Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 aprilie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 aprilie 2001 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 12 aprilie 2001
| 1. | Dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. |  |
|||
|
Şedinţa a început la ora 9,55. Lucrările au fost conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de domnul Anton Nicolae Paul Păcuraru, secretar al Senatului, şi Radu Stroe, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor. |
|
Rog secretarii să poftească la prezidiu. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală! Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, anunţându-vă că din totalul de 485 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 412 deputaţi şi senatori, iar 73 sunt absenţi. Luăm în dezbatere Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea iniţiatorului, domnului ministru Marian Sârbu, pentru a asigura prezentarea proiectului de lege. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an, în comparaţie cu anii precedenţi, cuprinde, în mod firesc, atât elemente de continuitate generate mai ales de prevederile legislative care trebuie să-şi producă în continuare efectele, dar şi elemente de noutate, de discontinuitate izvorâte, bineînţeles, din programul de guvernare al PDSR aprobat de Parlament. Faptul că Guvernul Adrian Năstase şi-a început, practic, mandatul doar la începutul acestui an, face ca şi acest buget de asigurări sociale să fie unul de tranziţie, de trecere de la modul în care s-au fundamentat politicile sociale de către fosta coaliţie şi care au dus, în mod evident, la descreştere economică şi la polarizare socială, la un model social bazat pe echilibrul dintre competiţie, colaborare şi solidaritate. Stimaţi colegi, După cum ştiţi, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, se aprobă, de fapt, două buget: cel al pensiilor şi cel legat de plata ajutorului de şomaj. Iată care sunt, în sinteză, elementele care au stat la baza construcţiei celor două bugete. În privinţa bugetului asigurărilor sociale, trebuie spus, încă de la început, că în acest an, cel puţin pentru primul trimestru, bugetul a fost fundamentat în conformitate cu Legea nr.3/1977, o lege care este deja numită legea veche. După cum cunoaşteţi, la 1 aprilie anul acesta, a intrat în vigoare Legea nr.19/2000, o lege nouă, o lege care vizează, în principal, lărgirea sferei de cuprindere a numărului de contribuabili, modul de stabilire a contribuţiilor şi colectarea acestora, stabilirea şi acordarea drepturilor de asigurări sociale pentru beneficiarii cuprinşi în sistem, toate acestea având implicaţii corespunzătoare asupra nivelului veniturilor şi cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat. În ceea ce priveşte veniturile, bugetul de asigurări sociale pe anul 2001 cuprinde o sumă de 83.476 de miliarde. Din aceste venituri, contribuţiile patronilor, ale agenţilor economici se cifrează la peste 50.000 de miliarde, cele ale salariaţilor, la peste 20.000 de miliarde, cele ale şomerilor deveniţi şi ei contribuabili prin fondul de şomaj, la 1.700 de miliarde şi ale persoanelor independente, de 4.274 de miliarde. Sunt prevăzute, de asemenea, contribuţii din partea beneficiarilor de bilete de tratament, de 467 de miliarde, venituri din recuperările debitelor, de 3.300 de miliarde şi, de asemenea, o subvenţie de la bugetul de stat care face ca acest buget să fie unul echilibrat, de 1.500 de miliarde. S-au luat în calcul un număr de contribuabili, în următoarea structură: 4.750.000 de mii de salariaţi, 1.125.000 de persoane independente care realizează anual, cel puţin 3 salarii medii brute pe economie, inclusiv agricultori, şi, de asemenea, 500.000 de persoane care lucrează în baza unor convenţii civile. Salariul mediu brut este estimat pentru anul acesta, prognozat bineînţeles, la 4.148.653 de lei. În conformitate cu Legea nr.19, avem şi am avut obligaţia să trecem, de asemenea, şi cotele de contribuţie care, deşi în trimestrul I se cifrează la 30% pentru grupa III-a, 35% pentru grupa II-a şi 40% pentru grupa I, începând cu 1 aprilie 2001, deci odată cu intrarea în vigoare a noii legi, vor fi de 35% pentru condiţii normale, 40% pentru condiţii deosebite şi 45% pentru condiţii speciale. Aşa cum după cum ştiţi, această contribuţie va fi partajată între patroni şi salariaţi, salariaţii urmând să plătească o contribuţie de 11,67%, diferenţa fiind plătită de patroni în funcţie de condiţiile de muncă respective. În ceea ce priveşte cheltuielile, aşa cum am spus, bugetul de asigurări sociale este unul echilibrat şi are prevăzute aceeaşi sumă ca şi veniturile 83.476 de miliarde lei. Din această sumă, cea mai mare parte 89% este destinată cheltuielilor cu plata pensiilor şi care reprezintă 7% din PIB. Este vorba de o sumă de 74.373 de miliarde. Avem prevăzute, în acelaşi timp, la cheltuieli o sumă de 780 de miliarde, anume 0,9% din cheltuieli pentru incapacitate temporară de muncă datorată bolii, 615 miliarde lei pentru incapacitate temporară de muncă datorată maternităţii, 2.521 de miliarde, adică 3% din totalul cheltuielilor, pentru concediul de creştere a copilului până la vârsta de 2 ani, 1.740 de miliarde pentru tratament balnear şi odihnă şi, de asemenea, ajutoare de deces de 757 de miliarde. Este prevăzut la cheltuieli, de asemenea, un comision poştal de 1.004 miliarde de lei şi 500 de miliarde lei dobânzi plătite Trezoreriei. Am avut în calcul, stimaţi colegi, un număr de pensionari în sectorul de stat de 4.382.000, ca număr mediu, şi care reprezintă o creştere de 150.000 de persoane faţă de media anului 2000. Pensionarii din agricultură vor fi în acest an într-un număr de 1.777.000, ca număr mediu, cu o creştere de 30.000 de persoane faţă de media anului 2000, iar pensia medie va fi de 1.305.252 de lei pentru asigurările sociale de stat şi va reprezenta o creştere de 41,6% faţă de pensia medie din anul 2000, care a fost 921.943 de lei, în timp ce pensia medie a agricultorilor va fi de 269.087 de lei, cu o creştere de 42,6% faţă de media anului 2000 care a fost de 187.707 lei. Vreau să vă spun că vom ajunge la aceste cuantumuri ca urmare a celor 4 indexări prevăzute anul acesta, una a fost făcută la 1 martie 2001 şi va fi urmată de 3 indexări şi care vor acoperi rata inflaţiei pentru care avem prevăzute sumele necesare în bugetul care vom ruga să fie adoptat anul acesta, în această şedinţă. În ceea ce priveşte fondul pentru plata ajutorului de şomaj, modificările esenţiale sunt legate de decizia noastră de a acorda o mult mai mare atenţie măsurilor active pe piaţa muncii. Vă reamintesc faptul că în ultimii 4 ani s-au acordat peste 10.000 de miliarde plăţilor compensatorii, iar opinia noastră, reliefată în toată perioada de opoziţie, a fost aceea că această măsură a constituit o mare greşeală strategică pentru că a încurajat nemunca. Bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj prevede venituri de 13.339 de miliarde de lei şi cheltuieli de 12.668 de miliarde lei, rezultând un excedent de 671 miliarde lei. La elaborarea acestui buget, am avut în vedere o îmbunătăţire a încasării veniturilor ca urmare a relansării creşterii economice, dar şi prin măsuri mai susţinute de întărire a disciplinei financiare şi de încasare a contribuţiilor neachitate în anii anteriori. Am luat, de asemenea, în calcul şi alte surse de venituri care, fiecare în parte, nu au ponderi ridicate, dar în ansamblu aduc bugetului 583 de miliarde de lei. Cheltuielile au fost structurate, repet, în baza orientării pe care o promovăm cu consecvenţă, de a contribui mai direct şi eficient la creşterea gradului de ocupare. Aceasta va conduce, în opinia noastră, la o creştere substanţială, ca volum şi pondere, a cheltuielilor pentru măsuri active de combatere a şomajului. Dacă în anul 2000 s-au cheltuit 210 miliarde de lei, respectiv numai 2,4% din totalul cheltuielilor acestui buget, în anul 2001 s-au prevăzut pentru măsurile de combatere a şomajului 1.755 de miliarde de lei, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a urcat la 13,45%. Pentru a avea efectul pe care-l urmărim, aceste alocări de sume sunt însoţite de măsuri importante privind reorientarea activităţilor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în scopul sporirii capacităţii acesteia de a derula programe de măsuri active pe baza cărora au fost fundamentate cheltuielile bugetare. Agenţia are capacitatea de a organiza, în acest moment, cursuri de calificare şi recalificare pentru circa 60.000 de persoane anual, dar în aceste cursuri vor fi cuprinşi, în proporţie covârşitoare, peste 80% numai şomeri. Menţionăm că în anul 2000, şomerii au reprezentat doar 32% din totalul persoanelor care au urmat cursuri organizate de agenţie. Schimbarea proporţiilor la care m-am referit face pe deplin posibilă cheltuirea sumei de 277 de miliarde lei prevăzută în buget la cheltuielile de învăţământ. Stimularea angajatorilor pentru a încadra absolvenţi este mai bine susţinută financiar în acest an, deoarece s-au alocat, în acest scop, 246 miliarde de lei, faţă de numai 89 de miliarde de lei în anul 2000. Prin aceasta, creăm angajatorilor motivaţia pentru încadrarea a circa 12.000 de absolvenţi. S-a alocat în buget, de asemenea, suma de 975 de miliarde de lei pentru acordarea de credite în condiţii avantajoase întreprinderilor mici şi mijlocii. Această sumă s-a fundamentat în corelaţie cu programele de măsuri active pentru cele 70 de localităţi cele mai afectate de şomaj şi ţinând seama de capacitatea reală a agenţiei pentru a derula acest volum de credit. Bugetul prevede, în mod evident, sume considerabile pentru plata drepturilor băneşti ale persoanelor aflate în şomaj, şi anume 8.556 miliarde de lei, inclusiv plăţi compensatorii derulate ca urmare a actelor normative aprobate în anii anteriori, în sumă de 1.205 miliarde de lei. Putem afirma că bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj are o construcţie realistă şi echilibrată, cu o mai bună structurare a cheltuielilor care permite intervenţia mai eficace pentru soluţionarea problemelor de pe piaţa forţei de muncă. Stimaţi colegi, Şi bugetul legat de plata pensiilor şi bugetul pentru plata ajutorului de şomaj sunt extrem de importante pentru a fi votate în acest moment. Vă rugăm să le votaţi, aşa cum au fost ele înaintate dumneavoastră de către Guvern, întrucât, cel puţin în ce priveşte plata pensiilor, aşa cum ştiţi, intrând în vigoare la 1 aprilie, noua lege, Legea nr.19/2000, pentru a fi aplicată, are nevoie de cuantumul punctului de pensie şi, de asemenea, stabilirea clară prin lege a cotelor de contribuţii. Vă mulţumesc pentru atenţie şi sper că veţi vota bugetul aşa cum a fost înaintat în faţa dumneavoastră de către Executiv. Mulţumesc. (Aplauze în Grupul PDSR) |
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea comisiilor care au făcut raportul de fond, domnului preşedinte Florin Georgescu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, În urma examinării raportului la Proiectul Legii bugetului asigurărilor de stat pe anul 2001, a proiectului însuşi al acestei legi, a amendamentelor depuse de Comisiile permanente şi de parlamentari, Comisiile reunite pentru buget, finanţe, bănci din Senat şi Camera Deputaţilor, vă propun dumneavoastră aprobarea proiectului de lege în forma propusă de Guvern, cu amendamentele admise cuprinse în lista anexată la raportul care v-a fost înaintat. Menţionăm că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Trecem la dezbateri generale. Nu vreau să vă mai prezint reglementarea prevăzută în Regulament. Dau cuvântul colegilor care s-au înscris pentru dezbateri generale. Din partea grupurilor parlamentare PDSR, doamna deputat Smaranda Dobrescu. Doamnă deputat, aveţi cuvântul. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Bugetul de asigurărilor sociale de stat, bugetul sistemului public de pensii în anul 2001 reflectă o abordare onestă, dar şi prioritară a unui sistem aflat în criză. Pensiile, principalul venit de transfer din sistemul de protecţie socială, au cunoscut o deteriorare puternică a puterii de cumpărare în anul 1999 şi în perioada ianuarie aprilie 2000, urmată de o stabilizare în lunile mai iulie şi o creştere puternică în perioada august septembrie. Pensia medie de asigurări sociale de stat era, în luna decembrie 2000, cu 53 de procente mai mare faţă de luna decembrie 1999, ceea ce înseamnă o creştere reală a puterii de cumpărare de 8%. Trebuie însă menţionat că în ultimele luni indicatorul pensie medie şi-a pierdut semnificaţia de barometru de bunăstare a pensionarului mediu, deoarece este foarte mult influenţat de câteva valori extreme, adică pensiile noilor ieşiţi la pensie. Dacă s-ar lua în considerare valoarea mediană a pensiei, s-ar putea observa că, de fapt, pentru majoritatea pensionarilor, în lunile noiembrie decembrie, pensia a scăzut în termeni reali. Creşterea pensiilor din anul 2000 a costat bugetul asigurărilor sociale de stat aproximativ 0,7 din p.i.b. în anul 2001. Creşterea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat este datorată nu numai creşterii pensiilor din ultimele luni. Probleme grave, precum creşterea numărului de pesionari şi pensiile disproporţionat de mari pentru ultimele generaţii de pensionari au contribuit din plin şi mai de demult la destabilizarea sistemului public de pensii. Raportul de dependenţă dintre pensionari şi salariaţi a avut o tendinţă continuă de creştere din cauza sporirii numărului de pensionari şi a stagnării numărului contribuabililor. Acest fenomen s-a agravat în primul trimestru al anului 2001, înainte de intrarea în vigoare a noii Legi a sistemului public de pensii. Bugetul prezentat pentru anul 2001 reflectă, cu stoicism şi multă onestitate, această reală criză de sistem. În 2001, spre deosebire de anul trecut, bugetul de pensii prevede o subvenţie de 1.500 de miliarde. Nu trebuie să uităm că fondul special pentru plata pensiilor agricultorilor a fost desfiinţat şi, ca atare, cei peste 1,7 milioane pensionari agricultori şi-au pierdut segmentul de contribuabili corespunzători. Cei 100.000 de agricultori asiguraţi nu acoperă, bineînţeles, necesarul de pensii din agricultură. Pentru acest segment, în mod special, bugetul de stat a intervenit şi va trebui să intervină cu subvenţii, în virtutea calităţii sale de sistem public, dar şi a solidarităţii sociale. Pe partea de cheltuieli, bugetul nu ascunde faptul că pensiile sunt mici şi acoperă doar parţial necesităţile pensionarilor. Totuşi, pensia medie standard, cea pentru limită de vârstă şi vechime completă este, şi bugetul o reflectă, 1.960.000 de lei, sensibil mai mult, sensibil superioară salariului minim garantat. Noutatea acestui buget, faţă de cele ale anilor trecuţi, este aceea de la capitolul de "Cheltuieli", în cuantumul pensiei medii de sistem se regăseşte indexarea corespunzătoare unei inflaţii globale de 25%, adică acea prognozată pentru acest an, indexare care s-a acordat şi se va acorda încă în 3 tranşe. Pe fundalul unui sistem public de pensii aflat în criză este un fapt absolut pozitiv, acela că Guvernul şi-a propus, pentru acest an, ca puterea de cumpărare a pensiilor să nu se deterioreze în cursul anului 2001. Bugetul fondului de şomaj prezintă următoarele particularităţi, faţă de anii trecuţi. În anul 2000, deşi politica de protecţie a şomerilor include şi măsuri active, finanţarea acestora a fost insuficientă. Bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj trebuie să susţină, pe lângă măsurile pasive de protecţie, şi măsuri active de combatere a şomajului, cum ar fi cursuri de recalificare, sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, centre de sprijinire sau incubare a afacerilor, subvenţionarea salariilor pentru absolvenţii angajaţi, microcredite pentru crearea de locuri de muncă. Povara plăţilor compensatorii şi presiunea lucrătorilor din industria de apărare privind plata unor indemnizaţii generoase pe perioada de întrerupere de activitate, adică acel şomaj tehnic, au determinat o structură a cheltuielilor, în anul 2000, preponderent favorabilă măsurilor pasive asistenţiale. Experienţa celor 3 ani de plăţi compensatorii a demonstrat că nici politica guvernamentală, nici diferitele programe ţintite nu au reuşit să reducă perioada de şomaj pentru persoanele disponibilizate şi nici să readucă pe piaţa muncii persoanele disponibilizate. De aceea stoparea prin lege, în iunie 2000, a plăţilor compensatorii a creat cadrul favorabil structurării unui nou tip de buget, în fond o reorientare a politicilor de ocupare. Astfel, cheltuielile bugetului pentru finanţarea plăţilor compensatorii în acest an însumează 1.212 miliarde, adică de 3 ori mai puţin decât anul trecut. S-a creat astfel, în concordanţă cu directivele europene, posibilitatea schimbării ponderii măsurilor pasive în favoarea măsurilor active de creare de noi locuri de muncă. Politica ocupării în acest an, orientată spre formare continuă, este ilustrată prin capitolul "Instituţii şi acţiuni de învăţământ" cu o sumă prevăzută de 15 ori mai mare decât în anul 2000. Capitolul de măsuri active pentru combaterea şomajului, adică cheltuielile pentru subvenţionarea dobânzilor la credite acordate investitorilor ce angajează şomeri şi cheltuielile pentru subvenţionarea parţială a salariilor absolvenţilor prevede un cuantum de 250 de miliarde de lei, adică de 20 de ori mai mult decât în anul trecut. Ţinând seama că împrumuturile acordate pentru înfiinţarea de IMM-uri sunt de 9,7 ori mai mari decât în anul trecut, avem o dovadă clară că bugetul fondului de şomaj asigură resursele financiare necesare creşterii importante a ocupării în muncă. După câţiva ani în care bugetul fondului de şomaj a fost sufocat de măsurile individuale asistenţiale, dar şi de plăţile necesare şomajului tehnic din industria de apărare, iată că în 2001 proiecţia bugetară prevede un uşor excedent. Acest lucru creează premisa regândirii Legii şomajului, prin înlocuirea ei cu Legea privind ocuparea în muncă şi protecţia socială a unor persoane ce-şi caută un loc de muncă, dar şi premisa regândirii contribuţiei la fondul de şomaj, în sensul reducerii generale a fiscalităţii. Având în vedere aceste tendinţe ce reflectă clar prevederile programului de guvernare, Grupul parlamentar PDSR Social-Democrat şi Umanist va vota bugetul asigurărilor sociale, în forma prezentată de iniţiator. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|
Vă mulţumim, doamnă deputat. Permiteţi-mi să dau cuvântul, din partea Grupurilor parlamentare PRM, domnului deputat Lucian Bolcaş. Nu? Aveţi cuvântul, mă scuzaţi. |
|
Numele meu este Ioan Mînzînă. Sunt deputat al Partidului România Mare. Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, În analizarea unui proiect de buget, cu atât mai mult a unui Proiect al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să plecăm întotdeauna de la implicaţiile sale, timp de 1 an, asupra categoriilor sociale cărora se adresează. Acest lucru trebuie făcut pentru că, de foarte multe ori, analiza cifrelor care alcătuiesc un proiect de buget ne îndepărtează de trăirile şi suferinţele celor care aşteaptă de la guvernanţi, dar şi de la noi măsuri care să duc la o reducere a sărăciei care, pe zice trece, devine o constantă a societăţii româneşti. Cei circa 6,2 milioane de pensionari ai asigurărilor sociale de stat şi agricultori, cei 1 milion de şomeri şi alte milioane de oameni a căror viaţă se menţine la limita subzistenţei aşteaptă ca soluţiile enunţate în campaniile electorale să fie aplicate pentru ameliorarea nivelului de trai al celor mai afectate categorii sociale ale unei interminabile tranziţii. Pentru că ei nu-şi pot îmbunătăţi traiul actual, fiind doar martorii unor tentative pentru promovarea unor politici coerente de asistenţă socială, în timp ce, pentru majoritatea cetăţenilor, cuvântul de ordine este supravieţuirea. De aceea este firesc să ne punem întrebarea dacă acest Proiect al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat rezolvă sau măcar în parte încearcă să dea o perspectivă apropiată tuturor categoriilor defavorizate. La o analiză a Proiectului de buget, putem consemna ca pozitivă alocarea, pentru întreaga gamă de prestaţii de asistenţă socială pensii, indemnizaţii, a circa 10,6% din produsul intern brut, cu aproape un procent mai mult decât anul anterior. Remarcăm faptul că efortul bugetului de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale se materializează printr-o subvenţie de 1.500 miliarde lei, ce se adaugă, în condiţiile estimării pentru anul 2001, la contribuţiile permanente a circa 4,7 milioane persoane, dar şi la contribuţiile celor 1.125 de mii persoane care realizează anual cel puţin 3 salarii medii brute pe economie şi a celor 500 de mii persoane ce lucrează pe bază de convenţii civile. Raportând, totuşi, numărul contribuabililor permanenţi la cei circa 6,2 milioane pensionari de asigurări sociale de stat şi agricultori, constatăm deprecierea alarmantă a acestui raport, fapt ce a necesitat, în ultimii ani, măsuri suplimentare cu afectarea directă a bugetului de stat, ţinând cont că circa 90% din totalul bugetului asigurărilor sociale de stat îl reprezintă pensiile, mai corect 7% din produsul intern brut. Intrarea în vigoare a Legii nr.19/2000 la 1 aprilie 2001 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a impus o abordare diferită privind veniturile şi cheltuielile, lărgirea sferei de cuprindere a contribuabililor, un nou mod de stabilire a contribuţiilor şi drepturilor. Pe baza acestei legi, pentru anul 2001, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat stabileşte cote majorate ale contribuţiei pentru asigurări sociale, la acestea adăugându-se şi contribuţiile individuale stabilite prin lege, e adevărat, fără a afecta salariul net al angajatului, obligând astfel angajatorii la un efort suplimentar financiar de circa 9% pentru fiecare angajat. Considerăm că aceste costuri suplimentare aferente unui loc de muncă vor determina angajatorii să apeleze tot mai mult la angajări pe bază de convenţii civile sau, mai grav, să utilizeze munca la negru, în condiţiile în care am arătat că numărul contribuabililor permanenţi este într-o continuă scădere. S-ar impune, astfel, schimbarea mentalităţii de tipul "mult de la puţini", într-una mult mai eficientă: "puţin de la mulţi". Dacă pentru acest an, Guvernul şi-a propus 4 indexări, dintre care una a fost deja realizată, urmărindu-se păstrarea puterii de cumpărare a pensionarilor la o anumită constantă, considerăm că o dată cu intrarea în vigoare a noii legi se impunea şi demararea procesului de recorelare a pensiilor, chiar în condiţiile unui efort bugetar ridicat. Sunt puţine şanse în acest an pentru începerea realizării unei prime etape de recorelare a pensiilor, dacă ţinem cont de echilibrul fragil al acestui proiect al bugetului asigurărilor sociale de stat. Bugetul pentru plata ajutorului de şomaj prezintă o importantă particularitate care îl diferenţiază de bugetele anterioare. Alocarea a circa 13% din buget pentru finanţarea măsurilor active, aproximativ 1700 miliarde lei, reprezintă de 1,5 ori mai mult decât totalul sumelor utilizate în bugetele ultimilor 4 ani. Un obiectiv deosebit de ambiţios pe care şi-l propune bugetul pentru plata ajutorului de şomaj este alocarea a 1000 de miliarde lei pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii care angajează forţă de muncă din rândul şomerilor ca măsură activă de o deosebită eficienţă. Se speră într-o utilizare cât mai mare a acestei sume printr-o colaborare cu un partener bancar, pentru a nu se mai repeta experienţa ultimilor ani, când practic această măsură activă a fost efectiv blocată. Desfăşurarea în premieră a bursei naţionale a locurilor de muncă demonstrează că cel puţin din acest punct de vedere, cel al aplicării măsurilor active, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a început o puternică ofensivă în aplicarea întregii game de măsuri. De mare importanţă vor fi şi modificările structurale ale Legii 1/91 prin apariţia Legii ocupării, care va stipula renunţarea la ajutorul de integrare profesională şi alocaţie de sprijin, în fond acestea fiind măsuri de asistenţă socială, nefiind specifice pieţei muncii. Măsurile respective vor intra în sfera de cuprindere a legii cu privire la venitul mediu garantat pe familie. Toate aceste scurte consideraţii ne-ar îndritui să declarăm că dacă s-ar putea despărţi votul final al proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat în două, am vota fără nici o reţinere bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj, având totuşi serioase semne de întrebare privind bugetul asigurărilor sociale de stat. În funcţie de modul cum se vor desfăşura discuţiile la acest proiect de lege, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din Senat şi Camera Deputaţilor vor lua o decizie unitară de vot atât pentru proiectul Legii bugetului de stat, cât şi pentru proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2001. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Mînzînă. Permiteţi-mi să dau cuvântul din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, doamnei senator Simona Marinescu. Doamna senator Simona Marinescu, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Bugetul asigurărilor sociale de stat este o construcţie care reflectă în egală măsură politica socială a Guvernului şi politica sa economică. Ştim cu toţii foarte bine că într-o economie de piaţă, singura intervenţie discretă a statului în economie este protecţia socială. Plecând de la aceste considerente, am să vă rog să-mi permiteţi să fac unele comentarii asupra legii şi să adresez câteva întrebări iniţiatorilor. Aveţi în anul 2001, faţă de ceilalţi ani bugetari, un plus de 2,9 milioane de asiguraţi de la care estimaţi contribuţii încasate suplimentar de peste 30.000 de miliarde de lei. Cum aţi estimat venitul mediu asigurat, domnilor miniştri, ştiut fiind că Legea 19/2000 introduce un plafon asupra bazei de contribuţii care va afecta sectoarele economice cu salarii mari? În timp ce numărul asiguraţilor creşte cu peste 2,9 milioane persoane, numărul beneficiarilor de pensii în acest an creşte doar cu 200.000 de persoane. Aţi luat în calcul la estimarea veniturilor, domnule ministru, creşterea salariului mediu brut pe care aţi impus-o economiei? Cu siguranţă nu, deoarece actul normativ a venit ulterior depunerii Legii bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament. Aţi luat în calcul la estimarea veniturilor şi contribuţiile pe care le veţi percepe asupra plăţilor compensatorii şi asupra indemnizaţiilor prevăzute de Legea 78/95 pentru şomajul sectoarelor speciale? Cred că nu, domnule ministru, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001 s-a publicat ulterior datei depunerii Legii bugetului la Parlament. Veţi percepe CAS din fondul de şomaj şi pentru plăţile compensatorii acordate potrivit programului RICOP? Nu există nici o menţiune în acest sens. Doriţi să finanţaţi anul acesta bugetul asigurărilor sociale de stat din fondul de şomaj, care, altfel, s-ar fi putut echilibra din restrângerea lentă a plăţilor compensatorii în anul 2001? Aţi fi putut utiliza aceste rezerve pentru creşterea gradului de ocupare în economie? Creşterea ratei de ocupare v-ar fi adus oricum mai multe contribuţii la asigurări sociale şi v-aţi fi asigurat, domnilor miniştri, o echilibrare dinamică a bugetului. 1700 de miliarde de lei pe care fondul de şomaj îi transferă anul acesta la asigurări sociale, ar fi putut suplimenta sumele alocate pentru recalificare şi pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Constatăm că bugetul asigurărilor sociale de stat adună anul acesta venituri suplimentare, în timp ce pensiile anului 2001 vor fi mult mai mici, cu 20% spuneţi dumneavoastră, cu mult mai mult vă spunem noi. De ce? Nu este vinovată formula de calcul introdusă de Legea 19/2000, şi valoarea punctului pe care dumneavoastră aţi prevăzut-o în această lege, la 38,5% din salariul mediu pe economie. Aş vrea să vă reamintesc, domnilor colegi, că Legea 19/2000 a introdus o valoare a punctului de numai puţin de 45% din salariul mediu pe economie. Cine este vinovat pentru modificarea valorii punctului? Dacă mă uit în sală, domnilor colegi, vinovaţii se află în rândurile parlamentarilor partidului de guvernare. (Vociferări.) Nu are rost valoarea punctului; maximul valorii punctului la 50% nu are nici o raţiune câtă vreme aţi prevăzut în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat 38,5 procente. În protecţie socială se introduc minime nu maxime. (Proteste.) |
|
Stimaţi colegi, vă rog să păstraţi liniştea în sală! (Rumoare.) |
|
De ce nu aţi făcut nici o menţiune, domnilor miniştri, nici măcar în nota de fundamentare cu privire la cele 6.000 de miliarde pe care bugetul le transferă anul acesta asigurărilor de sănătate? Aţi promis scăderea contribuţiilor de asigurări sociale. Aţi renunţat la această scădere, în plus aţi eliminat şi facilitatea pe care am introdus noi în anul 1999 prin Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.2, facilitate care prevedea scăderea sumelor datorate cu 7% dacă se fac plăţile la timp; aţi promis recorelarea pensiilor şi nu aţi făcut-o. Dacă noi suntem mai puţini în sală, domnilor colegi, este pentru că ne-aţi strivit în campania electorală cu promisiuni făcute pensionarilor. (Vociferări, proteste, aplauze ironice.) Şi pentru că noi suntem mai puţini în sală, domnilor colegi, nu are cine să vă determine să vă respectaţi promisiunile. (Proteste.) |
|
Stimaţi colegi, Vă rog să păstraţi liniştea în sală! Să o lăsăm pe doamna senator Marinescu să-şi prezinte cuvântul. (Rumoare.) |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Am convingerea că domnii miniştri, aici de faţă, vor spune că vor realiza recorelarea pensiilor în cel de al doilea an de guvernare, dar eu vă spun, domnilor colegi, există o înţelepciune populară care spune că "este foarte greu să faci a doua oară o primă bună impresie". Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Nu uitaţi că doamna senator Marinescu a condus acest minister şi îşi aduce aminte de tot ce nu a făcut. (Aplauze.) Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să dau cuvântul doamnei senator Norica Nicolai din partea Grupurilor parlamentar ale PNL. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Dezbatem astăzi Legea bugetului asigurărilor sociale în circumstanţe speciale. Circumstanţele speciale sunt generate de faptul că este prima lege a bugetului de asigurări sociale pe care ne-o propuneţi după ce aţi câştigat alegerile şi prin importanţa problemelor pe care le cuprinde. Vă adresaţi populaţiei aceste ţări căreia v-aţi adresat şi în campania electorală, dar, din păcate, acest buget vă demonstrează distanţa dintre vorbe şi fapte, domnilor. Aţi promis şi aţi propus în programul de guvernare majorări salariale, indexări de pensii, recorelări, locuri de muncă, aţi promis că nu veţi mai susţine nemunca, aţi promis diverse alocaţii care mai de care mai atractive, aţi propus tot ce putea aduce voturi şi aceste voturi le-aţi primit domnilor. Sper că le veţi primi şi după bugetul acesta. Nu fac decât să citez în acest moment din discursul unui distins coleg al nostru care astăzi se află în băncile guvernării. Acest buget este o poveste deranjantă, pentru că balonul acesta arhiumflat al recorelării pensiilor a fost folosit în mod electoral. Aţi propus pentru acest an 4 indexări diferenţiate, dar, din păcate, domnilor, sumele pe care le oferiţi dumneavoastră populaţiei sunt mult sub aşteptările acestora, pentru că aţi dimensionat şi aţi construit un buget în maniera acestor 10 ani de guvernare, într-o manieră pur birocratică şi departe de opţiunile dumneavoastră de guvernare. Aţi prevăzut în bugetul asigurărilor sociale venituri de 83 de mii de milarde. De unde veţi lua aceste venituri domnilor, în condiţiile în care avem 4 milioane 300 de mii de angajaţi, circa 300.000 de persoane care lucrează în baza unor convenţii civile şi circa 300.000 de societăţi comerciale, pentru că mă îndoiesc că veţi executa vreodată SIDEX Galaţi. O voce din sală: Din creşteri economice! |
|
În aceste condiţii în care gradul de colectare pe care-l previzionaţi este acelaşi, 83% cu anul trecut, în care creşterea veniturilor este doar cu un procent de la 7,9 la 8%, daţi-mi voie să mă îndoiesc, domnilor, că vă veţi onora promisiunile. Le veţi onora, pentru că aţi trecut în acest buget ca sursă de venit majorări de întârziere pentru neplata la termen a contribuţiilor, pentru că domnilor, sunteţi conştienţi că povara pe care aţi pus-o în spatele contribuabililor vor veni din majorări de impozite şi nu din facilităţile pe care le-aţi promis. Este clar că se întâmplă aşa din moment ce astăzi ne cereţi să votăm cote de CAS de peste 35%, 45% cotă de CAS de la companii pe care noi le subvenţionăm, deci, toate promisiunile dumneavoastră sunt subvenţionate de poporul român. Din păcate, şi astăzi asistăm la o deteriorare masivă a raportului dintre plătitori de contribuţii la sistemul asigurărilor sociale şi cel al beneficiarilor. Această deteriorare se menţine şi este departe de a fi atenuată aşa cum ne-aţi promis. Din nefericire, şi acest buget al anului 2001 aduce perspective sumbre pentru electoratul dumneavoastră. Cu o diminuare a punctului de pensie de la 45% la 38,5, aşa cum era prevăzut în vechea lege, cu o creştere a preţurilor de consum la circa 572 de ori, cu o inflaţie prognozată nerealist la 27%, bugetul dumneavoastră nu va oferi nimic pensionarilor. În realitate, domnilor colegi, ceea ce v-a preocupat au fost cele 6 milioane de voturi şi nu mizeria în care se zbat foarte mulţi din concetăţenii noştri. Bugetul fondului de şomaj care astăzi are o prezentare în roz, dar citind un clasic în viaţă, cred că este şi el în aceeaşi notă de austeritate gri, încercaţi să susţineţi că va fi un buget excedentar. Sunteţi departe pentru că, domnilor, menţineţi aceleaşi cheltuieli pentru care anul trecut microfoanele acestui Parlament erau vii. Menţineţi cheltuieli cu plăţi compensatorii, menţineţi cheltuieli cu şomaj tehnic în baza Legii 78. Să înţeleg că Uniunea Europeană v-a spus că această politică a fost bună şi trebuie să o recunoaşteţi în buget; să înţeleg că în continuare dumneavoastră susţineţi nemunca? Răspunsul este la dumneavoastră şi îl aşteptăm. Doamnelor şi domnilor colegi, Trebuie să votăm acest buget care este departe de ceea ce doreşte poporul român şi este departe de ceea ce aţi promis dumneavoastră, pentru că aţi câştigat aceste alegeri cu voturile acestor oameni cărora astăzi nu le daţi nimic. Dar înţeleg că ne propuneţi un vot, aşa cum distinsul domn ministru Sârbu declara, un vot contemporan cu viaţa pe care o trăim. Într-adevăr, domnilor, sunteţi contemporani cu viaţa pe care o trăieşte România astăzi. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|
Vă mulţumim, doamna senator. Nu vreau să comentez, dau cuvântul doamnei Böndi Gyöngyike, deputată, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR. |
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Suntem săraci, asta o ştim cu toţii, dar avem şi o responsabilitate, cea faţă de aceia care sunt şi mai săraci. Bugetul ţării este unul de austeritate; avem datorii mari şi venituri mici; avem la dispoziţie fonduri care nu sunt suficiente pentru nici un domeniu. Totuşi, dat fiind mandatul nostru, trebuie să împărţim acest buget astfel încât el să însemne o sursă de viaţă pentru toţi. Cu alte cuvinte, putem afirma că trebuie să împărţim practic nimicul. La ora actuală, în România există mai mulţi oameni plătiţi din fondurile de asigurări sociale decât oameni care contribuie la aceste fonduri. Există 6 milioane de pensionari, 300.000 de şomeri, 470.000 care primesc alocaţii de sprijin, o mie o sută de mii de persoane pentru care statul îi sprijină financiar în integrarea profesională şi mai există vreo 10 milioane de copii, elevi, studenţi care primesc alocaţie de la stat şi care, evident, nu contribuie la fondul asigurărilor sociale. Pe lângă ei există 4,7 milioane de salariaţi care primesc, mulţi dintre ei, salariul minim pe economie şi care trebuie să asigure majorităţii o sursă financiară stabilită şi care pe deasupra mai trebuie să asigure şi fondurile necesare pentru acoperirea valorii biletelor de călătorie gratuite, a biletelor de tratamente şi odihnă. Este deci, greu să împărţim nimicul, dar poate că situaţia va începe să se îmbunătăţească. A intrat în vigoare noua Lege a pensiilor, în urma căreia se va ajunge la o regularizare a sistemului de pensii, astfel încât să nu mai existe discrepanţele enorme dintre pensiile foştilor activişti şi monezile de 500 de lei, încă primite de unii pensionari CAP. Proiectul promite şi o mai mare severitate în ceea ce priveşte colectarea contribuţiilor de la societăţile comerciale şi promite ca de acum înainte să nu mai tolereze arieratele de miliarde existente azi la mulţi agenţi economici. În sfârşit, proiectul promite, în premieră naţională, un sold zero al balanţei. Sumele colectate urmează să fie egale cu cele plătite. Noi suntem încrezători că toate organele din domeniu vor colabora pentru ca aceste promisiuni să fie realizate. Din acest motiv, Grupul parlamentar al UDMR va vota întregul buget al asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. (Aplauze.) Vă mulţumim. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, după aceste luări de cuvânt, permiteţi-mi să întreb iniţiatorul dacă doreşte să dea câteva răspunsuri. Are cuvântul domnul ministru Marian Sârbu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mai întâi vreau să vă transmit dumneavoastră un răspuns legat de problema pe care a ridicat-o doamna Smaranda Dobrescu în legătură cu modificarea Legii privind ocuparea; este o problemă reală; am finalizat în acest moment la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale un proiect de lege care va schimba în mod fundamental, începând cu 1 ianuarie 2002, felul în care se va calcula alocaţia de şomaj şi toate celelalte elemente, dând conform programului nostru de guvernare, o pondere substanţială măsurilor active. În ceea ce priveşte afirmaţia domnului senator Mînzînă din partea Grupurilor parlamentare PRM, este adevărat, se poate face o comparaţie rezonabilă între bugetul de pensii şi bugetul de şomaj, bugetul de şomaj este un buget mai optimist, mai echilibrat decât cel de pensii, însă vreau să vă spun, domnule senator, că demararea procesului de recorelare a pensiilor, în funcţie de execuţia bugetară pe anul acesta ar putea fi făcută începând cu luna decembrie şi eu sper că acest lucru, care este prevăzut în expunerea de motive la prezentarea acestui buget să vă determine să votaţi această lege în ansamblu, aşa cum de fapt este şi ea structurată. În ceea ce priveşte afirmaţiile doamnei senator Simona Marinescu, este regretabil cred că un om care lucrează la fundamentarea unor bugete de acest tip de atâţia ani, nu recunoaşte faptul că atunci când fundamentezi aceste bugete ai în vedere anumite estimări. Ceea ce este însă surprinzător, şi la dânsa şi la doamna Norica Nicolai, este faptul că, pe de o parte, dumnealor se tem că vom avea mai mulţi bani la asigurările sociale, iar, pe de altă parte, spun că nu vom avea bani ca să plătim pensiile. (Aplauze.) Ar trebui cred să stabilească o poziţie mai exactă, pentru ca să ştim clar ce răspundem. În legătură cu valoarea punctului de pensie, vreau să vă spun, doamna senator şi stimaţi colegi, că Guvernul din care aţi făcut parte anul trecut a modificat Legea 19, transformând, printr-o ordonanţă de urgenţă, valoarea acestui coeficient dintr-o valoare minimă, aşa cum era prevăzută iniţial, de 45% din salariul mediu pe economie, într-o valoare maximă. Prin ordonanţa de urgenţă prin care noi am modificat această lege, această valoare maximă a urcat la 50%, aşa că îngrijorările dumneavoastră legat de pensionari, cred că ar fi trebuit să se manifeste mai degrabă în cei 4 ani în care aţi condus Ministerul Muncii şi perioadă în care valoarea, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu 30%. (Aplauze.) În legătură cu recorelarea pensiilor, cu siguranţă, aici sunt convins că aţi citit şi dumneavoastră expunerea de motive şi aţi observat că în funcţie de execuţia bugetară, tot ceea ce vom strânge în plus la bugetul de asigurări sociale, va fi destinat acestei măsuri. Trebuie însă să vă dau şi dreptate într-o anumită privinţă. Este adevărat că, în cadrul unui mandat, factura socială şi promisiunile care se fac în timpul campaniei electorale trebuiesc partajate în mod echilibrat pe tot parcursul anilor de guvernare şi această factură nu ar trebui să se concentreze doar pe ultimul an de guvernare, aşa cum aţi făcut dumneavoastră, acordând în lunile noiembrie şi decembrie nişte facilităţi, să spunem, din acest punct de vedere pe care le vom plăti noi anul acesta. (Aplauze.) În ceea ce priveşte indexările diferenţiate la care s-a referit doamna Norica Nicolai, da, ele sunt prevăzute în cadrul fundamentării bugetului şi vreau să vă spun, doamna senator, că inclusiv indexările diferenţiate reprezintă o posibilitate de recorelare a pensiilor în sensul în care vom acorda cote de indexare mai mari către pensiile mai mici şi, bineînţeles, cote de indexare mai mici către pensiile mai mari. Eu sper ca totuşi şi Grupurile parlamentare PD şi PNL vor reveni la intenţii mai bune şi vor lăsa la o parte demagogia electorală legată mai ales de campaniile interne de partid şi vor vota alături de pensionari şi pentru ei. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Doamna Simona Marinescu vreţi să completaţi ceva? Aveţi un minut. Vă rog. |
|
Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult pentru prezentarea pe care aţi făcut-o. Aş vrea să vă spun însă că nu aţi răspuns la câteva dintre întrebări, şi anume la sursele suplimentare prevăzute prin Ordonanţei de urgenţă 49/2001, care nu sunt reflectate în bugetul asigurărilor sociale de stat pe care l-aţi prezentat. În ceea ce priveşte acuza pe care ne-aţi adus-o cu privire la diminuarea valorii punctului, domnule ministru, vă rog să vă amintiţi că eu am căutat în această sală vinovaţii şi nu m-am uitat spre masa iniţiatorului, ci spre grupurile dumneavoastră parlamentare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Eu îmi cer scuze, doamna senator Simona Marinescu, dar dumneavoastră sunteţi preşedintă de comisie, aţi făcut amendamente şi acolo trebuia să puneţi toate întrebările şi să primiţi răspunsurile cuvenite. Stimaţi colegi, Trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun la vot. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, titlul legii a fost adoptat. Art.1. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate art.1 a fost votat. Art.2 cu alin.1 şi 2 dacă sunt observaţii? Amendamente nu avem? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? O abţinere Cu o abţinere art.3 a fost votat de către Parlamentul României. Art.3. Dacă colegii care au făcut amendamente şi nu au fost acceptate doresc să susţină amendamentele la art.3? Voci din sală: Nu, nu. |
|
Înţeleg că nu se susţin aceste amendamente. În aceste condiţii supun votului dumneavoastră, repet încă o dată, ca să nu avem comentarii. Deci, la art.3 nu se susţin amendamentele. Supunem votului dumneavoastră art.3 cu alin.1, 2, 3, 4. Dacă sunt totuşi alte observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Art.3 a fost votat de către Parlament. Art.4. Dacă sunt observaţii la art.4 cu cele 6 amendamente? Nu sunt observaţii. Deci, nu se mai susţin amendamentele. Supun votului dumneavoastră art.4, în formularea dată de iniţiator, cu alin.1, 2, 3, 4, 5 şi 6. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, art.4 a fost adoptat. Art.5 dacă sunt observaţii sau dacă sunt de ridicat amendamente? Înţeleg că nu sunt. Art.5 cu cele 4 amendamente nu are observaţii. Supun votului dumneavoastră art.5. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Nu sunt. În unanimitate art.5 a fost adoptat. Art.6, dacă sunt observaţii? Nu sunt amendamente. Supun votului dumneavoastră art.6 cu toate cele 11 alineate. Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Deci, cu 1 vot împotrivă, art.6 a fost adoptat de către Parlament. Art.7. Dacă sunt observaţii sau amendamente de făcut? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.7, cu cele 4 alineate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Nu avem voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. În unanimitate, art.7 a fost adoptat. Art.8. Vă rog. Vă ascultăm, doamnă deputat. |
|
Pentru art.8 am propus un amendament care nu a fost acceptat de comisiile de specialitate şi care se referă la micşorarea cuantumului cotelor de contribuţii de asigurări sociale, pentru că se constată că apasă o mare povară asupra cheltuielilor instituţiilor comerciale sau de altă natură cu privire la costul forţei de muncă. Am propus ca, în loc de cotele menţionate în bugetul de stat, să figureze 30% pentru condiţii normale de muncă, 35% pentru condiţii deosebite de muncă, 40% pentru condiţii speciale de muncă. Sunt foarte sigură că micşorarea cheltuielilor cu forţa de muncă va duce în final la creşterea locurilor de muncă prin impulsionarea investiţiilor, precum şi la o mai bună colectare a cotelor de CAS. Totodată, şi povara care apasă, conform noii Legi a pensiilor, pe salariile celor care-şi vând forţa de muncă, va fi mai mică. Eu cred că acest lucru îl dorim cu toţii, inclusiv în Programul de guvernare se prevede o micşorare a poverii fiscale. Eu am să vă rog, doamnelor şi domnilor colegi, să acceptaţi acest amendament care va avea efecte benefice atât la colectarea CAS-urilor, cât şi la crearea de noi investiţii şi locuri de muncă. |
|
Mulţumim doamnei deputat Paula Ivănescu. Dacă mai doreşte cineva? Doamna senator Norica Nicolai. Aveţi cuvântul. |
|
Grupul parlamentar liberal vă propune la acest articol o diminuare a cotelor de contribuţii la 25% pentru condiţii normale de muncă, 30% pentru condiţii deosebite şi 35% pentru condiţii speciale de muncă. În plus, faţă de argumentele colegei mele, vă pot aduce încă câteva. Acest amendament este în acord cu Programul de guvernare, prin care s-a susţinut că va scade fiscalitatea pentru toate societăţile, dar în special pentru promovarea politicii de încurajare a i.m.m.-urilor. Din experienţa noastră, marii plătitori nu sunt şi buni contribuabili şi, în aceste condiţii, cotele de CAS vă vor permite să aveţi o execuţie bugetară impecabilă şi vor aduce cu certitudine bani la buget. |
|
Vă mulţumesc, doamnă senator Norica Nicolai. Doamna senator Simona Marinescu. Aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Am formulat un amendament care a fost respins de comisiile pentru buget-finanţe. Era vorba de un alineat nou la art.8, care să permită persoanelor juridice care plătesc aceste CAS-uri mari la timp, să plătească o sumă diminuată cu 7 procente. Repet: suma datorată, în situaţia în care angajatorii plătesc la scadenţă, sau nu mai târziu de 3 zile de la această dată, să scadă cu 7 procente. Am convingerea că veţi vota acest amendament, pentru că eu ştiu că în sală, printre noi sunt mulţi angajatori, sunt oameni importanţi în economie care au oferit locuri de muncă. Este extraordinar de important pentru reinstaurarea disciplinei financiare să acceptaţi această facilitate pentru bunii - platnici. Răii-plătitori n-au păţit nimic în ţara asta. Executarea silită n-a dus niciodată la rezultate foarte bune, în timp ce cei care plătesc la timp, care respectă prevederile legale, n-au primit nici un sprijin, decât în anii 1999 şi 2000. Vă rog să acceptaţi acest amendament, care n-ar fi decât o continuare a bunei obişnuinţe a acestora. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Deci, s-au susţinut cele trei amendamente. Aveţi cuvântul. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Pe lângă cele care s-au adus ca argumente, aş vrea să adaug şi argument de politică fiscală. Toată lumea ştie că agenţii economici în general sunt sugrumaţi de povara fiscalităţii şi, din această cauză, au şi un comportament fiscal deseori interpretabil prin faptul că nu-şi plătesc la timp datoriile în ceea ce priveşte asigurările sociale. Ştim foarte bine că Ministerul Muncii a făcut în decursul anilor eforturi foarte mari să-şi recupereze creanţele pe care le au la agenţii economici în acest domeniu. Dacă dumneavoastră, prin politica pe care o promovaţi, pe care o susţineţi, pe care o afirmaţi că în acest an se creează locuri suplimentare de muncă, credem noi că în acest fel şi pe această bază se pot diminua cotele de contribuţii la asigurări sociale şi dacă coroborăm toate aceste aspecte şi cu faptul că angjatorii vor fi obligaţi să majoreze salariile de bază ale salariaţilor conform Legii pensiilor, cred că putem să susţinem cote mai mici de CAS în anul 2001, care ar avea cel puţin două rezultate favorabile pentru buget. În primul rând s-ar încasa sumele în ritm consecvent la timp, s-ar încasa aceste sume, ceea ce ar fi benefic pentru bugetul de stat, iar, în acelaşi timp, am declanşa începerea creşterii economice, din nou cu efect asupra colectării mai bune la bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Buzatu Dumitru. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am solicitat cuvântul pentru a vă cere, încă de la început, să nu votaţi amendamentele propuse de colegii noştri, de colegele noastre, pentru că există cel puţin câteva raţiuni extrem de solide pentru respingerea acestor amendamente. În primul rând, aş vrea să menţionez aici dificultăţile de raţionament pe care autorii le induc cu aceste amendamente în dezbaterea noastră. Deci, pe de o parte s-a clamat în dezbaterea generală, s-a protestat împotriva faptului că nu se fac mai repede recorelările pensiilor, că nu vor fi suficiente sumele colectate nici pentru plata indexărilor propuse, iar, pe de altă parte, se solicită acum diminuarea cotelor de contribuţie. Eu nu am putut să mă consult cu domnul ministru în ceea ce priveşte aceste lucruri, dar ştiu că logica este o ştiinţă care descrie regulile generale ale gândirii umane, nu numai ale reprezentanţilor Partidului Democrat, sau ale reprezentanţilor Partidului Liberal. Ori dorim ca aceste lucruri să se înfăptuiască, adică aceste indexări să fie acordate, pensiile să fie plătite şi măsurile acestea de menţinere cât de cât a puterii de cumpărare a pensiilor să fie |
|
Stimate coleg, am o rugăminte. Am votat cu toţii să ne încadrăm în trei minute şi am rugăminte ca şi la colegii mei să nu depăşim aceste trei minute. |
|
Sper că, dacă-mi veţi acorda şi timpul intervenţiei dumneavoastră, mă voi încadra în cele trei minute, domnule preşedinte. Raţionamentele acestea nu pot să fie argumente de susţinere a unor propuneri, întrucât ele au un caracter absolut contradictoriu. Deci rog, cel puţin reprezentanţii partidelor din opoziţie care s-au pronunţat aici, să facă o mică consfătuire înainte de a susţine aceste amendamente, pentru a şti şi noi de fapt ce susţin. Pentru raţiunile acestea şi pentru multe alte raţiuni pe care le cunoaşteţi, stimaţi colegi, eu vă solicit să daţi un vot de respingere acestor amendamente. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Vă rog. Aveţi trei minute maximum. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu tot respectul şi chiar dragostea pe care o port colegului, vechiului meu prieten care a vorbit mai înainte, mă simt obligat, în spiritul logicii pe care a invocat-o, să spun că n-am înţeles mai nimic din ce a spus, n-am înţeles mai nimic. Am înţeles un singur lucru: că a făcut eforturi, aproape eroice, să susţină |
|
Totuşi, a vorbit în limba română! |
|
aproape eroice eforturi să susţine textul iniţial, dar împotriva a ceea ce invocat, împotriva logicii. Pentru că nu mai există numai logica aceasta de care vorbeşte domnia sa, ci există şi o forţă mai puternică. Este vorba de psihologia colectivă, domnule deputat. Iar psihologia colectivă ne învaţă că, la noi, în România, deseori mai bun rezultat dă zăhărelul decât biciul. Sper că am fost bine înţeles. Dacă lăsăm această facilitate pe care o propune amendamentul, eu sunt convins că se vor strânge la bugetul asigurărilor sociale de stat mult mai mulţi bani decât dacă mergem cu şurubul strâns aşa cum propune iniţiatorul. De aceea, sunt întru totul de acord cu amendamentul propus şi sunt gata să jur că vom avea încă o dată bani strânşi la buget, dacă acordăm această facilitate. Aşa că vă rog să votaţi acest amendament care, de altminteri, este în spiritul Legii nr.19/2000. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc domnului deputat Baciu Mihai. Înţeleg că mai sunt luări de cuvânt. Poftiţi, stimate coleg. |
|
Domnilor preşedinţi, Domnilor miniştri, Stimaţi parlamentari, Aceste cote propuse de Guvernul României eu cred că sunt aberante. De ce sunt aberante? Pentru că nu ne consultăm cu cei care le creează. Deci, aceste valori de până la 45% pentru condiţii speciale de muncă, până la 40% condiţii deosebite de muncă, care sunt condiţii în special pentru metalurgie şi pentru industria mineritului, să şitiţi că nu ştim să facem o corelare cu situaţia reală din teren, stimaţi colegi. Pentru că aceste valori imense care ar trebui să ajungă la fondul statului, dacă economia noastră ar fi o economie care ar funcţiona în condiţii foarte bune, acesta ar reveni într-adevăr în bugetul statului. Eu vă spun că există o ruptură foarte puternică între ceea ce se scrie şi ceea ce există. Cunosc foarte bine situaţia din metalurgie, din toată metalurgia românească. Să ştiţi că nu s-au decontat aceste CAS-uri de ani de zile la anumite întreprinderi, pentru că n-au de unde. Ia, puneţi-vă în situaţia când aceste CAS-uri ajung la aproape jumătate din salariul unui om. Sunt valori imense. Deci, ei nu pot să-şi plătească gazele naturale, curentul, dar aceste CAS-uri, care sunt de valori foarte mari. Şi pentru revitalizarea, într-adevăr a întreprinderilor mici şi mijlocii vă propun să avem o privire ponderată asupra acestora, pentru dezvoltarea lor. Într-adevăr, să le acordăm credit odată pentru totdeauna. Să nu mai spunem declarativ că ajutăm întreprinderile mici şi mijlocii. Nu pot fi ajutate nici întreprinderile mari, abordând asemenea cifre... În afară de faptul că nu există productivitate, nu există mărfuri vandabile. Deci, există o primiscuitate generală în ceea ce priveşte acordarea salariilor. Eu consider că sunt aberante la ora aceasta, pentru că, dacă, într-adevăr, venim şi facem o declaraţie politică aici, trebuie s-o facem în consonanţă cu ceea ce există în mod real în întreprinderile noastre. Vă spun în mod cert că în metalurgie aceste valori, pentru că ajung la 40-45% şi în minerit, nu pot fi decontate către stat şi atunci ne vom baza numai pe cifre. Deci, în acest sens, eu admit faptul că a fost propus de la acest microfon ca maximum să fie 35%, pentru că numai astfel vom avea nişte creşteri reale şi nişte venituri normale la bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc, stimate coleg. Să sperăm că în aceşti patru ani vom reface raportul de trei salariaţi la un pensionar şi atunci să fiţi sigur că vom avea nişte cote excepţionale ale CAS-ului. Are cuvântul doamna deputat Dobrescu şi vă propun să ne oprim aici. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cu o contribuţie medie de 37,5, aşa cum a fost fundamentat bugetul, acest buget este deficitar. Dacă ne gândim la alt fel de contribuţii, înseamnă că cerem mai mult de la bugetul de stat. Deci, 3,7% deficit al bugetului consolidat rămâne o poveste frumoasă. Al doilea lucru: eu nu cred în momentul de faţă că în România facilităţile fiscale pot fi în toate domeniile benefice. Şi aici, povestea cu zăhărelul şi ciocănelul a distinsului coleg Baciu aş putea să v-o exemplific prin faptul că, anul trecut, circa 400 de miliarde se corectau la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru pensia agricultorilor de la toţi agenţii economici care prelucrau, comercializau, produceau produse agricole. Acest fond special a fost desfiinţat la 1 iulie anul trecut, dar, dacă dumneavoastră credeţi că, uşurându-li-se povara, noi am mâncat, să spunem, pâine mai ieftină, vă înşelaţi. Nimic, nici unul din preţurile produselor agricole nu a scăzut pe piaţă. Cu alte cuvinte, toate aceste facilităţi s-au transformat în altceva în beneficii, în investiţii, în orice altceva, dar nu în preţ scăzut. Mai mult, această facilitate pe care a adus-o legea din 1999, teoretic, este bună, dar noi nu am cuantificat, că nu avem cum să cuantificăm cine a plătit mai bine şi cine nu, întrucât datoriile la bugetul asigurărilor sunt atât de mari, încât este numai o prezumţie că cei care au fost ajutaţi prin această favorizare au plătit mai bine. Şi, mai mult, Legea pensiilor spune că, an de an, contribuţiile sunt fixate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar nu face vorbire de nici o facilitate funcţie de momentul în care se plăteşte contribuţia. Cu alte cuvinte, dacă dorim facilităţi, atunci ele trebuie introduse in Legea sistemului public de pensii. Vă mulţumesc. |
|
Insistaţi, domnule deputat? Vă rog, aveţi cuvântul. Domnul deputat Iliescu. |
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, N-aş fi vrut să intervin în dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat, considerând că Guvernul, la mai puţin de patru luni de la preluarea puterii, nu putea veni cu soluţii miraculoase, însă, poziţiile şi amendamentele prezentate aici de două distinse doamne care au fost până acum câteva luni secretari de stat şi promotorii unor măsuri profund contradictorii celor promovate astăzi, nu pot şi nu cred că au credibilitatea de a mai veni şi a mai susţine amendamente în faţa Camerei Deputaţilor. Doresc să vă amintesc şi să reamintesc distinselor colege, doamnei Norica Nicolai şi doamnei Simona Marinescu, că erau membre ale Guvernului în 1999, într-un moment în care raportul salariaţi/pensionari era mult mai favorabil salariaţilor decât în momentul de faţă şi atunci Guvernul din care făceau parte a majorat cota CAS pentru condiţii normale de la 28 la 35%. Or, astăzi, în condiţiile în care, datorită politicii falimentare a fostului Guvern, a creşterii şomajului, a deteriorării dramatice a raportului salariaţi/pensionari, vin şi promovează asemenea măsuri demagogice. Stimaţi colegi, Vă rog şi insist să susţineţi propunerea formulată de Guvern, considerând absolut nefundamentate, nejustificate soluţiile propuse aici de colegele noastre. (Aplauze) |
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnule preşedinte, vă rog să-mi daţi cuvântul pentru un drept la replică. |
|
Vedeţi de ce nu am vrut să vă dau cuvântul, domnule Iliescu? Există o regulă parlamentară. Nu pronunţaţi nume, că daţi dreptul la replică şi Asta-i viaţa! Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai. (Rumoare) |
|
Sigur, de pe geam aşa se vede, cum zice domnul deputat. Numai că vede greşit. Niciodată, în calitatea mea de secretar de stat, şi nu de membru al Guvernului, membri ai Guvernului din Ministerul Muncii sunt în partidul dumneavoastră, domnilor, acum, nu am propus aceste cote. Şi poate că, dacă guvernul trecut a propus aceste cote, era pentru faptul că aveam 3,9 miliarde de dolari de plătit, lăsaţi moştenire de dumneavoastră. (Aplauze; rumoare) |
|
Stimaţi colegi, Vreau să intrăm pe dezbaterea pe articole. S-a greşit un pic. Dorea să spună că au rămas în rezerva valutară 3,9 miliarde. (Aplauze) Stimaţi colegi, Legat de cele trei amendamente propuse, vi le supun votului. Dacă iniţiatorul doreşte să mai intervină? Poftiţi, domnule Sârbu. Vă rog, pentru un minut, sau două minute, să daţi un răspuns la toate cele trei amendamente ridicate. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mai întâi vreau să fac o precizare care cred că este necesară. Nu este vorba de o creştere a contribuţiilor la fondurile de asigurări sociale, în comparaţie cu cea de anul trecut. Ceea ce a fost până acum 5% contribuţia pentru pensia suplimentară intră în contribuţia totală; ceea ce era 30% devine 35, ceea ce era 35 devine 40 şi aşa mai departe. Deci, din punct de vedere formal şi pe fond, nu există nici un fel de diferenţă între contribuţiile de asigurări sociale de anul trecut şi cele propuse anul acesta. În ceea ce priveşte facilităţile, vreau să contrazic ceea ce s-a spus aici în legătură cu marea bunăstare pe care au adus-o aceste facilităţi din punct de vedere al fondului de asigurări sociale. Anul trecut, acest buget, chiar în perioada în care a funcţionat acea ordonanţă despre care s-a vorbit aici, deficitul bugetului asigurărilor sociale a fost de 4 mii de miliarde. Iar problema cu adevărat, de fond în legătură cu aceste cote de contribuţii, rezidă în faptul că în acest moment, în România, aşa cum după cum ştiţi, avem 6 milioane şi aproape 300 de mii de pensionari şi, din păcate, numai 4 milioane şi 200 de mii de salariaţi. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Trecem la vot. Amendamentul propus, susţinut de doamna deputat Paula Ivănescu, doamna deputat din partea PNL-ului, de la poz.4 respins, bineînţeles, de Guvern şi de Comisiile de buget-finanţe. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 29 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Cine este împotrivă? Marea majoritate. Vă mulţumesc foarte mult. Amendamentul a fost respins. Amendamentul de la poz.5 - tot al PNL-ului, de asemenea respins de către Comisiile de buget-finanţe şi reprezentantul Guvernului. Cine este pentru? La poz.5 - amendamentul PD-ului. 18 voturi pentru. Abţineri? O abţinere. Împotrivă? Vă mulţumesc foarte mult. Cu largă majoritate, a fost respins şi acest amendament. Amendamentul susţinut de doamna senator Simona Marinescu - de asemenea respins. Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Împotrivă? Cu mare majoritate a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră art.8, în formularea iniţială prezentată de Guvern. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Rog colegii din partea dreaptă să înţelegeţi că numărăm dacă ridicaţi mâna, nu de la sine înţeles. O serie de colegi sunt surprinşi că de ce sunt aşa de puţini. 31 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Vă mulţumesc foarte mult. Art.8 a fost aprobat. Art.9. Nu sunt amendamente. Observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Vă amintesc că la art.9 nu sunt amendamente, stimaţi colegi. Dar, e dreptul dumneavoastră să votaţi cum doriţi. Deci, 31 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Articolul nu a fost aprobat. Aveţi cuvântul, doamna Muscă! Eram în timpul votului, nu trebuie să vă supăraţi pe mine. Vă rog, aveţi cuvântul. Eram în timpul votului şi n-am avut ce să fac. Vă rog, dacă vreţi să interveniţi pe procedură. |
|
V-am rugat doar atât: să număraţi corect! Şi nu mă refer la dumneavoastră, domnule preşedinte, ci la secretari, da? Vă rog foarte mult, număraţi corect! Indiferent că este vorba de 30, de 33. Important este să fim corecţi. Ca principiu. (Aplauze) |
|
Am o rugăminte. Colegul dumneavoastră, secretar, este aici, lângă mine. Deci, observaţi că aveţi un secretar şi să ştiţi că număr şi eu alături de ei. S-ar putea să greşim un vot, două la numărare, dar nu sunt alte probleme. La art.10. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 11 voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri. Deci, art.10 a fost aprobat. Art.11. Dacă sunt observaţii? Amendamente? Doamna deputat Paula Ivănescu are cuvântul. |
|
Pentru art.11 avem un amendament care se referă la valoarea punctului de pensie şi, conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta este de 38,5% din salariul mediu brut pe economie, iar conform prevederilor actuale ale legii, sau, mă rog, la vremea respectivă, putea să fie de maximum 45%. Dacă avem în vedere că valoarea unei pensii poate să fie de acum încolo de maximum 3 puncte, iar majoritatea pensiilor se vor situa, conform noului sistem de calcul, în jurul unui punct, cred că această valoare a punctului de pensie trebuie să fie, după părerea mea, ar fi trebuit să fie mai mare de 45%, dar la vremea respectivă acesta era maximum prevăzut de lege. Cred că este de suportat din acest buget al asigurărilor, mai ales după previziunile optimiste ale Guvernului, că pensionarii din anul acesta vor fi foarte puţini şi cred că valoarea punctului de pensie poate să fie 45%. Vă rog, doamnelor şi domnilor colegi, să înţelegeţi că o pensie va putea fi în jurul unui punct de pensie - 1 milion 600 de mii de lei după prevederile legii. Daţi-le şansa oamenilor, cel puţin celor care ies anul acesta, să ducă o viaţă mai aproape de pragul de subzistenţă decât până acum. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, doamna Paula Ivănescu. Dacă mai sunt intervenţii la acest punct? Doamna senator Norica Neculai, vă rog, aveţi cuvântul. |
|
În plus faţă de argumentele colegei mele, doresc să vă reamintesc, domnilor colegi, că această valoare din Legea nr.19 a fost la propunerea dumneavoastră, a unui distins senator PDSR, care a considerat la acel moment, pe bună dreptate, că o valoare de 45% a punctului de pensie poate fi o valoare echitabilă. Mai mult, aţi argumentat că am modifica în acest context Legea pensiilor, lege organică şi am încălca prevederile constituţionale. Sunteţi departe de adevăr, pentru că şi după ultimile modificări această valoare a punctului poate merge până la 50%. Noi vă propunem în cadrul legii o valoare pe care o considerăm echitabilă şi care poate reprezenta, în raport de modul de calculare, o pensie rezonabilă. Dumneavoastră sunteţi cei care aţi propus această valoare, dumneavoastră sunteţi cei care aţi propus principii de echitate pentru pensionari şi vă rugăm astăzi să le respectaţi. |
|
Vă mulţumesc, doamnă senator. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu mai sunt. Stimaţi colegi, Este vorba despre amendamentul de la pct.8, să dăm cuvântul şi domnului ministru Sârbu Marian pentru a da răspuns. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Fireşte că noi am putea să prevedem în proiectul acesta de buget şi chiar să aprobăm o valoare de până la 50%, aşa cum am modificat prin ordonanţă de urgenţă Legea nr.19/2000. Din păcate, valoarea acestui punct de pensie, valoarea acestui coeficient este în strictă dependenţă de sursele pe care bugetul de asigurări sociale le are la dispoziţie. Vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că orice modificare în acest coeficient, prin Legea bugetului de asigurări sociale, poate să pună în pericol plata pensiilor pentru cei 6.300.000 de pensionari, la această valoare a punctului de pensie prevăzută în bugetul de asigurări sociale de 1.600.000 de lei. Ca atare, vă rog să votaţi punctul de pensie la valoarea care a fost propusă în proiectul de buget. Vă mulţumesc. |
|
Da. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Mai doreşte să se ia cuvântul? Nu. Supun la vot amendamentul de la pct.8, cred eu clarificat de domnul ministru Sârbu, deci pe această motivaţie a fost respins. Cine este pentru acest amendament, susţinut de doamna deputat Paula Ivănescu? 33 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Marea majoritate. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. A căzut amendamentul. Supun votului dumneavoastră art.11, în redactarea iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 33 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Art.11 a fost aprobat de către Parlament. Art.12, vă rog frumos, la alin.1 nu aveţi amendament. La art.12 doriţi o completare, da? Vă rog să o faceţi, că după aceea votăm articolul. Domnul deputat Eugen Nicolaescu. |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă reamintesc că ieri, până la urmă, s-a acceptat ca atunci când există posibilitatea ca o lege care există să nu se respecte - şi dumneavoastră aţi acceptat - să trecem în Legea bugetului ca acea lege să se respecte. Exact acest lucru vi-l propunem prin acest amendament ca prevederile art.13 din Legea nr.19/2000 să se respecte. Vă mulţumesc. |
|
Vă rog foarte mult, stimaţi colegi, este un amendament pe care colegul nostru l-a susţinut. Sigur că trebuie să ai excedent la buget să faci ceva. Are cuvântul domnul ministru Sârbu. Dacă nu ai excedent nu poţi să faci rezerve. Bineînţeles. Vă rog frumos, domnule. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că fondurile de rezervă, practic, la orice fonduri de acest tip, sunt specifice în situaţiile în care există excedent bugetar şi nu deficit bugetar. În condiţiile în care avem nevoie anul acesta de 1500 de miliarde de la bugetul de stat, este foarte clar că acest fond de rezervă nu poate fi constituit în acest an. Vă mulţumesc. |
|
Şi mai există o regulă, scuzaţi-mă că intervin, pe parcurs, dacă apar probleme, ştiţi că legea obligă bugetul de stat să intervină cu sume suplimentare pe rezerva bugetului de stat. Vă mulţumesc. Deci aţi auzit şi explicaţia împotriva amendamentului de la pct.9 de la art.12 la care Guvernul propune respingerea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Vă rog să ridicaţi mâna. 32 de voturi pentru. Abţineri? O abţinere. Voturi împotrivă? Marea majoritate. Amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră art.12 în forma prezentată de iniţiator. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 6 abţineri. Art.12 a fost aprobat de Parlament. Art.13. Dacă sunt amendamente de susţinut. Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră art.13 în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 9 abţineri. Art.13 a fost adoptat. Se propune introducerea unui articol nou - art.131 - propunerea aparţine raportului de fond, celor două comisii de buget finanţe. Dacă aveţi observaţii la acest amendament? Nu aveţi observaţii. Supun votului dumneavoastră acest art.13. Sigur, se renumerotează după aceea articolele. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. Art.131 a fost aprobat. Art.14 nu prezintă amendamente. Sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 8 abţineri. Art.14 a fost aprobat. Art.15, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Dacă dumneavoastră ridicaţi mâna aşa în cascadă la fiecare 10 secunde, e foarte greu de numărat... Sunt mai multe. 15 abţineri. Art.15 a fost aprobat cu cele două alineate. Art.16, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Eu nu prea înţeleg votul dumneavoastră. Este un articol care face numai o trimitere la anexe. Numai o trimitere la anexe, stimaţi colegi. Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Trecem la anexe. La Anexa nr.1 dacă sunt amendamente? Nu sunt. Observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Anexa 1 a fost aprobată. Trecem la Anexa nr.2. Dacă sunt amendamente de făcut? Domnul deputat Eugen Nicolaescu? |
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolaescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La Anexa nr.2 lit b) la poz. "Cheltuieli de capital investiţii ale instituţiilor publice" Capitolul 73.04, unde Guvernul propune 522 de miliarde de lei, noi propunem la suma de 250 de miliarde de lei inclusiv 62 miliarde lei credite externe. Argumentaţia noastră este aceeaşi ca şi la cheltuielile de investiţii aferente investiţiilor cuprinse în bugetul de stat, în sensul că apreciem că o mare parte din aceste cheltuieli sunt nejustificate, că se alocă sume pentru risipă şi ca atare, sumele care se fac economie să fie destinate capitolelor care suferă, care sunt deficitare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu mai sunt. Dau cuvântul domnului ministru Sârbu Marian pentru a da răspunsul cuvenit. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu suntem de acord cu propunerea Grupului parlamentar al PNL, întrucât vreau să vă spun şi aţi văzut cu siguranţă din presă, situaţia în care se află direcţiile de muncă, oficiile de pensii şi, în general, tot ceea ce înseamnă serviciile descentralizate care ţin de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Vreau să vă spun că apreciem dorinţa de austeritate pe care grupul parlamentar o propune, am şi fost austeri, vreau să vă spun că cel puţin pentru Casa de pensii şi asigurări sociale cheltuielile pentru organizare şi funcţionare sunt sub 1%, deşi legea permitea chiar să mergem până la 5%, am făcut toate aceste eforturi, dar vă rog să aprobaţi aceste sume minime pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale celor care urmează să facă, mă rog, să aplice legile care sunt în vigoare, mai ales această Lege a pensiilor. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aţi auzit răspunsul. Suntem la pct.10, Anexa nr.2, lit.b) Capitolul 73.04, respins şi de comisiile de buget şi cu argumentaţia respectivă primită din partea domnului ministru Sârbu. Supun totuşi la vot. Cine este pentru acest amendament? Vă rog să număraţi. 27 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Marea majoritate. Amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte observaţii. Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Anexa nr.2 a fost adoptată fără voturi împotrivă şi cu 25 de abţineri. Supun votului dumneavoastră lista sinteză a cheltuielilor de investiţie. Nu s-au făcut amendamente. Dacă sunt totuşi observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 12 abţineri. Stimaţi colegi, Trecem la următoarea anexă, Anexa nr.3. Dacă sunt amendamente, observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Vă rog să număraţi. Anexa nr.3 a fost aprobată, fără voturi împotrivă, cu 25 de abţineri. Vă mulţumesc. Trecem la Anexa nr.4. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 16 abţineri. Anexa nr.4 a fost aprobată. Stimaţi colegi, am parcurs şi proiectul de Lege privind bugetul de asigurări sociale de stat pe anul 2001. Înainte de a continua lucrările noastre vreau să stabiliţi acum procedura de vot. Conform Regulamentului, vom supune procedura de vot, bineînţeles, aprobării dumneavoastră. Personal, eu vă propun votul deschis prin ridicarea mâinii. Dacă există o altă propunere? Înţeleg că nu există. Supun votului dumneavoastră ca procedura de vot să fie vot deschis cu ridicarea mâinii. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Vom trece, bineînţeles, la ultima fază care înseamnă vot final la Legea bugetului de stat şi la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. |
