credem că Guvernul, care are responsabilitatea respectivă, se consultă împreună cu aceste asociaţii şi organizaţii. Deci, noi vă propunem să păstrăm acest cuvânt, "împreună", sigur, aşa cum a fost el analizat de către comisie şi respins de către comisia de specialitate a Parlamentului. |
|
Domnule ministru Tănăsescu, vă întreb dacă în loc de "împreună" scriem "consultând" se creează vreo problemă. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Nu, repet, domnule preşedinte, nu este o problemă de fond. Dorinţa noastră este de a respecta acest acord social împreună cu sindicatele. De aceea, am folosit acest cuvânt, "împreună". |
|
Un acord social semnat este prevăzut în mod expres "împreună cu...". |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Domnule preşedinte, Nu schimbă forma, nu schimbă conţinutul. Deci nu avem nimic împotrivă să spunem "consultând", dar noi considerăm că şi cuvântul "împreună" este mai acoperitor decât forma de gerunziu a verbului "a consulta". |
|
Dacă nu există o obligativitate dintr-un acord, scuzaţi-mă că nu vin la microfon, mi se pare că este mai corect deoarece patronatele şi sindicatele sunt organe consultative. Dar, încă o dată, v-am întrebat dacă în acordul încheiat cu patronatul se prevede în mod expres "împreună cu" şi atunci există o explicaţie pentru domnul Radu Alexandru. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Domnule preşedinte, V-am spus, pe fond nu se schimbă nimic, deci că e "consultând" sau "împreună" nu se schimbă nimic absolut. Putem fi de acord cu forma "consultând", agreată de către colegul nostru Radu F.Alexandru. |
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru. Stimaţi colegi, Eu cred că e mai corect "consultând". Supun votului amendamentul domnului senator Radu Alexandru, acceptat şi de către Guvern. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, a fost acceptat amendamentul propus de domnul senator Radu Alexandru. Dacă mai sunt amendamente la alin.2. Nu sunt. Alin.3, dacă aveţi amendamente de făcut? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.3, la alin.3 din forma prezentată în proiectul de lege. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.3 a fost aprobat de Parlament. Există un amendament, alin.3 nou, 31, dacă vreţi. Domnule Radu Alexandru, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Radu Alexandru Feldman: Domnule preşedinte, Domnule ministru, Înainte de a mă referi la alineatul nou, vă mulţumesc foarte mult pentru că aţi acceptat înlocuirea pe care am propus-o. Legat de alin.3 nou pe care îl propun la art.27, el vine să surprindă o situaţie absolut paradoxală în care întreprinderi aflate în mare dificultate îşi permit totuşi din fondul de salarii să mărească salariile şi nu numai atât, să acorde chiar prime. Este o anomalie, este un paradox, şi prin alineatul pe care îl propun, încerc să elimin această situaţie. Textul alineatului sună în felul următor: "Regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, aflate sub autoritatea unor ministere sau organe centrale, nu pot folosi fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2001 pentru acordarea de premii sau majorări salariale în situaţia în care înregistrează pierderi sau datorii la bugetul consolidat al statului, mai vechi de 6 luni". În răspunsul, în motivarea respingerii mi se spune că se propune respingerea amendamentului întrucât fondul de salarii se fundamentează potrivit art.27 alin.3 din proiectul de buget. Or, prin acest alineat tocmai încerc să amendez textul art.27 şi să arăt că prin acceptarea acestui alineat eliminăm un paradox extrem de costisitor şi nu numai extrem de costisitor, generator, nu o dată, de tulburări sociale. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Considerăm că prin introducerea acestui nou alineat s-ar produce, de fapt, o îngheţare a salariilor. De aceea, în alin.3, aşa cum a fost el aprobat, am prevăzut ca această analiză să se facă pe baza indicatorilor tehnico-economici respectivi. Deci putem să avem în vedere acest lucru, după această analiză, aşa cum este prevăzută la art.3. De aceea, credem că este neoportună introducerea acestui alineat, nou, 3, vizavi de problematica discutată anterior. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc. Domnul deputat Marcu. |
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru Tănăsescu, Am înţeles ce aţi zis dumneavoastră, cu toate că nu par a înţelege, dar aici nu e vorba de acordarea de salarii, ci e vorba de a nu se folosi fondul acesta, nu pot folosi fondul de salarii pentru bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul... pentru acordarea de premii. Sau majorări salariale în situaţia în care înregistrează pierderi. Nu pentru asta am luptat noi tot timpul? Să introducem o economie de piaţă? Nu pentru asta suntem împotriva întreprinderilor la care directorii îşi arogă premii de cîte un miliard de lei pe an? Sau 200 de milioane leafa... sau ştiu eu, Mugur Isărescu care plecase cu 200 de milioane de lei ultima dată şi care, în nici în condiţiile astea, nu-şi justifică o vilă făcută cu 2 milioane de dolari? Deci, eu socotesc că acest amendament introdus de domnul Radu nu este deloc de neluat în seamă, nici pentru Ministerul de Finanţe care, până la urmă, decide dânsul majorarea de salarii. Adică îi tai unul din prerogative şi-l laşi la latitudinea unei întrerpinderi care poate să facă ce vrea cu banii publici pentru că ea şi aşa are datorii şi şi le măreşte în continuu majorându-şi salariile şi majorându-şi primele. Deci, este un lucru foarte bine venit, după părerea mea, la care ar trebui să reflectăm, nu cauzează cu nimic bugetului, nu aduce nici o modificare de sumă, ci e numai de principiu. Pentru acest principiu ne-am bătut toţi, şi presa scrisă, radioul, vizuală, chiar şi Guvernul anterior, în parte, cu toate că n-a avut succesele pe care credem că le va avea acest Guvern, pentru că de aici apare ce zice domnul Radu, din critica legislaturii anterioare, guvernării anterioare. Este în fond o autocritică. Dar eu sunt de acord cu ea, pentru că sub acea conducere s-au făcut nişte aberaţii. Şi vrem să le stopăm. Ideea mi se pare bună şi eu sunt de acord cu ea. |
|
Domnul senator Păcuraru. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă la amendamentul anterior, acceptat, am avut o satisfacţie, să spunem mai mult platonică, pentru că era o problemă de formă şi mai puţin de conţinut, dar oricum este o mică satisfacţie, pot spune că pe acest amendament discutăm despre o problemă de fond, cu adevărat importantă pentru economia internă. Obligativitatea respectării unui principiu economic, respectiv a corelaţiei dintre nivelul realizărilor de producţie, productivitate, a indicatorilor de producţie, în general, şi fondul de salarii, cred că este o regulă sau un principiu sau o lege pe care nu o mai poate comenta nimeni. Faptul că de 10 ani în România noi ignorăm această regulă este cât se poate de evident în tot ceea ce se întâmplă în economie, ba chiar am ajuns în situaţii paradoxale în care cu cât sunt pierderile mai mari, cu atât majorările de salarii sau primele acordate sunt mai importante şi, sigur că, în construcţia bugetului nu putem să nu avem în vedere o prevedere restrictivă care să condiţioneze cu adevărat majorările salariale şi să spunem premiile acordate de indicatorii de producţie şi de eficienţă. Ignorarea acestei legi, lăsarea la liberul arbitru al consiliilor de administraţie sau al administraţiilor sau al adunărilor generale a acestor probleme sau a negocierilor dintre sindicate şi patronat, cu siguranţă va permite, în continuare, escaladarea acestei spirale care este, dacă vreaţi, o expresie a antieconomiei economiei româneşti. Sigur că există nişte impedimente sau nişte argumente care se pot aduce, respectiv faptul că situaţia economică şi indicatorii de producţie nu depinde doar de societăţile comerciale în cauză, sigur că există impedimentele, să spunem, legate de blocajul financiar, sigur că există o serie întreagă de alte impedimente, inclusiv, inclusiv spun, impedimentul presiunilor sociale majore pe care le vor efectua imediat cei care nu realizează indicatorii de producţie. Dar cred că şi Guvernul şi toată lumea este responsabilă că dacă dorim cu adevărat să intrăm în normalitate, va trebui să punem prag, să punem limită acestei evoluţii, acestei spirale şi să adoptăm o astfel de prevedere esenţială pentru economia internă. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Poftiţi, domnule Nicolaescu. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, Voiam să subliniez şi să argumentez de ce această propunere de amendament ar fi bine să fie luată în consideraţie. Dacă observaţi, în textul amendamentului, ne referim numai la societăţile cu pierderi. Îngrijorarea domnului ministru Tănăsescu că se îngheaţă salariile mi se pare nefirească. Şi, în acelaşi timp, antieconomică pentru că noi ne referim strict numai la societăţi comerciale cu pierdere. Cred că este un argument destul de important atât pentru Guvern care şi-a propus, credem noi, să introducă sistemul eficienţei economice la toţi agenţii economici, pe de o parte, iar pe de altă parte, să gestioneze, cu bună credinţă şi în spirit economic, valorile publice. Deci, cred că sunt argumente suficiente ca acest amendament să fie acceptat. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă îmi permiteţi câteva cuvinte. Stimaţi colegi, Un scurt comentariu. Sigur că nimeni de aici din sală nu poate fi împotrivă la o astfel de propunere. Dar se pune problema: este aplicabilă? Şi, văd colegi care dau din cap şi spun da. Şi, de ce nu aţi aplicat-o, domnilor, timp de 4 ani de zile? Pentru că nu s-a putut. Nu aţi aplicat, domnilor... Pentru că nu s-a putut. Vreau să reţineţi cauza pierderilor sau a imposibilităţii plăţii către bugetul consolidat. Este generată de factorii obiectivi şi de factorii subiectivi. Factorul obiectiv ţine de ceea ce se întâmplă într-o perioadă de tranziţie, ţine de procesul de restructurare care s-a desfăşutat sau nu şi aici importantă este activitatea guvernelor care au fost şi n-au făcut la timp restructurarea, în acelaşi timp factorii vor fi generaţi de necesitatea acestor produse pentru a funcţiona economia. Deci, pe lângă asta se adaugă, bineînţeles, problemele pe care le ştiţi, faptul că astăzi, de la un blocaj financiar de 18 mii de miliarde suntem acum la peste 340 de mii de miliarde blocaj financiar, care automat duce o societate în pierdere. Vreau să vă spun că dacă introducem un astfel de articol, îl introducem şi pentru sectorul privat şi atunci veţi închide jumătate din societăţile care funcţionează în regim privat, pentru că mai mult de jumătate au datorii mai mari de 6 luni către bugetul consolidat. În acelaşi timp, însă, aici nu se pune problema de majorări de salarii în sensul pur al cuvântului, ci este vorba de corecţii ale salariilor în funcţie de rata inflaţiei. Pentru că aceste bugete de venituri şi cheltuieli sunt aprobate prin hotărâre de Guvern, fiecare în parte, iar atunci când se dimensionează fondul salariului se ţine seama, de asemenea, de câţiva indicatori. Şi în primul rând de productivitatea muncii. Vreau să ştiţi că nu se dă un leu, cel puţin în perioada cât am fost prim-ministru, dar cred că nici pe timpul dumneavoastră, nu s-a dat un leu în plus decât corecţii în funcţie de inflaţie. Acele prime la care se face referire, trebuie să fim corecţi cu noi şi cinstiţi să spunem că ele se regăsesc în contractele colective de muncă deja semnate: prima de Paşti, prima de Crăciun, la o anumită dimensiune. Deci, ce vreau să vă spun, toţi suntem de acord că nu-i corect atunci când o societate are datorii către buget sau are pierdere să-şi majoreze, normal ar trebui să-şi diminueze salariul. Dar suntem într-un plin proces de restructurări, suntem într-o activitate intensă şi, sperăm mai intensă, de privatizare. Însăşi comensurarea acestei pierderi e greu de spus cât aparţine societăţii şi cât aparţine vinei celor care n-au construit, inclusiv a noastră, în zece ani, mecanisme adecvate pentru ca societatea să funcţioneze într-un mediu de piaţă adecvat. Cum să-i spun unei societăţi când are probleme extrem de serioase, pentru că nu poate obţine un credit de la bancă cu dobândă de peste 62%, indiferent că-i privată sau cu capital majoritar de stat, dar şi pentru acel credit cu dobândă extraordinară şi care înseamnă influenţe pe costuri imense şi care, de asemenea, o poate conduce în pierderi. Ce vreau să vă spun este că nu sunt pentru majorări de salarii, nici nu se pune o astfel de problemă. Dar trebuie să ne gândim că suntem într-o economie care are chingile ei în tranziţii deosebit de inflexibile şi nu putem dintr-o dată, deci nu s-a putut în ultimii zece ani, să spunem, "Domnule, de mâine am terminat!". Şi ce facem? Aducem toţi salariaţii la Bucureşti, mâine? Ce facem cu zona mineritului? Ce facem cu restul? Ce facem cu contractele colective de muncă semnate? Repet încă odată: aceasta este o sarcină expresă a Guvernului ca atunci când aprobă bugetele de venituri şi cheltuilei, şi pentru fiecare buget se dă o hotărâre de Guvern a unei regii sau unei companii naţionale, se ia toţi parametrii care indică activitatea societăţii şi, în funcţie de asta, să dimensioneaze fondul de salarii, şi nu să vină cu majorări care să amplifice eventual pierderea sau să facă imposibilă şi de aici încolo plata către bugetul public al statului. Problema este foarte clară, aici trebuie să ajungem pentru ca economia să funcţioneze şi piaţa să funcţioneze. Dar vrem dintr-o dată, după ce patru ani nu s-a putut, dintr-o dată venim şi spunem că de mâine anulăm toate prevederile din contractele colective de muncă. Vă rog să gândiţi la aceste aspecte. Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Duvăz. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, În bună măsură sunt de acord cu toate argumentele pe care le-aţi adus, mai ales în ideea că, adeseori, economia unei întreprinderi, cu atât mai mult a societăţilor naţionale sau a regiilor, şi bilanţul acesteia nu exprimă neapărat lipsa ei de productivitate sau eficienţă, ci exprimă rezultate şi, îmi pare bine că aţi spus-o, domnule preşedinte, ale unor guvernări, chiar dacă la sfârşit aţi încercat să spuneţi că e vorba de patru ani, de fapt, din păcate, este vorba de 11. Şi ştim foarte bine în acealaşi timp că toţi indicatorii ăştia pe care noi n-am reuşit să-i punem pe roate, nu ne fac decât situaţia defavorabilă în care ne aflăm şi, din păcate, în care ne afundăm în fiecare zi în raport cu partenerii pe care îi dorim atunci când ne exprimăm de la diverse tribune sau de la diverse instanţe ale statului, dar nu şi încercăm să-i urmăm, în sensul eficientizării sistemului economic românesc. Totuşi, am pornit prin a spune că suntem în cea mai mare parte de acord cu argumentele dumneavoastră şi din care cauză în completare am spune că se poate adopta acest amendament dacă ar fi completat "cu excepţia indexărilor alocate de Guvern la datele la care se fac acestea". Şi eu vă spun de ce. Pentru că altfel Guvernul se va afla sub presiunea unor grupuri sociale aparţinătoare salariaţilor din diverse domenii şi aceste creşteri salariale sau aceste prevederi care exced nu se referă numai la prevederile din contractele colective. Vor fi posibil să fie obţinute prin acţiuni revendicative făcute din sânul unor regii sau societăţi comerciale faţă de care Guvernul va trebui să reacţioneze pozitiv şi, din cauza asta, îşi lasă această libertate în buget. Or, cred că o prevedere corectă ar fi să nu se acorde măriri salariale, să nu se acorde prime acolo unde există pierderi, cu excepţia indexărilor pe care Guvernul le va aloca. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnul senator Radu Alexandru. |
|
Domnul Radu Alexandru Feldman: Mă bucur că domnul deputat Duvăz a anticipat un lucru care voiam să-l spun, şi anume că nu este vorba de îngheţări salariale. Nu ştiu ce mă face să cred şi totuşi vreau să cred că ne putem acorda unii altor o minimă încredere. Şi, dacă nu mă înşel, atunci vă rog să mă credeţi, domnule ministru şi stimaţi colegi, că nu am gândit acest amendament ca o scânteie care să dea foc la un butoi de pulbere. Deci, este firesc ca aceste indexări să se aplice tuturor întreprinderilor. Eu vorbeam doar de acele majorări cu totul şi cu totul nesusţinute de situaţia economică a întreprinderii şi de premiile care se acordă pentru ineficacitate. În fapt, este vorba de o încercare de a ne apropia de aceste tumori, de aceste găuri negre care devin cu totul şi cu totul copleşitoare. Propunerea pe care a făcut-o domnul deputat Duvăz este exact în spiritul amendamentului şi a adăuga "...cu excepţia indexărilor acordate de Guvern..." nu face decât să clarifice intenţia şi sensul amendamentului pe care l-am propus. Îmi permit să mai întârzii o singură clipă la microfon legat de o afirmaţie pe care a făcut-o domnul preşedinte Văcăroiu şi care mi se pare extrem de importantă de reţinut. Domnul preşedinte, în modul cel mai civilizat, în modul cel mai firesc, spre deosebite de un alt coleg de partid al domnului preşedinte, care nu face decât să întreţină o atmosferă neproductivă şi nefirească în sala în care ne aflăm, ne amintea şi ne punea o întrebare "De ce n-aţi făcut-o voi patru ani de zile cât aţi fost la guvernare"? Nu cred nici o clipă că putem fi luaţi ca un exemplu pentru tot ce am reuşit. Şi electoratul este cel care ne-a amendat pe noi la alegerile din noiembrie 2000 şi care v-a dat dumneavoastră mandatul să faceţi ce nu am făcut noi. Nu este uşor, dar care va fi situaţia României şi care va fi situaţia noastră în faţa propriilor noastre conştiinţe dacă după alegerile din 2004, dacă se va schimba ceva, situaţia va fi aceeaşi, noi vă vom întreba pe dumneavoastră "De ce n-aţi făcut-o voi?", unde şi cum va arăta România în 2004, dacă dumneavoastră, care aveţi astăzi şansa de a conduce sau dificultatea sau rolul de a conduce astăzi România, nu veţi avea curajul, într-adevăr, să abordaţi şi să încercaţi o rezolvare a unor probleme grave, dureroase, dar care nu se rezolvă de la sine, se cronicizează şi ne pun din ce în ce mai mult în faţa unui zid peste care şi dincolo de care nu vom putea trece. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Marcu. |
|
Domnule premier, Domnule preşedinte, Eu tot premier vă zic. Cine a fost odată ministru sau preşedinte tot aşa rămâne pe toată viaţa, cu denumirea. Ştiţi că vă port tot respectul, mai ales pentru că nu vă cunosc de azi, de ieri, am şi lucrat împreună înainte de 23 august 1989. Problema este următoarea: tot atât de mult cu cât vă preţuiesc eu, trebuie să înţelegeţi şi acurateţea gândului meu. Noi ştim cu toţii că vechea guvernare a fost o guvernare făcută în cea mai mare parte de diletanţi. I-am acuzat tot timpul. Mai ales în revistele noastre, nu mai zic că în tot P.D.S.R.-ul la un loc, nu aduna atâtea acuze asupra vechii guvernări cât adunam noi în două pagini de revistă. Problema însă este următoarea: în primul rând, cei de aici nu se fac exclusiv vinovaţi de vechea guvernare. Cei mai importanţi din vechea guvernare n-au mai intrat în Parlament. De aceea, ei sunt amendaţi drastic, au fost şi vor fi, după părerea mea, şi în continuare, pentru că nu uită nimeni dezastrul pe care l-au adus în economia naţională. De aceea, ne-au votat pe noi, să zic, pe dumneavoastră prioritar, pentru ca prin oamenii de excepţie pe care îi aveţi în partid, şi nu neagă nimeni acest lucru, să puneţi asemenea miniştri care să treacă peste ceea ce n-au putut face vechile guvernări. Eu constat că, după câte ştiu, pe cea mai mare parte îi cunosc destul de bine de cel puţin patru ani, poate ăsta este al cincilea, că aveţi astfel de oameni. De aceea, faptul că dumneavoastră spuneţi că este imposibil, mie nu mi se pare cea mai justificată formulare a unei neacceptări de principiu a unei asemenea propuneri. Sunt de acord că a fost rău, dar sunt tot atât de acord că electoratul aşteaptă de la noi mai bine. Şi vă rog să luaţi măsurile necesare la conducerea partidului dumneavoastră, precum şi la conducerea Parlamentului pentru ca Guvernul să găsească modalităţile necesare şi să aplice astfel de hotărâri care, în lipsa lor, dau naştere la aberaţii, la monstruozităţi în care se dau afară oamenii din întreprinderi sau se diminuează salariile lor pentru că nu produc cu câştig şi sunt în pierderi şi, în acelaşi timp, directorilor la sfârşitul anului să-şi pună premii de sute de miliarde de lei chiar. Ăsta e sensul: găsiţi modalităţile, vă ajutăm şi noi, dacă vreţi să daţi ordonanţe de urgenţă, să schimbaţi ceva în ensul ăsta, să aplicaţi corect această prevedere, noi suntem întru totul de acord să le discutăm pe fiecare în parte favorabil. Sunt de părere că poate fi acceptat acest amendament al domnului Radu, fără să diminueze în nici-un fel meritul pe care l-a avut până acum domnul Tănăsescu în conceperea acestui proiect de buget financiar. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Vă rog, doamna deputat. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi permit să readuc în memoria stimaţilor mei colegi Ordonanţa nr.58/2000 care, în esenţă, şi-a dorit acelaşi lucru: o disciplină financiară, o disciplină a salariilor în aşa fel încât toate companiile, societăţile, regiile care înregistrează pierderi şi produc arierate să nu mai aibă libertatea stabilirii salariilor aşa cum o doresc. Această Ordonanţă 58, în decurs de o săptămână a fost, la iniţiativa unei federaţii sindicale, cred că "Meridian", contestată în justiţie şi justiţia s-a pronunţat imediat prin respingerea ordonanţei. Această ordonanţă nu a putut să fiinţeze nici o săptămână, după care Guvernul a elaboat Ordonanţa 119, de modificare, prin care din Ordonanţa 58 nu a mai rămas decât ideea de monitorizare a respectării prevederii bugetare din Legea bugetului de stat de anul trecut ca fondul de salarii la aceste întreprinderi să nu depăşească de patru ori fondul de salariu din trimestrul al IV-lea al anului trecut. Aceasta a fost prevederea bugetară, până la urmă atât s-a putut face în anul trecut, iar anul acesta prevăzându-se clar că bugetele de venituri şi cheltuieli ale tuturor regiilor şi societăţilor comerciale, aprobându-se prin hotărâre de Guvern pe baza unor criterii, cum ar fi productivitatea sau alte criterii de calitate, mie mi se pare că este o punere de acord şi a politicii salariale cu politica sindicală, întrucât respingerea ordonanţei în justiţie s-a făcut exact pe acest temei, pentru că nu poţi să faci o lege care să contrazică altă lege. Şi altă lege, aceea de care vă spuneam, este chiar Legea contractului colectiv de muncă, o lege a părţilor. Cu alte cuvinte, noi nu putem să facem legi care să contrazică legi cu tradiţii înveterate în politica noastră. Vă mulţumesc. |
|
Da. Şi eu vă mulţumesc. Dacă-mi permiteţi să mai intervin. Stimaţi colegi, Repet încă o dată: suntem în aceeaşi tabără. Nu se pune o astfel de problemă legat de a plăti nemunca. Deşi s-a făcut din plin. Nu vreau să vă repet acum, cu douăzeci de salarii şi aşa mai departe. Vreau să ţineţi cont, repet, de câteva lucruri extrem de importante. Să lăsăm Guvernului responsabilitatea să guverneze aşa cum prevede legea şi să-şi aprobe pentru fiecare regie bugetul de venituri şi cheltuieli, inclusiv fondul de salarii, în funcţie de parametrii care sunt prevăzuţi în articolul la proiectul de buget. Este responsabilitatea lui directă şi trebuie să aveţi convingerea că nu vor mai exista majorări de salarii care să nu fie justificate de creştere de productivitate a muncii. Însă dumneavoastră cereţi dintr-o dată, de mâine, o restricţie deosebit de dură, care nu poate fi aplicată. Ce să le spunem celor de la Galaţi mâine? Dacă vă fac o demonstraţie la Galaţi, o să vedeţi că Combinatul Galaţi are profit pe total. Iar pierderea este datorată unor cauze obiective, legate de blocaj financiar mai mare, nu şi-a plătit obligaţiile către buget, de 6.000 de miliarde, pentru că are de încasat 6.500 de miliarde. Şi aşa mai departe. Deci suntem pe un teren viciat şi dumneavoastră veţi acum prin Legea bugetului din 2001 dintr-o dată brusc de mâine să-l curăţăm. Vreau să înţelegeţi că fondul de salarii din bugetul de venituri şi cheltuieli este, aşa cum a spus doamna deputat Smaranda Dobrescu, pe aceeaşi formulă şi chiar mai drastic afectat pentru anul 2001, din toate discuţiile care au avut loc la Guvern. Dar toate aceste probleme se discută regie cu regie, companie naţională cu companie naţională, în funcţie de specificul de activităţi, de importanţa ei, de problema pe care o ridică această societate, de factorul obiectiv sau subiectiv care cauzează imposibilitatea plăţii către bugetul de stat al unor datorii. Păi, altfel, am fi fericiţi, am asigura forma...am fi avut un buget dublu astăzi şi am fi putut să asigurăm...să nu ne mai certăm aici pe fel de fel de amendamente care n-avem sursa financiară de unde s-o acoperim. În rest, fiecare dintre dumneavoastră ridică o problemă corectă. Nouă ne lipsesc banii, nu altceva. Vreau să înţelegeţi că fondul de salarii din anul 2000, nu pot mâine să-i spun prin acest articol diminuaţi-l cu 30%. În fondul de salarii pentru anul 2000 aprobat, dacă vreţi luăm toţi cei 11 ani, să nu credeţi că fac referire la trecut, acolo se regăsesc prevederile din contractul colectiv de muncă, inclusiv primele care le ştim, de Crăciun, de Paşti şi aşa mai departe. Deci, nu vom asista în anul 2001 la o majorare de fond de salarii decât în funcţie de productivitate, dar nu pot să-i spun astăzi "Vezi că săptămâna viitoare este Paştele şi nu mai beneficiezi de prima care ai primit-o timp de 11 ani şi care ai avut-o în fondul de salarii pe anul trecut!" Nu sunt adeptul plăţii fără muncă, vreau să fie foarte clar, fără efect, făcă calitate, fără productivitatea muncii şi cred că nimeni dintre noi, dar vreau să înţelegeţi că asta este o sarcină pentru orice echipă guvernamentală şi trebuie să şi-o ducă la îndeplinire. În acest scop, conform prevederilor Legii finanţelor publice, aprobă fiecare buget de venituri şi cheltuieli ale fiecărei societăţi şi companii naţionale. Dacă nu face aşa nu poate încasa veniturile la buget care şi le-a propus. Şi intră în dificultăţi majore: depăşirea deficitului bugetar, ruperea acordului cu Fondul Monetar şi de aici decurg multe lucruri în serie. Singura mea rugăminte este să lăsăm Guvernul să judece, aţi auzit şi declaraţiile primului-ministru în acest sens, nu o dată, şi să fiţi convinşi că aşa se va proceda. Dar nu pot să pun acum un corset pe o situaţie dată existentă în economie. Are cuvântul doamna deputat Mona Muscă. |
|
Colegul meu, domnul Radu F.Alexandru, nu a cerut nici bani în plus, nici modificări în privinţa salarizării. A cerut o chestiune care este absolut de bun simţ şi pe care chiar şi un om care nu se pricepe la finanţe, ca mine, o înţelege. Adică, am cerut foarte clar să nu mai fie premiată paguba. Cred că până şi în România acest lucru se poate face. Nu era vorba de altceva. Deci, vă rugăm din tot sufletul, nu mai votaţi premierea pagubei. |
|
Stimaţi colegi, Comisia. Domnul deputat Florin Georgescu. |
|
Stimaţi colegi, Într-adevăr, pe fond, din punct de vedere strict economic al eficienţei, al criteriului performanţei, acesta este drumul pe care trebuie mers, şi anume al legării, al corelării stricte a salariilor, a premiilor, a celorlalte drepturi de rezultatele muncii. Şi aşa se şi încearcă să se facă. Atât cât se poate în relaţiile democratice în cadrul unui stat de drept, cu partenerii sociali, şi anume cu patronatul şi cu sindicatele. Domnule preşedinte, Aş vrea să mă asculte şi domnul deputat Marcu care a propus aici un amendament. (Domnul deputat Marcu stă cu spatele la tribună) |
|
Domnule deputat Marcu! Vă ascultă indirect. |
|
Nu putem să îngrădim printr-o lege în mod administrativ aceste negocieri. Ele se desfăşoară, este adevărat, în nişte parametri macroeconomici, care parametri macroeconomici nu-şi au locul să fie stabiliţi în mod explicit în Legea bugetului, ci ei reprezintă înseşi premisele pe baza cărora s-a construit acest buget şi care sunt înscrişi într-o altă lege, şi o s-o vedeţi dumneavoastră în curând, vă va veni la aprobare, se referă la Legea privind aprobarea împrumutului Stand-by cu Fondul Monetar Internaţional care are drept anexă un memorandum de politici economice, practic, o particularizare a unei părţi, a unei componente a programului de guvernare. Creditorii externi, respectiv Fondul Monetar Internaţional, ne pun şi ei această condiţie. O pun însă acolo unde îi este locul, şi anume în programul economic care stă la baza unui împrumut extern. Legea bugetului nu este o lege a legilor, să introducem aici şi corecturi la legislaţia sponsorizării, şi la legislaţia salarizării, şi la legislaţia negocierii contractelor de muncă. Ea este o lege care emană pe baza unei legislaţii existente. Deci, veţi găsi acest subiect, şi anume al corelării mai stricte a salarizării cu productivitatea şi rezultatele muncii, într-o altă lege care va veni la Parlament, şi anume aceea privind aprobarea Acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi care va prevedea exact aceste chestiuni şi mecanismele prin care Guvernul, prin hotărâri de Guvern, prin ordine ale miniştrilor care au în subordine asemenea societăţi, Fondul Proprietăţii de Stat care gestionează această avuţie, încă, a statului să rezolve aceste chestiuni. Nu rezolvă? Va fi inflaţia mare, vor fi nemulţumiri sociale şi cei care nu rezolvă vor fi sancţionaţi aşa cum au fost sancţionaţi şi alţii până în prezent. Ăsta este mecanismul democratic şi nu să planificăm cum planifica C.S.P.-ul înainte fondul naţional de salarii. Aceasta este o îngheţare a salariilor, este o îngheţare şi o eliminare a negocierii libere dintre partenerii sociali care, repet, negociază în limitele unui cadru macroeconomic stabilit. Şi v-aş mai adresa o întrebare retoric: de ce să facem discriminare, stimaţi colegi, care aţi propus acest amendament, între sectorul de stat şi privat? Vă spuneam că bilanţul pe anul 1999 şi pe semestrul I.2000 şi anul 2000 în ansamblu, acest bilanţ va arăta lucruri destul de negative la adresa sectorului privat, pe care eu îl simpatizez şi atât cât am putut în perioada în care am contribuit la anumite decizii în această ţară l-am stimulat, l-am încurajat, dar sectorul privat astăzi contribuie la pierderi şi la arierate, la plăţile restante de aici, nominalizate în amendament, în aceeaşi proporţie ca şi statul. Sunteţi de acord cu un amendament de genul "societăţile comerciale, regiile şi aşa mai departe, cu capital de stat şi privat să nu-şi dea premii, să nu-şi majoreze salariile, să nu şi le indexeze"? Da? Atunci, cred că mulţi colegi din partidul dumneavoastră vor avea nemulţumiri în acest domeniu. Eu nu vreau să vă creez tensiuni în partid. Eu nu fac acest amendament că nu mai pot acum datorită procedurii, dar vreau să fie mai multă linişte în partidul respectiv. (Vociferări) Datorită faptului că acest lucru referitor la corelarea corectă, repet, din punct de vedere economic, între salarii, sporuri, celelalte venituri şi rezultatele muncii trebuie să fie promovate, ea va fi înscrisă în Acordul cu Fondul Monetar Internaţional, este o componentă acolo privind ajustarea structurală şi politica veniturilor populaţiei şi acolo veţi găsi cu siguranţă, a fost şi în acordul trecut care s-a oprit la un moment dat, nu a mai putut să fie respectat, se găseşte şi în proiectul de acord stand-by, pe care domnul ministru şi guvernatorul Băncii Naţionale îl negociază în prezent, aşa încât v-aş ruga să aveţi înţelegerea şi să renunţăm la acest amendament aici, pentru că-l vom găsi într-o formă mult extinsă şi mult concretizată, aprofundată în acel acord. Dacă nu ar fi fost acolo, într-adevăr, găseam o formulare împreună aici, pentru a opri această hemoragie uneori imorală de bani, de venituri din patrimoniul statului în buzunarele unor conducători de unităţi. Nu este cazul, pentru că într-o formă mult mai fermă va fi regăsit acest amendament în acel acord care va fi şi el o lege şi Guvernul nu va putea să se eschiveze de la respectarea lui. Aşa încât nu-i duceţi grija Guvernului că va putea să facă ce vrea, să tolereze salarii de miliarde de lei pe an, pentru că nu ne vor lăsa creditorii internaţionali. Şi acest lucru va fi regăsit în acordul respectiv. Cred că şi domnul deputat Marcu e de acord cu această chestiune şi va vota în consecinţă. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Marcu, v-aş propune... S-a comentat atât de mult şi cred că trebuie să decidem prin vot. |
|
Vreau să vă asigur încă o dată că nu mă voi ridica niciodată la competenţa pe care o are, după părerea mea, cel mai bun finanţist din ţară, domnul Florin Georgescu, chiar dacă fac supărări printre alţii de aceeaşi pregătire tehnică şi intelectuală. Dar, hai să zic că nu suntem întru totul de acord cu amendamentul propus de domnul Radu, pentru că, într-adevăr, s-ar putea să încalce dreptul încheierii contractului colectiv de muncă şi să aduc prejidicii salarizării unor oameni necăjiţi. Dar există şi alte posibilităţi: haideţi să plafonăm ceva prin această lege, să nu mai fie aberaţiile acelea, pentru că oamenii aşteaptă de la noi să facem dreptate în întreprinderile lor. Or, eu dacă trec pur şi simplu nonşalant peste o asemenea aberaţie care s-a făcut până acum timp de mai mulţi ani nu vreau să spun câţi înseamnă că înşel încrederea electoratului. Solicit domnului Florin Georgescu, domnului Tănăsescu şi nu mai zic, că nu am vrut să fac dispută între domnul premier Văcăroiu şi Florin Georgescu, tot atât de bun specialist, să găsească modalitatea la această propunere a domnului Radu sau la alta, dacă vor, sau printr-o ordonanţă de urgenţă, să plafoneze astfel de premieri sau astfel de salarii aberante cum şi-a pus Mugur Isărescu, 200 milioane şi asta acum vreo 4 ani. Deci, haideţi să găsim formula medie care să împace şi propunerile Guvernului şi drepturile lui de a controla activităţile salariale, dar şi o astfel de propunere care poate nu are cea mai fericită soluţie, dar poate găsim noi acum. Sau dacă nu, ulterior, printr-o ordonanţă de urgenţă, "domnul" Guvern. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Am să-i dau răspunsul concret domnului deputat Marcu şi cred că colegilor din dreapta mea. Dacă citiţi art. 3 din Proiectul de Buget o să vedeţi exact ceea ce doriţi dumneavoastră să soluţionaţi. Iată ce spune aici: "Fundamentarea fondului de salarii se va realiza pe baza produţiei fizice, volumul serviciilor, nivel venituri, cheltuieli, productivitatea muncii, profit şi alţi indicatori". Şi mai departe spune: "... astfel încât în anul 2001, faţă de anul 2000, indicele productivităţii muncii să fie superior indicelui câştigului salarial mediu". Rezolvă toată problema pe care o discutăm de o oră. Atunci înseamnă că trebuie să vă explic ce înseamnă productivitatea muncii, dacă îmi daţi din cap că nu sunteţi de acord. Deci, aceasta este corelaţia de bază în orice societate, care funcţionează în vest sau unde vreţi dumneavoastră, că este privată sau este de stat. În momentul în care productivitatea muncii este superioară nivelului de creştere a salariului mediu şi respectiv a fondului de salarii, înseamnă că lucrurile încep să meargă pe calea cea bună şi rezolvă în totalitate, inclusiv problema ridicată de domnul Marcu. Cred că eşti de acord, domnule deputat. Vă mulţumesc. |
|
S-ar putea să ştiu şi eu ceva de salarii, nu numai dumneavoastră. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă rog frumos, nu v-am plictisit foarte mult în această perioadă. Aş dori să vă atrag atenţia asupra câtorva chestiuni. În comisia de buget, prin care a trecut un uragan timp de două zile, aşa s-a votat absolut totul, domnul ministru Tănăsescu, cu o eleganţă desăvârşită, ţin să recunosc şi să-l felicit, la anumite propuneri, printre care şi aceasta pe care am făcut-o şi multe altele, a răspuns de fiecare dată: "acest lucru va face obiectul unei legi viitoare". frumos, elegant, gen Washington, gen Banca Mondială, îl felicit! Însă, astăzi vedem acelaşi lucru. Domnul Florin Georgescu spune că vom face o lege viitoare, care va amenda lucrul acesta şi îl va face mai drastic, mai dur. Domnule preşedinte, cu respect vă anunţ că aţi spus că trebuie să dăm stimulente, că altfel pică Acordul stand-by cu Banca Mondială, păi trebuie să găsim o soluţie. Soluţia o găsim astăzi şi vă propunem asta. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Cred că s-a spus tot ce era posibil legat de acest articol. Repet încă o dată: ţara este în plină reformă, suntem pe ultima sută de metri, avem nevoie de stabilitate şi pe stabilitate să facem restructurări. S-a introdus tot ce v-am spus aici, legat şi în corelaţie cu productivitate salarii, după părerea mea problema este rezolvată, dar dumneavoastră decideţi pe vot. Legat de acest amendament 3, alin. 3 nou, propus de Radu Alexandru, respins de comisii şi de către Guvern, rog să vă pronunţaţi cine este pentru acest amendament. 45 voturi pentru. Abţineri? 2 abţineri. Împotriva amendamentului? Marea majoritate. Vă mulţumesc foarte mult. Deci, nu a întrunit numărul de voturi. Alineatul 3, în formularea prezentată l-am aprobat. Alineatul 4. Propunerea Comisiilor de buget, finanţe. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Alineatul 4 a fost adoptat. Vă supun votului dumneavoastră art. 27 în totalitatea sa. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 29 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Articolul 27 a fost adoptat. Articolul 28. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii la alin. 1 şi 2? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Un singur vot. Abţineri? 6 voturi. S-a adoptat art. 28 de către Parlamentul României, alin. 1 şi 2. Articolul 29. La alin. 1 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Vă rog să citiţi articolul înainte de vot. Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Alineatul 1 a fost adoptat. Alineatul 2. Există un singur amendament, făcut pentru o redactare mai bună, al Comisiei de buget, finanţe. Dacă sunt alte observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nimeni. Abţineri? 4 abţineri. Alineatul 2 a fost adoptat. Articolul 29 în totalitatea sa. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate articolul 29 a fost adoptat. Articolul 25, am rămas la vot final. Dacă mai există vreo intervenţie la art. 25? Nu este. Vă supun la vot art. 25 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 32 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Articolul 25 a fost adoptat în totalitate. Stimaţi colegi, ne oprim aici, reîncepem lucrările la ora 14,00. Vom începe cu Capitolul IV "Dispoziţii referitoare la bugetele locale". Vă doresc poftă bună. După pauză |
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în bancă. Reluăm dezbaterile noastre asupra bugetului. Suntem la Capitolul IV. Domnule deputat Marcu, vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Domnule senator, Domnule premier, Iată că aveţi trei funcţii, după părerea mea deosebit de importante. Vă mulţumesc pentru că îmi permiteţi să explic puţin votul pe care l-am dat, în pofida faptului că m-am bătut într-un alt sens. Eu găsesc şi acum că amendamentul domnului Radu Felman este foarte bine venit, de altfel, sunt convins că toţi cei prezenţi aici în sală cred că sunt de aceeaşi părere. Problema importantă era că el, în modul în care fusese formulat şi ulterior am văzut şi eu, din explicaţiile domnului senator Văcăroiu şi ale lui Florin Georgescu, era formulat de aşa natură încât aducea obstrucţionări aplicării Legii contractului colectiv de muncă şi, ca atare, i-am propus domnului Radu să-l împartă în două cumva, să nu obstrucţioneze acest contract, aplicabil în toate întreprinderile din ţara aceasta şi pe de altă parte să păstreze esenţa şi corectitudinea a ceea ce a vrut domnia sa să reiasă din acest articol. Din păcate nu a mai fost posibil. Mai mult decât atât, era scurt timpul şi nici nu putea fi formulat, amendamentul era pus aşa cum era, dar am fost asigurat de domnul ministru Tănăsescu şi alături de domnia sa şi de domnul preşedinte al Comisiei de buget, finanţe, domnul ministru Florin Georgescu, de faptul că aceste greşeli, să le zic, ulterior descoperite după aplicarea Legii contractului colectiv de muncă, vor fi reparate prin noul proiect de lege al contractului colectiv de muncă pe care domnia sa îl pregăteşte şi în care vor fi prevăzute asemenea aberaţii; să nu se mai întâmple, adică. Eu vă rog pe dumneavoastră, în special pe domnul Radu Felman Alexandru, şi mă voi ralia şi eu în acest sens, să urmărim ca domnul ministru Tănăsescu să nu uite ce a promis, pentru că nu este în beneficiul nimănui. Nimeni dintre noi, atunci când merge în judeţ nu este fericit când i se explică faptul că unul are o vilă făcută din primele pe care şi le-a acordat, iar altul este şomer şi nu are de mâncare. cu atât mai mult nu se poate împăca cu ideea P.D.S.R.-ul, care este la guvernare şi în capul căruia se sparg toate, deocamdată. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Trecem la Capitolul IV, titlul capitolului "Dispoziţii referitoare la bugetele locale". Dacă sunt observaţii la titlu? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate a fost votat titlul Capitolului IV. Articolul 30, alin. 1, dacă sunt observaţii? Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, La art. 30, alin. 1, în cadrul comisiilor reunite de administraţie publică s-a apreciat ca necesar să se îmbunătăţească acest text, fără ca pe fond să producă mutaţii deosebite, dar textul, aşa cum comisia l-a gândit şi cum l-a adoptat în unanimitate, vine să creeze mai multă transparenţă şi mai mult angajament din partea autorităţilor locale, în repartizarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale. Vă rog să observaţi că, aşa cum a fost formulat textul comisiei, el nu este deloc într-o contradicţie cu prevederile Legii nr. 189, Legii finanţelor publice locale 189/1998, aşa cum motivează comisia în raportul întocmit, privind amendamentele respinse. O să-mi îngădui, domnilor colegi, să dau citire textului propus de către Comisia de administraţie publică. Îl aveţi? Pentru economie, atunci, n-am să-i mai dau citire acestui text, în schimb am să dau citire textului prevăzut în Legea nr. 189, pentru a observa că nu există nici un fel de contradicţie între aceste două texte, ci, dimpotrivă, textul propus de către comisie vine să aducă un plus de informaţii. Articolul 10, alin. 3, la care se face referire în raportul de respingere spune aşa: "Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cotă de până la 25% se alocă bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pe comune, oraşe şi municipii, de către Consiliul judeţean, prin hotărâre, după consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, în funcţie de criteriile de repartizare aprobate". În cadrul comisiei, s-a precizat, la sfârşitul textului: în funcţie de capacitatea financiară a fiecăruia, raportată la necesarul de cheltuieli. Iată de ce noi credem că textul nostru poate fi admis, el, pe fond, nu are contradicţii cu textul iniţiatorului, iar motivaţia pe care comisia ne-a oferit-o nu este de natură a justifica respingerea acestui text. Vreau să vă reamintesc că textul pe care îl susţin în faţa dumneavoastră a fost aprobat de către comisiile reunite, în unanimitate, şi apreciez că el poate fi încorporat în textul Legii bugetului. De aceea, solicit, stimaţi colegi, să îl votaţi şi să-l acceptaţi în forma pe care comisia l-a propus. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc şi eu. Stimaţi colegi, La alin. 1 art. 30, dacă mai sunt luări de cuvânt, observaţii? Dacă nu mai sunt, dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu pentru a vă da răspunsul cuvenit. Înainte de aceasta o precizare: mare parte din ceea ce propuneţi dumneavoastră a fost preluat de Comisiile de buget, finanţe, prin reformulare, practic. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin acest amendament se propune ca sumele să se aloce bugetelor proprii ale consiliilor judeţene, potrivit anexei nr. 5. Însă, prin Legea nr. 189/1998 se utilizează noţiunea de bugete proprii judeţene şi nu de bugete proprii ale Consiliilor judeţene, bugetul fiind al unităţii administrativ teritoriale, care are personalitate juridică, şi nu al Consiliului judeţean, care este o autoritate deliberativă. În finalul amendamentului, se propune completarea, ca repartizarea pe comune, oraşe, municipii să se realizeze în funcţie de capacitatea financiară a fiecăruia, raportată la necesarul de cheltuieli. Nu putem accepta acest amendament, întrucât criteriul de repartizare nu-l constituie numai capacitatea financiară şi, aşa cum a fost discutat cu asociaţiile de resort, criteriile de repartizare pe unităţi administrativ teritoriale sunt prevăzute în anexa nr. 7 şi ele se referă la capacitate financiară 70 de procente, suprafaţă teritorială 10 procente, numărul de personal asistat în instituţii de asistenţă 15 procente, numărul de elevi 5 procente. De aceea considerăm că modul în care a fost formulat art. 30, alin. 1, în proiectul legii, răspunde tuturor acestor cerinţe, de aceea nu suntem de acord cu acest amendament. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnule deputat Gheorghe, eu cred că textele sunt cam puse de acord. Dumneavoastră interveniţi în plus cu criteriul care înseamnă bugetul pe anul 2000 şi 2001. Sunt criteriile din anexa nr.7. Principalul este că sunt consultaţi primarii, se discută cu ei şi în funcţie de aceasta, pe criteriile acestea, se face repartizarea. Dacă mai sunt alte comentarii? Domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnul ministru, dacă am înţeles bine, a susţinut că nu există aceste bugete ale judeţelor şi că, în consecinţă, sunt doar cele ale unităţilor administrativ teritoriale şi aşa mai departe. Am să citesc din art. 137 din Constituţie, alin. 1: "Bugetul public naţional cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi ale judeţelor". Deci, această argumentaţie nu stă în picioare. Există, conform Constituţiei, bugetul judeţean. |
|
Vă mulţumesc. Aveţi pe undeva dreptate, numai că după ce aprobăm bugetul de stat se transmit sumele defalcate şi se poate constitui bugetul local. Domnul ministru Cozmâncă Octav, la alin. 1, vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În legătură cu propunerea care s-a făcut, eu susţin punctul de vedere al Comisiilor de buget, finanţe şi aduc două argumente: în primul rând, aşa cum menţiona şi domnul deputat Sassu, bugetele sunt ale unităţilor administrativ teritoriale şi nu ale consiliilor judeţene. După cum bugetul de stat pe acest an nu este al Guvernului României, este bugetul României. Deci, pe cale de consecinţă, cred că lucrurile sunt foarte clare din acest punct de vedere şi, în al doilea rând, mai aduc un argument, referitor la patrimoniul public şi privat al unităţilor administrativ teritoriale, Legea nr. 213, care spune clar că acest patrimoniu este al unităţii administrativ teritoriale, al judeţului, municipiului, oraşului sau comunei şi nu al Consiliului local, respectiv sau al Consiliului judeţean. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Duvăz. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În legătură cu precizarea făcută de domnul ministru pentru administraţie locală, ea este improprie şi cred că în general am văzut că a accentuat şi domnul ministru de finanţe acelaşi lucru. Cred că umblăm să căutăm mai degrabă pretexte de formulare, decât de conţinut, pentru că acolo unde Constituţia vorbeşte despre unitate administrativă sau acolo unde alte legi vorbesc de unitatea administrativă este vorba în ultimă instanţă de cel care deliberează privind repartizarea acestui buget către celelalte unităţi, cum ar fi cazul bugetelor de completare, alocate celorlalte unităţi, respectiv comune, oraşe şi municipii. De altfel, dacă aş folosi paralela domnului ministru Cozmâncă, exact aceasta se întâmplă: bugetul este al României, dar îl împarte Parlamentul. Se întâmplă exact acelaşi lucru şi la nivel local, deci, consiliile dispun asupra acestor bugete. Nu cred că aceasta este esenţial; până la urmă este important dacă ceea ce a propus domnul Oltean, care mie mi se pare un lucru de susţinut, este de a conferi mai multă autonomie sau mai puţină, dacă vreţi, prin această prevedere, acestor autorităţi, desemnate, în ultimă instanţă, ca şi noi, prin vot. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu mai sunt. Stimaţi colegi, Aţi auzit, s-au dat toate explicaţiile posibile la acest alineat. Se propune la alin. 1 un amendament în ceea ce priveşte formularea, care a fost respins şi de către Comisiile de buget, finanţe şi de către Guvern. Vă supun aprobării dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru? 54 voturi pentru acest amendament. Abţineri? Împotrivă? Marea majoritate. Insuficient. Vă propun amendamentul Comisiilor de buget, finanţe. Alin. 1, art. 30. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 38 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Alineatul 1 al art. 30 a fost adoptat de către plen. Alineatul 2. Aveţi propunerea Comisiilor de buget, finanţe, referitor la alin. 2. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin. 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost adoptat alin. 2. Alineatul 3 de la art. 30. Aveţi reformularea dată de către Comisia buget, finanţe. Dcă sunt amendamente la alin. 3? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin. 3. Cine este pentru? Voci din sală: Sunt amendamente! |
|
Stimaţi colegi, Nu trebuie să spun de zece ori! Nu se aude la microfon? Nu se aude când vorbesc? Voci din sală: Acum da! |
|
Domnule deputat Duvăz, la alin. 3. Vă ascultăm, domnule deputat. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Domnule preşedinte, Aş vrea doar să susţin că formularea alin. 3, aşa cum a fost ea prezentată de Guvern, în proiectul de buget, mi se pare cea potrivită şi amendamentul, aşa cum a fost el introdus şi mai ales detaliat, cu istoria lui proprie, de către comisie, se pare, spun se pare pentru că repet, nu vreau să fac recurs la această istorie este nepotrivit şi, în consecinţă, această nepotrivire pot să o şi explic, dacă va fi cazul, mai în detaliu, în ceea ce priveşte atât prevedera constituţională privind unităţile administrative aşa cum le defineşte Constituţia, cât şi prevederea Legii bugetelor locale. Dacă nu este nevoie, sper colegii mei, cei mai mulţi, cel puţin să-şi amintească la ce mă refer, aş vrea să fiţi de acord să votăm alin. 3 de la art. 30 aşa cum a fost el formulat de Guvern şi propus Parlamentului pentru adoptare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Duvăz. Dacă mai sunt comentarii la acest articol? Să înţeleg, domnule deputat Duvăz, că nu sunteţi de acord să majorăm procentul pe care îl lansăm în plan teritorial, la administaţiile locale? Domnul deputat Marcu. |
|
Din nefericire, nu am anexele la mine, dar dacă zice aici că se regăseşte la numărul curent 25 din anexa nr.1, aş vrea să-l întreb pe domnul ministru Tănăsescu dacă se regăseşte cu aceste inscripţionări ale domnului Duvăz sau în vechea formulare pe care o propune Guvern. Că dacă se regăsesc aşa cum a zis domnul Duvăz, nici nu mai este nevoie să o punem la vot. Dar dacă se regăsesc în vechea propunere a Guvernului nu mai este corectă completarea comisiei că se regăsesc în anexa nr.1 la nr. crt. 25. Aceasta este dilema mea. |
|
Stimate coleg, s-a făcut un amendament la propunerea mai multor grupuri parlamentare, prin care s-a majorat procentul pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor de la 35% la 36,5%. Acesta este fondul problemei şi eu cred că este un lucru pozitiv, nu văd de ce trebuie să facem restricţii, când asigurăm o descentralizare mai serioasă la nivelul localităţilor. Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? Vă rog. La alin. 3. |
|
Stimaţi colegi, Noutatea la alin. 3 este un amendament depus de parlamentarii P.D.S.R., P.R.M. şi P.D., noutatea este că cota de 36,5% de la bugetele locale se alocă comunelor pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea angajatorii. Deci, aceasta este noutatea pe care o cere toată administraţia locală din mediul rural. Deci, aşa a fost Legea nr. 189 în anul 1998, Ordonanţa nr. 216/1999 a modificat Legea nr. 189, în sensul că impozitul aferent unităţilor administrative alocat, de 36,5, se varsă la comuna sau locul unde îşi are sediul angajatorul. Ceea ce crea situaţii aberante, am transferat cheltuielile materiale la primării, iar cheltuielile materiale de la şcoli la primării, în timp ce impozitul pe salarii mergea la oraş, acolo unde era arondată şcoala. |
|
Deci, înţeleg, stimate coleg, că sunteţi de acord cu ceea ce aţi votat în Comisiile pentru buget, finanţe? Domnul deputat Sassu. |
|
Este în regulă. Ceea ce am vrut noi să spunem este că, după alin. 3, s-au introdus nişte alineate noi, care vin şi modifică de fapt acest alineat. Deci, sunt în substanţă pe alin. 3. Dacă se votează acest amendament, sigur că probabil că vine amendamentul următor, cel care pune în discuţie un alin. 4 nou. Şi atunci, intervenţia noastră va fi acolo. Dacă facem această separare şi urmează toate celelalte amendamente care au fost depuse în fond, de fapt, la acest alineat, atunci este în regulă şi revenim cu intervenţia noastră la alineatul următor, amendat de comisie în forma respectivă. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Înţeleg că nu mai sunt luări de cuvânt la alin. 3, în formularea dată de către Comisia pentru buget, finanţe. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, alin. 3 a fost votat. Comisiile pentru buget, finanţe propun introducerea a 5 alineate noi: 4, 5, 6, 7 şi 8. Le vom lua pe rând. La alin. 4, propus de Comisia pentru buget, finanţe, dacă sunt observaţii? Vă ascultăm! |
|
Domnule preşedinte, Stimate colege şi stimaţi colegi, Amendamentul de la la art. 30 alin.4 a fost propus de Comisia pentru buget, finanţe, dar personal nu mi-l însuşesc, ca şi reprezentanţii Partidului Democrat, de altfel. Noi cerem ca acest alin. 4 să fie, în conţinut, în forma în care a fost prezentat în proiectul de buget, şi anume cota de 61,5% alocată din impozitul pe venit municipiului Bucureşti să fie repartizată pe sectoare şi pe Primăria Municipiului Bucureşti de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Motivăm acest lucru, pentru că amendamentul pe care l-a propus Guvernul şi a fost însuşit de comisie intră în contradicţie cu legi în vigoare în acest moment. Şi mă refer la Legea nr. 189/1998, Legea finanţelor publice locale, în care se arată, în art. 8 alin. 3: "Pentru municipiul Bucureşti, cota se repartizează de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti pe bugetele fiecărui sector, respectiv, bugetul municipiului Bucureşti." Această prevedere, aşa cum a fost propusă de către Guvern, intră în contradicţie şi, dacă vreţi, cu Legea administraţiei publice locale. Şi nu o să fac referire la legea în vigoare, în acest moment, Legea nr. 69 republicată în 1996, ci am să mă refer la Legea administraţiei publice locale, votată de Parlamentului României luna trecută, dar care, în orice moment, este blocată din punct de vedere al procesului de promulgare. De ce? Pentru că se află la Curtea Constituţională. Şi am să mă refer la art. 95 din această lege şi am să vă cer să-mi daţi voie să vă citesc 2 alineate, şi anume: Art. 95 alin. c), care spune (e vorba de competenţa consiliilor locale de sectoare): "Se avizează studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-sociale, de organizare şi amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională şi zonală, în condiţiile legii, pe care le supune spre adoptare Consiliului General al Municipiului Bucureşti." Şi alin. f): "Administrează în condiţiile legii bunurile de proprietate publică sau privată ale municipiului de pe raza sectorului, pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti." Am citit aceste două alineate ale art. 95 pentru a arăta că spiritul Legii administraţiei publice locale, aşa cum a fost ea votată de Parlamentul României, presupune că tot ceea ce priveşte alocarea de resurse, de administrarea domeniului public şi privat şi, de asemenea, despre dezvoltarea economică a municipiului Bucureşti se face sub umbrela Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Sigur, în lege nu este trecut în mod explicit cine are competenţa de împărţire a cotei de 62% pe sectoare şi primărie, pentru că aceasta a fost hotărâtă de Legea nr. 189/1998, care explicit spune că singura instituţie publică care este abilitată să hotărască împărţirea pe sectoare şi pe Primăria Municipiului Bucureşti a cotei de 61,5% este Consiliul General al Municipiului Bucureşti. De fapt, pe fond, problema este că s-ar putea, printr-o asemenea alocare în procent fix, ca resursele unui sector să nu corespundă cu realitatea din teren, s-ar putea ca un sector să aibă nevoie de resurse mai mari şi altul de resurse mai mici. S-ar putea, de asemenea, ca la un anumit moment o anumită acţiune de dezvoltare a municipalităţii, care priveşte viaţa întregului oraş, să fie limitată în posibilităţi de acea alocare de 36,5%. Mie mi se pare că nu există nici o justificare a faptului că acest buget pe sectoare şi primărie să nu fie hotărât de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru că cineva trebuie să aibă privirea de ansamblu a oraşului, trebuie să fie o strategie pe care să o accepte toată lumea. Deci, în consecinţă, vă propun ca alin. 34 să rămână la forma iniţială din proiectul de lege, care prevede că împărţirea cotei de 61,5% să se facă de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Vă mulţumesc. |
|
Cu alte cuvinte, vrem centralizare, nu vrem descentralizare, unde nu ne convine. |
|
Localitatea Bucureşti este unitate administrativă şi conform Constituţiei României cineva trebuie să armonizeze interesele diferite care pot să apară şi trebuie să ţină cont de viaţa reală a municipiului Bucureşti. |
|
Iată că o face Parlamentul! |
|
E vorba numai de buget, pe alocarea acestei cote pe sectoare şi primărie, consiliile locale urmând să aibă competenţa de a stabili structura bugetului şi repartizarea pe articole bugetare. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Sassu. (Rumoare, vociferări.) Răbdare, nici o problemă, vă dau cuvântul! Nu vă faceţi probleme! |
|
S-ar putea să vorbim chiar mai mulţi, dacă vă deranjează, este un punct din buget şi cred că e bine să... |
|
Ne face plăcere! |
|
Nu la dumneavoastră mă refeream, domnule preşedinte, vă mulţumesc pentru faptul că mi-aţi dat cuvântul. S-a vorbit aici despre un amendament al Guvernului. Noi am primit, după trecerea termenului de 5 zile, din partea comisiei, amendamentele care au fost depuse şi în acel şir de amendamente nu există acest amendament. Aş vrea să înţeleg şi eu cine este iniţiatorul lui, pentru a vedea dacă putem să discutăm sau nu acest lucru. Deci, înţeleg că este un amendament al Guvernului, care a fost ulterior depus sau care este situaţia? Pentru că, spun încă o dată, el nu apare în pachetul de amendamente depuse la Comisia pentru buget, finanţe sau venite de la o altă comisie care era sesizată pentru aviz. Şi aş ruga ca cei care cunosc acest lucru, din Comisia pentru buget, finanţe, eventual cel care l-a iniţiat, Guvernul, să ne explice cum a apărut acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule Sassu. Vă rog, aveţi cuvântul. Nu vă supăraţi, poate vă şi prezentaţi, vreau să vă aud şi eu. |
|
Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc, Adriean Videanu mă numesc, din Grupul parlamentar PD. Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Vreau să atrag atenţia asupra riscului de neconstituţionalitate a acestui alineat, pentru că, conform legislaţiei în vigoare, sectoarele încă nu sunt unităţi administrativ-teritoriale. Ceea ce s-a invocat, Legea nr. 69, care încă nu este publicată în Monitorul Oficial (şi, domnule preşedinte, mi-aţi facilitat ieri intervenţia mea, când aţi spus că bugetul se fundamentează pe legislaţia existentă, este corect şi acest lucru trebuie să se şi întâmple), poate duce la aceea că neconstituţionalitatea acestui alineat s-ar putea să atragă după sine neconstituţionalitatea întregului buget. Şi, în consecinţă, propun eliminarea acestui alineat. Pentru a exista o oarecare similitudine între alin. 3 şi alin. 4, acolo unde se spune că un anumit procent rămâne la dispoziţia consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, oraşelor şi al consiliului judeţean, propun eliminarea sintagmei "numai", care reprezintă o grijă deosebită a Guvernului pentru Primarul General al Capitalei, din conţinutul alin. 4. Lucru, de altfel, acceptat de Comisiile pentru buget, finanţe şi care cred că dintr-o eroare de redactare a fost trecut în cuprinsul alin. 4. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, dacă mai aveţi luări de cuvânt la acest alineat? Domnul preşedinte Ştefan Viorel are cuvântul. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, În legătură cu amendamentul propus de Comisiile reunite pentru buget, finanţe, fac precizarea că necesitatea modificării a intervenit în timpul dezbaterilor, la iniţiativa unui membru al comisiilor, secretarul Comisiei pentru buget, finanţe din Camera Deputaţilor, domnul deputat Akos Birtalan. Şi, de faţă, au fost şi reprezentanţii Partidului Democrat, deci, nu e nici o problemă, nu ştiu de ce aţi căutat amendamentul în centralizatorul prezentat iniţial, când aţi participat, aţi asistat la modul în care s-a născut acest amendament. Deci, a fost propunerea domnului deputat Birtalan, însuşită în cadrul dezbaterilor din şedinţa celor două comisii reunite. Vă mulţumesc. |
|
Vă rog. |
|
Modificarea a fost propusă de către domnul deputat Birtalan marţi după-amiază, era prezent şi domnul ministru Cozmâncă, care ne-a cerut să aşteptăm până a doua zi, să facă o formulare finală şi corectă, apărând în acest fel şi amendamentele 5, 6, 7, 8, care îi dau viaţă alin. 33. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Deci, până la urmă, este un amendament corect şi legal. Domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, În conformitate cu Regulamentul şedinţelor comune, Guvernul nu poate depune amendamente. Cei care mai pot depune amendamente după trecerea celor 5 zile sunt, eventual, membrii Comisiei pentru buget, finanţe. Din câte înţeleg eu, domnul Cozmâncă nu este membru în Comisia pentru buget, finanţe a Senatului. Întrebarea mea este către domnul Birtalan, dacă şi-a însuşit acest lucru şi îl consideră parte din amendament sau este un amendament ca atare, pus în completare de către domnul Cozmâncă? Vă mulţumesc. |
|
Are cuvântul domnul Birtalan Akos. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Într-adevăr, istoria art. 30 este destul de lungă şi interesantă, veţi vedea dumneavoastră la amendamente respinse un punct unde subsemnatul şi încă un coleg, domnul Winkler Iuliu, din partea UDMR-ului, am propus majorarea sumelor destinate administraţiilor locale, de la situaţia actuală, de la 60%, la 65%, respectiv, de la 35% pentru bugetele locale, la 40%. Nu a trecut acest amendament al nostru, în această formă, a trecut o altă variantă, şi anume o sumă mai mică, de 1,5% majorare, este bine că a trecut acest lucru şi vă mulţumesc tuturor celor care aţi votat mai înainte pentru această majorare a cotei destinată bugetelor locale, inclusiv pentru Bucureşti. De aici încolo, ce s-a întâmplat cu acest amendament, bineînţeles că trebuie să discutăm aici. Şi au dreptul nu numai domnii şi doamnele deputaţi de la PD, ci cu toţii să ştim ce s-a întâmplat. Bineînţeles că această majorare a cotei, pe lângă faptul că constituie o suplimentare a sursei administraţiilor locale, s-a modificat şi altceva, ceea ce a susţinut şi domnul senator Păcurariu, şi anume sumele acestea nu se mai reţin în funcţie de sediul agentului economic, ci în funcţie de locul unde se desfăşoară activitatea. Acest lucru necesită o nouă procedură, doamnelor şi domnilor deputaţi, inclusiv din partea PD-ului sau a oricui, care astăzi nu există. Deci, trebuie să optăm, vrem această nouă procedură, prin care se poate reţine 61,5% pentru administraţiile locale sau nu vrem să fie o astfel de procedură? Pct. 5, 6, 7 şi 8 acest lucru îl prevăd. Povestea legată de pct. 4 nou, şi anume cum se va împărţi suma de 61,5% pentru Capitala României, pentru Bucureşti, bineînţeles că este o noutate, faţă de situaţia actuală, pentru că la ora actuală 60% se împarte de către Capitală, de către Consiliul General al Capitalei, cu alte cuvinte. Noutatea înseamnă 61,5%, o cotă majorată, şi modalitatea cum se va împărţi această cotă, care se reţine altfel decât cum s-a reţinut până acum. Deci, acest nou amendament în sensul acesta a venit. Şi bineînţeles că punctul de vedere al Guvernului contează în această privinţă, fiind, pe lângă alte aspecte, o problemă tehnică de reţinere a acestor sume 61,5%. Iar în ceea ce priveşte repartizarea pe Capitală, în sensul Consilul General şi sectoare, eu personal cred şi susţin, ca să răspund la întrebare, că este bine să încercăm şi să începem descentralizarea, nu numai în teritoriu, ci să începem descentralizarea şi în Capitală. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumim foarte mult. Domnul deputat Duvăz. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Din păcate, nu îi pot mulţumi şi domnului Akos, pentru că nu am înţeles dacă a depus sau nu amendamentul, dar ne-a comunicat că este de acord, atât cu politica Guvernului, cât şi cu acest sistem de repartizare, lucru care i-a adus aplauzele majorităţii şi îl felicităm pentru aceasta. De altfel, nu aş vra să fac prea mari consideraţii politice la acest amendament, dar se conturează într-adevăr o coaliţie extrem de interesantă şi, în orice caz, surprinzătoare în adoptarea acestui buget. Aş vrea, însă, domnule preşedinte, să intru pe fond. Pentru că, de fapt, am înţeles: Guvernul, legându-se de ocazia că s-a majorat cota de alocare a autorităţilor locale, respectiv, judeţene şi ale municipiului Bucureşti, a spus: "Aşteptaţi puţin, că avem şi noi un amendament, şi anume descentralizarea bugetului repartizat din aceste venituri, până acum, de către Consiliul Municipal!" Sigur că această descentralizare n-are ca motor sau ca resort decât conformaţia politică a primăriilor din Bucureşti şi nimeni nu prea să spună asta, şi anume un primar din opoziţie, şi unul destul de cunoscut în România (unii spun chiar periculos de cunoscut şi simpatizat), şi o serie de primari de sector, mai puţin cunoscuţi în Bucureşti (dar asta-i situaţia), de la partidul de guvernământ. Motiv pentru care, brusc, ne-a lovit descentralizarea. Aş vrea totuşi să vă amintesc, stimaţi colegi, că cea mai mare parte a lucrărilor importante din Bucureşti, şi anume: reţele, drumuri, transport în comun, cea mai mare parte a problemelor de curăţenie, tot ce înseamnă sistemul edilitar al oraşului, are un caracter unitar şi se administrează, vrând sau nevrând, cu o singură mânâ de către municipiul Bucureşti. Pentru că nu se vor putea face canalizarea sectorului 1 şi canalizarea sectorului 2, care să nu se întâlnească de 5 metri peste drum; şi nici electricitatea nu va funcţiona; şi nici măcar liniile de tramvai, să ştiţi; ca să nu mai vorbim de altele, şi altele, şi altele, care sunt reţele şi care trebuie să funcţioneze în structura unui municipiu. Cred că ar fi lucruri importante de făcut privind descentralizarea, în ceea ce priveşte administrarea şi, de ce nu, libertatea. O libertate crescută, sporită, a fiecărui sector, de a-şi obţine resurse tipice, pentru probleme absolut tipice şi foarte bine definite. Lăsând la o parte că sunt convins că ar trebui să ne gândim să reorganizăm administrativ Bucureştiul, şi nu în sectoare, cum, de fapt, l-am tăiat, nu de acum, dinainte de război, în nişte felii strict administrative, ci mai degrabă într-un sistem asemăntor arondismentelor, de cartiere care să aibă probleme asemănătoare şi unitare, spre deosebire de ceea ce astăzi se întâmplă, că avem sectorul 1, de exemplu, cu tot centrul Capitalei, dar şi cu Dămăroaia, Bucureştii Noi sau Şoseaua Chitilei. Deci, în legătură cu această problemă aş vrea să reflectaţi şi să vă gândiţi că, în nici un caz, procentul stabilit de către Guvern, printr-o, să-i zic (cum să-i spun mai frumos, că "frauduloasă" nu-i potrivit?), intervenţie, stimulând o parte dintre partenerii nedeclaraţi să-şi asume această intervenţie, nu încearcă de fapt decât să stopeze cursa unui om, care, în general, e apreciat ca un om care ştie ce face, sau măcar să balanseze în favoarea primarilor de sector, care sunt ai partidului de guvernământ. Sincer să fiu, domnule preşedinte, cred că bucureştenii nu merită un asemenea tratament, chiar dacă noi încă n-am înţeles că în politică nu încercăm să-i luăm scara altuia, ca să nu poată să vopsească acoperişul, ci să ne construim şi noi o scară. Vă mulţumesc mult. (Aplauze din partea stângă a sălii.) |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul senator Birtalan. |
|
Numai deputat! |
|
Deputat. Data viitoare, poate... Voci din PD: Luaţi-l la Senat! |
|
Vă mulţumesc. În primul rând, îi mulţumesc domnului Duvăz pentru ceea ce a spus şi, în acelaşi timp, refuz ceea ce a spus în legătură cu aspectele de politizare a acestei probleme. Stimate domnule Duvăz, sincer vă spun, şi tuturor, dumneavoastră, că nu trebuie nimeni să mă stimuleze să susţin descentralizarea administraţiei publice din România! Este în programul Uniunii noastre de 10 ani de zile şi o vom susţine în continuare, până când se va realiza descentralizarea administraţiei publice din România! Nici dumneavoastră nu trebuie să mă susţineţi şi nici altul nu trebuie să mă stimuleze în această privinţă! Iar în ceea ce priveşte descentralizarea Capitalei, n-aş fi vrut să intru în fondul acestei probleme. Am votat, marea majoritate dintre noi şi dumneavoastră, în totalitate Legea nr. 213/1998 privitoare la proprietatea publică. Cred că, dacă am acordat localităţilor, judeţelor, inclusiv sectoarelor din municipiul Bucureşti patrimoniu, nu este rău dacă se acordă, inclusiv sectoarelor din Bucureşti, şi autonomie financiară. Patrimoniu fără autonomie financiară înseamnă o jumătate de pas şi, până la urmă, nu valorează nimic. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumesc. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, sunt Liviu Negoiţă, Grupul parlamentar PD. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grija reprezentanţilor UDMR pentru Bucureşti, mie, cel puţin, îmi dă de gândit! (Râsete. Rumoare. Aplauze.) Ca deputat de Bucureşti, daţi-mi voie să nu fiu de acord cu acest amendament! Aşa cum aţi amintit şi dumneavoastră, domnule preşedinte Văcăroiu, că nu am fi de acord cu descentralizarea ba da, suntem de acord, dar dacă ea este întemeiată pe prevederi legale! Dacă această coaliţie PDSR-UDMR era de bună credinţă, nu imediat după instalarea Guvernului Adrian Năstase aţi fi luat măsuri împotriva cetăţenilor Bucureştiului! Adică, aţi anulat cota din Fondul special al drumurilor. Deşi Bucureştiul contribuie cu 15% la acest fond, PDSR a anulat cota pentru bucureşteni. De asemenea, Guvernul PDSR a întârziat nejustificat de mult ratificarea Acordului încheiat între Primăria Capitalei... |
|
Stimate coleg, te rog să faci referi la alin. 4! |
|
Nu, domnule preşedinte, vroiam să fac precizări, ca să înţelegem dacă este de bună credinţă sau nu amendamentul respectiv. |
|
Dacă doriţi să vă referiţi la amendament, cu plăcere, dar la alte chestiuni, nu. |
|
Păi, la amendament mă refer. Adică, dumneavoastră susţineţi că aveţi grijă de bucureşteni... |
|
Nu susţin nimic! |
|
Mă refer la Guvernul PDSR! ... dar, în fapt, luaţi măsuri împotriva bucureştenilor! Eu vreau să înţeleagă bucureştenii, pentru că sunt reprezentantul lor, ca deputat de Bucureşti, că au de a face cu un Guvern PDSR ostil! |
|
Foarte bine! Da. |
|
Despre asta este vorba! (Aplauze.) La iniţiativa Primarului General, domnul Prim-Ministru a dorit să aibă discuţia pe fondurile de care vorbeam, angajate cu Banca Europeană de Investiţii, pentru lucrări în Bucureşti. Numai în felul ăsta s-a putut debloca acel fond, angajat cu Banca Europeană de Investiţii. În concluzie, nu pot fi de acord cu această aşa-zisă "descentralizare", atâta timp cât ea încalcă prevederi constituţionale şi prevederi din celelalte legi organice! Dacă veţi continua cu aprobarea acestui amendament, eu, cel puţin, părăsesc sala! Mulţumesc. (Rumoare, vociferări.) |
|
Are cuvântul doamna deputată Afrăsinei. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu toată colegialitatea şi respectul cuvenit, aş dori să reamintesc colegilor parlamentari de la PD şi de la PNL, liderilor, desigur, mai ales celor cu care am analizat în scurta şedinţă cu liderii grupurilor parlamentare modul în care noi vom dezbate bugetul, că am promis acolo şi împreună am convenit să atragem atenţia colegilor asupra modului de exprimare de la acest microfon. Şi sunt convinsă că domnul deputat Sassu va face acest lucru, tocmai pentru că propunerea, în discuţia noastră, a venit de la domnia sa. Vă mulţumesc. |
|
Are cuvântul domnul Eugen Nicolaescu. Domnule deputat, vă rog. |
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că trebuie să punem adevărul la locul lui. Este vorba de acest amendament, alin. 4, care s-a născut din necesitatea rezolvării problemelor ridicate de punerea în aplicare a alin. 3. Sigur că, pentru Bucureşti, trebuia să fie, în opinia unora, o tratare aparte. Nimeni din Comisia pentru buget, finanţe nu a propus cum să se facă repartizarea cotei de 61,5%. În sfârşit, domnul ministru Cozmâncă a zis: "Ştiţi, vin eu mâine şi vă spun cum se face acest amendament!" A doua zi de dimineaţă am găsit pe masă, ca membru al Comisiei pentru buget, finanţe, amendamentul redactat, iar dânsul s-a apucat să ne explice cum că a avut multe consultări. Evident, unul a fost omis. Cine? Nu vă mai întrebaţi singuri: Primarul General al Capitalei! Deci, el nu trebuia consultat. L-am întrebat pe domnul ministru Cozmâncă: "Cu cine aţi discutat?" "Cu viceprimarul Enciu!" L-am întrebat: "Cine este dumnealui?" "Ei, cum nu ştiţi cine este?!" Zic: "Din ce partid face parte?" "Ei, nu ştiţi din ce partid face parte!" Până la urmă, am aflat că domnul viceprimar Enciu face parte din PDSR şi domnul Cozmâncă ne-a demonstrat în acest fel că acest amendament nu are nici o conotaţie politică. Deci eu cred că, aşa cum susţine Grupul parlamentar PD că amendamentul este nelegal, pentru că el nu a venit din partea nici unui membru al comisiei sau alt parlamentar, ci pur şi simplu din partea Guvernului, vă rog să nu-l adoptaţi. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.) |
|
Stimate coleg, Vreau să vă amintesc că domnul Cozmâncă este senator. Dau cuvântul domnului deputat Sassu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că da, domnul Cozmâncă este senator, dar nu este membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi, în consecinţă, se supunea regulilor care sunt scrise la art.11 alin.2 din Regulamentul şedinţelor comune, care spune că membrii Guvernului au acces la lucrările comisiilor, comisiile pot solicita participarea şi, atunci, prezenţa lor este obligatorie. Aici, aşa cum vedeţi, nu scrie nimic de faptul că au dreptul să depună amendamente, cum nici alţi membri ai altor comisii nu pot veni la Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci să depună amendamente. Deci, în consecinţă, dacă este amendamentul domnului Cozmâncă, nu este vorba că el trebuie respins, ci el nu poate fi luat în discuţie, pentru că este în afara Regulamentului. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD.) |
|
Da, mulţumesc foarte mult. Vă rog, dacă mai sunt amendamente din partea colegilor de la PD, de la PNL... Are cuvântul domnul preşedinte Ştefan Viorel. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Bineînţeles, dacă vrem să mai tragem de timp, putem analiza până mâine dacă amendamentul emană de la un deputat sau de la un senator sau de la o comisie sau de la Guvern. Eu aş vrea să vă spun altceva: astăzi, când discutăm pe baza unui raport semnat, votat, însuşit de comisiile reunite şi, atâta timp cât amendamentul respectiv a fost însuşit prin vot de cele două comisii, deja nu mai are relevanţă în ce formă a fost promovat. Dumneavoastră contestaţi faptul că cele două comisii ar avea capacitatea să modifice amendamentul depus de domnul Birtalan. De fapt, dumneavoastră asta contestaţi. După teoria dumneavoastră, ar însemna că plenul este abilitat să dezbată doar amendamente în forma iniţială. Noi discutăm despre un amendament depus de un deputat care avea dreptul s-o facă, amendament care a suferit modificări, urmare unor consultări pe care comisiile le-au avut cu Guvernul. Despre acesta discutăm şi, atâta timp cât se regăseşte în raportul depus de cele două comisii, discuţiile de la această oră nu au decât un singur efect acela de tragere de timp. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar PDSR.) |
|
Aveţi cuvântul, domnule Sassu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu cred că domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Senatului s-a gândit bine când a spus faptul că nu trebuie să respectăm regulamentele. Nu cred. Regulamentul şedinţelor comune a fost votat de plenul celor două camere pentru a fi respectat, şi aici sunt proceduri care arată cum apar amendamentele, cum se discută, cum se votează legile şi aşa mai departe. Nu este indiferent dacă un amendament este depus în afara Regulamentului, cum nu este indiferent dacă votul este în afara Regulamentului şi aşa mai departe. Dânsul ar fi trebuit să fie primul, şi are această obligaţie prin Regulament, să vegheze ca acest lucru să nu se întâmple. Dacă dânsul crede că şedinţele se pot desfăşura în comisii, în plen, în plenul reunit haotic şi fără respectarea Regulamentului, este în regulă, dar înseamnă că discutăm nu despre Parlament, ci despre orice altceva. Avem regulamente pe care trebuie să le respectăm ne place, nu ne place. Înţeleg din comisie că acest amendament a fost făcut de o persoană, fie ea şi membru al Guvernului, fie ea şi senator, care nu avea dreptul să facă acest amendament. Din punct de vedere regulamentar, acest amendament nu există! |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. |
|
Vreau să vă spun că părerea noastră, a celor din partea centru-stânga, este că asistăm la aceleaşi dispute ale coaliţiei de la guvernare de acum patru ani până anul trecut. În condiţiile acestea, după ce că nici nu înţelegem prea bine de ce se bat dânşii aflaţi la guvernare în coaliţia făcută înaintea alegerilor şi după alegeri, recunosc faptul că stăm şi asistăm stupefiaţi, pentru că ar fi trebuit să cadă de acord asupra unui modus vivendi de aplicare a acestei legi şi, ca atare, Partidul România Mare va vota în consecinţă, după ce se vor linişti toate aceste animozităţi dintre coaliţia UDMRPDSR, PNLPD. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Tăriceanu. |
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să-i readuc aminte colegului nostru, domnului senator preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, că a participat împreună cu noi la lucrările comisiei şi, în felul acesta, cred că va fi mai uşor să acceptăm regulile de funcţionare ale comisiei. Doresc să vă aduc aminte că noi, seara, am făcut o dezbatere pe art.30 şi, a doua zi de dimineaţă, conform promisiunii făcute anterior, domnul ministru Cozmâncă a venit cu o pagină pe care erau trecute toate amendamentele care acum, în raportul nostru, se găsesc la pct.26, art.30, alin.4-8 noi. Nu este vorba de amendamentul făcut de domnul Akos Birtalan, ci sunt amendamentele făcute de domnul ministru Cozmâncă, care ne-a şi spus că se va consulta cu factorii responsabili de la primărie. Colegul Eugen Nicolaescu a relatat despre ce consultare a fost vorba. Deci, aici ne găsim într-o situaţie clară în care suntem în afara Regulamentului. |
|
Nu vreţi să abordaţi fondul problemei, totuşi? |
|
Domnul Călin Popescu-Tăriceanu: Fondul problemei este că suntem în afara Regulamentului şi că aceste alineate nu au cum să fie aduse în discuţie. Nu este problema de a le aproba sau a nu le aproba, ci este vorba că ele nu au ce să caute în raportul comisiei. |
|
Am înţeles. Atacaţi la Curtea Constituţională, înţeleg. Stimaţi colegi, Mai dau cuvântul domnului deputat Duvăz, şi apoi dăm cuvântul domnului Octav Cozmâncă să dea un răspuns. S-a spus tot ce se putea spune, după care propun să sistăm discuţiile. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Deocamdată discuţiile sunt deschise şi, după câte ştiu eu, Regulamentul permite ca fiecare să avem intervenţii de câte ori credem, în funcţie de cum evoluează dezbaterile. |
|
Nu aveţi ce să aduceţi nou în argumentaţia dumneavoastră. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Domnule preşedinte, Asta presupuneţi dumneavoastră. Eu presupun altceva. Presupun pur şi simplu că Guvernul şi-a expus un punct de vedere când a dat proiectul de buget. Mă întreb ce s-o fi întâmplat peste noapte, după ce a lucrat trei luni să elaboreze acest buget care prevedea o chestiune foarte clară şi legală şi constituţională, şi anume că această sumă, sigur, mai mică cu 1,5%, va fi la-ndemâna consiliului municipal, unde de altfel PDSR are majoritatea, şi nu ştiu de ce se teme, şi această sumă urmează să fie repartizată conform legilor, atât Legilor finanţelor publice locale, cât şi, repet, prevederilor constituţionale. În calitate de ministru, domnul Cozmâncă nu mai putea interveni, pentru că Guvernul făcuse propunerea lui când a elaborat art.30, şi anume alin.3. În calitate de senator, dumnealui era în afara Regulamentului, pentru că depăşise cele cinci zile în care îşi putea depune acest amendament. Deci, în consecinţă, fără să se recunoască paternitatea acestui amendament, chiar dacă există sprijinitori, fără îndoială, constatăm că nu-l putem sau nu-l puteţi supune la vot. Sigur, mai există, şi văd că există în majoritate, opinia prin care se spune "Noi avem majoritatea, ce mai contează regulamente, ce mai contează Constituţia, ce mai contează legile..." Sigur, stimaţi colegi, poate să nu mai conteze absolut nimic, contează o majoritate, dar să ştiţi că este o vedere extrem de simplistă asupra unui sistem democratic. El funcţionează în primul rând respectând regulile jocului, aşa cum v-aş solicita să vă gândiţi să respectăm atât prevederea constituţională, cât şi a Legii finanţelor publice locale, şi să constatăm că regulamentul nostru ne conduce la concluzia că nu există de fapt posibilitatea să supunem acest amendament votului. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. Are cuvântul, pentru un minut, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci să dea răspuns. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu vreau să mai dezvolt, pentru că nu vreau să întreţin şi eu pierderea de timp. Doar vă rog să luaţi notă de protestul meu pentru modul impardonabil în care domnul deputat Sassu a răstălmăcit ceea ce am spus. Eu am pledat pentru respectarea Regulamentului celor două camere, pe care vă rog să-l citiţi, coroborând-l cu cele două regulamente ale celor două camere. Mulţumesc. |
|
Trasul acesta de timp merge şi el până la o anumită limită. Nu puteţi relua aceleaşi argumente de 20 de ori, unul după altul. Nu se poate. Are cuvântul domnul Octav Cozmâncă. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea în primul rând să precizez în faţa Parlamentului că Regulamentul a fost respectat pe deplin. Domnul deputat Birtalan a expus clar cine a prezentat acest amendament în cadrul comisiilor reunite de buget-finanţe ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi faptul că reprezentanţii Guvernului, în persoana ministrului Finanţelor şi a mea, doar am susţinut şi am fost de acord cu acest amendament, aşa cum am fost de acord de fapt şi cu alte peste 40 de amendamente care s-au făcut şi pe care noi ni le-am însuşit. Deci, este o chestiune foarte clară, foarte precisă, şi cred că nu trebuie restălmăcită. Ce am făcut noi: am acordat asistenţa tehnică, am precizat, am făcut calcule, cât anume trebuie repartizat, din 61,5% care revine capitalei, pe sectoare, la nivelul municipiului, capitalei, şi cât anume pentru fondul de echilibrare a bugetelor sectoarelor. Deci, asta am făcut noi, şi nimic mai mult. Nu am avut nici un drept de iniţiativă. Ştim şi noi Regulamentul la fel de bine ca şi dumneavoastră. Deci, s-a procedat de către comisiile de buget-finanţe, după părerea mea, în deplină legalitate, respectând Regulamentul şedinţelor comune. În al doilea rând, acest alineat, 4, este necesar, întrucât şi capitala trebuie să aibă 61,5%, la fel ca şi judeţele, şi 38,5% la bugetul de stat. Deci este absolut necesar şi acest alineat. Sigur că intervine teza a doua din acest alineat, şi anume cum se împart aceste sume la nivelul capitalei. Evident că noi am făcut o analiză foarte seriosă pe marginea proiectului de buget al capitalei, şi am ajuns la câteva concluzii foarte interesante pe care doresc să le prezint în faţa dumneavoastră. Sigur că în continuare municipiul Bucureşti rămâne ca entitate cu 36,5%, având de gestionat problemele mari ale municipiului Bucureşti şi, pe bună dreptate, domnul Duvăz a explicat aici că sunt câteva domenii în care, evident, aceste lucruri nu pot fi descentralizate, nu pot fi trecute la sectoare nici azi, nici mâine, poate nici peste cinci ani, dar sunt şi alte domenii care pot şi trebuie să fie trecute la sectoare, dacă dorim să respectăm acest principiu elementar al descentralizării, care este însuşit, recunoscut de toţi, clamat, declarat. Ne socotim democraţi europeni, dar, când este să aplicăm, numai la capitală nu se poate! Or, mie mi se pare că nu trebuie să politizăm această chestiune la nesfârşit, indiferent cine era primar la capitală. Vă readuc aminte, stimaţi colegi, că în oferta electorală a candidatului PDSR la primăria capitalei erau două lucruri de fond: 1) Legea de organizare a capitalei, 2) descentralizarea activităţilor de la nivelul primăriei capitalei la nivelul sectoarelor. Sunt lucruri pe care nu le-am inventat în raport cu o anume persoană şi ele se regăsesc în documentele elaborate înainte de campania electorală. Vreau să precizez că la capitală rămân sumele cele mai importante. Dintr-un proiect de 10.500 de miliarde, la nivelul municipiului Bucureşti rămân 7.000 de miliarde, şi doar 3.600 de miliarde rămân la nivelul sectoarelor în această concepţie, în această împărţire. Ce presupune acest lucru: la capitală rămân lucruri legate de cheltuieli de capital pentru transportul în comun, cheltuieli de capital pentru energia termică, rămân subvenţiile pentru energia termică care însumează 1.200 de miliarde, rămân subvenţiile pentru transportul în comun care însumează 2.000 de miliarde. Rămân sumele imense: 2/3 din buget rămân la capitală. Sigur, 18% se vor împărţi pe sectoare de către Consiliul general al capitalei. Unde şi pentru ce vor merge aceste sume: cheltuieli materiale pentru învăţământ, cheltuieli de capital pentru învăţământ, cheltuieli de capital pentru cultură, asistenţă socială, administrarea străzilor, administrarea parcurilor, administrarea fondului imobiliar, şi cam acestea sunt lucrurile de anvergură care se descentralizează la nivelul sectoarelor. Este prea mult lucrul acesta? Mie mi se pare că este foarte puţin, dar trebuie să ţinem seama de nişte realităţi ale capitalei care are un anumit specific, şi nu putem trata capitala precum un alt municipiu, după cum nici nu putem avea pretenţia, aşa cum, din păcate, s-a mai propus, ca unele sectoare să devină municipii. Nu putem crea municipii în cadrul municipiului sau stat în stat. De aceea, eu cred că este pe deplin judicioasă o asemenea propunere, şi vreau să precizez că acest alineat are şi suport pe deplin legal, şi vreau să enunţ trei legi: în primul rând, este vorba de Legea administraţiei publice locale în vigoare, nr.69, şi vă reamintesc, stimaţi colegi de la PD, că în art.75 se spune: "Sectoarele din municipiu se organizează ca subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestuia", art.77 alin.1 spune: "Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti funcţionează în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru consiliile locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor şi exercită atribuţiile prevăzute pentru acestea.", deci este suport legal pe o lege organică; 2) noua Lege a administraţiei publice locale, care a fost aprobată de Parlament, inclusiv de către reprezentanţii PD-ului. La art.95 alin.2, pe care a omis să-l prezinte domnul senator, se spune clar ce atribuţii are Consiliul local de sector: "...aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare, aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar, stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii." În al treilea rând, s-a evocat aici de către domnul Birtalan, şi pe bună dreptate, Legea nr.213 privind propritatea publică. Este clar că, în concepţia legiuitorului, proprietatea publică şi împărţirea ei publică şi privată ţine şi aparţine sectoarelor, comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. Deci, un al treilea argument este o lege organică. Şi, în al patrulea rând: am votat şi Legea privind organizarea serviciilor publice de gospodărire comunală, şi acolo sunt precizate foarte clar atribuţiunile sectoarelor în materie de gospodărire comunală. Deci, şi din acest punct devedere, lucrurile sunt foate clare, şi cred că nu este necesar să insist. Vreau să mai adaug un element, şi anume că la dispoziţia Consiliului general al capitalei rămân 7% pentru echilibrarea bugetelor locale, şi vreau să dau şi răspuns la o întrebare care s-a ridicat: Consiliul general al capitalei are posibilitatea să realizeze echilibrarea pentru sectoare, aşa cum o fac şi judeţele pentru comune, oraşe şi municipii. Deci, în consecinţă, susţin acest amendament propus în cadrul comisiilor reunite de buget-finanţe de către domnul deputat Birtalan, şi noi, Guvernul, am fost de acord şi, evident, susţinem acest lucru, fiindcă este pentru prima dată în 11 ani când facem un pas mic în ceea ce priveşte descentralizarea nu numai administrativă, dar şi financiară în municipiul Bucureşti. (Aplauze din partea Grupului parlamentar PDSR.) |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Pentru un minut, domnul deputat Sassu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, aş vrea să spun că Regulamentul, pentru că s-a spus acest lucru, este obligatoriu şi, repet, preşedintele comisiei, ca şi Biroul permanent al comisiei, este obligat să urmărească respectarea lui. Din expunerea domnului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Senat, s-a înţeles foarte clar că, indiferent cum a apărut, deci indiferent dacă era regulamentar sau nu, important este că a apărut şi că este acum prins în raport. Al doilea lucru: îmi este foarte neclar în continuare, pentru că nu am înţeles de la domnul Akos Birtalan, după două expuneri foarte lungi, dacă este sau nu este amendamentul dânsului, aşa cum susţine domnul Cozmâncă. Eu am înţeles de la o parte a membrilor comisiei că este amendamentul comisiei şi de la altă parte a membrilor comisiei am înţeles că nu este amendamentul comisiei, ci este creaţia domnului Cozmâncă. În orice caz, suntem într-o situaţie dificilă, pentru că suntem în faţa unui moment în care trebuie să trecem peste Regulamente, ceea ce nu este cazul, şi, înainte de a intra în discuţia pe fond, pentru că până la acest moment, de fapt, în afară de câteva intervenţii, marea majoritate au fost intervenţii de procedură, eu aş ruga Comisia pentru buget, finanţe şi bănci să ne explice despre ce este vorba, să reprimească acest articol, să aibă o şedinţă, şi, pentru a nu pierde timpul, să trecem la un alt punct. Comisia, aşa cum s-a procedat şi la art.25, să se retragă şi să ne spună despre ce este vorba. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat Sassu. Eu cred că s-a spus tot ce se putea spune pe parcursul a două ore despre acest alineat. Stimaţi colegi, Vă propun sistarea discuţiilor la acest alineat, alin.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 46 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Deci, s-au sistat discuţiile la alin.4. |
|
Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat (din sală): Vă rog... |
|
Aveţi vreo problemă de procedură? Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat: Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Sunt viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, şi vă cerem o scurtă pauză pentru consultări. Mulţumesc. |
|
Stimate coleg, nu vă supăraţi pe acest articol. Aţi avut pauză. Până acum am fost numai în pauză. Stimaţi colegi, nu vă opresc să vă consultaţi. Supun la vot alin.4 nou de la art.30. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din sală): Vă rog... |
|
Domnule deputat, toate au o limită. Vă rog frumos. Împotrivă? Abţineri? Cu mare majoritate de voturi, alin.4 nou a fost adoptat. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din sală): Procedură. |
|
Vă rog frumos. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Domnule preşedinte, Într-adevăr, toate au o limită, şi limita este Regulamentul. Avem dreptul să cerem, şi dumneavoastră aveţi datoria să acordaţi o pauză pentru consultări ale grupului parlamentar. Oricare grup o cere, avem obligaţia să-i respectăm această cerere. Vă cerem 20 de minute. Vă mulţumim. |
|
Stimate coleg, astăzi aţi mai solicitat o pauză de 10 minute care a durat o oră! Stimate coleg, pentru consultare este suficient să aveţi 5 minute pauză. Rog pe ceilalţi colegi să rămână în sală. |
|
Dacă îmi daţi voie, domnule preşedinte, pentru că văd că discuţiile trenează şi coaliţia aceasta "scârţâie" şi că vrem să se termine mai repede, haideţi să vedem: cine are nevoie de o consultare, şi în fond nu este un număr mare de oameni, ies puţin pe uşă, se consultă şi vin înapoi la articolul următor, iar ceilalţi îşi continuă discuţiile. Altfel, vă mai spunem încă o dată: eu nu vreau să fac Paştele săptămâna viitoare. |
|
Stimaţi colegi, Vă rog frumos, avem 5 minute pauză şi apoi vom continua. (După pauză.) |
|
Stimaţi colegi, Vă propun să continuăm lucrările noastre. Urmează alin.5, 6, 7 şi 8, care practic dezvoltă procedura pentru alin.3 şi 4, fiind deci o procedură tehnică. La alin.5 dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? S-a votat alin.5 nou. Alin.6 nou. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru alin.6 nou? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un vot împotrivă, s-a adoptat alin.6. La alin.7 dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Alin.7 nou a fost adoptat. La alin.8 nou, propus de comisiile pentru buget-finanţe, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.8. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Alin.8 a fost adoptat de către Parlamentul României. Stimaţi colegi, Continuăm cu alin.4 vechi, care devine alin.9. Dacă sunt observaţii, amendamente. Nu sunt. Cine este pentru alin.4 care devine alin.9? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? 2 abţineri. Cu două abţineri, alin.4, devenit 9, a fost adoptat. Alin.5 care devine alin.10. Dacă sunt amendamente, observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Alin.5 devenit 10 a fost adoptat. Alin.6 devenit 11 nu sunt amendamente asupra lui. Dacă sunt alte observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Alin.6 devenit 11 a fost adoptat. Alin.7 care devine 12. Dacă sunt observaţii sau amendamente? Nu sunt. Vă supun votului. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Cu 3 abţineri, şi alin.7 devenit 12 a fost adoptat. Alin.8 care devine alin.13. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? 5 abţineri. Alin.8 devenit 13 a fost adoptat. Alin.9 care devine alin.14, în formularea prezentată de cele două Comisii de buget-finanţe. Dacă sunt observaţii, amendamente? (Din sală se reaminteşte că se propune eliminarea.) Deci se propune eliminarea, aşa este. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? 3 abţineri. A fost eliminat alin.9 care normal ar fi devenit alin.14. Vă supun votului dumneavoastră art.30, în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Art.30 a fost adoptat de către Parlamentul României. Art.31 alin.1. Dacă sunt amendamente, observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.1 de la art.31. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Cu 4 abţineri, alin.1 al art.31 a fost adoptat. Alin.2 al art.31. Dacă sunt observaţii, amendamente de susţinut? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.2 de la art.31. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Nici un vot împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Alin.2 a fost adoptat. Alin.3 al art.31. Dacă sunt observaţii, amendamente? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Cu 3 abţineri, alin.3 a fost adoptat. Alin.4. Dacă sunt observaţii, amendamente? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu 4 abţineri, alin.4 a fost adoptat. Alin.5 nu au fost amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? 4 abţineri. Alin.5 a fost adoptat. Alin.6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Cu 3 abţineri, alin.6 de la art.31 a fost aprobat. Dacă mai sunt alte amendamente la art.31? Domnul deputat Birtalan. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Puteţi să vedeţi şi dumneavoastră că, în raportul cu amendamentele respinse, la punctul 92 referitor la art.31, un alin.7, nou, am propus ceva, şi anume ca datoriile unităţilor de învăţământ aferente anilor precedenţi să rămână în sarcina Ministerului Educaţiei şi Cercetării până la lichidarea acestora. O scurtă motivare. Pe baza Legii nr.213 şi a Legii învăţământului, în forma actuală, unităţile de învăţământ preuniversitar de stat au trecut în patrimoniul autorităţilor administraţiei publice locale, un lucru benefic bine venit. Din păcate, multe unităţi care erau în curs de execuţie, şcoli care au investiţii în curs de realizare, nu pot fi finalizate pentru că unităţile administraţiei publice nu au surse suficiente. Pe de altă parte, nu numai surse pentru finalizarea acestor investiţii nu există, ci nu există surse pentru plata unor datorii către constructor, care s-au acumulat în anii precedenţi, când aceste unităţi nu au făcut parte din patrimoniul unităţilor administrativ teritoriale. Noi am considerat că este echitabil ca această datorie care s-a format până atunci, până când unităţile şcolare au aparţinut Ministerului Educaţiei, respectiv Educaţiei Naţionale, şi partea de datorii să rămână, respectiv să fie acoperită de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Aceasta este propunerea noastră care se află la punctul 92, cum am spus mai înainte. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă referitor la acest alineat mai aveţi observaţii. Domnul deputat Marcu. |
|
Este justificat ce zice domnul Ákos, numai că întrebarea ar fi următoarea: dacă noi nu am prevăzut, acum, în buget ca să se achite măcar o parte din datoriile unităţilor de învăţământ din Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de unde luăm banii, dacă nu de acolo de unde i-am prevăzut deja, în bugetele locale? Le trecem acum, prin această Lege a bugetului, de acolo, la minister? Care e propunerea domniei sale, pentru că aşa e numai o frază nefinalizată. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să dau o explicaţie domnului deputat Marcu. Este vorba de două tipuri de cheltuieli. Cele care s-au descentralizat prin proiectul de buget pe 2001 sunt cheltuielile de personal. La cheltuielile de personal nu există datorii, iar la cheltuielile de personal care vor fi plătite până la data de 1 iulie se vor face regularizările respective. Deci nu există datorii. Datoriile la care se referea domnul deputat Birtalan se referă la datoriile aferente cheltuielilor materiale şi serviciilor din anii precedenţi. Vechiul Guvern, când a făcut această descentralizare a unităţilor de învăţământ, nu a făcut şi analiza necesară a trecerii datoriilor respective. Noi considerăm că introducerea acestui amendament, acum, în Proiectul Legii Bugetului de stat nu-şi regăseşte, să zic, finalitatea, neavând sursele necesare acoperirii acestor datorii. De aceea, noi credem că nu este oportună introducerea acum a acestui text în Proiectul Legii bugetului de stat. Mulţumesc. |
|
S-a înţeles, domnule ministru. Totuşi, ea rămâne o sarcină a Guvernului, pentru că aceste unităţi trebuie să-şi acopere cheltuielile şi trebuie găsite soluţii. Dacă mai sunt intervenţii aici? Deci, stimaţi colegi, Comisiile de buget-finanţe şi Guvernul au respins acest amendament, nu pentru că nu trebuie soluţionată în timp această problemă, pentru că ele sunt unităţi publice, dar nu au o soluţie acum de sursă generală de acoperire şi se va vedea în timp, de făcut şi o evidenţă a lor. Deci supun, totuşi, votului dumneavoastră acest amendament, alin. 7 nou propus de domnul Birtalan. Cine este pentru? 28 de voturi pentru. Împotrivă? Mulţumesc. Abţineri? 10 abţineri. Cu 28 de voturi pentru, 10 abţineri, amendamentul a fost respins. Repet, încă o dată: rămâne ca atribuţie în sarcina Guvernului să soluţioneze în timp această problemă. Dacă la art.31 mai avem amendamente? Nu mai sunt. Supun votului dumneavoastră art.31... |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): La alin.7 şi 8! |
|
V-am întrebat. Poftiţi! |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Susţin amendamentul Grupului PRM făcut pentru introducerea alin.7, alineat nou la art.31, în sensul că, în cazuri excepţionale, când bugetele locale nu pot asigura salariile personalului didactic şi alte cheltuieli pentru unităţile de învăţământ, sumele necesare vor fi asigurate din fondurile de rezervă ale Guvernului. Aş vrea ca această prevedere pe care am propus-o să creeze posibilitatea de a nu mai transforma pe învăţători, profesori în apostoli ai învăţământului. Au existat, în anii anteriori, şi nu vreau să spun de ce, multe situaţii în care salariile chiar finanţate de la buget ale personalului didactic nu au putut să fie plătite la timp sau în condiţii îndestulătoare. Este vorba de o măsură de siguranţă. Noi ne-am ridicat de principiu împotriva descentralizării actuale a plăţii în învăţământ prin unităţile administrativ teritoriale, pentru că nu am considerat-o oportună în acest moment, dar dacă ea, totuşi, există şi astfel funcţionează, este normal să creăm o garanţie, şi în primul rând a statului, că toate cadrele didactice vor putea să primească la timp şi în bune condiţii drepturile ce se cuvin şi se vor asigura toate cele necesare continuării anului de învăţământ. S-a respins acest amendament, daţi-mi voie să fiu corect şi să analizez şi motivaţia respingerii, considerându-se că fondul de rezervă al Guvernului care este propus ca sursă de finanţare imediată pentru aceste cazuri-limită nu poate fi utilizat decât pentru acţiuni şi sarcini noi intervenite în cursul anului. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Aceasta este nouă! |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Păi aceasta este problema: o situaţie limită care intervine în învăţământ, care este de natură a bloca atât drepturile cuvenite cadrelor didactice, şi dacă vreţi este de natură a bloca şi respectul pe care-l datorăm toţi cadrelor didactice, este o situaţie nouă, o situaţie intempestivă, pentru care cred că Guvernul este obligat să se angajeze în depăşirea sa. Descentralizăm, dar nu fugim de responsabilitate! Este motivul pentru care stărui în admiterea acestui amendament. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc, stimate coleg. Să nu uităm, totuşi, că este pentru prima oară, în 11 ani, când asigurăm 4% din p.i.b. pentru învăţământ. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Domnule preşedinte, nu am uitat nimic, dar totdeauna vrem mai mult! |
|
Deci, în 11 ani, este pentru prima oară când alocăm o astfel de sumă. Şi să mai fim conştienţi de un lucru: salarii îndestulătoare nu vor fi nici de acum în vreo 10 ani, întotdeauna s-au plătit salarii, din păcate sunt prea mici. Îmi cer scuze pentru intervenţia de aici. Domnul ministru Mihai Tănăsescu are cuvântul. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Considerăm că, prin mecanismul pe care l-am creat, aşa cum a fost aprobat de către dumneavoastră la art.31 alin.2, se prevede clar că sumele respective se asigură din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată încasată la nivelul bugetului de stat şi nu la nivelul autorităţilor locale. De ce am prevăzut acest lucru? Tocmai pentru a crea posibilitatea luării măsurilor necesare ca sumele pentru această destinaţie, plata salariilor, să se facă la timpul necesar şi să se elimine astfel riscul neasigurării sumelor pentru plata drepturilor salariale. Prin acest mecanism pe care noi l-am prevăzut, vă asigurăm că plata salariilor, în acest sistem descentralizat, va fi asigurată la timp tuturor profesorilor. Mulţumesc.
Domnul Nicolae Văcăroiu: Vă mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Mincu. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi permit să susţin alineatul pe care l-au susţinut şi antevorbitorii mei, pentru următoarele motive. Într-adevăr, domnule preşedinte, este pentru prima dată când Ministerul Educaţiei şi Cercetării, fostul Minister al Învăţământului, are un buget care depăşeşte 4%. E 4,023% din p.i.b. Dar aş vrea să vă spun, domnule preşedinte, că 6.345,5 miliarde lei sunt din credite externe şi din alte surse, garanţii de credite externe. Dacă aceste credite externe care nu au funcţionat în anul 1999, când a fost 3,1%, în anul 2000, când a fost 3,2%, nu vor funcţiona, în cazul acesta, bugetul pe 2001 va fi de 37.258,5 miliarde, adică va fi de 3,423% din p.i.b. Deci, în această situaţie, noi trebuie să ne gândim şi la această posibilitate şi să ne mai gândim că, de la bugetul de stat, noi nu avem decât o pătrime, adică 10.398 de miliarde şi restul sunt de la bugetele locale 26.583 de miliarde. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Marcu. Voci din Grupul PDSR: Aţi luat locul PD-ului! |
|
Ştiţi că eu vorbesc puţin, dar bine! În primul rând, vreau să mulţumesc, aşa, în general, nu retoric, pentru modul în care s-a făcut repartiţia acestui buget. Pentru prima dată, într-adevăr, s-a recunoscut necesitatea acordării unui buget de peste 4% învăţământului, deoarece ştim cu toţii că învăţământul şi cercetarea ştiinţifică au fost cenuşeresele bugetelor anterioare. În mare măsură, lucrul acesta se datorează şi doamnei ministru Andronescu care s-a bătut aproape eroic, aş putea spune, pentru această repartizare. Răspunsul domnului ministru Tănăsescu, însă, suportă încă o întrebare: domnia sa s-a angajat, deocamdată verbal, că va putea asigura salariile tuturor, din sumele pe care le-a enunţat. Întrebarea mea este: dar dacă nu va putea, nu tot la soluţia aceasta ajungem să se ia din rezervele Guvernului? De ce să nu o prevedem aici, ca să fie uşurat şi dânsul, să nu mai aibă dificultăţi pe urmă? Să aibă deja baza legală în care să procedeze astfel. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, Cu tot respectul, vreau să vă spun că alocaţia bugetară e trimestrială şi se aduc amendamente trimestriale, dacă este cazul, în ceea ce priveşte dimensionarea alocaţiei şi, conform Legii finanţelor publice, rezerva bugetară nu se poate repartiza pentru acţiuni prevăzute deja în buget. Deci sunt nişte reguli ale jocului, dar, repet încă o dată, nu se va pune problema, repet. Domnul Tănăsescu o să facă şi o explicaţie, dacă vreţi, ce înseamnă această rezervă, că ea pare mare. Toată este convenită şi pusă pe destinaţii, nu este la îndemâna Guvernului. Deci nu va fi nici un fel de pericol, v-a asigurat bine domnul Tănăsescu, să nu se primească salariile în acest an. Vă garantăm acest lucru. Doamna ministru Andronescu are cuvântul. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mai întâi, daţi-mi voie să spun că meritul pentru aceste 4 procente nu este al meu, este al înţelegerii pe care am găsit-o la Ministerul de Finanţe şi în Guvern şi eu le mulţumesc public şi de la acest microfon. În al doilea rând, daţi-mi voie să mulţumesc celor care s-au prezentat la acest microfon pentru grija pe care o poartă cadrelor didactice şi să încerc să formulez răspunsurile. Domnului ministru Mincu îi spun că nu are motive de îngrijorare, întrucât creditele pe care ministerul le gestionează nu sunt afectate salariilor, salariile sunt exclusiv alocate din fondurile strânse pe t.v.a. care, în proiectul de buget, reprezintă aproximativ 71.000 de miliarde, or, fondurile necesare salarizării profesorilor sunt de aproximativ 21.000 de miliarde, deci există acoperire. În acelaşi timp, aceste fonduri, domnule ministru, nu sunt din bugetele locale, ci se repartizează pe judeţe, din bugetul central, deci nu există pericolul neacoperirii lor, ele sunt sume existente şi trimise către locale, nu strânse la locale, iar domnului deputat Marcu care punea întrebarea legată ... |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): De unde poate lua banii, dacă fuge una ca Maria Vlas cu ei şi nu mai avem bani?! |
|
Nu se pune o astfel de problemă, întrucât, dacă v-aţi uitat în Legea bugetului, există anexele notate 8 A, B şi C, în care sunt repartizate pe judeţe şi, după aprobarea bugetului, sumele ajung la consiliile judeţene care le repartizează pe unităţi şcolare. Deci, practic, eu cred că, şi prin articolul pe care l-a menţionat domnul ministru Tănăsescu, art.31 alin.2, dar şi prin metodologia care este elaborată în acest moment, mecanismul este suficient de bine precizat, în aşa fel încât să nu existe riscul neacoperirii salariilor şi neacoperirii la timp. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru. Stimaţi colegi, Cred că s-a spus tot aici, nu există acest risc. Vă supun votului dumneavoastră alin.7 nou propus de către colegii de la Partidul România Mare. Aţi auzit explicaţiile pentru care Guvernul şi Comisiile de buget nu l-au acceptat, dar, totuşi, sunt obligat să supun amendamentul la vot. Cine este pentru acest amendament? (Rumoare în Grupul PRM) Cu toate explicaţiile care s-au dat, deci nu v-aţi lămurit?! 45 de voturi pentru. Abţineri? 32 de abţineri. Împotrivă? Marea majoritate. Nu este cazul să mai numărăm. Deci acest alin.7 nou nu a fost acceptat. Dacă mai susţineţi alin. 8? Eu cred că lămuririle s-au dat. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Următorul nu îl susţin. |
|
Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere. Deci, stimaţi colegi, în condiţiile acestea, vă supun la vot art.31 în ansamblul său. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? 25 de abţineri. Art.31 a fost adoptat. Înainte de a trece la art.32, unde nu avem amendamente, domnul deputat Sassu doreşte să facă o declaraţie. Aveţi cuvântul, domnule deputat. (Rumoare în sală) V-aş ruga puţină linişte! Vă ascultăm, domnule deputat. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Grupul parlamentar al Partidului Democrat protestează, pe această cale, la modul în care s-a procedat la votarea alin.4 din art.30, încălcându-se grav atât Regulamentul, cât şi Constituţia ţării, faptul că s-au încălcat legile ţării şi, prin aceasta, nu am putut să ne exprimăm punctele de vedere, doar în ceea ce priveşte procedura şi în nici un caz de fond. Protestăm la faptul că deşi ne-am înţeles, la întâlnirea dintre liderii grupurilor parlamentare, ca să se poată discuta oricât, numai să respectăm ceea ce am promis, şi anume să terminăm bugetul într-un termen rezonabil, cu toate acestea, fără să se dea dreptul la cuvânt Grupului nostru parlamentar, pe fond, amendamentul respectiv a fost adoptat, deşi era o cerere de procedură pe care o făcusem. Protestăm, spun, împotriva modului în care s-au întâmplat toate aceste lucruri. Considerăm că amendamentul respectiv nu era regulamentar depus, oricum nu avea o bază constituţională. Am hotărât, totuşi, să rămânem la lucrările de discutare a bugetului, pentru a ne aduce contribuţia în continuare la această lege extrem de importantă şi ne vom rezerva dreptul, în consecinţă, să atacăm la Curtea Constituţională această lege, având în vedere lucrurile spuse mai devreme: încălcarea Constituţiei şi a legilor în vigoare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule coleg, pentru înţelegere şi faptul că aţi venit să lucraţi constructiv până la sfârşitul Legii bugetului, alături de noi şi sper să fie aşa, domnule deputat Sassu. Trecem la art.32. Nu au fost amendamente. Dacă sunt, totuşi, observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.32. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Cu 1 abţinere, art.32 a fost votat de către Parlament. Art.33. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi alte observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, art.33 a fost adoptat. Art.34, alin.1. Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Art.34 este foarte aproape de art.30, şi ca timp de dezbatere şi ca poziţionare numerică. |
|
Ştiţi povestea cu morcovul? |
|
Nu, domnule preşedinte, poate că o spuneţi dumneavoastră, pentru că nu o ştiu. |
|
Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Sau cerem o pauză ca să mi-o spuneţi! Am ascultat acum câteva minute o lecţie de democraţie pe care domnul ministru Cozmâncă ne-a ţinut-o, scoţând în evidenţă dorinţa actualului Guvern... |
|
Stimate coleg, suntem la alin.1. Vă retrag cuvântul dacă nu vă referiţi la alin.1. |
|
Cu îngăduinţa dumneavoastră, am să mă refer la art.34, pentru că dacă binevoiţi să observaţi, la amendamente respinse, am propus eliminarea acestui articol. |
|
Vă rog. |
|
Şi vă rog să-mi îngăduiţi să mă refer la acest lucru sau... |
|
Vă dau cuvântul, dacă vă referiţi la articol..., vorbiţi! |
|
Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, la acest articol mă refeream, vroiam însă să fac un tur de orizont pregătitor, (Vociferări.) pentru că... |
|
Faceţi turul după ce terminăm bugetul, domnule... |
|
...pentru că am serioase îndoieli că dumneavoastră, stimate coleg, mă înţelegeţi repede, am serioase îndoieli, însă nu doresc să dialoghez cu sala, domnule preşedinte, ci doar să-mi expun punctul de vedere. Am susţinut în amendamentul pe care l-am propus Comisiei de buget, finanţe, eliminarea art.34, domnule preşedinte şi stimate colege, pentru că, în opinia mea, acest articol vine într-o contradicţie flagrantă şi cu normele constituţionale, întâlnite la art.119, unde se spune că administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice, dar, în acelaşi timp, vin în contradicţie şi cu prevederile Legii 69/91, atât cea în vigoare în acest moment, cât şi cea care se află într-o analiză la Curtea Constituţională. În art.38 din lege, în art.104 din Legea 69, nou, recent adoptată, se precizează că numărul de personal al autorităţilor locale se aprobă de către consiliul local la propunerea primarului sau de către consiliul judeţean, la propunerea preşedintelui Consiliului judeţean. Or, prin art.34 se intervine şi se limitează numărul maxim de posturi, ceea ce mi se pare o imixtiune gravă în treburile interne, dacă vreţi, ale autorităţilor publice locale. O asemenea măsură, domnule preşedinte, nu este în interesul consolidării puterii locale, în interesul consolidării principiului de descentralizare, despre care se făcea atâta caz acum 30 de minute, ci este o măsură care vine să consolideze, dacă vreţi, puterea politică actuală. Iată de ce, cred că o asemenea măsură nu poate fi inclusă în corpul Legii bugetului de stat şi de aceea solicit, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, ca ea să fie eliminată, cu atât mai mult cu cât, dacă observaţi, chiar în corpul aceluiaşi articol există o contradicţie între alin.1 şi alin.4, în alin.1 se limitează numărul de personal, iar în alin.4 se spune că acesta va fi în funcţie de veniturile proprii pe care le realizează fiecare consiliu local. Eu cred, stimaţi colegi, că eliminarea acestui articol nu ar face decât să fie un semn, evident, că dorim o descentralizare a serviciilor publice şi a autonomiei locale, una care este în interesul autorităţilor locale. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule coleg. Dacă mai sunt observaţii? Domnul deputat Marcu, vă rog. |
|
Vă rog să-mi acordaţi numai un minut. Este corect ce zice domnia sa, dar, după cum se vede aici, este vorba numai de o perioadă de timp în care ne găsim noi acuma să reparăm nişte greşeli enorme, făcute de legislaturile anterioare, de guvernările anterioare. Pentru aceasta se iau nişte măsuri drastice în toate ministerele; s-a redus personalul din Ministerul Transporturilor, s-a redus infinit de mult numărul de personal din Ministerul Apărării, ajungem la limita supravieţuirii, ba încă se mai doreşte a se reduce şi dacă vreţi, luăm toate sectoarele publice în aceeaşi situaţie fiind. Chiar dacă noi nu am prevedea asemenea lucru, sunt convins că toate consiliile judeţene, toate primăriile, toate sectoarele de acest gen din administraţia publică şi locală îşi vor diminua până la limita posibilului funcţionării corecte personalul, pentru că nu au bani în continuare să le dea. De aceea, eu sunt de acord cu acest articol fără respingere, adică să rămână aşa cum este, deoarece trebuie să ţinem cont, este pentru o perioadă limitată. Reţineţi că noi trebuie să revenim pe linia de plutire, altfel, nu se poate, ne trezim cu nişte consilii care-şi fac 20 de consilieri, în timp ce ministerul nu are decât 4. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Vă mulţumesc foarte mult, stimate coleg. Domnul deputat Cristian Dumitrescu. Aveţi cuvântul. |
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Aş avea o singură întrebare (adresată întregii bănci guvernamentale) să ne spună în ce crede acest Guvern? Crede în descentralizare, aşa cum se întâmpla când se argumenta de către domnul ministru al administraţiei, în urmă cu două articole sau trei, art.30, că acea măsură este spiritul descentralizării sau în art.34, când se ajustează descentralizarea, cum spunea un coleg de al nostru momentan, pentru că sunt situaţii dificile şi să ia o hotărâre centralizatoare. Păi, domnilor colegi, în momentul în care dumneavoastră decideţi că, printr-o măsură de la centru, pentru că bugetul este instituţie centralizată, se intervine în autonomia locală, dumneavoastră aţi încălcat deja principiul fundamental al descentralizării şi acest lucru este în domeniul evidenţei. Uitaţi-vă şi dumneavoastră, este o contradicţie în termeni. Păi dacă au administraţiile locale dreptul de a-şi administra resursele, au şi dreptul, pentru că presupunem că au şi diligenţa şi, dacă vreţi, înţelepciunea să le facă în limita posibilităţilor, ce administraţie o să crească numărul de posturi şi cheltuielile dincolo de resurse, dar avem noi acest spirit care străbate ca un fir roşu, şi afirm încă o dată, ca un fir roşu, acest buget, potrivit căruia, de aici, de la centru, în mod centralizat trebuie să îndreptăm noi lucrurile. Păi, dacă nu scăpăm de această mentalitate, nu o să facem nici bugete moderne, nici bugete pe programe şi nu o să facem nici un pas înainte, ci cel mult doi sau trei înapoi, cum s-a făcut cu art.34. |
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Florin Georgescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe. |
|
Domnilor colegi, Eu nu cred că se amputează din funcţionarea principiului democratic al descentralizării puterii administrative la nivel local, atâta timp cât avem o seamă de obiective macroeconomice cum ar fi cel al reducerii inflaţiei, inclusiv pe seama încadrării într-un anumit deficit al bugetului general consolidat, care înseamnă disciplină financiară, rigoare şi autonomie, descentralizare şi orice alte atribute democratice pe care le dorim cu toţii, în limitele unui anumit buget, central şi local. Deci, acolo, în anexa respectivă şi în textul legii nu se spune de la centru câte persoane, în mod specific să aibă fiecare structură, dar se dau nişte limite orientative pornite din fundamentarea pe baza unor criterii obiective, economice, sociale, demografice care să evite situaţiile constatate, inclusiv de organele Curţii de Conturi, care este o altă instituţie democratică care verifică şi informează Parlamentul şi ar fi bine, domnilor colegi, inclusiv de la PD, care aţi propus aceste lucruri, să vedeţi constatările Curţii de Conturi în ceea ce priveşte ilegalităţile şi ineficienţa utilizării fondurilor la nivel local, deci, pe acest fond, s-au stabilit anumite limite, marje în care să se poată, într-adevăr, manifesta autonomia locală, descentralizarea cu care şi noi suntem de acord şi pe care le-am promovat, dar în limita unor anumite resurse financiare de care dispunem. S-au constatat numeroase cazuri în care aparatele de lucru ale organelor locale depăşeau numărul de salariaţi din ministere, din organisme centrale. Atâta timp cât avem un buget de austeritate impus de resursele limitate de care dispunem, austeritatea trebuie să fie coborâtă, descentralizată la nivelul tuturor organismelor finanţate din banii publici. Deci, dumneavoastră vreţi să descentralizăm numai decizia, dar austeritatea nu vreţi să o descentralizăm şi pe ea? Am descentralizat austeritatea, asta am făcut, domnule deputat, aici. Am descentralizat şi decizia, dar şi austeritatea. În aceste condiţii, v-aş ruga să înţelegeţi oportunitatea acestei decizii şi faptul că iată, Guvernul, în mod democratic, intervine acolo unde poate. Se spunea mai devreme, se susţinea un amendament în care se dorea să plafonăm şi să îngheţăm salariile în societăţile comerciale şi regiile autonome, ceea ce intra în contradicţie cu un cadru juridic existent, legat de negocierea salariilor, de contractul colectiv de muncă ş.a.m.d. Acuma, Guvernul intervine şi poate să intervină acolo unde este vorba de bani publici, pentru că bugetul are şi prevederi legate de fondurile speciale, are şi prevederi legate de bugetele locale, deci, Parlamentul poate să ia o decizie în deplină legalitate şi constituţionalitate legat de folosirea fondurilor publice, iar banii de la bugetele locale sunt bani publici. Şi o ultimă menţiune. La sfârşitul anului 2000, la nivelul bugetelor locale, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, existau datorii neachitate, în valoare de peste 2.500 de miliarde, inclusiv datorită faptului că existau aparate de lucru, în multe cazuri, supradimensionate, dar şi pe fondul lipsei de alocaţii bugetare proprii şi prin transfer de la bugetul central, aşa încât mai multă rigoare şi mai multă economicitate nu strică, repet, în domeniul gestionării banilor publici. Noi susţinem această formulare din lege şi nu suntem de acord cu amendamentul respectiv, pentru că sigur este consonant cu descentralizarea administrativă din punct de vedere al deciziei, dar este contradictoriu cu descentralizarea şi a celeilalte părţi a laturii democratice, şi anume descentralizarea austerităţii. Când este austeritate, ea trebuie să fie suportată şi resimţită de la nivelul cel mai înalt şi până la nivelurile cele mai de jos ale structurilor administraţiei centrale şi locale. Vă mulţumesc. |
|
Are cuvântul domnul senator Iorgovan. |
|
Domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi parlamentari, Desigur că asistăm la ceea ce se cheamă un exerciţiu de democraţie. Este evident pentru ce anume colegii noştri, simpaticii de altfel, noştri colegi de la partidele care au intrat în istorie prin ceea ce au guvernat vin cu tot felul de incidente aici. Dar, dacă tot vin cu incidente şi vor să ne dea lecţii, daţi-mi voie, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, ca unii care mai citim câte ceva şi ne străduim să înţelegem ceea ce citim, să reţinem atenţia asupra a ceea ce înseamnă filosofia Constituţiei, pentru că nu este greu să faci o constituţie, á propos de acel Hamurabi al României care vrea să facă una nouă, ci greu este să ai o filosofie despre o constituţie, iar aici trebuie să lămurim câteva lucruri cardinale şi cred, o dată pentru totdeauna. Ce înseamnă autonomia locală, dar exact la articol şi ce înseamnă, până la urmă, autonomia bugetară? Deci, aici s-a insistat foarte mult că dacă, vezi Doamne, noi nu am accepta amendamentul care s-a propus, am încălca principii de ordin constituţional şi s-a şi menţionat deja că această lege, după ce va fi adoptată va fi atacată la Curtea Constituţională. Mi-aş îngădui cu tot respectul faţă de colegii care au vorbit şi ştiu că unii dintre ei sunt şcoliţi şi prin Franţa, la celebra şcoală care se cheamă "Lécole National de Administration" să facă efortul de a interpreta ca lumea textele Constituţiei. Eu nu vreau să intru în detalii, doresc doar să subliniez următorul lucru: că nu este legată autonomia locală, principiul autonomiei locale de ceea ce înseamnă obligaţia Parlamentului de a adopta pentru autorităţile locale bugetul. Potrivit textului din Constituţie, şi este vorba de art.137, ceea ce face Parlamentul este să adopte două lucruri: adoptă bugetul de stat, şi nu bugetul local, şi mai adoptă bugetul cu privire la asigurările sociale. Tot un text din Constituţie, este vorba de alin.4 al art.137, "Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii". Când vom avea principii în Constituţie care să oblige Parlamentul să adopte şi bugetele locale, ţinându-se seama de principiul autonomiei locale, atunci asemenea observaţii vor fi întemeiate. Atâta vreme cât Parlamentul este chemat să adopte bugetul de stat, al statului român, care stat român nu este un stat federal, ci este un stat unitar. În teritoriu nu facem până la urmă structuri statale, ci în teritoriu administrăm. Cum se administrează în teritoriu, cât este de mare autonomia locală, atât cât doreşte Parlamentul ţării prin bugetul naţional. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Mulţumesc. Are cuvântul domnul ministru Octav Cozmâncă. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, noi susţinem acest alineat propus de Comisiile de buget, finanţe. Evident, el a fost modificat la comisii şi noi am fost de acord, s-a înlocuit din "veniturile proprii ale bugetelor locale", şi anume rămânând formularea "veniturile bugetelor locale", în acest fel asigurând, realmente, finanţarea tuturor consiliilor locale, întrucât, lăsând formularea "numai din bugetele proprii", unele comune erau într-o situaţie extrem de delicată. Vreau să adaug şi să îi asigur pe domnii parlamentari din partea Partidului Democrat că nu numai că vrem şi credem în descentralizare, dar noi, spre deosebire de ce s-a făcut în ultimii 4 ani, şi facem descentralizare şi faptele cred că sunt evidente pentru orice om de bună-credinţă, inclusiv prin acest buget se vede foarte clar, se constată de cine doreşte şi doreşte să analizeze în mod serios, temeinic propunerile pe care le face Guvernul că venim, într-adevăr, cu lucruri foarte serioase şi clare în sensul descentralizării reale şi nu declarative. În al doilea rând, doresc să subliniez faptul că nu se încalcă, sub nici o formă, autonomia locală. S-a explicat aici foarte clar ce înseamnă autonomie administrativă, ce înseamnă autonomie financiară, bugetară şi că aceste noţiuni trebuie înţelese, sigur, în strictă concordanţă cu prevederile legale. După cum cunoaşteţi, în bugetul de stat sunt normate toate cheltuielile şi numărul de personal la toţi ordonatorii principali de credite, începând de la Parlament, ministere, Guvern ş.a.m.d. Este normal şi firesc, cu respectarea autonomiei locale, să se stabilească un număr maxim şi repet, maxim, de personal, pe care-l pot avea autorităţile publice locale. Nu am stabilit numărul exact. Atunci, într-adevăr, era evident o încălcare a autonomiei locale, nu aproba consiliul local respectiv sau consiliul judeţean. În textul legii se spune clar: "Consiliul local sau consiliul judeţean aprobă numărul maximum de personal în limita acestei cifre maxime care este prevăzută în proiectul de lege". În susţinerea acestei teze vreau să adaug şi următorul element: în Legea administraţiei publice locale avem numărul de consilieri raportat la numărul de populaţie. Mergând pe principiul simetriei, era normal ca şi în ceea ce priveşte numărul de personal să ne raportăm, din aparatul propriu al consiliilor judeţene sau locale, totuşi la un criteriu care este obiectiv, nu poate fi contestat de nimeni la numărul populaţiei din judeţul sau localitatea respectivă. Cred că în acest fel procedăm la a economisi banul public, la a-l cheltui cu eficienţă în fiecare localitate din ţară şi a direcţiona banii spre lucrurile sociale, spre lucrurile care sunt absolut necesare şi le cunoaşteţi foarte bine în fiecare localitate şi nu numai sau în primul rând sau în mod expres numai pentru plata salariilor aparatului din cadrul consiliilor locale şi judeţene. De asemenea, vreau să mai adaug şi un alt element, şi anume că foarte multe persoane care, în momentul de faţă, sunt încadrate în cadrul consiliilor, în aparatul de specialitate al consiliilor locale sau judeţene, urmează să treacă în serviciile publice de gospodărire comunală, şi este normal şi firesc, servicii care, evident, se autofinanţează, în unele cazuri cu completări de la buget. În consecinţă, susţinem acest alineat al Comisiilor pentru buget, finanţe. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Marcu. |
|
Domnule preşedinte, am o rugăminte. M-am uitat acum în Regulamentul şedinţelor comune şi am văzut că la art.26 se spune: "Preşedintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcţie de obiectul dezbaterilor". Nu limitează numărul luărilor în discuţie, dar va da cuvântul oricând unui deputat sau unui senator pentru a răspunde într-o chestiune ce implică persoana sa, de asemenea, limitând timpul acordat în acest scop. Vreau să vă atrag atenţia - cuvântul nu este prea grozav, nu găsesc altul -, că noi ne aflăm la art.31 şi sunt 55 de articole, am făcut 31 numai în două zile, mai avem şi 12 anexe care mai de care mai stufoase şi ca atare, vă rog domnule preşedinte, să încercaţi să limitaţi, chiar punând 2 minute sau 3 minute pentru fiecare vorbitor, ca să ne putem încadra în timp. Încă o dată vă spun că este dorinţa tuturor, în afara acelora care poate vor să obstrucţioneze puţin lucrările acestei şedinţe. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Stimate coleg, vă rog să nu scăpaţi din vedere un lucru: colegii noştri au reintrat în sală cu ideea de a fi constructivi, nu de a trage de timp. Eu aşa am înţeles mesajul şi vorbesc serios. Dacă mai sunt luări de cuvânt la art.34? Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Îngăduiţi-mi, cu tot respectul de care pot să dau dovadă, să vă rog să folosiţi aceeaşi unitate de măsură când este vorba să lăsaţi libertatea vorbitorului în a se exprima, pentru că, în timp ce pe mine m-aţi îngrădit, distinsului senator Iorgovan i-aţi lăsat posibilitatea să facă o divagaţie cât s-a putut de mare, legat de articolul faţă de care intervenea. De asemenea, mi-aş permite... |
|
Stimate coleg, dacă nu mă înşel, dumneata ai luat primul cuvântul. Deci, te rog foarte mult, eu mă uit în sală şi dau cuvântul după cum se ridică mâna. |
|
Domnule preşedinte, sigur, dumneavoastră conduceţi şedinţa şi aveţi toată libertatea a acţiona după cum credeţi de cuviinţă, dar cu respectarea Regulamentului. Vreau să vă spun că eu subscriu motivelor de oportunitate şi de necesitate pe care domnul preşedinte Florin Georgescu le-a învederat în ce priveşte prezenţa acestui articol în corpul Legii bugetului, dar vreau să-i reamintesc că norma art.34, aşa cum este ea în momentul acesta stipulată, este una imperativă şi nu una permisivă, pentru că domnia sa s-a referit la faptul că aceste limite sunt orientative. Or, în opinia mea, la o interpretare corectă a textului, se spune că numărul maxim de personal, ca normă imperativă şi nu ca normă permisivă. Dacă s-ar cădea de acord ca aceste limite să fie orientative, sigur, este o chestiune asupra căreia se poate discuta şi se poate accepta. Dar, atâta timp cât norma este imperativă, în opinia mea şi prin aceasta vreau să spun că nu vreau să dau nimănui lecţii, aşa cum vrea domnul senator Iorgovan, vreau doar să existe un punct de vedere, deci, în opinia mea, această normă vine şi încalcă în mod evident principiul autonomiei locale şi al descentralizării serviciilor. Vă mulţumesc. |
|
Am înţeles, domnule coleg. Are cuvântul domnul deputat Birtalan. (Domnul senator Sorin-Cristian Dumitrescu doreşte să ia cuvântul.) Apoi, domnul Cristian Dumitrescu şi domnul Sassu, după care vă propun sistarea discuţiilor. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, La art.34, subsemnatul şi domnul deputat Winkler am propus eliminarea alin.1 şi 4. De ce? Aşa cum s-a motivat aici, pe de o parte, principiul autonomiei locale, cred că şi la art.30 şi la art.34 trebuie să fie respectat. Noi l-am respectat şi la 30 şi vom respecta şi la 34. Credem că cele două principii care se încearcă să fie împăcate în acest articol, şi anume principiul descentralizării şi principiul utilizării eficiente a banului public, se pot realiza. Cum se poate realiza? Dacă rămânem numai la alin.4, eventual, din acest articol, în rest, intervenţia administrativă în ceea ce priveşte limitarea maximă şi, din păcate, nu orientativă, a numărului de posturi din aparatul propriu al consiliilor locale, înseamnă limitarea principiului descentralizării şi a autonomiei locale. Credem, într-adevăr, că în scopul utilizării eficiente a banului public se impune ceea ce se prevede în varianta iniţială la alin.4, şi anume: stabilirea numărului de posturi se va face în condiţiile cheltuirii eficiente a fondurilor publice şi încadrării cheltuielilor de personal în veniturile proprii. Într-adevăr, în aceasta trebuie să se încadreze. Aceasta înseamnă să stimulezi administraţia locală, ori în mod direct, ori în mod indirect să se încadreze în bugetul propriu şi nu în banul public care se primeşte prin reechilibrare sau prin alte destinaţii. În finalul acestei susţineri, aş vrea să vă reamintesc că administraţiile locale au primit noi sarcini date de noi, de Parlamentul României, şi anume pe linia protecţiei sociale au obligaţia să încadreze asistenţi sociali, iar pe linia sprijinirii personalului şi persoanelor cu handicap pot să încadreze însoţitor ca angajat ai consiliilor locale, toate acesta necesită noi locuri, noi posturi în aparatul propriu al administraţiei locale. Noi credem că se poate găsi o soluţie echitabilă, o soluţie firească în ceea ce priveşte controlul asupra utilizării banului public, iar în ceea ce priveşte principiul autonomiei locale, cred că nu putem să susţinem limitarea posturilor din cadrul administraţiei locale. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule coleg. Are cuvântul domnul deputat Cristian Dumitrescu. |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Aţi propus sistarea! |
|
Domnul Sorin-Cristian Dumitrescu: Domnule preşedinte, Dacă argumentaţia unui domn senator care a vorbit despre Constituţie se făcea la art.30 sau înaintea votării art.30, sunt convins că PDSR-ul nu-l mai vota în forma propusă de iniţiator. Aş vrea, de asemenea, să vă spun un lucru foarte clar: această Constituţie a fost adoptată înainte ca să fie adoptată Legea finanţelor publice locale, unde există o singură normă imperativă cu privire la plafonarea acestor cheltuieli sau, dacă vreţi, a taxelor şi impozitelor locale, pentru că aşa a vrut legiuitorul. O altă normă de interpretare a acestei măsuri pe care legiuitorul, şi în orice legislaţie o prevede tocmai pentru ca să nu se realizeze în finanţele locale o bulversare, este o interpretare extensivă care excede asupra principiilor fundamentale cu privire atât la principiile fundamentale ale bugetului, cât şi la principiile cu privire la descentralizarea administrativă. Domnule preşedinte Florin Georgescu, dumneavoastră spuneaţi despre un principiu - de care nu am auzit, dar putem să-l interpretăm ca fiind o nuanţare politică, - al descentralizării austerităţii. Această măsură poate fi luată şi probabil că a fost luată de către Guvern în ceea ce priveşte administraţia centrală, pentru că aveţi responsabilitatea acestui Guvern, acest Guvern reprezintă o emanaţie a unui vot şi se află susţinut în Parlament. În ceea ce priveşte însă decizia consiliilor locale, care au fost alese în alte condiţii şi care în multe locuri sunt de altă culoare şi deci nu se subordonează din punct de vedere politic unei decizii centrale, nu mai aveţi dreptate. Eu cred, în continuare, că orice interpretare s-ar da acestei măsuri care o impuneţi prin bugetul respectiv, este una de natură politică. Iar eu, dacă aş fi un om politic aparţinând partidului dumneavoastră, aş spune în felul următor: deoarece dumneavoastră aţi constatat şi pe bună dreptate, eu nu plec de la ideea că nu există, într-adevăr, în finanţele locale şi în ceea ce priveşte personalul angajat acolo, anumite disfuncţii. Dar plec de la ideea că această măsură se poate lua pe natură politică. Dumneavoastră deţineţi un număr extrem de important de preşedinţii ale consiliilor judeţene, număr de primării, recomandaţi oamenilor politici, recomandaţi administratorilor să facă disciplina necesară în gestionarea resurselor financiare. Şi acest lucru puteţi să-l faceţi, acest lucru este un principiu politic, şi nu este unul bugetar. Şi, în felul acesta, puteţi atinge acest obiectiv. Dar prin impunerea in economia bugetului a unei astfel de măsuri restrictive nu faceţi altceva decât să realizaţi o intervenţie pe care puteţi s-o faceţi în administraţia centrală, aşa cum foarte bine aţi făcut, de reducere cu 30% a numărului de personal este o măsură antiinflaţionistă. Acest lucru, însă, nu puteţi să-l faceţi prin astfel de pârghii, care sunt pârghii bugetare, pentru că intraţi in totală contradicţie cu principiile fundamentale cu privire la administraţia locală. Vă mulţumesc. |
|
Cred că, cu toată bunăvoinţa dumneavoastră, nu puteţi vorbi până la ora 20,00. Are cuvântul domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Am două amendamente la art.34, care vin în întâmpinarea celor spune de domnul preşedinte al Comisiei de buget-finanţe, domnul Florin Georgescu, care vorbea despre faptul că aceste limite, acest număr de personal este orientativ. Este chiar ceea ce propun prin amendamente. La alin.1 am propus, aşa cum au propus şi alţi colegi ai noştri, eliminarea acestui alineat, care vorbeşte despre faptul că aceste limite maxime de posturi în aparatul propriu local oraşe, municipii şi aşa mai departe -, sunt prevăzute în Anexa nr.9, deci un număr maxim de posturi, un lucru imperativ. Am propus ca în finalul lui să se adauge "precum şi prevederile Anexei nr.9", deci să se ţină cont de toate acele lucruri, precum şi de prevederile Anexei nr.9. Şi am să fac numai o referire foarte scurtă la amendamentul de la Anexa nr.9 A, şi anume, acolo am spus că acest număr de posturi este orientativ. Exact ceea ce a spus şi a susţinut domnul Florin Georgescu, căruia îi mulţumesc pe această cale pentru argumentarea pe care a adus-o şi pentru susţinerea amendamentelor pe care le-am propus. Presupun că, fie domnia sa nu era de faţă în momentul în care s-a votat probabil acest amendament, de a fost respins, dar cred că îmi va susţine punctul de vedere, pentru că este exact în sensul celor spuse de domnia sa. Vă mulţumesc. |
|
Comisia? Domnul Florin Georgescu. Doriţi să daţi un răspuns domnului Sassu. Vă rog foarte scurt. |
|
Domnule preşedinte, Cred că am fost greşit înţeles, în sensul că s-a răstălmăcit o afirmaţie a mea, din expunerea făcută, care a pledat pentru respingerea, aşa cum s-a întâmplat şi în comisie, a acestui amendament venit din partea Comisiei de administraţie publică, şi anume este orientativ, spuneam eu, în limitele stabilite prin anexa respectivă. Deci, dacă este plafon maxim de X număr de personal, poţi să te încadrezi în el şi să glisezi până la nivelul respectiv. Asta era interpretarea pe care am dat-o eu. Nu putea să fie orientativ, dacă este un barem legal. Nu este obligatoriu să ai o sută de persoane, dar, până la o sută, se poate. Deci, te orientezi în limitele lui o sută -, asta era interpretarea. Dar nu mă miră că partidul dumneavoastră a dat această interpretare duplicitară afirmaţiei mele. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Chiar nu vrem să vedem că în ultimii patru ani s-a triplat numărul de posturi la multe primării? Şi este un jaf la scară naţională?! Comentăm atât de mult un articol! Pentru un minut, din partea Guvernului, domnul Cozmâncă. Vă rog, un minut, domnule Cozmâncă. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Vreau să precizez din nou că atributul esenţial în a hotărî privind numărul de personal din aparatul propriu al consiliilor locale judeţene este al acestor autorităţi publice locale. În art.34 şi în anexă se fixează numai numărul maxim până la care poate un consiliu să ajungă cu acest personal. Este dreptul acelui consiliu ca, în limita de 450 de posturi, de pildă, la un municipiu, sau de 100 la un oraş între 50 de mii şi 100 de mii de locuitori, să-şi stabilească singur, fără nici un alt impediment, numărul de personal necesar pentru desfăşurarea activităţii în cadrul autorităţii locale respective. În al doilea rând, vreau să subliniez faptul că nu încălcăm nici o lege şi vreau să evoc domnului Olteanu ce scrie în Legea administraţiei publice locale, adoptată de Parlamentul României, la art.104, alin.1, lit.b). De pildă, în legătură cu atribuţiunile consiliului judeţean, că acesta aprobă, la propunerea preşedintelui, regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, numărul de personal în limitele normelor legale. Legea bugetului de stat este o normă legală? Eu cred că este. De aceea putem, fără nici un fel de rezerve, să fim de acord cu acest articol. |
|
Stimaţi colegi, Cred că s-au epuizat toate argumentele. Deci, s-a propus aici eliminarea alin.1 de la art.34, de către colegii noştri respectivi. Cine este pentru? |
|
Domnul Puiu Haşotti (din sală): Procedură, domnule preşedinte! |
|
Nici o procedură. Suntem în timpul votului, te rog foarte mult! Vă rog foarte mult! După aceea. În timpul votului, vă rog foarte mult! În timpul votului nu se dă nici o procedură. Vă rog foarte mult! Vă rog să număraţi. 60 de voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Împotrivă? Marea majoritate. Deci, cu 60 de voturi împotrivă, eliminarea a fost respinsă. Poftiţi, procedură. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Înainte de toate, doresc să constat cu regret maniera dictatorială cu care dumneavoastră conduceţi şedinţa. (Rumoare; râsete) Vreau, de asemenea, să vă spun că aţi încălcat, regretabil, procedurile parlamentare. În momentul când un lider, un reprezentant al unui grup parlamentar, solicită procedură, aceea trebuie respectată. De asemenea, vreau să remarc faptul că aici trebuie să folosim pronumele de politeţe, pentru că trebuie să ne respectăm toţi, fiecare cu fiecare. Pronumele de politeţe bănuiesc că ştie toată lumea ceea ce înseamnă. Nu ne aflăm la căminul cultural, sau la vreo manifestare, vreo chermeză, din aceasta. Şi, pentru că tot am venit aici, vă rog să verificaţi cvorumul. Vă spun că suntem sub cvorum. (Rumoare) |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Cred că am avut discuţie pe cvorum. Stimaţi colegi, (Domnul deputat Puiu Haşotti insistă să i se dea din nou cuvântul.) Stimate coleg, nu vă mai dau voie. Vă rog foarte mult! Vă rog foarte mult să luaţi loc în bancă. |
|
Domnule preşedinte, am venit cu stenograma |
|
Vă rog foarte mult să luaţi loc în bancă! |
|
Procedură, domnule preşedinte! |
|
Nici o procedură! Aţi avut cuvântul pentru procedură, vă rog să luaţi loc! (Aplauze) Stimate coleg, trasul de timp are şi el o limită. Vă rog foarte mult să luaţi loc în bancă. |
|
Domnule preşedinte, vreau să informez pentru o chestiune foarte importantă. Durează un minut. (Rumoare, vociferări) |
|
Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am venit cu stenograma şedinţei de pe data de 18 aprilie a anului trecut, când se discuta bugetul. Vreau să vă spun, înainte de toate, că în acea zi au fost trei apeluri nominale şi sigur că nu vă voi plictisi. Mă voi ţine de cuvânt. Vă voi reţine foarte puţin atenţia. În aceeaşi zi, domnul Miron Mitrea, actualul ministru, conducea şedinţele Camerelor reunite. Nu cred că este cazul să citesc sute de pagini. Vreau, însă, să vă spun că de trei ori s-a făcut apelul nominal şi am să citesc numai o frază, pentru a lămuri odată pentru totdeauna ce-i cu respectarea acelui art.39 din Regulamentul comun. În repetate rânduri, domnul Miron Mitrea, care conducea şedinţele, şi mă bucur că este aici, alături de noi, sper să confirme acest lucru, sunt convins că are o memorie suficient de bună pentru a-şi aduce aminte, a arătat că avem nevoie de un cvorum de 244 de parlamentari pentru discutarea şi pentru votarea fiecărui articol. Prin urmare, eu cred, şi nu cred, am convingerea, domnule preşedinte, că este aceeaşi măsură şi trebuie aplicată aceeaşi măsură pentru toate parlamentele, indiferent dacă sunteţi la Putere sau în Opoziţie. (Aplauze) |
|
Vă mulţumesc. Stimate coleg, între timp s-au produs modificări şi la Regulamentul Camerei şi la Regulamentul Senatului. Vă rog să le luaţi la dumneavoastră. Domnul deputat Miron Mitrea. |
|
Stimate domnule preşedinte, Stimate domnule deputat, În primul rând vă asigur de tot respectul pe care vi-l port şi dumneavoastră şi celorlalţi colegi parlamentari. Chiar dacă nu am regulamentele în faţă, am fost destul de multă vreme parlamentar, ca să ţin minte că Regulamentul şedinţelor comune se completează cu regulamentele celor două Camere. Anul trecut, când discutam bugetul şi eu conduceam şedinţele, în Regulamentul Camerei, ca şi în Regulamentul Senatului, cvorumul pentru adoptarea fiecărui articol al legii era obligatoriu. Din câte ştiu eu, în regulamentul din acest an cvorumul pentru adoptarea pe articole a legii nu este obligatoriu. Deci, după părerea mea, poziţia preşedintelui de şedinţă este absolut regulamentară şi corectă. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Eu cred că doriţi să-l ascultaţi şi pe domnul deputat Berceanu. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc, domnilor colegi, pentru încurajări. Regulamentul şedinţelor comune nu s-a schimbat. Şi, dintotdeauna, în acest Parlament eu am fost în CPUN şi în toate legislaturile, am condus 8 ani şedinţe şi cred că am o memorie şi eu la fel de bună -, dintotdeauna am aplicat regulile, articolele care sunt în Regulamentul şedinţelor comune şi, acolo unde nu există o prevedere expresă în Regulamentul şedinţelor comune, am completat cu regulamentele celor două Camere. Or, cum în Regulamentul şedinţelor comune există o prevedere expresă în ceea ce priveşte cvorumul cu care se lucrează, nu avem de ce să ne mai uităm în nici un alt regulament. În Regulamentul şedinţelor comune spune clar care este cvorumul şi vă rog să-l respectaţi. Luaţi şi citiţi art.39. |
|
Stimate coleg, încă o dată: avem cvorum în sală. Vă rog, chiar şi aşa nu există motiv. Deci, pur şi simplu, este un pretext. Voci din sală: La vot! La vot! |
|
Dar, repet încă o dată ce am spus. Vă rog să interpretaţi ca lumea! Are cuvântul domnul deputat Stoica. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Nu are acum importanţă dacă în acest moment este sau nu este cvorum în sală. Important este cum apreciaţi cvorumul care este în sală în momentul de faţă. Dacă aprecierea dumneavoastră, domnule preşedinte, are în vedere prevederile art.39 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerelor, atunci putem spune că există cvorum în acest moment, în această şedinţă comună. Care este însă temeiul, baza după care apreciem acest cvorum? S-au făcut astăzi, din păcate, foarte multe observaţii legate de completarea Regulamentului şedinţelor comune cu regulamentele fiecăreia dintre cele două Camere. Or, aşa cum a spus astăzi şi un nejurist, cum este domnul Berceanu, cu atât mai mult cei care sunt jurişti şi mă refer la domnul Gaspar ar trebui să înţeleagă un lucru foarte simplu: nu se poate pune problema completării Regulamentului şedinţelor comune cu regulamentele celor două camere, cât timp există o prevedere expresă în Regulamentul şedinţelor comune. Completarea se face acolo unde există o lacună, acolo unde Regulamentul şedinţelor comune nu prevede o soluţie. În cazul nostru, însă, este o soluţie foarte clară. Se prevede clar în art.39 din Regulamentul şedinţelor comune că acest cvorum este jumătate plus unul din numărul total al parlamentarilor. Aşa stând lucrurile, orice discuţie pe această temă este, din punctul nostru de vedere, inutilă. A accepta o altă soluţie, înseamnă a încălca grav procedura. Dacă şi în chestiuni de procedură se încalcă prevederile Regulamentului şedinţelor comune, atunci ne întrebăm dacă mai există vreo şansă ca pe fond propunerile făcute de noi să mai fie acceptate. Vă rugăm ca, dincolo de modul în care votul acţionează în această dezbatere a bugetului, să respectăm cel puţin legea noastră comună Regulamentul şedinţelor comune. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Cred că am discutat multe despre proceduri astăzi. Nu aş dori să continuăm. Avem şi cvorum la ora actuală în sală. Supun votului dumneavoastră alin.1 la art.34, în formula în care se regăseşte în proiectul de lege. Cine este pentru? Cine este împotrivă? 28 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu 28 de voturi împotrivă şi 22 de abţineri, s-a adoptat alin.1 la art.34. La alin.2, dacă sunt observaţii? Domnule deputat Coifan, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Văd că astăzi, sau constat cu bucurie, sub această cupolă bântuie duhul descentralizării. Cel puţin aşa s-a declarat până acum. În spiritul acestei descentralizări şi în dorinţa de a împăca principiul folosirii economice a resurselor cu principiul mult mai puternic al descentralizării, vă propun amendamentul de la nr.2 la art.34 şi care se referă la orientarea numărului de posturi în valorile pe care Guvernul le-a propus. Noi nu putem să impunem o limită maximă la ora actuală, din câteva motive. Unele au fost exprimate aici foarte pertinent. Eu aş vrea doar să spun că, de principiu, se încalcă atât art.10 din Legea administraţiei publice locale adoptată în 13 martie a.c. şi care este inspirat generos din Carta Europeană a Autonomiei Locale, dar se încalcă şi principiul conexităţii, care spune aşa: la transfer de competenţe, transfer de mijloace financiare pentru susţinerea acestor competenţe. Şi este clar ca şi lumina ochilor că este nevoie şi de personal care să exercite aceste competenţe. S-a spus foarte bine de către domnul deputat Ákos Birtalan că noi am votat între timp o serie de acte normative mă refer la Legea nr.5, Legea protecţiei atmosferei, Ordonanţa nr.292 din decembrie anul trecut etc. care transferă competenţe masiv şi este bine acest lucru, către autorităţile publice locale. Nu amintesc handicapaţii, nu amintesc protecţia copilului, ci amintesc noile servicii comunitare care vor fiinţa lângă consiliile locale şi judeţene. Pe de altă parte, doresc să vă atrag atenţia că atât art.38, lit.d) şi e), cât şi 104, lit.b) din Legea administraţiei publice locale dau dreptul consiliilor locale şi judeţene să voteze atât bugetul propriu, cât şi organigrama şi numărul de personal. S-a spus aici de economisirea banului public. Dar noi trebuie să învăţăm că "descentralizare" înseamnă ban public local, ban public judeţean şi ban public naţional. Banul public local şi banul public judeţean este gestionat de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene alese în mod direct, universal şi secret. Vă dau un exemplu. Municipiul Timişoara anul trecut a avut venituri proprii proprii n.b. de 560 de miliarde de lei. Din aceşti 560 de miliarde de lei, 20 de miliarde, mai puţin de 4%, au fost folosite pentru plata salariilor personalului de execuţie. Cine sunt aceştia? Este suficient să spun că, datorită descentralizării sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor, 80 de angajaţi sunt utilizaţi la primărie numai pentru acest tip de activităţi. Şi pot să dau şi alte exemple. Prin urmare, v-aş ruga să reflectaţi la această soluţie de compromis, în care limita superioară este considerată orientativă, pentru că noi pornim de la un principiu păgubos, şi anume că aceste consilii locale şi judeţene, de multe ori confundate cu primarul, îşi fac de cap şi iau în derâdere banul public. Vreau doar să aduc aminte că, atât în consiliul local, cât şi în consiliul judeţean, există membri ai tuturor partidelor politice care joacă un rol pe eşichier. Prin urmare, nimic nu-i împiedică pe reprezentanţii partidului de guvernământ să voteze împotriva unui buget care este supradimensionat sau împotriva unei organigrame care este supradimensionată. Dar, acolo trebuie să-şi exercite acest drept alesul local. Vă mulţumesc pentru atenţie şi revin. |
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Deci, suntem la alin.2, stimaţi colegi. Domnul deputat Dobre Victor. Aveţi cuvântul. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş vrea să prezint problema din alt punct de vedere şi, citind această Anexă nr.9 A, să-i aduc aminte domnului ministru Cozmâncă, eu sunt convins că dânsul cunoaşte la fel de bine situaţia, că, de fapt, această austeritate nu va fi o austeritate. Acest număr maxim de posturi suplimentează şi aşa va fi interpretat în comune, în special, posturile în mediul rural. La ora actuală, în general sunt 5, 6, 7, maximum 10 funcţionari în localităţile până la 10-20 de mii. Vor fi angajaţi mai mulţi şi acest lucru va greva bugetul micilor localităţi. În schimb, prin această anexă vom disponibiliza un număr foarte mare de salariaţi din reşedinţele de judeţ, din municipii, care au resursele financiare să acopere fără probleme. Colegul meu vorbea de Timişoara. Vă spun, la Galaţi, municipiul a avut 578 de miliarde venituri proprii. |
|
Şi la cetăţeni nu le mai dăm nimic. Plătim salariile! |
|
Numai puţin! Din contră, municipiile au responsabilităţi mult mai mari, domnule preşedinte, mă scuzaţi şi vă rog să nu mă întrerupeţi. Au posibilităţi mult mai mari, dar au şi responsabilităţi mari. Vom afecta activitatea la nivelul municipiilor şi vă asigur, domnule preşedinte, că vom crea un număr foarte important de posturi în mediul rural şi, exact aşa cum spuneţi dumneavoastră, în comune, bugetul se va duce pe salarii. Deci, nici din punct de vedere al acelei foarte interesante idei de descentralizare a austerităţii, de fapt, nu există nici un fundament. De aceea, cred eu că propunerea colegului meu de a fi niveluri orientative este cea mai corectă şi, în acelaşi timp, respectă şi principiile Constituţiei. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Legat de acest amendament la art.34, alin.2, noi considerăm că el este în completarea art.34, alin.1, aşa cum a fost aprobat, că numărul de posturi reprezintă limite maxime şi, deci, în aceste condiţii, putem să fim de acord cu eliminarea acestui alin.2, în aşa fel încât, definirea care a fost dată la alin.1 al art.34 răspunde şi cerinţelor de la alin.2. Deci, putem fi de acord cu eliminarea acestui alineat. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Deci, Guvernul este de acord cu eliminarea. Vă propun să mergem pe formula eliminării alin.2. Cine este pentru? propunerea Guvernului, eliminarea. Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, a fost eliminat alin.2. Alin.3. Dacă sunt amendamente? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost adoptat şi alin.3. Alin.4. Se propune formula celor două comisii de buget-finanţe. Dacă aveţi amendamente? Domnul Nini Săpunaru. Aveţi cuvântul. |
|
Am propus eliminarea acestui articol, întrucât o mare parte din comunele din ţară nu au venituri proprii ca să-şi asigure plata personalului. În reformularea comisiei, practic nu spunem nimic. Este un articol redundant pe acolo, pentru că şi până acum trebuiau să-şi plătească salariile în funcţie de veniturile bugetului local. Deci rămân şi cred că este mai bine să-l eliminăm. |
|
Da. Vă mulţumesc. Dacă sunt şi alte comentarii la acest amendament? Domnule ministru Mihai Tănăsescu, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tocmai am venit în întâmpinarea celor spuse de domnul deputat Săpunaru, s-a reformulat art.34 alineatul 4, prin înlocuirea "veniturile proprii" cu "fondurile publice respective". Deci ţinem cont de această specificaţie, pe care domnul deputat a făcut-o, şi în acest sens suntem de acord cu modul în care a fost reformualt alin.4 al art.34 de către Comisia pentru buget-finanţe, bănci. Vă mulţumesc. |
|
Deci propuneţi menţinerea, da? Sunt obligat să supun la vot în primul rând propunerea de eliminare a alin.4. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 32 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu puteţi vota şi pentru şi să vă şi abţineţi. Avem aici două abţineri. Voturi împotrivă? Marea majoritate, deci eliminarea nu a fost aprobată. Vă supun aprobării dumneavoastră alin.4 în formula propusă de cele două comisii de buget finanţe. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 32 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Alin.4 a fost adoptat. Vă supun spre aprobare art.34, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? 28 abţineri. Art.34 a fost adoptat de către Parlament. Art 35, dacă sunt amendamente? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.35. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Art.35 a fost adoptat. CapitolulVII. Bugetele fondurilor speciale. Titlul capitolului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a votat aprobarea Capitolului VII. Art.36 alin.1. Nu sunt amendamente. Dacă sunt eventuale observaţii? Supun votului dumneavoastră alin.1. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost adoptat. Alin.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Dacă mai sunt propuneri la art.36? Aveţi o propunere, domnule deputat Ifrim? Aveţi cuvântul. |
|
Stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Susţin o cauză care dacă va fi privită formal, va fi o cauză pierdută, dacă se va privi cu adâncime conţinutul acestei cauze se va putea câştiga. Vreau să vă spun că sănătatea naţiunii române se găseşte într-un moment de avarie. Şi, acest lucru este pe deplin înţeles de Comisia de sănătate şi familie a Camerei şi Comisia de sănătate şi familie a Senatului care, ambele, au propus două amendamente acceptate în unanimitate de membrii comisiei care au făcut o singură politică, politica sănătăţii poporului român. Vreau să vă spun că de la bun început, comisiile înţeleg să nu ceară bani în plus, deoarece într-adevăr situaţia este cea care este, este un buget de austeritate şi înţelegem acest fapt. Din acest punct de vedere, aş dori să vă spun că bugetul sănătăţii, din anul 1990 până în prezent, dacă faceţi graficul bugetului şi cifrelor, a înregistrat o continuă scădere. Acest an este primul an în care se înregistrează o uşoară creştere, ceea ce este, incontestabil, meritul ministrului sănătăţii, meritul comisiei şi a tuturor celor care au luptat pentru această cauză. Dar, acest buget rămâne absolut insuficient. Eu vreau să vă dau, înainte de toate, o cifră comparativă cu anul 2000. În anul 2000 s-au alocat 4433,2, ceea ce reprezintă 0,66 din p.i.b., s-au dat de la bugetul de stat, Casa de Aasigurări de Sănătate a dat 25624,8, însemnând 3,29 din p.i.b., ajungându-se astfel la o cifră de aproximativ 3,8 din p.i.b., adăugând fondul special. În anul actual se acordă, potrivit Anexei nr.1 la buget, 8 199, ceea ce reprezintă 0,72% din p.i.b., o creştere de 0,06%, iar Casa Naţională acordă 35924,2 ceea ce reprezintă 3,38% din p.i.b., ajungându-se la procentul de 4,1% din p.i.b. Dacă însă analizăm că trebuie să rambursăm credite externe... |
|
Domnule profesor, vă rog frumos nu suntem la catedră, vă rog frumos, un expozeu simplu. Eu ştiu că dumneavoastră ne puteţi vorbi 3 ore. Sintetizaţi, vă rog frumos. |
|
Domnule preşedinte, Nu sunt la catedră, vă rog colegii să nu mă creadă aşa, nu dau lecţii la nimeni, expun situaţia sănătăţii. Permiteţi-mi, vă rog, voi fi cât se poate de scurt. |
|
încă o dată, asta o puteţi face la o declaraţie politică. Vă rog eu mult, referiţi-vă la amendamentele pe care le propuneţi. |
|
Domnule preşedinte, voi încerca să fiu cât mai scurt. Vreau să vă spun următorul lucru. Că din suma existentă în acest an, 2554 reprezintă rambursări de credite externe, iar aproape peste 3000 reprezintă fondul care s-a acordat în anul trecut Secretariatului de Stat pentru Handicapaţi, trecut acum la Ministerul Sănătăţii. În aceste condiţii, nu cerem bani în plus, dar cerem nişte schimbări legislative. De ce schimbări legislative? Pentru că suntem ţara care acordă cel mai mic procent din p.i.b., chiar 4,1 e mai puţin faţă de 4,6 în Bulgaria, care cheltuim 56 de dolari pe sănătatea unui om pe an în timp ce alte ţări, precum Ungaria, cheltuiesc 290 de dolari şi pentru că am ajuns prima ţară ca şi morbiditate în tuberculoză, ca morbiditate generală şi mortalitate. Închei aici şi atunci, dorim următorul lucru. Comisia s-a gândit la soluţii care nu afectează cu absolut nimic Casa de Asigurări de Sănătate are depuşi banii la Trezoreria Statului. Incontestabil, este o altă problemă, Casa trebuie să fie autonomă, aşa cum este în toate ţările din Uniunea Europeană. Ei bine, pentru disponibilităţile Casei se acordă o dobândă de 10%, ceea ce este total necorespunzător. Prin amendamentul propus, propunem ca aceste disponibilităţi să fie la rata de dobândă pe care o acordă Banca Naţională, ceea ce ar ajunge la 25%. În ce priveşte depozitele, care au aceeaşi soartă, de 10%, propunem să fie la taxa de scont de 35%. Vreau să vă spun că la sfârşitul anului 2000 au rămas excedent în Trezoreria Statului 1200 la care se adaugă disponibilităţile de 4700, ceea ce înseamnă 5900. Estimaţi ce pierderi a suferit sistemul de sănătate. Dacă adăugaţi la aceasta şi desfiinţarea fondului special, fond special în care anul trecut sănătatea a pierdut 400 de miliarde, neputând să fie cheltuite, realizaţi acest lucru. Vreau să vă spun, construcţia bugetului este făcută în diferenţa dintre venituri şi cheltuieli cu un excedent la venituri. La sănătate nu există venituri. Acestea sunt argumentele, domnule deputat, pentru ca ... |
|
Stimate coleg, vă rog foarte mult, vă repet încă o dată, ţineţi o lecţie de 20 de minute... Nu se poate, haideţi să nu exagerăm. S-a înţeles perfect, ce vreţi? |
|
Deci vreau să vă spun, acestea sunt argumentele pentru care comisiile reunite de sănătate ale celor două Camere susţin aceste două amendamente. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Doamna ministru Bartoş, veniţi să daţi un răspuns. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Aş dori să vă spun, pentru anul acesta, ca şi la învăţâmânt, de mulţi ani încoace, sănătatea n-a mai avut atât de mulţi bani ca acum. Anul acesta ne situăm la 3,96% din p.i.b., ceea ce reprezintă în valoare absolută 49 958 de miliarde. Dintre acestea, 7 mii de miliarde sunt în bugetul de stat, respectiv în bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi 35 de mii de miliarde sunt în bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Este adevărat că avem de returnat credite, dar nu este de două mii şi ceva de miliarde, ci de 1753 de miliarde, iar faptul că există excedent la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este numai aparent, pentru că s-a convenit ca acest excedent să rămână trecut ca atare, pentru a se putea asigura sumele necesare informatizării Casei de Asigurări de Sănătate. Din această cauză, nu considerăm că se justifică amendamentul, întrucât potrivit Legii nr.145 privind asigurările sociale de sănătate, bugetul fondului pentru asigurări de sănătate este la dispoziţia Casei Naţionale de Sănătate, iar potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 66/1995 privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei Statului, depozitele constituite din bugetul asigurărilor sociale de sănătate în cadrul Trezoreriei sunt purtătoare de dobânzi. Astfel, dobânda pentru sumele la vedere, aflate în Trezorerie este de 10%, iar dobânda pentru sumele aflate în depozit la Trezorerie este de 15%. La ora actuală s-a convenit ca aceste dobânzi să se negocieze între Ministerul de Finanţe şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, aşa fel încât să putem să avem dobândă mai mare. Dar nu este necesar ca acest lucru să se regăsească în Legea bugetului de stat. |
|
Domnul profesor Mincu, după aceea domnul deputat Nini Săpunaru. Domnule profesor Mincu, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am să fiu foarte scurt. Vreau să vă spun că doamna ministru nu ne spune că bugetul de 4,1% este, faţă de bugetul ţărilor din estul şi centrul Europei, cel mai mic, este 5,9% media în centrul Europei în p.i.b. şi p.i.b. este mai mare. P.i.b. din Uniunea Europeană pentru sănătate este de 7,8% în medie. Vreau să vă mai spun ceva. Spitalele din România, practic, e declaraţia ministrului sănătăţii, 150 de spitale ar trebui refăcute şi reparate. Aş vrea să vă mai spun că 30% din echipamentele care există sunt depăşite. O pătrime din spitale au datorii pentru întreţinere, 22% datorii la produsele alimentare. Jumătate din utilajele de termoficare ar trebui înlocuite. Deci problema se pune, dacă vreţi, pentru existenţă. Noi, românii, deţinem categoric priorităţi. Avem cea mai mare mortalitate din Europa 12%. Avem cea mai mare mortalitate la copiii de 0-1 an, 18,5%. Avem cea mai mare mortalitate cardiovasculară pe plan mondial - semestrul I al anului 2000 este de 767 la suta de mii. Deci sunt probleme deosebit de grave pentru probleme de sănătate şi, nu mai înţeleg ceva. Menţionaţi undeva problema de handicapaţi. Vreau să vă spun, doamnă ministru... |
|
Domnule profesor, vă rog |
|
Gata, am terminat, domnule preşedinte, dar vreau să vă spun că există un raport al comisiilor judeţene de recrutare unde este consemnat că tinerii veniţi la recrutare a trebuit să fie refuzaţi între 25 şi 30% dintre ei, pentru că prezintă coeficientul de inteligenţă sub 60%. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Nini Săpunaru. |
|
Avem şi noi un amendament la acest articol. Aş dori să vă reamintesc încă o dată că aceste fonduri ale Caselor de Asigurări de Sănătate provin din: 7% banii angajaţilor şi 7% plată făcută de angajator. Vă reamintesc că aceşti bani, stând la Trezorerie cu 10% se devalorizează. Sunt banii cetăţenilor şi, haideţi, să nu facem aceeaşi greşeală pe care, de acord cu dumneavoastră, am făcut-o noi, poate. Din varii motive. Există tendinţa, tot timpul, a Ministerului Finanţelor de a bloca aceşti bani şi de a-i folosi ca surse în acoperirea deficitului. Trebuie, cu aceste fonduri, fonduri în care sunt banii oamenilor, să avem grijă de aceste fonduri.... |
|
Aşa se procedează în toată lumea, în toate ţările, începînd cu Statele Unite. |
|
Domnule preşedinte, Vă rog frumos, dacă vorbim, lăsaţi-ne să vorbim, şi după aceea interveniţi! |
|
Domnule, eşti profesionist, domnule, dacă nu erai profesionist nu te întrerupeam! |
|
Un moment, dar asta nu înseamnă , în acele ţări nu este inflaţia care este în România, şi nu am solicitat la alte fonduri, decât la aceste fonduri, să emitem titluri de stat sau obligaţiuni. Atât şi nimic mai mult. Pentru că astăzi plătim o sumă şi când vine rândul nostru sau al celui care a plătit să-şi facă un control medical sau să aibă o reţetă compensată nu are de unde să o ia, pentru că nu mai sunt bani. Încă o dată, am propus amendamente de bun simţ, nu am spus că aceste fonduri sunt gestionate doar de Casele de Sănpătate. Nu am spus să nu fie excedent sau rezervă, care s-a creat în fiecare an. Am spus doar că sumele care sunt depuse acolo sub formă de excedent sau fond de rezervă care, vedeţi, doamna ministru spune că e foarte puţin, nu este. Domnule, dacă nu este, hai să-i bonificăm dobândă. De ce nu acceptaţi la ceva ce nu este, care spuneţi dumneavoastră că nu aveţi, deci nu există fond excedent şi rezervă. Articolul nostru spune în felul următor: "Disponibilităţile în lei ale fondului pentru asigurări sociale de sănătate aflate în conturile Trezoreriei Statului, sub formă de fond de rezervă şi excedent, sunt şi rămân la dispoziţia Caselor de Asigurări de Sănătate. Acestea au dreptul să solicite Trezoreriei Statului plasamentul disponibilităţilor respective în certificate de trezorerie şi titlu de stat cu dobânda pieţei. Dobânzile încasate, mai puţin un comision de 10% acordat Trezoreiei Statului pentru operaţiunile efectuate vor fi utilizate pentru compensarea de medicamente, materiale sanitare şi reactivi, pentru serviciile medicale acordate categoriilor de populaţie defavorizate, conform prevederilor în vigoare, şi pentru achiziţionarea de aparatură de înaltă performanţă, în vederea creşterii calităţii actului medical". Nu am spus că nu pot să constituie fond de rezervă şi excedent, care este o sursă de acoperire a deficitului. Luaţi de aici şi nu mai luaţi de la populaţie, domnilor. Dar, daţi dobândă la aceşti bani. Ştim treaba asta, ştim cum s-a făcut, ştim cum a fost în guvernarea precedentă, vă rugăm să avem grijă de banii acestor oameni. Doamna ministru a spus că nu au fond de rezervă şi excedent în acest an. Deci înseamnă că nu e mare deranj dacă dăm titlul de stat şi obligaţiuni la ceva ce nu există. Vă mulţumesc. |
|
Am înţeles, stimate coleg. Se pare că nu ne înţelegem noi, dar, mă rog. Stimaţi colegi de la PRM, aţi spus tot ce trebuia acolo, a vorbit domnul Ifrim, s-a înţeles tot, ce înseamnă, s-a vorbit despre devalorizare, haideţi, să ascultăm ministerul. Să vedem ce răspuns ne dă. Vă rog eu mult, dacă vreţi să facem 4 articole azi. Vă rog mult de tot. S-au înţeles problemele, dacă e cineva care nu a înţeles, nu cred... Am înţeles, domnule profesor, vă dau cuvântul şi dumneavoastră. deci e vorba de dobânda care se percepe... vedeţi colegii noştri care au fost la Putere, au practicat 10%. Le-a convenit atunci. Vă rog daţi dumneavoastră răspunsul cum faceţi... |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prin acest amendament propus se are în vedere introducerea unui alineat nou, prin care să se reglementeze rămânerea la dispoziţia Casei Naţionale de asigurări a excedentului şi a rezervei fondului pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi reglementarea dobânzii pe care ar trebui s-o primească acest fond de la Trezoreria Statului. Nu considerăm că justifică acest amendament. De ce? Pe de o parte fiindcă, potrivit Legii nr.145/1997 privind asigurările sociale de sănătate, bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate este la dispoziţia Casei Naţionale de Sănătate, iar, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/1995 privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei Statului, depozitele constituite din bugetele asigurărilor sociale de sănătate în cadrul Trezoreriei sunt purtătoare de dobânzi. Aceste dobânzi se negociază. Sigur, poate nu sunt la nivelul celor de pe piaţă, sunt mai mici, dar Trezoreria este foarte sigură, disponibilităţile tuturor oamenilor care îşi pun banii în fondul acesta de sănătate sunt păstrate cu grijă la această trezorerie. Riscurile ca banii respectivi să dispară sunt zero, din cauza aceasta şi dobânzile poate nu sunt la nivelul pieţei, dar, oricum, şi în Comisia de finanţe buget am spus că aceste dobânzi se vor negocia la un nivel mai corespunzător decât acum. Deci siguranţa acestor bani conduce la acest aspect pe care l-am ridicat. Mai mult, l-am asigurat pe domnul deputat Săpunaru că pentru anul acesta, această dobândă va fi negociată. Ea a fost 10%, a crescut la 15%, urmează ca în săptămânile următoare, împreună cu Casa să îmbunătăţim acest nivel al dobânzilor, domnule deputat. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Florin Georgescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Noi înţelegem raţiunea pentru care şi acest sector ca şi alte sectoare de servicii publice, gen învăţământ, cultură etc. solicită în acest moment fonduri suplimentare. Ele sunt insuficiente în raport cu nevoile sociale pentru a satisface cerinţele de asemenea bunuri şi servicii publice. Înţelegem practic poziţia adoptată de distinşi profesori, eminenţe în domeniul medicinei, care au luat cuvântul de la acest microfon. Înţelegem şi poziţia unui distins coleg deputat care, dintr-o postură executivă în anii trecuţi, a administrat un important sector, cel vamal, şi care avea şi acel sector un fond special, fondul de modernizare a vămilor, şi care pleda şi la vremea respectivă pentru autonomizarea acestui fond, mă mir că nu l-a şi privatizat pe acea vreme (Aplauze din partea Puterii.) Or, ceea ce trebuie să înţelegem cu toţii este faptul că finanţele publice reprezintă un sistem unitar, aşa cum şi corpul omenesc este un sistem unitar, şi Guvernul, împuternicit de Parlament şi sub controlul Parlamentului, trebuie să gestioneze, să administreze, în mod unitar, sistemul finanţelor publice, alcătuit din acest sistem al bugetelor de stat locale, asigurări sociale de stat, asigurări de sănătate de stat, fondul pentru repararea drumurilor şi alte fonduri extrabugetare, care alcătuiesc, în totalitate, bugetul general consolidat, respectiv sectorul guvernamental, gestionat de Guvern. Dacă Guvernul este cel care a stabilit în raport cu o seamă de priorităţi, în raport cu exerciţiile financiare anterioare, această ierarhizare a sumelor, noi trebuie să avem încredere, şi am dat votul de încredere, că Guvernul dispune de specialiştii şi de programe necesare pentru o asmenea opţiune, pe de o parte. Pe de altă parte, s-a explicat în cazul specific de la sănătate că fondurile sunt mai mari în termeni comparabili cu cele alocate în anul trecut, iar a veni acum şi a spune că vrem ca fondul de sănătate care se administrează de Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate să aibă un regim special, faţă de alte fonduri care îşi păstrează banii în Trezorerie, pentru că Trezoreria este Banca statului, nu putem să privatizăm aceste fonduri, să le lăsăm să meargă în alte domenii, pentru a nu păţi ceea ce am văzut că s-a întâmplat la SAFI şi ceea ce nu vrem să se întâmple în sistemul de pensii cu pilonul al doilea, pe care vor unii să-l introducă, deci trebuie să dăm siguranţă acestor bani, trebuie să remunerăm la un anumit nivel şi aceasta este negociabil în interiorul Guvernului, practic, între Finanţe şi Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Casa de Asgirurări, iar pe de altă parte, ca să închei aşa cu o comparaţie mai sugestivă, este ca şi cum din acest sistem unitar, care este finanţele publice, vrem să creăm un regim privilegiat unui anumit fond, fondul de sănătate, repet, sănătatea este foarte importantă şi se bucură de fondurile aferente în buget, aceasta ar însemna ca şi cum în corpul omenesc, care este tot un sistem unitar, un distins medic care este, să zicem, cardiolog sau gastroenterolog ar vrea să facă nişte circuite pe acolo, prin care să dea mai mult sânge fie la stomac, fie la inimă. Nu se poate! Există o circulaţie unitară sangvină, aşa cum există o circulaţie financiară bănească unitară în cadrul sistemului bugetului general consolidat. Dacă facem ce se propune în acest amendament, vor fi mai puţini bani la celelate destinaţii. De ce? Pentru că vor creşte cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice, statul se va împrumuta de la fondul de sănătate mai scump, vor fi mai mulţi bani la sănătate, şi vor fi mai puţini bani la învăţământ, la cultură, la armată şi la celelate, în mod proporţional. Deci o dată date proporţiile între sectoare, eu vă propun să le păstrăm aşa şi să înţelegem că în acest an sănătatea are fonduri suplimentare faţă de anul trecut, în limitele pe care le permite ceea ce se propune pentru acest an şi în limitele a ceea ce am găsit în România, la finele anului 2000. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Vă fac o propunere, pentru că văd o poftă teribilă, inclusiv la colegii mei, la domnul Florin Georgescu, de a da explicaţii extraordinar de ample. Eu cred că putem merge pe o formulă ca luările de cuvânt să nu depăşească trei minute. Voci din sală: La vot! |
|
Nu sunteţi de acord? (Vociferări) Stimaţi colegi, Sunteţi de acord să limitaţi timpul la trei minute? (Vociferări) Eu vă propun trei minute. Este suficient timpul maxim. Cine este de acord cu limitarea timpului la trei minute? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 16 voturi împotrivă. Vă dau cuvântul, domnule profesor Mincu, aveţi la dispoziţie trei minute. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Daţi-mi voie să vă numesc domnule prim-ministru Văcăroiu. Domnule Florin Georgescu, Daţi-mi voie să vă numesc domnule ministru de finanţe, Vreau să vă aduc aminte că dumneavoastră împreună cu ministrul sănătăţii care eram eu, în 1994, am făcut Legea asigurărilor de sănătate. Această Lege a asigurărilor de sănătate a fost votată, însă nu din cauza noastră, în 1997 sub numele de Legea 145. Vreau să vă spun că Legea asigurărilor de sănătate prevede o singură casă de asigurări de sănătate cum este în America şi cum este în Germania, cum este peste tot. Noi am făcut trei case de asigurări de sănătate în momentul de faţă, dintre care două foarte bogate şi una foarte săracă. De aceea, vreau să vă aduc aminte că cele bogate cheltuiesc mai puţini bani decât strâng, pe când cea săracă trebuie să cheltuiască enorm de mulţi bani pentru foarte mulţi bolnavi şi are la dispoziţie, din păcate, foarte puţini bani. Vă mulţumesc. |
|
Stimate domnule profesor, Vreau doar să vă amintesc, colegii noştri care au fost la putere au prevăzut şi există o reglementare potrivit căreia toate sumele vin la casa centrală. De acolo se duc la elelalte două case, cum e Casa armatei, sau în cazul Ministerului Transporturilor. Are cuvântul domnul deputat Năstase. Cu rugămintea să faceţi efortul să vă încadraţi în timp. |
|
Mult stimate domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sănătatea nu este un domeniu de activitate oarecare. Şi pentru că noi dorim reuşita Guvernului Năstase, apreciem că în următorii patru ani, cea mai dificilă situaţie şi cea mai dificilă sarcină este aceea a ministrului sănătăţii. De ce? Pentru că se porneşte de la o stare în sănătate care justifică total o stare de alarmă de gradul zero. 50% din unităţile sanitare nu îndeplinesc condiţiile minime sanitare de funcţionare. Numărul bolnavilor a crescut nu de două ori, cei de tuberculoză au crescut de peste 100 de ori, costul medicamentelor a crescut de peste trei ori, actul medical în sine costă astăzi mai mult de zece ori faţă de perioada trecută, iar ultimii patru ani au însemnat în sănătate crearea unei stări de dezastru, potenţialul biologic al populaţiei a scăzut de peste zece ori şi dacă azi nu sprijinim ministrul sănătăţii cu un buget adecvat, peste 4 ani vom face un buget pentru 50% din populaţia ţării, pentru că o parte vor muri iar alţii se vor găsi într-o stare de sănătate pentru care nu va mai avea sens bugetul ţării. Pentru că în următorii patru ani, mulţi dintre dumneavoastră veţi avea poate, dumneavoastră sau familiile dumneavoastră, nevoie de un act medical corespunzător, vă rog să meditaţi şi să sprijinim ministerul sănătăţii cu un buget adecvat. Nu este un favor politic. Este un favor pentru noi toţi şi pentru ţară. Cu toată aprecierea pe care o am faţă de domnul Florin Georgescu, pe care-l consider un specialist foarte mare, dar de data aceasta nu are percepţia exactă a ceea ce există în momentul actual în sănătatea populaţiei şi în starea de sănătate a ţării. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Dacă-mi permiteţi, două minute... (Din sală se strigă să nu vorbească mai mult de trei minute.) Stimaţi colegi, Am intrat într-o zonă a discuţiilor extrem de interesantă şi fiecare încearcă şi va încerca de aici încolo să obţină surse, ceva suplimentar faţă de cele care rezultă prin aplicarea nivelului de cote care le avem pe diferitele impozite şi taxe. Şi discuţia a fost provocată de situaţia de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru că am zis, am constituit-o autonomă, că avem de-a face cu fonduri publice. Gradul de fiscalitate cuprinde inclusiv această cotă care se plăteşte la Casa de asigurări de sănătate. Deci, tot populaţia plăteşte. Tot agenţii economici plătesc aceste sume. Dacă am merge pe principiul ăsta, haideţi să-l extindem. Păi de ce să nu luăm fondurile de la învăţământ, de la doamna Andronescu, să nu i se mai dea la sfârşitul fiecărui trimestru alocaţia bugetară, să-i dăm de la început fondurile astea şi le ţine la bancă trei luni. Dar de ce defalcările care le face în transferurile către consiliile locale, judeţene, municipale, de ce să nu le facem la fel ca la Casa de Asigurări de Sănătate din timp, cu trei luni înainte şi nu spre sfârşitul trimestrului, astfel încât şi ei să ţină la bancă cu o dobândă de 52% şi să vedeţi cum se înmulţeşte bugetul nostru. Cam asta este concepţia a ceea ce se discută astăzi, aici. Domnilor, asta e punga de bani, nu vă înşelaţi amarnic! Nu vă imaginaţi că luaţi un leu de undeva în plus. Asta producem, asta avem în buget. Dacă dumneavoastră credeţi că banii ăştia luaţi anticipaţi şi ţinuţi în aşa-zisul depozit, dar de ce aveţi depozitul acesta? Nu vă întrbaţi? Pentru că n-am intrat pe termenele de plată corespunzătoare, astfel încât cel păgubit...cetăţeanul este cel care plăteşte, nu dumneavoastră. Nu Casa de Asigurări de Sănătate încasează. Şi dintr-o dată, ceea ce doriţi dumneavoastră este să apară o sursă suplimentară la Casa de Asigurări de Sănătate pe un buget nenorocit, care nu poate satisface pe toată lumea. Avem nişte surse în plus, dar nu vă gândiţi că toate astea înseamnă ce? Înseamnă nişte goluri în venitiurile care intră în buget, că totul se duce pe datorie publică şi, în ultimă instanţă, trebuie să mărim fiscalitatea ca să acoperim aceste goluri. Deci, n-avem cum să ne furăm căciula. Vreau să înţelegeţi că aici este un furt de căciulă. Şi acel 10% care-l dă Trezoreria vreau să spun că nu-i corect. Domnilor, reţineţi: este un fond, nu este o taxă, numai că-l punem pe cetăţean să plătească înainte. Pentru că nu avem cum să corelăm termenele astea în funcţie de plata acestor impozite, taxe, inclusiv a contribuţiei de asigurări sociale sau a CAS-ului şi aşa mai departe. Pe de altă parte, sunt nişte disposibilităţi care nu le puem cheltui acum, pentru că vizează o perioadă de o lună, de două, de trei. Îi ţinem în trezorerie. Sigur că ne-ar interesa să nu se devalorizeze, or, nu se devalorizează pentru că trezoreria foloseşte aceste surse pentru a face plăţile, pentru învăţământ, pentru cultură, pentru armată, pentru ce vreţi dumneavoastră. Altfel, s-ar duce să se împrumute la bănci cu 60% dobândă şi tot noi am plăti, populaţia. Deci, dacă vrem să facem...şi-mi cer scuze, am vorbit mai mult de trei minute, haideţi să judecăm limpede, ne cramponăm, nu putem realiza din niştre treburi care le considerăm operaţiuni în sistem gen speculative, bancare, să obţinem nişte bani în plus, faţă de ce are bugetul. Aici este vorba de două vase comunicante: luăm dintr-o parte, se strică dincolo şi va trebui ca să umplem, să venim cu alte soluţii care, din păcate, prin fiscalitate nu se mai poate. Deja am ajuns la o limită în care orice întreprinzător privat sau de stat va spune că e sufocat. Aceasta este problema de fond, nimeni nu vrea să înşele pe nimeni aici. Vorbim de bani publici şi haideţi să gestionăm ce avem aşa cum se cuvine. Vă mulţumesc. Domnul Eugen Nicolaescu. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, Aş relua începutul discursului colegului meu dinainte, şi anume, Domnule prim-ministru Văcăroiu, Domnule ministru de finanţe, Florin Georgescu, Pentru că mi se pare absolut corect să mă exprim aşa atâta timp cât dumneavoastră aţi încercat să ne convingeţi pe noi şi să ne manipulaţi pe sisteme financiare. Eu cunosc gândirea domnului Florin Georgescu pe vase comunicante. Dar aici e cu totul altceva. Dumneavoastră, printr-o mentalitate de abordare centralistă, încercaţi să uitaţi că acest fond este un fond public şi care provine... |
|
Doresc să vorbiţi civilizat, stimate coleg... |
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu: Îmi permiteţi să termin ce am de spus, domnule preşedinte? |
|
...pentru că trebuie să vă dau o replică... |
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu: O să aveţi după aceea posibilitatea şi vă mulţumesc. |
|
Vă rog frumos. |
|
Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu: Deci, este un fond public care să nu uităm că în proporţie de jumătate, cum se constituie de 7% este din banul contribuabilului. Contribuabilul are dreptul să ştie că banul lui este folosit eficient şi că are valoare, că nu se întâmplă cu el nimic rău. Aşa cum s-a propus, cel puţin în proiectul de buget, el îşi pierde valoarea. El se depersonalizează, se duce în bugetul de stat prin trezorerie şi de acolo se fac plăţi pentru orice. Uneori, se întâmplă, şi au fost cazuri cînd n-au ajuns banii la sănătate, pentru că Trezoreria făcuse plăţi mai mari către alte sectoare şi erau goluri de trezorerie. Oare cum o fi normal pentru cetăţean, că aici este problema. El are dreptul măcar să trăiască mai bine ca sănătate? Oricum, Trezoreria se împrumută de la persoane fizice prin certificate de trezorerie şi titluri de stat. Oricum, banii băncilor se duc în asemenea lucruri. De ce nu şi banii din acest fond să nu aibă şi ei posibilitatea să fie valorificaţi. Asta este problema de fond pe care o solicităm noi prin acest amendament. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, stimate coleg. De ce nu aţi făcut-o de doi ani de zile? Pentru că nu aţi putut s-o faceţi, nu se putea face. Domnul Florin Georgescu, pentru un minut. |
|
Domnilor colegi, Nu e teoria vaselor comunicante teoria mea. Este o teorie financiară general valabilă în ţările europene către care ne îndreptăm şi noi. Este teoria bugetului general consolidat şi a sistemului unitar al finanţelor publice. Îmi pare rău că dumneavoastră şi colegul care a mai susţinut din partea partidului dumneavoastră nu vă puteţi ridica la nivelul înţelegerii dincolo de şef de vamă şi respectiv, şef de servicii interne la Ministerul Finanţelor, care se ocupa de problemele administrative şi de protocol. (Aplauze) |
|
Stimate coleg, Florin Georgescu, nu este cazul să facem aici comentarii de natura asta! Noi discutăm pe fond... (Vociferări în sală) Domnul Nini Săpunaru. |
|
Haideţi să păstrăm o minimă decenţă! Nu cred că aţi văzut din partea noastră asemenea expresii şi asemenea etichetări. Vă rugăm frumos. Aş dori să reiau, pentru că domnul ministru Tănăsescu a pomenit numele meu, a vorbit şi a spus de grija pe care o avem faţă de banii contribuabililor. Foarte bine. Bonificăm dobândă de 10 sau 15% şi banii aceştia vor fi devalorizaţi. Inflaţia anunţată, prognozată este de 25%... |
|
Noi am spus toate astea, domnule Nini Săpunaru. Noi am spus toate chestiile astea. Vă rog frumos. Stimaţi colegi, S-au spus toate lucrurile astea şi...(Vociferări) Domnule profesor, vă rog să...înţelegem perfect şi domnul profesor Pop D.Popa eu cred că a înţeles şi dacă vine aici ne vorbeşte şi dânsul şi are dreptate. Stimaţi colegi, haideţi să lăsăm Casa de Asigurări de Sănătate să negocieze, să nu se devalorizeze banii. Vreau să vă spun că depozitele la vedere, la bănci, la ora actuală, sunt în jur de 10-12%. Ăsta este nivelul la ora actuală în băncile comerciale. Deci, nu asta este problema. Dar să lăsăm Casa de Asigurări de Sănătate să nu piardă din banii ăştia prin inflaţie, ce spunea domnul Nini Săpunaru. Asta este problema. Dar haideţi să nu şi câştigăm de aici. Nu putem câştiga din ce nu avem. Vă rog. Pentru un minut, domnul profesor Ifrim. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
Mă voi încadra în cele trei minute. S-a spus tot ce era de spus. Prima idee vreau s-o subliniez: sunt banii contribuabililor, nu sunt bani de stat, au dreptul la cele 1,7 miliarde de dolari care se adună pe an să se reîntoarcă la sănătate. |
|
Domnule profesor, dar banii bugetului, care vin în buget, ai cui sunt? Nu sunt tot de la contribuabili? De ce faceţi stat şi casă de asigurări? |
|
Domnule prim-ministru, vreau să vă spun că aceasta este concepţia pe care o am eu. Poate eu greşesc. În al doilea rând, în toată Uniunea Europeană, casele de asigurări de sănătate funcţionează autonom şi au dreptul să-şi folosească banii. La noi, excedentul de 4700 rămaşi nu poate fi folosit decât cu acodul Ministerului Finanţelor pentru suplimentarea caselor care nu şi-au adunat banii. Vreau să vă spun - Casa putea să adune 2900 pe lună şi fondul putea să fie 39 fără diferenţă venit - cheltuieli. Deci, să intrăm în Uniunea Europeană. Casa a fost tocmai făcută pentru a se înlocui formula de finanţare de la bugetul de stat existentă până în 1990 şi pentru a crea acest sistem autonom care la noi nu fiinţează. Vreau să vă mai spun că urmarea neaplicării Ordonanţei 119 - mă voi încadra în trei minute - acest lucru pentru că nu se respectă de către Ministerul Finanţelor, există un proces între Casa de asigurări şi minister pentru o sumă de 500 de miliarde. Votaţi, vă rog, pentru sănătatea naţiunii române pentru că se află în stare de avarie. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, vă propun să trecem la vot. De acord? Deci, s-a propus alin.3 nou care a fost, bineînţeles, respins de comisie şi de Ministerul de Finanţe, mergându-se pe acea formulă a negocierilor directe cu Casa, pentru a nu se devaloriza banul din depozit sau disponibil. Vă supun votului acest amendament. Cine este pentru? 60 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Marea majoritate. Abţineri? Deci, 60 voturi pentru şi cu 2 abţineri. Alineatul 3, nou propus, a căzut. (Vociferări.) Alin.4. |
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, probleme de procedură. Nu am intervenit înainte de vot, am crezut că, într-adevăr, numărătoarea făcută de cei doi secretari ai partidului de guvernământ va reprezenta ceea ce este în sală, pentru că, potrivit art.22 şi cutumei parlamentare, unul din cei doi secretari trebuie să fie din Opoziţie. Am crezut că trebuie să se respecte art.22, coroborat cu toate cutumele parlamentare, să nu intervenim pe vot, dar dumneavoastră aţi făcut şi aţi determinat luarea de poziţie a noastră prin ceea ce s-a întâmplat. Este imposibil să cred că numărând pentru, abţineri şi contra, mai ales contra, care nici practic nu aţi spus câţi sunt, aţi căutat, de fapt, ca să mascaţi cvorumul care nu este legal acum în sală. (Vociferări.) |
|
Este legal stimate coleg. |
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Vă rog să chemaţi chestorii pentru a repune în legalitate, secretarii să fie prezenţi, aşa cum prevede art.22. |
|
Am înţeles stimate coleg. Eu vreau să vă spun... Deci, încă o dată, noi am numărat la dumneavoastră 22 şi vreau să vă spun că 22 sunteţi toţi. Vă rog eu să vă număraţi acolo, stimate coleg, deputaţii dumneavoastră, iar dincolo, la colegii de la PRM, deci, au fost 60 de voturi împotrivă. Care este problema de nu s-a numărat exact? Vă rog eu, nu v-am dat cuvântul să-mi afirmaţi acest lucru. Deci, nu faceţi aprecieri. Stimate coleg, nu aveţi cuvântul. Colegul dumneavoastră Păcuraru, care a fost de la Opoziţie aici, ne-a rugat frumos că are o problemă pe linie de partid şi doreşte să se retragă. M-aţi înţeles, stimate coleg? (Vociferări.) Aceasta este problema. Vă rog eu să luaţi loc în bancă, stimate coleg. |
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Domnule, pe procedură nu puteţi să-mi luaţi cuvântul, spune oricând art.23. Deci, practic, nu aveţi cum să-mi luaţi cuvântul. Cel mult ca să determinăm o situaţie în care să nu mai vorbim în Parlamentul României şi preşedintele să conducă după bunul lui plac. |
|
Aşa, stimate coleg, hai, spuneţi, stimate coleg, aveţi cuvântul! |
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Deci, dumneavoastră puteţi să aveţi perfectă dreptate: aţi spus 60 pentru, 20 de abţineri, dar nu aţi spus câţi sunt contra! |
|
Stimate coleg, vreţi să numărăm câţi sunt? Marea majoritate. Staţi să vedem. Vă rog eu, veniţi aici lângă noi, vă fac un favor. Vă rog eu frumos. |
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Obligaţia este a secretarilor, dumneavoastră trebuie să anunţaţi, pentru stenogramă, pentru că dacă se merge la Curtea Constituţională şi contestăm, să ştim exact: contra, abţineri şi pentru. |
|
Stimate coleg, nu puteţi, că avem toate stenogramele din cei 4 ani, vă rog foarte mult, (Vociferări.) ale dumneavoastră, cum aţi condus în Parlament. Vă rog să luaţi loc! |
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof (din sală): La procedură nu puteţi să-mi luaţi cuvântul! (Vociferări.) |
|
Vă rog eu mult, este o treabă de obraz! (Proteste.) |
|
Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof: Spuneţi voturile: pentru, contra şi abţineri şi atunci sunt de acord cu ceea ce prevede Regulamentul. (Vociferări.) |
|
Da, vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, La alin.4 este aceeaşi problemă propusă pentru depozite. Deci, să lăsăm Casa de Asigurări să negocieze cu Banca Naţională; aceasta ne spune şi Guvernul şi comisia, dar supun la vot amendamentul colegului nostru Ifrim de la Partidul România Mare. Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 14 aici. Stimate coleg, este corect? Chemaţi-l să numere! Deci, sunt 14 aici şi 50... (Vociferări.) |
|
16 cu 51. |
|
Deci, înţeleg că îi ţineţi pe colegi după uşă acolo? Îi ţineţi după uşă şi doar le faceţi semn când să intre în sală? Da. Stimaţi colegi, Vorbim serios acum, îmi cer scuze. Cine este pentru? Vă rog să ridicaţi mâinile şi să număraţi aici. 16 voturi împotrivă. Vă rog pe partea cealaltă. |
|
16 voturi împotrivă. Număraţi dumneavoastră, eu am numărat de 3 ori, veniţi dumneavoastră şi număraţi aici. Poate îi număraţi pe cei care nu votează. |
|
Da, 55 şi cu 16 71 de voturi pentru. Cine este împotrivă? Să chemăm pe colegul Săpunaru să numere. Este nevoie să mai numărăm? Deci, este marea majoritate faţă de ce s-a votat acum. 130 de voturi, faţă de 71. (Aplauze.) Este suficient. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră art.36 în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Tot 16. Să ştiţi că noi nu putem număra dacă dumneavoastră nu ridicaţi mâna. Degeaba vă supăraţi. Sunt 16 voturi împotrivă, încă 55 înţeleg, deci 71 de voturi împotrivă. Art.36 a fost adoptat. Art.37. Nu au fost amendamente. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Art.37 a fost adoptat de către parlamentari. Art.38. Dacă sunt observaţii? Vă rog. Art.38, vă ascultăm stimate coleg. |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, La art.38 am introdus un alineat nou, alin.2, el se referă la faptul că, cota care ar trebui să revină judeţelor pentru drumuri judeţene, să fie împărţită de ordonatorul principal de credit, care este domnul ministru, cu consultarea preşedinţilor de consilii judeţene. Motivarea este una foarte simplă. Aşa cum în Legea bugetelor locale, Legea 189 din 1998, preşedinţii de consilii judeţene împart sumele defalcate şi transferurile din bugetul judeţean care este parte din bugetul naţional, către bugetele locale, după ce consultă primarii şi cu asistenţa tehnică a Direcţiei generale a finanţelor, prin simetrie, solicităm şi noi acelaşi lucru. Este în fond vorba despre principiul parteneriatului între autorităţile centrale şi autorităţile locale. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt comentarii la acest articol sau alte amendamente? Poftiţi, stimate coleg. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La art.38 am prevăzut un amendament de suplimentare cu un nou alineat, alineat care a fost discutat în Comisia de agricultură şi a fost aprobat de către întreaga comisie, atât a comisiei de la Senat cât şi de la Camera Deputaţilor, amendament în principiu care se referă la: sumele colectate de la carburantul auto utilizat pentru agricultură, conform Legii 118/1996, republicată, cu modificările ulterioare, vor fi transferate Ministerului Agriculturii pentru suplimentarea fondurilor pentru sprijinirea producătorilor agricoli, pentru terenurile agricole cultivate, în cuantum de 350.000 lei pe hectarul de teren agricol cultivat. Şi am să mă motivez: această modificare în Legea bugetului de stat va rezolva, după opinia mea, atât solicitarea Ministerului Lucrărilor Publice a Transporturilor şi a Locuinţei, de colectare corectă a taxei de drum, cât şi problemele care apar la restituirea sumelor colectate din sectorul agriculturii. Pe baza calculelor făcute de Ministerul Agriculturii, care a calculat cantitatea de combustibil necesară pentru cultivarea unui hectar în condiţii normale, aceasta s-a ridicat la un nivel de 350.000 lei. Propunerea mea concretă este ca să existe acest amendament în Legea bugetului de stat, pentru a putea permite transferul acestei sume la Ministerul Agriculturii, pentru a putea suplimenta acel milion de lei care se acordă, în conformitate cu Ordonanţa nr. 30, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, pentru terenurile agricole cultivate, situaţie în care s-ar elimina unele din marile probleme care pot să apară la colectarea, de fapt, la restituirea acestei sume către producătorii agricoli şi în special în condiţiile în care se pune problema persoanelor fizice. Eu cred că acest amendament va permite într-adevăr o colectare foarte corectă a acestei sume şi va elimina, cred eu, marea problemă pe care poate să o aibă producătorul agricol în restituirea acestei sume, deoarece, vă închipuiţi, sunt 6 milioane de ţărani care ar putea să primească o cantitate de combustibil. această taxă nu face altceva decât ar îngreuna şi mai mult situaţia agriculturii româneşti. sigur că trebuie făcută corelarea, pe de o parte, cu Ordonanţa nr. 30 şi pe de altă parte cu modificarea Legii nr. 118, dar cred că prin Legea bugetului de stat poate fi rezolvat acest lucru. Referitor la motivaţia respingerii de către Comisia de buget, finanţe, motivaţia că Ministerul Transporturilor gestionează acest fond, aşa şi este: Ministerul Transporturilor va gestiona acest fond, singura problemă este că în loc să o returneze producătorilor în mod direct, o returnează indirect, prin Ministerul Agriculturii, care va suplimenta cu 350.000 lei este calculul făcut de Ministerul Agriculturii cu această sumă, care va suplimenta acel milion şi care se va reîntoarce în mod sigur la agricultorii români. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vroiam numai să precizez că amendamentul prezentat de colegul meu, domnul deputat Coifan, prin care solicităm ca la repartizarea pe judeţe să aibă loc o consultare a ministerului cu preşedinţii Consiliilor judeţene, este în acelaşi timp un amendament însuşit de comisiile reunite de administraţie publică locală şi a fost votat în unanimitate, inclusiv de domnii deputaţi şi senatori din cadrul majorităţii. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc foarte mult. Domnul ministru Mitrea. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Disputa, pentru că este o dispută, nu numai o discuţie în jurul fondului special al drumurilor, va continua, datorită necesarului extrem de mare de resurse care există în această perioadă în România. În 10 ani s-au reabilitat drumuri naţionale în valoare de 1 miliard de dolari, aproximativ, ceea ce reprezintă 10% din lungimea pe care România o are. În aceeaşi perioadă, reparaţiile capitale şi reparaţiile au reprezentat sub 20% din reţeaua de drumuri naţionale, investiţiile făcute din fondul special al drumurilor sunt sub un procent, nici nu merită să le amintim. Există, sigur, o tentaţie de a ne uita la modul în care aceşti bani sunt colectaţi, însă suntem departe de ceea ce avem nevoie şi ce se practică în Europa, ca şi sume atrase la Fondul special al drumurilor. Aceasta ca un comentariu general, referitor la toate discuţiile care au existat vizavi de acest fond, ca şi de anumite tendinţe de a se alimenta alte activităţi din Fondul special al drumurilor. Referitor la amendamentul domnului Coifan, sincer să fiu, aceasta este şi situaţia actuală şi domnia sa ştie. Deci, consiliile judeţene transmit la minister un necesar de lucrări, ministerul le organizează mai bine sau mai puţin bine, după care repartizează banii în teritorii. Au fost în ultimii trei ani de zile, pentru că fondul special al drumurilor are doar trei ani de zile ca vechime, două metode folosite şi domnul preşedinte că acum vorbesc cu preşedintele consiliului judeţean le ştie: metodele folosite în 1999 2000, când suma cuvenită consiliilor judeţene a fost repartizată în proporţie de 30 35% în prima fază şi după aceea primar cu primar au trecut pe la minister, cu fiecare program de drum, din fiecare comună sau municipiu şi unii în funcţie de argumentele pe care le-au avut au plecat cu banii aprobaţi şi alţii nu, iar consiliul judeţean s-a uitat cum se duceau banii în diferite lucrări, fără să aibă nici un fel de alte sarcini decât de a trece fondurile prin conturi. Corect, domnule preşedinte? metoda pe care am propus-o eu în acest an, ca toată suma de 35% pe cheie, să fie repartizată direct judeţelor, în prima fază, ca să nu fie nimeni tentat să mai vină la minister cu argumentele şi cu dosarul pentru repartizarea în faza a doua. Sigur că în momentul în care am făcut această repartiţie am ţinut seama de trei lucruri: primul este legea, care îmi spune care sunt criteriile de repartizare; al doilea principiu, şi anume, banii nu stau nerepartizaţi la minister, ca să fie o tentaţie în relaţia între primari, nu cu preşedinţi ai Consiliilor judeţene, pentru că erau săriţi tot timpul în acest joc, şi angajaţii ministerului. Aceasta a fost a doua metodă prin care am repartizat banii. Şi al treilea: se face un pic de dreptate, pentru că au fost judeţe care au primit dau un exemplu la întâmplare, judeţul Vaslui atâţi bani câţi au putut consuma firmele de construcţii din judeţ, acolo s-au repartizat banii. "Cât puteţi consuma în acest an? Poftiţi de la Fondul drumurilor". Alte judeţe, pot să dau exemplu Timişoara sau Constanţa, care sunt judeţe mai mici decât Vasluiul, au primit 10%, 20% din sumele care au fost repartizate. Sigur că cei de la Vaslui vor primi în continuare resurse aşa cum spune legea, dar dacă v-aţi uita pe repartiţia propusă, probabil că am făcut greşeli, că toţi greşim când apreciem aceste criterii, însă am ţinut seama de ceea ce dumneavoastră aţi trimis din judeţe la minister. V-am spus: în principiu nu am nimic împotriva acestui amendament, în practică am însă, pentru că aceasta ar însemna că va trebui să creăm o nouă instituţie, să-i invităm pe toţi din consiliile judeţene la Bucureşti şi eu să devin un arbitru, eu, ca minister, eu sunt vremelnic în scaunul de ministru, deci, ministerul să devină un arbitru într-un joc al lipsei de argumente. Mai bine să fiţi de acord cu ceea ce facem astăzi, şi anume am cerut o consultanţă de la BERD, ca să punem Fondul drumului acolo unde trebuie să fie, şi anume, uşor, uşor, să-l descentralizăm, adică să-l scoatem de sub tutela absolută a Guvernului. Cum este normal, cei care participă la formarea Fondului drumurilor trebuie să înceapă să aibă o decizie. Deci, eu v-aş propune să fiţi de acord sau eu propun să nu fim de acord cu acest amendament, să fiţi de acord şi dumneavoastră, domnule Coifan, ca, în perioada următoare, să prezint comisiilor de specialitate modul în care, sigur, treptat, pentru că în România lucrurile trebuie făcute treptat; dacă vom muta imediat fondul de la Guvern la o asociaţie nonprofit, vom ajunge în cealaltă parte. Treptat, cei care produc, deci reprezentanţii automobiliştilor, reprezentanţii transportatorilor să participe şi ei, să intre în Consiliul de administraţie, chiar începând din sfârşitul acestui an, chiar cu drept de vot. Deci, părerea mea este că ar trebui respins acest amendament pe această argumentaţie. Ideea domnului Toader este extrem de interesantă. Mi-a prezentat-o astăzi, nu am obiceiul să resping idei interesante. Sigur, amendamentul nu poate fi acceptat la buget. Nu avem o evaluare exactă a ceea ce înseamnă. Eu nu ştiu dacă sunt 2000 de miliarde sau 1500. Ministerul Agriculturii vorbeşte de toate hectarele care se lucrează în România şi într-un caz ideal se consumă motorină, în care 350.000 lei reprezintă taxa drumurilor. Ei, din câte ştiu eu, nu se prea lucrează toate hectarele din România, o bună parte se motorizează încă cu caii şi cu boii... Dacă ne uităm la cei care au luat motorină pentru agricultură, veţi constata că nu există ţărani, persoane fizice aceasta este o chestiune pe care am mai spus-o de la acest microfon şi o uităm nu la ţăranul persoană fizică a ajuns, a ajuns motorina fără taxă de drumuri la o parte din IAS-uri, la o parte din asociaţii şi la foarte multe firme care fac transporturi pe drumurile naţionale, în nici un caz nu a ajuns la ţărani. Nu a ajuns! De aceea, nu pot să accept acum acest amendament, pentru că este necuantificabil. S-ar putea să fim de acord cu 2000 de miliarde, să constatăm că, practic, în agricultură, motorină fără taxe se foloseşte de 13 miliarde sau de 2500 miliarde. Însă, pentru normele pe care le pregătim, ideea dumneavoastră este interesantă şi vom ţine seama de ea. Şi după aplicarea acestei noi legi, după ce va fi votată de Senat, 6 luni de zile, împreună, vom vedea exact care este suma care merge la agricultură şi atunci putem împreună cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Finanţelor, să reschimbăm întreg sistemul şi probabil că aceasta este soluţia cea mai simplă. Dacă avem cuantificat de experienţă, nu de teorie, de experienţă, suma de bani care revine direct agriculturii, da, probabil că adăugarea ei la acel milion şi rezolvarea astfel a problemei ar fi mult mai simplă. Astăzi, însă, mi se pare prematur şi am pune, după părerea mea, Fondul special al drumurilor în situaţii de risc. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Deci, încă o dată repet: maxim 3 minute... |
|
Da, foarte scurt. Mulţumesc de apreciere, domnule ministru Mitrea. Dar vreau să spun că cuantificarea aceasta este în strictă corelaţie cu acel milion care se acordă pentru hectarul lucrat efectiv. Chiar dacă sunt 20 de milioane de hectare în România sau 6 milioane cât sunt în realitate şi lucrezi numai patru, banii se primesc pentru 4 milioane efectiv. Deci, la acel milion, dacă se adaugă 350.000 înseamnă că se reîntoarce efectiv pentru cantitatea de motorină pentru care s-a lucrat. Deci, este o corelaţie. Într-adevăr Ministerul Agriculturii a făcut o socoteală că anul acesta sunt circa 2000 de miliarde, dar, în realitate, efectiv, când se dă pentru hectarul lucrat şi aşa cum are strategia Ministerul Agriculturii care dă bani numai pentru un hectar lucrat bine, nu poţi să lucrezi hectar fără un combustibil utilizat la maximum. Deci, ele se corelează, am vrut să vă spun că se poate corela fără probleme, iar dacă nu le prindem în Legea bugetului nu ştiu dacă va putea să existe cumva suplimentarea acelui Capitol 40, alin. 53, unde este la ora actuală 5000 de miliarde, dacă trebuie să suplimentezi neapărat această sumă cu o cantitate de 2000 sau 2000 şi ceva de miliarde, chiar dacă nu o consumi. Mulţumesc. |
|
Eu înţeleg că dumneavoastră vi s-a dat răspuns pozitiv, de ce trebuie să mai ridicaţi mâna? |
|
Aici s-a dat un răspuns pozitiv negativ. Nu, domnule Toader, haideţi că eu am făcut o explicaţie detaliată a întregii probleme, dar m-aţi înţeles bine şi eu v-am înţeles. La ora actuală această sursă este o sursă ipotetică. Noi bănuim că prin aplicarea legii vom avea aceste resurse. Haideţi să aplicăm legea, pentru că este o evaluare. Mai devreme am discutat, dimineaţă, această chestiune. Haideţi să avem legea, pentru că nu avem nici cadrul legislativ, aplicăm legea 6 luni de zile, vedem care este rezultatul şi după aceea putem să discutăm pe împărţirea pe hectare. Pentru că altfel riscăm ca din 6000 de miliarde pe care îi facem la Fondul drumurilor, scoatem întâi 2000 de miliarde, îi dăm şi după aceea vedem dacă vin. Românul are imaginaţie bogată. Eu la ora actuală mă ocup de rezolvarea întregii problematici a Fondului drumurilor şi, domnule Toader, am să vă dau un exemplu. Domnule deputat, daţi-mi voie să vorbesc cu domnul Toader, vă rog. Vă mulţumesc. Am să vă dau un exemplu: există instrumente ca să se facă ordine sau să se încerce să se facă ordine în acest domeniu. Deci, Ordonanţa nr. 14, de exemplu, prevede ca producătorii de carburanţi, care nu au raportat până în 10 ale lunii cantitatea de carburanţi vândută, să fie amendaţi. Ordonanţa nr. 14 din 1999. Din 1999 până în 2001 Ministerul Transporturilor nu a adoptat un ordin care să spună cine îi amendează pe cei care nu raportează, aşa că nu s-a amendat nimeni. Abia săptămâna trecută, de fapt săptămâna aceasta am adoptat eu ordinul, întrebând de ce nu este nimeni amendat şi cei de la Ministerul Transporturilor vin şi spun: "Domnule, de doi ani de zile nu s-a stabilit cine îi amendează". Deci, putem şi să ne facem că nu ştim despre ce este vorba, putem să şi intrăm un pic în dedesubturile problemei. Deci, nu s-au căutat banii din Fondul special al drumurilor până astăzi. Acum am început să vedem unde sunt. Nici măcar instrumentele nu au fost folosite. Cei care au plătit, au plătit, cei care n-au plătit au fost bine merci. Vom încerca în acest an să facem ordine şi la sfârşitul anului putem trage împreună concluziile. Deci, sunt profund împotriva acestui amendament la Legea bugetului în acest moment. |
|
Stimaţi colegi, haideţi că mai avem puţin până la ora 20,00. Poate votăm şi noi un alineat! Vă rog frumos! Ce este atât de comentat? Este clar pentru toată lumea. |
|
Domnul Ştefan-Marian Popescu-Bejat: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Încerc să susţin amendamentul domnului Toader şi eu cred că şi domnul ministru este ferm convins că acele sume care sunt încasate pentru motorină, în contul special al drumurilor, de la agricultură, cât şi pentru muncile care se fac în carierele miniere, ar trebui să se întoarcă la cei care ... Sunt două probleme, cel puţin două surse care alimentează acest fond special al drumurilor şi cred că cel puţin acesta pentru agricultură, pe care îl luăm acum în discuţie merită atenţie. Eu ştiu că nu vă convine dumneavoastră, ca ministru al transporturilor, dar, oricum, este o chestiune foarte serioasă. Altfel, n-aţi amintit în discuţia dumneavoastră de prestatorii de servicii, aceia care fac lucrările agricole, or aceştia încasează de la agricultori, de la persoanele fizice banii respectivi. În mod normal modalitatea propusă de colegul Toader ar fi una firească, de întoarcere a banilor la cei care finanţează lucrările respective. Vă mulţumesc. |
|
Permiteţi-mi şi mie două rânduri. (Vorbeşte de la tribună.) Stimaţi colegi, În primul rând, o părere personală, eu cred că este o mare greşeală, sumele acestea care se dau la agricultori şi probabil că sistemul la care se lucrează astăzi, va însemna presupun în 2002, la începutul anului, să intrăm pe mecanism de subvenţii şi prime pe formula practicată în ţările membre ale Uniunii Europene. În al doilea rând, condiţia esenţială, dacă vreţi, prioritatea priorităţilor în România la ora actuală o constituie infrastructura, drumurile. Fără infrastructură, domnilor, batem pasul pe loc. Putem să facem ce vreţi dumneavoastră, şi agricultură... Degeaba facem agricultură la Botoşani, că nu avem cu ce transporta şi costul este atât de mare, iar maşinile se fac zob până la Bucureşti. Deci, sunt lucruri pe care trebuie să le gândim bine. Vrem să vină investitori în România? Ne trebuie două, trei autostrăzi, ne trebuie drumuri judeţene, fără aceasta nu ne mişcăm în ţară. Această formulă, combustibilul îl plăteşte agricultura, trebuie să i-l dau înapoi, aşa luăm toate impozitele pe care le plăteşte populaţia, hai să i le dăm înapoi!? luăm această taxă după ce am creat acest fond special?! Să reuşim o dată în 4 5 ani de zile , vedeţi că vă place acum când vă duceţi până la Roman ce frumos este drumul, merge bine! sau când vă duceţi pe Dealul Negru sau când vă duceţi spre Prahova... Domnilor, asta înseamnă bani! Este o tragedie în ceea ce priveşte drumurile judeţene şi le bateţi toată ziua mergând prin circumscripţiile dumneavoastră. Trebuie să rezolvăm problema aceasta, pentru că mai mult stricăm decât reparăm. Deci, acesta este un aspect. A veni acum, însă, să spun... Sigur, agricultura, dacă mă întrebaţi, eu am avut-o 4 ani ca ramură prioritară, cât am fost prim-ministru şi am introdus subvenţii, prime, nu au văzut bani, au văzut îngrăşăminte, au văzut cu totul altceva. S-au mai şi strecurat pe ici, pe colo, unele fonduri s-au deturnat, 3 4% aceasta este altă poveste şi trebuie să facem un efort. Dar haideţi să nu dăm acum peste cap treburile acestea. Bătălia o ducem acum să dăm drumul la economie să crească cu 4 5% pe an, să aducem surse la buget, să relansăm iniţiativa privată, să dăm drumul la firme să lucreze, să aducem investitori aici şi să vedeţi cum avem surse suplimentare să asigurăm pentru agricultură atât cât trebuie. Separat, sunt nişte programe speciale, SAPARD-ul şi alte programe pe care încercăm şi încearcă Guvernul să le aducă cu Banca Mondială, cu Uniunea Europeană. Numai astăzi au fost două discuţii legate, tot pentru agricultură, de o serie de surse financiare. Dar să nu stricăm, încercând, luând de acolo, stricăm acolo, nu facem nici treabă aici! Agriculturii, dacă mă întrebaţi, faţă de cât are în buget acum, i-ar mai trebui vreo 40.000 miliarde ca să intru pe un mecanism şi legat de tractoare şi maşini agricole, îngrăşăminte, sistem de protejare a producătorilor. Acesta este bugetul. El a fost dimensionat sub formula aceasta. Este greu acum să ieşim din carapacea aceasta, să tăiem acolo, mutăm dincoace. |
|
Am vrut să fac doar o intervenţie tehnică: cei care iau motorină pentru agricultură primesc banii înapoi, conform legii votate de către Cameră, legea este la Senat, după maxim 30 de zile, avem şi termen în lege, deci banii îi primesc. Era vorba doar de modalitate. |
|
Domnule preşedinte, Vă mulţumesc. Dorim să-i mulţumim şi domnului ministru. Totuşi, am vrea ca acest amendament al nostru să fie menţinut în Legea bugetului. Îi propunem ca în loc de termenul "după consultarea preşedinţilor" să fie "cu consultarea preşedinţilor", având în vedere argumentul domnului ministru că miniştrii sunt trecători. |
|
Stimaţi colegi, Uitaţi ce vă propun. Înţeleg că domnul ministru Mitrea este de acord cu amendamentul propus. Deci, "cu consultarea...în ce priveşte repartizarea pe judeţe a fondului..." să devină alin. 2, la art. 38, da? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate s-a acceptat acest alineat. Vă supun la vot art. 38 pe ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat. Articolul 39, alin. 1. Nu sunt amendamente. Scuzaţi-mă! La art. 38, îmi cer scuze, exista un alineat 2, practic 3 propus, un alt alineat, care se referea la sumele colectate din combustibilul utilizat pentru agricultură. Înţeleg că aici este un termen... Greşesc, domnule Mihai Tănăsescu? Este un termen de restituire a acestei sume către agricultori? Deci, în proiectul de lege care se află astăzi la Senat, în dezbaterea Senatului, este această reglementare, pentru a nu scumpi combustibilul pentru agricultură, practic. Normal ar fi, mai logic, acest combustibil să îl dai fără această taxă, atunci când se consumă pentru agricultură. Şi în lege trebuie găsit mecanismul şi nu să colectăm şi pe urmă să dăm. Deci, fiţi de acord să susţinem acolo şi să-i dăm drumul rapid şi să-l trecem. Vă rog. |
|
Deputatul Mardari, P.R.M. În ceea ce priveşte amendamentul propus de domnul Toader astăzi aici, referitor la cei 350.000 care să se dea pentru un hectar cultivat, eu nu sunt de acord cu el. Dar, profit că astăzi sunt prezenţi aici domnii senatori şi îi rog să nu aprobe modificarea propusă de către Guvern la Legea nr. 118. Legea nr. 118 prevedea ca toţi cei care nu circulă pe drumurile publice să cumpere motorina fără taxă de drum. Deci, în momentul în care se prezentau să cumpere motorina, pe baza unei declaraţii, o cumpărau fără taxă de drum. Şi, ca urmare, această prevedere ar fi de preferat să rămână. Şi în aceste condiţii nu mai este nevoie de amendamentul domnului Toader, pentru că prin modificarea pe care a propus-o Guvernul la Legea nr. 118 se realizează un împrumut de la consumatorul care ar beneficia de această scutire de taxă de drum, un împrumut pe o perioadă de cel puţin 30 de zile. Vă rog să ţineţi cont de această atenţionare pe care v-am făcut-o. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. Stimaţi colegi, Problema e mai complicată, este foarte interesant ce s-a ridicat aici legat de combustibilul pentru agricultură, să o facem însă ca la carte, prin lege. Deci, comisia, Guvernul şi Comisiile pentru buget, finanţe vă propun eliminarea acestui amendament propus, legat de taxa pentru combustibilul pentru agricultură, urmând să o reglementăm separat, inclusiv să vedem mecanismul de dirijare a acestei sume. Vă supun la vot, totuşi, acest amendament. Cine este pentru? 14 voturi pentru. Abţineri? 3 abţineri. Împotrivă? Larga majoritate. Vă mulţumesc foarte mult. Deci, art. 38 rămâne în forma în care l-am aprobat. Nu este necesar, pentru că amendamentul a fost respins şi art. 38 l-am votat în totalitate. Articolul 39, alin. 1 nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Alineatul 2. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Alineatul 3 de la art. 39. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Dacă se mai doreşte susţinerea unui amendament la art. 39? Nu. Supun la vot art. 39 cu cele trei alineate pe care le-am votat, în totalitatea sa. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost aprobat art. 39. Capitolul VIII: "Responsabilităţi în aplicarea legii". Titlul. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi titlul. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate. Articolul 40. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Articolul 41. Există o propunere a Comisiilor de buget, finanţe. Dacă sunt alte luări de cuvânt? Nu sunt. Supunem la vot art. 41 în formularea Comisiilor de buget, finanţe. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Articolul 42, alin. 1. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Alineatul 2 de la art. 42. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Cu 1 abţinere s-a votat alin. 2. Supun votului dumneavoastră art. 42 în totalitatea sa. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Cu 1 abţinere s-a votat art. 42. Art. 43 alin. 1. Nu sunt amendamente, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Alin. 2. Nu sunt amendamente făcute. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Dacă mai sunt ale amendamente de făcut? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art. 43, în ansamblul său. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Art. 44 alin. 1, 2, 3 şi 4. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi observaţii la vreunul? Nu aveţi. Supun la vot art. 44, cu cele 4 amendamente care nu au observaţii. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Art. 45. Dacă sunt observaţii sau amendamente? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest articol. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Art. 46. Dacă aveţi observaţii la alin. 1? Nu sunt. Alin. 2 nu are amendamente, deci nu sunt observaţii. Alin. 3? Nu sunt observaţii. Alin. 4? Nu sunt observaţii. Vă supun votului dumneavoastră art. 46, cu cele 4 alineate. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a votat şi art. 46. Art. 47 alin. 1. Dacă sunt amendamente? Nu sunt. Îl supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Vă mulţumesc foarte mult. Alin. 2, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun aprobării dumneavoastră acest alineat. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Supun aprobării art. 47, în ansamblu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? 3 abţineri. O să merg mai încet, îmi cer scuze. Art. 48 alin. 1. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră acest alineat. Cine este pentru? Împotrivă? Obiecţii? Nu sunt. Nu sunt amendamente la alin. 1, dumneavoastră doriţi un alineat nou. Alin. 2 de la art. 48. Nu sunt amendamente, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 3 abţineri şi 3 voturi împotrivă s-a adoptat alin. 2 de la art. 48. La art. 48, se propune un amendament alin. 3 nou. Vă ascultăm, stimate coleg! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În acest nou text încercăm să propunem Guvernului păstrarea destinaţiei unor sume. Această prevedere a funcţionat în bugetele anterioare şi, dacă nu ar exista, ar da posibilitatea manipulării, mă rog, folosirii în alte scopuri a unor sume care, normal, au destinaţia de cheltuire de către Ministerul Justiţiei. E vorba de sumele realizate din taxe de timbru, taxe notariale etc. Rugămintea noastră este să introducem acest amendament, acest nou alineat, pentru ca, încă o dată spun, destinaţia sumelor să fie păstrată. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu putem agrea acest nou alineat al art. 48. E adevărat, el a existat în anii trecuţi, dar nu a funcţionat, fiindcă nu au putut să fie introduse modificări în veniturile şi cheltuielile bugetului de stat. În momentul în care vedem cum merge execuţia şi dacă acest lucru va înregistra depăşirea veniturilor respective, sigur, se va face la rectificarea bugetului de stat. De aceea, nu putem agrea acest nou alineat. Mulţumesc. |
|
Vă ascultăm, stimate domn. |
|
Sigur că prin această declaraţie se recunoaşte un lucru, că vor exista sume, până la acel moment, dacă va fi o asemenea rectificare, care vor veni încasări în plus la buget. Ce se întâmplă cu acele sume? Sigur că vor fi la îndemâna cuiva. Încă o dată spun, nu este în interesul nostru, noi avem doar rolul să controlăm şi să dăm o mână de ajutor în acest caz Ministerului Justiţiei, pentru a nu schimba destinaţia unor sume. Nimeni nu spune că se întâmplă ceva dacă aceste sume nu se încasează, nici un fel de problemă; dar, dacă se vor încasa, de ce să aşteptăm un act viitor, când ele pot fi cheltuite, încă o dată spun, în alte scopuri. |
|
V-am ascultat, domnule coleg. Dacă colegii din Ministerul de Finanţe vor să intervină? Domnule Mihai Tănăsescu, vă rog. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Aşa cum am menţionat anterior, domnule preşedinte, într-adevăr, aceste prevederi au existat, dar ele nu au funcţionat, nici anul trecut, nici în alţi ani. De ce să trecem ceva care nu a putut să funcţioneze? Şi tot la rectificare s-a făcut acest lucru. De exemplu, anul trecut, la rectificarea bugetului, s-a întâmplat acest lucru. Mai mult, estimările pe care noi le-am avut în vedere anul acesta, pentru veniturile cu această destinaţie, sunt estimări corecte şi sperăm ca ele, pe parcursul execuţiei, să se realizeze la nivelul a ceea ce am avut în vedere. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Mai este o problemă, dumneavoastră ştiţi ce înseamnă rectificările de buget, dacă apar sume..., să zicem, prin absurd, că apar nişte taxe suplimentare, la prima rectificare, bineînţeles că Ministerul Justiţiei va primi suma şi, de asemenea, şi celelalte ministere. Domnule deputat Sassu, aveţi cuvântul. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În fond, toată lumea spune acelaşi lucru, şi anume că, dacă vor exista aceste sume, atunci, în momentul rectificării sau într-un moment viitor vom face ceea ce scrie în acest articol. Acest articol spune că dacă vor exista sumele respective se va întâmpla exact ceea ce spune toată lumea. Nu înţeleg de ce nu putem să îl băgăm în lege. Pentru că despre rectificare putem vorbi în mod ipotetic, despre această lege vorbim ca despre o lege care va apare într-un termen relativ scurt. Deci discutăm despre o prevedere care spune că "dacă vor exista bani" aceştia vor fi utilizaţi într-un anume fel. Ceea ce spune domnul ministru de finanţe este că, "dacă vor exista bani" atunci când vom face rectificarea deci, o chestiune absolut ipotetică (este reală, ea s-a întâmplat de fiecare dată, dar nu putem discuta în acest moment despre ceva care nu există, nu ştim dacă va exista sau nu)... Eu cred că această prevedere nu face deloc rău, dacă nu sunt bani, ei nu sunt şi, cu aceasta, înseamnă că articolul, aşa cum spunea domnul ministru Tănăsescu, nu se aplică; de aceea, nici nu s-a întâmplat la celelalte bugete. Dacă există, atunci aceste sume au o destinaţie clară şi toată lumea ştie cum să le folosească. Nu văd de ce nu am putea aproba aici un text asupra căruia, de principiu, şi domnul ministru Tănăsescu, şi dumneavoastră, şi toată lumea a zis că este un lucru care oricum se va întâmpla, în momentul rectificării. Spun încă o dată, vorbim despre o lege a cărei modificare nu ştim când se va face. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Acest amendament, de fapt, este un amendament al viitorului, al unei potenţiabilităţi. Şi, sigur, în aceste condiţii, ca să păstrăm trendul anilor trecuţi, putem agrea includerea acestui nou alineat. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Deci, stimaţi colegi, se propune un alin. 3 nou, în redactarea care v-a fost prezentată de către Grupul parlamentar PNL, cu care Ministerul de Finanţe, Guvernul, este de acord. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a introdus acest alin. 3 nou. Supun votului dumneavoastră art. 48, în totalitate. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, art. 48 a fost adoptat. Art. 49 alin. 1, 2 şi 3. Nu au amendamente, nici din partea Comisiei pentru buget, finanţe, nici nici din partea comisiilor permanente sau a colegilor parlamentari. Dacă dumneavoastră aveţi amendamente la alin. 1? Nu sunt. La alin. 2? Nu sunt. La alin. 3? Nu. Supun votului dumneavoastră art. 49, în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, art. 49 a fost adoptat. Art. 50. Dacă sunt amendamente? Vă ascultăm, stimate coleg. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi propunem eliminarea acestui articol, întrucât există reglementări speciale privind delegarea atribuţiilor ordonatorilor principali de credite, există chiar situaţii în care această delegare este restrictivă, cum e cazul primarilor sau al preşedinţilor de consilii judeţene, şi credem că delegarea către alte persoane împuternicite diluează responsabilitatea. Vă mulţumesc. |
|
Am înţeles. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La art. 50, am un amendament care sună astfel: "Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea şi repartizarea creditelor bugetare înlocuitorilor de drept ai acestora, precum şi altor persoane împuternicite special în această situaţie." Aş vrea să-mi susţin amendamentul, dându-vă două exemple concrete, şi anume acelea că, în calitatea lor de ordonatori principali de credite, de preşedinţi ai consiliilor judeţene şi de primari ai oricăror localităţi nu au înlocuitori de drept. Şi, ca atare, instituţia delegării utilizării creditelor bugetare fiind reglementată ca atare de Legea finanţelor publice, am găsit de cuviinţă, pentru a rezolva situaţia acestor ordonatori de credite, să poată delega folosirea creditelor bugetare, să propun reformularea art. 50, aşa cum a fost propusă de iniţiator. Vă mulţumesc. |
|
Doamnă senator Petre Mariana, eu înţeleg că dumneavoastră veniţi, practic, cu textul iniţial, existent în lege. Deci, în loc de "împuternicit în acest scop" propuneţi "împuternicit special". Aceasta este toată diferenţa, da? |
|
Această formulare pe care eu o propun, domnule preşedinte, acoperă tocmai situaţia lipsei, în nenumărate cazuri (şi v-am dat doar două exemple), a unor înlocuitori de drept. Exemple mai sunt. Deci, e necesară, pentru a utiliza creditele bugetare, o împuternicire specială, atunci când nu sunt, prin legea de organizare a instituţiei respective, înlocuitori de drept stabiliţi pentru ordonatorul principal de credite. Vă mulţumesc. |
|
Am înţeles. Deci, doamnă senator, propunerea dumneavoastră de la PD este practic similară cu cea a iniţiatorului, doar că e mai clară. Grupul parlamentar PNL propune eliminarea, spune: "Eu am un ordonator principal de credite, nu mai împuternicesc pe nimeni!" Aceasta este ideea. Ministerul de Finanţe, domnule ministru Mihai Tănăsescu, vă ascultăm. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumim, domnule preşedinte. Sigur, putem accepta aceste specificaţii pe care le-a făcut doamna senator. Sigur, ele vin să întărească ceea ce am propus noi aici. Şi, sigur, în context, nu putem fi de acord cu eliminarea art. 50, acest articol arătând foarte clar că poate, ordonatorul principal de credite, în afara înlocuitorului de drept, să desemneze şi alte persoane împuternicite. Mulţumesc. |
|
Eu nu vreau să mai vin la tribună, dar pentru că am fost mult timp ordonator principal de credit, ştiu că este extraordinar de dificil, dacă nu ai posibilitatea de delegare. În primul rând, eşti plecat în străinătate, se blochează salarii, te îmbolnăveşti, eu ştiu? Doamne fereşte ce se întâmplă! Te duci pe undeva... Deci, nu există nicăieri în lume, să nu fie delegări. Sigur că totul depinde de seriozitatea cu care se fac aceste împuterniciri. Stimaţi colegi, Sunt două propuneri la art. 50. În primul rând, formula propusă de doamna senator Petre Maria este similară cu cea a Guvernului, dar mai clară în exprimare, din câte am înţeles. Şi înţeleg că şi domnul Mihai Tănăsescu şi Guvernul sunt de acord. Dar, mai întâi, îmi cer scuze, trebuie să supun la vot eliminarea, propusă de colegii de la Grupul parlamentar PNL. Cine este pentru? 2 voturi pentru. Abţineri? 2 abţineri. Împotrivă? Marea majoritate a colegilor, nu este cazul să numărăm. Vă propun amendamentul doamnei senator Petre Maria, la art. 50 poz. 124, care a fost acceptat şi de către Guvern. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Acest amendament a fost aprobat. Mai sunt alte amendamente? Vă rog, stimate coleg, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Argumentaţia pe care colegii mei din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au adus-o, privind respingerea amendamentului propus de mine nu mi se pare corectă. Dacă, măcar, fundamentarea acestei argumentaţii era corectă, atunci, poate, înţelegeam de ce acest amendament a fost respins. Amendamentul se referea la un lucru foarte simplu, produsul românesc să fie protejat, ţinând seama de faptul că majoritatea ordonatorilor de credite cumpără din piaţa românească produse printr-o formă de achiziţie publică poate să fie licitaţie publică sau poate să fie selecţie de ofertă. Problema se referea la faptul că produsul românesc (deci, cel care este fabricat de oricare producător în graniţele României - fie el autohton sau străin), când intră în competiţie, să beneficieze suplimentar de o bonificaţie de 20% din totalul punctajului prevăzut în caietul de sarcini pentru respectiva formă de achiziţie publică. Nu văd de ce banii care sunt prevăzuţi în bugetul de stat ca fiind cheltuit de către instituţiile publice, regiile autonome, societăţile naţionale sau companiile naţionale la care bugetul este aprobat de către Guvern să fie făcut din produsul românesc şi nu din produs adus de diferinţi comercianţi, din ţări foarte industrializate sau ţări foarte sărace, în care industria sau agricultura sunt subvenţionate? De ce achiziţia publică de grâu, ca să dau un exemplu, nu ar fi făcută de pe piaţa românească, la o achiziţie bonificând prin caietul de sarcini un punctaj suplimentar, şi ar trebui să fie făcută de la vecinii noştri unguri sau bulgari, în condiţii când aceştia subvenţionează foarte mult agricultura; sau din ţările Uniunii Europene, care ştim cu toţii că subvenţionează agricultura; sau chiar de peste mări? Mi se pare, argumentaţia că acest amendament nu şi-ar găsi locul într-o lege a bugetului de stat, puerilă, întrucât aceste fonduri se cheltuie începând de joi dacă noi aprobăm acest buget de joi şi produsul românesc ar putea să beneficieze de această achiziţie, şi nu produsul de aiurea. S-a promis, în cadrul comisiei, că acest amendament îşi va găsi locul în noua Lege a achiziţiilor publice, care va fi aprobată, probabil, peste un an-doi sau poate cine ştie când, iar cheltuielile .pentru acest buget se fac astăzi şi mi se pare normal să sprijinim, nu industria românească, nu agricultura românească, ci produsul românesc, adică cel care dă de lucru celor din România. |
|
S-a înţeles, stimate coleg, vă rog frumos! S-a înţeles perfect ceea ce doriţi. Dacă mai sunt luări de cuvânt la acest alineat? De ce? Pentru că şi eu am avut un amendament pentru achiziţii publice cu prioritate pentru produse româneşti, însă nu se poate merge pe punctaj, acolo sunt anumite criterii. Şi l-am retras, pentru că Guvernul mi-a spus că mâine-poimâine vine în Parlament Legea achiziţiilor publice. Ca să ştiţi că suntem pe aceeaşi lungime de undă. Domnule Mihai Tănăsescu, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, toată consideraţia faţă de domnul senator Horga, aceste principii, aceste idei le-am avut în vedere la elaborarea Legii achiziţiilor publice. Ea nu va veni în Parlament peste un an, peste doi sau peste trei, cum aţi spus dumneavoastră, intenţionăm să o facem, fiindcă este o lege foarte importantă şi fiindcă bugetul va fi aprobat, vom încerca să o grăbim printr-o ordonanţă de urgenţă, ca ea să intre în aplicare imediat (chiar dacă nu ne stă în obişnuinţă acest lucru). În acest proiect de ordonanţă-lege privind achiziţiile publice, preferinţa internă este foarte bine stipulată şi în acest sens venim în această întâmpinare: şi noi dorim, în primul rând, să stimulăm producţia internă pentru achiziţiile publice şi, apoi, pe cea externă. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu. Legat de acest art. 501, nou, la propunerea pe care colegul nostru a făcut-o, aţi ascultat argumentele de o parte şi de alta, problema este foarte delicată, dar trebuie să protejăm producţia internă. Şi chiar în proiectul Legii achiziţiilor publice, formularea este mult mai dură decât aţi propus-o dumneavoastră. Deci, Guvernul şi Comisiile pentru buget, finanţe nu sunt de acord să o preluăm acum în buget, trebuie să o pregătim ca lumea. Vă supun, totuşi, la vot acest amendament. Cine este pentru? 75 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi! 142. Deci, a căzut propunerea de la art. 50, o să-l preluăm prin Legea achiziţiilor publice. Art. 50 rămâne cu un singur alineat, pe care l-am votat deja. Trecem la art. 51. Dacă sunt amendamente? Domnul Radu Alexandru. Aveţi cuvântul. |
|
Domnul Radu Alexandru Feldman: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul pe care îl propun la art. 51 solicită Guvernului acceptarea schimbării datei până la care acesta poate prezenta Parlamentului propunerile de rectificare a bugetului şi a bugetelor fondurilor speciale pe anul 2001. În textul de lege pe care ni-l propune Guvernul, data prevăzută este de 30 noiembrie 2001. Aşa cum bine se ştie, în luna decembrie, Parlamentul lucrează exact 3 săptămâni, în fapt, suntem puşi în situaţia de a vota ulterior o ordonanţă de urgenţă asupra căreia nu mai putem delibera şi asupra căreia nu ne putem exprima opţiunea prin vot. În motivarea respingerii se face trimitere la Legea privind finanţele publice, dar îmi permit să-i atrag atenţia domnului ministru că în această lege se precizează: "Până la data de 30 noiembrie" şi nicidecum nu se spune expres data de 30 noiembrie. Ca atare, ţinând cont de faptul că Ministerul Finanţelor ştie precis la 30 octombrie, exact, toate datele privind rectificarea de buget, în spiritul respectului pe care Guvernul îl are cu siguranţă faţă de Parlament, solicit această nouă dată de 30 octombrie. Din singura raţiune ca să avem timp să deliberăm, să judecăm, să ne dăm votul în cunoştinţă de cauză, cu efecte reale asupra ascestor modificări de buget. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, poftim. Legat de acest amendament? Procedură. Vă rog. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Suntem obişnuiţi ca biroul de conducere al şedinţelor noastre să aibă şi un reprezentant din partea opoziţiei. Aceasta, pentru că experienţele anterioare au semnalat faptul că nu întotdeauna numărarea voturilor se face exact. De aceea, v-aş ruga să luaţi măsuri ca să avem un reprezentant din partea opoziţiei în biroul de conducere al acestei şedinţe. Mulţumesc. |
|
Stimate coleg, Noi am luat măsura din timp. Vreau să vă spun că domnul Păcuraru, de la Partidul Naţional Liberal, era secretarul pentru ziua de astăzi. Acum două ore a rugat în mod insistent că are o problemă în plan politic şi să se retragă. Ce să facem? Să întrerupem lucrările? Sau trăiţi cumva cu senzaţia că numără cineva greşit? Vă rog s-o spuneţi clar. Vreau să vă spun că pun în plus faţă de ce spun colegii, numai să nu fie probleme. Domnul Gaspar. |
|
Domnule preşedinte, În legătură cu asigurarea conducerii şedinţelor comune, art.18 din Regulament spune următorul lucru: "Lucrările şedinţelor comune sunt conduse alternativ de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, asistaţi de doi secretari, câte unul de la fiecare cameră." Deci, nu se spune că trebuie să fie unul de la Opoziţie şi unul de la Putere. Condiţia este aceasta: să fie unul de la o cameră şi unul de la cealaltă cameră, ceea ce se asigură în momentul de faţă. |
|
Mulţumesc, stimate coleg. Referitor la amendamentul propus de către domnul senator Radu Alexandru, în loc de 30 noiembrie să fie 30 octombrie, ministrul Finanţelor, domnul Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu suntem de acord cu această modificare. Data de 30 noiembrie este specificată prin Legea finanţelor publice. Este foarte clar. Articolul spune: "...până la data de 30 noiembrie...", deci nu este "...la 30 noiembrie...". Şi, mai mult, cum bine ştiţi, predarea bugetului pentru anul viitor este 10 octombrie. Deci, noi ne propunem ca bugetul pe 2002 să fie prezentat în termen, aşa cum spune legea. Dacă am propune o altă dată, de 30 octombrie, ar veni în contradiţie şi s-ar crea o anumită încurcătură. De aceea, noi propunem să rămână "...până la 30 noiembrie...", aşa cum avem stipulat. |
|
Dacă mai sunt alte comentarii. Domnule Radu Alexandru, poftiţi. |
|
Domnul Radu Alexandru Feldman: Domnule preşedinte, Din respect pentru timpul şi răbdarea colegilor mei, eu nu vreau să repet argumentele pe care le-am expus odată. În timp ce expuneam aceste argumente, m-am întors spre domnul ministru şi speram să pot să-l atenţionez asupra intervenţiei mele. Eraţi într-o discuţie pe care n-am vrut să o întrerup, dar ce aţi spus dumneavoastră se întâlneşte cu ce am spus eu - în Legea finanţelor, pe care o invocaţi, este "...până la 30 noiembrie..." Argumentul pe care l-am adus în faţa Parlamentului ţine de relaţia de bună conlucrare între Guvern şi Parlament. Dacă ne daţi "pe 30 noiembrie", practic suntem în situaţia de a vota ceva care nu mai poate fi modificat. Faptul că vă propuneţi ca pentru 2002 să veniţi cu un buget mult mai devreme, nu este decât un demers pe care îl aplaudăm, dar nu are nici un fel de legătură cu subiectul pe care îl discutăm. Lăsaţi-ne într-adevăr timpul ca Parlamentul să poată delibera asupra ordonanţei prin care dumneavoastră reglementaţi problema de rectificare. Nu este nici un fel de problemă, cu atât mai mult cu cât sunt, în situaţia mea, care sunt chiar un novice, şi dumneavoastră la 30 octombrie ştiţi exact ce puneţi în ordonanţă la 30 noiembrie. Nu vă creează, din punct de vedere al datelor pe care trebuie să le cumulaţi, nici un fel de dificultate. |
|
Domnul senator Popa. |
|
Data de 30 octombrie este o dată până la 30 noiembrie, deci nu se încalcă nici o lege. În al doilea rând, mai dau un argument: dacă la 30 octombrie se realizează de către Guvern acest document, există posibilitatea ca într-un termen civilizat să fie cheltuite şi să nu existe, ca de fiecare dată în luna decembrie, "o mare învălmăşeală" în legătură cu modul în care se cheltuiesc şi se administrează aceste sume. Mulţumesc. |
|
Domnul Nicolae Văcăroiu (de la tribună): Numai un minut, dacă îmi permiteţi. Stimaţi colegi, Această dată de 30 noiembrie, prevăzută în Legea finanţelor publice, nu a fost pusă la întâmplare, nu a fost un moft. Vreau să ştiţi că toate problemele mari ale ţării unde este implicat bugetul se concentrează pe ultimele două luni. Mai mult decât atât, dificultăţile sunt majore, calculând fiecare săptămână, chiar fiecare zi. Nu ai de unde să ştii dinainte ce se întâmplă. Sunt lucruri care impun o hotărâre foarte rapidă, în 24 de ore, în 48 de ore, să dai o ordonanţă de urgenţă, să faci nişte modificări de la un capitol la altul, la acelaşi ordonator de credite, nu neapărat o rectificare de ansamblu. Sunt foarte multe lucruri de pus, şi acea lună din ultimul trimestru contează enorm. Vreau să ştiţi că nu este o joacă, şi cei care se ocupă de bugete ştiu acest lucru: noi chiar la un moment dat am vrut să schimbăm Legea finanţelor publice - să ne ducem până la 15 sau 20 decembrie. Lucrurile se precipită în ceea ce priveşte efectele asupra bugetului, cheltuieli neonorate, faptul că sunt blocări; sunt sume la cheltuieli de întreţinere care nu s-au onorat; nu s-au dat alocaţiile, dar nu s-au plătit investiţiile, salarii şi aşa mai departe. Cele mai pretenţioase luni, să ştiţi, în ceea ce priveşte bugetul, sunt primele trei, când n-ai un buget aprobat şi trebuie să faci nişte artificii, şi ultimele două, în care fiecare zi contează. Vorbesc referitor la orice Guvern, pentru că aici nu discutăm despre Guvernul Năstase. Din această cauză, este foarte dificil să-i spui "Nu mai vii cu rectificare decât până în 30 octombrie." Pot apare atâte implicaţii în ultimele zile, încât totul să se dea peste cap. Vă mulţumesc. Domnul senator Quintus. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Mircea Ionescu-Quintus: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să fac observaţia că acest amendament este foarte important, pentru că, pentru prima oară în ultimii 11 ani, am aflat că Guvernul va depune proiectul de buget în luna octombrie a acestui an. |
|
Este un angajament al Guvernului, pe care eu sper să-l respecte, domnule senator. Stimaţi colegi, trecem la vot. La art.50 s-a propus această modificare de dată. Cine este pentru? 65 de voturi pentru. Voturi contra? Nu este cazul să numărăm, pentru că este marea majoritate peste 140. Deci, a fost respins. Vă supun aprobării dumneavoastră art.51, în forma prezentată în proiectul iniţial. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 63 de voturi. Deci, art.51 a fost aprobat. Cap.IX, "Dispoziţii finale". Dacă sunt obiecţii la denumirea capitolului. Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? S-a aprobat în unanimitate. Art.52 alin.1. Dacă sunt amendamente. Vă ascultăm, stimate coleg. Poftiţi. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Regret la modul cel mai sincer că am ajuns să susţin aceste amendamente care privesc una dintre cele mai importante ramuri ale activităţii noastre sociale, învăţământul. La această oră, la care toată lumea este cam obosită şi avem tendinţa cumva naturală să votăm automat ceea ce propune Guvernul, sigur, şi proiectul de buget, voi abuza de răbdarea dumneavoastră şi îmi voi lua o doză de curaj şi îmi voi susţine amendamentele acestea. Este vorba, aşadar, de învăţământ. În legislatura trecută, opoziţia de atunci susţinea pe bună dreptate, cu accente patetice deseori, dar spun eu justificate, ideea priorităţii naţionale a învăţământului, idee pe care şi eu şi alţi colegi de-ai mei am susţinut-o mereu. Nu mai este nevoie să susţin ce importanţă are învăţământul şi educaţia în progresul ţării. Nu aş putea să aduc nimic nou faţă de ce s-a spus până acum, aşa încât rămân la această argumentare simplă şi mă opresc aici. Deci nu mai merg pe argumentarea aceasta generală, oarecum sentimentală, şi voi trece la o argumentare strict juridică. Este vorba de nevoia de a respecta legea, atât de către noi, cetăţenii, şi putem să fim şi parlamentari, dar mai ales de instituţiile noastre, inclusiv cele fundamentale, cum ar fi Guvernul. Fac o scurtă paranteză: în 1937, Nicolae Iorga spunea că "Cea mai importantă şi reală revoluţie la români nu va fi nici cea socialistă, nici cea ţărănească, nici cea burgheză, ci va fi respectarea în litera şi spiritul lor a legilor, şi nimic altceva." Ei, aici stăm noi prost. Şi, când spun asta, nu vă refer numai la Guvernul actual, ci mă refer la guvernele anterioare, ca să nu mi se mai spună ceva din sală. Este vorba, în speţă, de următorul lucru: Legea nr.128/1997 se mai numeşte şi Statutul personalului didactic. Art.107 alin.4 spune: "Personalul didactic beneficiază de reducere cu 50% pentru şase călătorii pe an, dus-întors, pe mijloace de transport feroviare pe linii interne." Acesta este textul unei legi, o lege importantă, care nu a fost, ştiţi şi dumneavoastră, abrogată şi nici măcar nu a fost transformată. Nu găsim în proiectul de buget, aşa cum este prezentat şi îl avem în faţa noastră, nici o prevedere bugetară, adică nişte credite care să trimită la aşa ceva. De aceea, primul meu amendament, pentru că am două, cere la art.52 alin.1, în continuarea textului pe care l-aţi citit, să adăugăm: "Se alocă credite bugetare pentru finanţarea reducerii cu 50% a călătoriilor personalului didactic preuniversitar pe mijloace de transport feroviare, conform Legii nr.128/1997, art.107 alin.4." Vreau să mai fac o precizare: dacă dumneavoastră veţi înţelege, şi sunt convins că înţelegeţi nevoia de a accepta un asemenea amendament, aici s-a strecurat o greşeală, şi vina este a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport nu este vorba numai de personalul didactic din învăţământul preuniversitar, ci este vorba de întreg învăţământul, aşadar şi de cel universitar. Propun ca, atunci când vom vota acest amendament, să se ţină cont de această precizare. Acesta este primul amendament, şi mă opresc aici. Pentru al doilea amendament, voi reveni la microfon. Vă mulţumesc, şi vă rog să nu uitaţi un lucru pe care eu nu-l uit niciodată, nu pentru că sunt în breaslă, ci pentru că realmente avem de-a face cu una din cele mai nenorocite, cele mai necăjite categorii sociale din România de astăzi este vorba de dascălii acestei ţări, începând de la educatorul de grădiniţă până la profesorul universitar. Sună frumos, dar este vai de capul lui când este vorba de mijloacele de existenţă. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Vă propun să extindem. Nu sunteţi de acord? De ce nu şi sănătatea, şi cultura... De ce să mai plătim calea ferată?! Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să intervin foarte scurt pe această idee. Într-adevăr, domnul deputat Baciu are deosebită dreptate, şi anume este următorul aspect - este vorba de dascălii acestei ţări care, în clipa de faţă, sunt categoria socială cea mai năpăstuită, au nivelul de trai cel mai scăzut, şi chiar am putea lega efectiv cele două amendamente. Domnul Baciu adineauri a spus că va amâna cel de-al doilea amendament, după ce se va discuta cel dintâi. S-a dat o motivaţie aici, din partea Guvernului, că să se stabilească sursele de acoperire pentru cheltuielile respective pentru această categorie a dascălilor. Mă iertaţi, dar, în condiţiile în care dascălii trăiesc aşa cum trăiesc şi au salariile pe care le au, de ce nu s-ar putea?! La urma urmei, cât ar câştiga Ministerul Transporturilor de pe urma acestor bilete de călătorie pe care dascălii le-ar plăti în plus dublu? Deci, sursa de acoperire, la urma urmei, poate să fie una de o gratificaţie care se face de data aceasta dascălilor în acest mod. Ştiu, va spune domnul ministru Tănăsescu că nu este o formă de a se completa bugetul ţării. Dar credeţi, domnule ministru, că este normal ca în felul acesta să ne purtăm cu o anumită categorie? Din cel de-al doilea amendament care reiese foarte clar că dascălii, până în clipa de faţă, faţă de alte categorii sociale, nu beneficiază nici măcar de tichete de masă. În şedinţa Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna ministru spunea la un moment dat: "Da, dar vor beneficia de 7%, 7%, respectiv 6% în cea de-a treia tranşă.". Dar celelalte categorii sociale, tot personalul bugetar, nu va beneficia tot de aceste majorări, şi, atunci, învăţământul nu va rămâne tot timpul categoria cea mai năpăstuită? Eu fac apel la dumneavoastră, în numele nostru, în numele dascălilor, şi sper că, indiferent de coloratura politică, toată lumea trebuie să se gândească ca învăţământul românesc, în continuare, să fie ademenitor - absolvenţii de liceu care sunt mai buni la învăţătură să aibă de ce să meargă şi să se înscrie la o facultate didactică, nu să fugă de acest tip de facultăţi, ca să aibă din ce trăi, pentru că nu poate toată lumea să facă vânzări şi fel de fel de afaceri. Noi creăm cel mai preţios produs: omul. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, În plan politic, se poate vorbi foarte mult pe acest amendament. Vă ascultăm, domnule Eugen Nicolaescu. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, Noi, Grupul parlamentar PNL, avem un amendament care a fost însuşit de Comisia pentru privatizare a Senatului şi de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor: eliminarea acestui alineat. Cred că nu mai este nevoie să subliniem de ce solicităm eliminarea acestui alineat, pentru că, în mod normal, toţi cetăţenii salariaţi ar trebui să beneficieze de prevederile acestei legi. Mulţumesc. |
|
Deci propuneţi ca alin.1 al art.52 să fie eliminat în totalitate? |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Da, alin.1 al art.52 să fie eliminat. |
|
Înseamnă că şi 2, care este legat de el. Vă rog, dacă sunt alte luări de cuvânt. Nu mai sunt. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Voi începe cu un prim comentariu legat de ultimul comentariu făcut, referitor la propunerea de eliminare. Aş vrea să specific că nu este posibil acest lucru, datorită faptului că prin Ordonanţa nr.217/1999, şi citez, "Cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, în limitele valorii nominale prevăzute de Legea nr.142 privind acordarea tichetelor de masă, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, potrivit prevederilor Legii bugetare anuale". Deci noi, prin acest articol pe care l-am pus aici, art.52 alin.1, venim să punem în practică de fapt modul de deductibilitate a acestor cheltuieli. Aceasta a fost referitor la amendamentul de eliminare şi cauzele pentru care nu putem să-l susţinem. În ceea ce priveşte amendamentele făcute legate de completarea alin.1 al art.52, în sensul acordării unor credite bugetare pentru finanţarea reducerii cu 50% a călătoriilor şi aşa mai departe, avem două elemente de menţionat: sigur că la toate aceste posibile creşteri de cheltuieli, după cum bine ştiţi, trebuie să avem şi sursa de unde putem să acoperim aceste cheltuieli suplimentare. Mai mult, neavând acoperită sursa de acoperire a acestor cheltuieli, nu putem avea în vedere aceste suplimentări de sume şi, după cum bine ştiţi, aceste cheltuieli sunt cheltuieli materiale. Aceste cheltuieli materiale se efectuează de către comunităţile locale, de către bugetele locale. Deci bugetele locale pot aproba cheltuieli cu destinaţia pe care dumneavoastră aţi propus-o şi, sigur, ele sunt în măsură să decidă dacă într-adevăr acordarea reducerii de 50% este prioritatea respectivă, în limita sumelor acordate. Aceeaşi remarcă este şi la amendamentul al doilea pe care l-aţi propus, legat de tichetele de masă. De aceea, noi considerăm că completarea art.52 alin.1 cu aceste lucruri nu se justifică. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Poftiţi, stimate coleg. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu îl înţeleg foarte bine pe domnul ministru al Finanţelor, având în vedere că toată istoria ne învaţă că cel mai zgârcit om dintr-o ţară trebuie să fie marele vistiernic, care trebuie să aibă grijă de banii suveranului, nu?, şi să nu-i arunce în stânga şi în dreapta, suveranul, în cazul nostru, fiind poporul. Mie mi s-a spus când am făcut acest amendament: "Arată sursa! De unde pui banii?", şi aceasta este o întrebare care s-a pus şi în anii trecuţi şi, cum puneai această întrebare oricui venea cu un amendament, deputatul, senatorul tăcea din gură mâlc. Eu nu tac şi spun: nu eu sunt cel care trebuie să indic sursa. Eu sunt deputat, şi dumneavoastră sunteţi deputaţi, senatori, şi nu este treaba noastră să aducem surse, ci treaba noastră este să apărăm interesele celor care ne-au trimis aici, ale unor categorii sociale importante cum, în cazul acesta, sunt cei din învăţământ. Treaba Guvernului este să găsească sursele, pentru că de aceea Guvernul este pus să gestioneze treburile ţării. Eu nu vreau să încalc legea, aşa cum încearcă acum Guvernul s-o facă să încalce Statutul personalului didactic. Eu nu vreau s-o încalc, în sensul că, atunci când am depăşit ora 20,00, trebuie încheiate lucrările, aşa încât cei care am făcut aceste amendamente ne rezervăm dreptul ca mâine dimineaţă să continuăm discuţia pe acest alineat şi pe acest articol. |
|
Dacă voi întreba toţi colegii profesori din sală şi toţi ceilalţi colegi, vor susţine ce vreţi dumneavoastră. Bani nu avem. Vreau să reţineţi că ce vreţi dumneavoastră înseamnă 200-300 de mii de oameni care călătoresc pe calea ferată, peste cei 800 de mii care călătoresc gratuit astăzi pe calea ferată, şi aceştia se plătesc. Dacă am avea bani, le dăm primă şi nu le mai dăm pe calea ferată. Şi ce facem? Că unul călătoreşte şi unul nu! Mai bine îi dăm o primă de stabilitate în zonă... Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Chiar în această direcţie este obiectul reintervenţiei mele, şi anume este următorul lucru: aceşti oameni dintr-un salariu necăjit pe care îl au nu au cum să călătorească. În momentul în care noi le creăm o asemenea facilitate, şi anume ca să poată să aibă şase călătorii cu 50%, iată că dintr-o dată se vor preta să mai facă încă şase călătorii. Pentru aceste şase călătorii, oricum trenurile vor merge şi, în consecinţă, iată că apar nişte venituri suplimentare de data aceasta. De ce să n-o gândim şi în felul acesta? Poate adineauri n-am înţeles eu bine şi aş dori să-mi explicaţi, domnule ministru al Finanţelor, pentru că aţi spus de nişte fonduri locale. Păi, de îndată ce este vorba de călătorie pe calea ferată, aici nu mai poate să fie nici într-un caz vorba de fonduri locale. Sunt numai fonduri ale CFR-ului, deci al Ministerului Transporturilor, pe de o parte. Dar este acest supliment de fonduri care se creează exact pentru Ministerul Transporturilor şi, exact acolo unde merg 70 de oameni într-un vagon, pot să meargă şi 74 şi, în felul acesta, am oferit şi ceva acestor oameni care şi dumneavoastră şi mie şi tuturor celor din sală ne-au pus condeiul sau stiloul sau creionul în mână. Deci, vă rog frumos să vă gândiţi şi în felul acesta, nu numai strict contabil. Mulţumesc. |
|
Stimate coleg de la România Mare, vreau un singur lucru să înţelegeţi: nu există prestaţie fără plată. Ce propuneţi dumneavoastră este invitaţie la corupţie de dimensiuni imense. Nu se poate practica o prestare de servicii fără contribuţie. Şi pentru studenţii şi elevii care circulă pe autobuze, pe tramvaie, toţi banii se plătesc de Ministerul Învăţământului. Nu se poate să propuneţi aşa ceva. Repet: nu este o glumă aici când spuneţi "Daţi bani!". Dăm şi la doctori, dăm la toţi! Oprim şedinţa pentru ziua de astăzi şi reluăm lucrările mâine, la ora 9,00 fix. Vă mulţumesc foarte mult.
Şedinţa s-a încheiat la ora 20,10.
|
