Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 aprilie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 aprilie 2001 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 aprilie 2001
| 1. | Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului (inclusiv anexele). | ||||
|
Lucrările şedinţei încep la ora 9,40. Lucrările sunt conduse alternativ de domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedinte al Senatului şi domnul deputat Valer Dorneanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Adrian Sorin Vornicu, secretar al Senatului şi de domnul deputat Niţă Constantin, secretar al Camerei Deputaţilor. |
|
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, anunţându-vă că din totalul de 485 de deputaţi şi senatori sunt prezenţi, înregistrându-se ca atare, 351. Absenţi: 134. Reluăm dezbaterile la proiectul Legii bugetului de stat pe 2001 şi continuăm la articolul 52 alineatul 1. Pentru continuitate, vă rog să-mi permiteţi să îi ofer cuvântul colegului meu, domnul preşedinte Văcăroiu, pentru a epuiza dezbaterile la acest articol. |
|
Stimaţi colegi, articolul 52 alineatul 1. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Mulţumesc, domnilor preşedinţi. Stimaţi colegi. Îmi permit, pentru că am constatat că există o cutumă la noi în Parlament de vreo câţiva ani s-a instaurat de multe ori cei care au fost ieri la şedinţă nu vin a doua zi sau invers, aşa că voi relua în două cuvinte numai, foarte scurt, argumentarea mea privind primul amendament pe care îl propun dumneavoastră. Este vorba, aşadar, de articolul 52 alineatul 1. Eu cer să se adauge:" se alocă credite bugetare pentru finanţarea reducerii cu 50 % a călătoriilor personalului didactic aici scrie preuniversitar, am să fac o precizare pe mijloacele de transport feroviare, conform Legii nr. 128/1997 art. 107 alin. 7". Aşadar, renunţ, la orice discurs privind importanţa învăţământului, a educaţiei pentru progresul unei ţări, etc, etc, - s-au spus atâtea vorbe, au curs tone de cerneală pe această temă, renunţ, aşadar, să repet şi eu, cât de puţin măcar din această argumentare şi merg direct la argumentarea de ordin juridic, de ordin strict raţional. Este vorba de Legea nr. 128/1997 numită şi "Statutul personalului didactic", art. 107 alin. 4: " Personalul didactic beneficiază de reducere cu 50 % pentru 6 călătorii pe an dus-întors pe mijloacele de transport feroviare pe linii interne". Aşa sună articolul. Deci nu spune poate beneficia, nu spune dacă sunt bani, nu spune dacă există bunăvoinţa sau nu din partea Guvernului ¸ spune pur şi simplu beneficiază. Este - după cum vedeţi o cerinţă absolut imperativă. Cu alte cuvinte eu nu cer altceva decât respectarea legii. Adică o durere mai veche a noastră, a românilor şi a guvernelor postrevoluţionare. Nu numai guvernul acesta are acest păcat, ci este vorba de toate guvernele. Dar faptul că guvernele anterioare nu au respectat legea nu înseamnă că are temei şi guvernul actual să nu respecte legea. Aşa încât, închei, şi repet: numai pentru acest amendament vă cer să votaţi pentru, că este vorba de respectarea legii. Şi, mai adaug încă ceva. Întrucât consider raţională propunerea de eliminare a acestui alineat 1, în forma pe care o aveţi dumneavoastră în faţă în proiect, a fost deci cerută eliminarea lui, şi sunt de acord cu această eliminare, propun ca ceea ce adaug eu deci amendamentul meu - să fie alineat nou. Adică în loc de art. 52.1 - ce este până acum să fie art. 52.1 cu ce am propus eu. Sper că m-am făcut bine înţeles şi, repet, vă cer să votaţi nu gândindu-vă la partidul cutare sau cutare, ci la unul din marile partide ale ţării care este partidul şcolii. Partidele politice vin şi trec, partidul şcolii a fost, este şi va rămâne. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, stimate coleg. Doamna senator Dobrescu! |
|
Doamna MARIA ANTOANETA DOBRESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi, Domnilor miniştri, Stimate colege şi stimaţi colegi. Sigur că intervenţia antevorbitorului meu, stimatului coleg, este o intervenţie pertinentă pentru că într-adevăr Legea nr. 128/1997 la titlul IV " Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic" la capitolul I în alineatul 4 vizează această dreptate care se face pentru personalul didactic din învăţământ, cum că acesta beneficiază, în condiţiile legii, de reduceri cu 50 % pentru 6 călătorii pe an dus şi întors pe mijloace de transport feroviar intern. Consider că nu este neapărat nevoie să facem un vot pentru un amendament, deoarece: prin descentralizarea învăţământului preuniversitar, lucru pe care îl consider binevenit, şi trecerea finanţării proporţionale a acestuia la nivelul consiliilor locale, s-au realizat norme metodologice privind aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32 referitoare tocmai la finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat. Aceste norme metodologice la capitolul III " Execuţia bugetară de venituri şi cheltuieli a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat", precizează, citez: " Pentru finanţarea proporţională din bugetul local se deschid următoarele conturi... nu le dau citire, dar unul dintre conturi şi anume contul 2457 prevede " cheltuielile bugetului local pentru învăţământ, cheltuieli materiale şi servicii". Rog ca la revizuirea acestei metodologii să se facă precizarea în metodologie cum că la nivelul consiliilor locale se pot suporta din cheltuieli materiale aceste deconturi de sume pentru 6 călătorii pe an, ce le pot face oamenii implicaţi în învăţământul preuniversitar. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Are cuvântul domnul deputat Stanciu! |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Onorat prezidiu, Stimaţi miniştri. Evident că amendamentul pe care distinsul coleg Baciu l-a iniţiat aparţine de fapt în acest moment celor două comisii de învăţământ de la Senat şi respectiv de la Camera Deputaţilor. Trebuie să facem această depersonalizare pentru că acest amendament a fost votat în plenul celor două comisii. El a fost respins de distinşii noştri finanţişti care au beneficiat de o instrucţie -se pare- cu unele deficienţe a sistemului naţional de învăţământ. Pentru că altfel învăţau să citească acel paragraf al Statutului personalului didactic pe care distinşii noştri colegi de la PDSR l-au votat în legislatura trecută. Şi vă spun, domnule senator, că l-au votat în ianuarie 1997. Iar acum se pare că vor să se derobeze de el. Din ceea ce văzurăm noi pe unde am fost, constatăm că singura şansă este învăţământul. Restul ne amăgim. De aceea, domnule preşedinte de şedinţă, cer, în numele celor două comisii, să respectăm legea. Dacă nu, să facem ceea ce a făcut distinsul ministru al finanţelor, care rade tot ce nu-i convine, - cum a ras acel 4 % - şi de abia aşteptăm să vedem consecinţele. Pentru că noi, împreună cu doamna ministru, am blocat iniţiativa ministrului Marga, de a descentraliza în acest sistem, care s-a propus acum, cu acel regulament care, să îmi fie iertat, nu prea are legătură cu ceea ce prevede acel 4 %. Închei făcând un apel la dumneavoastră: să dăm puţin ca să obţinem mult. Că trenurile şi aşa circulă goale. Nu înseamnă că dacă va mai duce câteva cadre didactice va da faliment CFR-ul. Iar acea idee că trebuie să dăm şi la sănătate, să dăm şi dincolo şi dincolo, eu cred că fiecare buget trebuie să se sprijine pe nişte piloni, iar pilonii sunt legile adoptate anterior. Statutul personalului didactic este adoptat. Nu vă convine mai daţi o ordonanţă de urgenţă, domnule ministru Tănăsescu, şi rădeţi-l şi pe ăsta. Că în felul acesta radem practic viitorul ţării. Vă mulţumim şi sperăm într-un vot responsabil şi nu într-un vot angajat, de care o să vă pară rău mai târziu. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală) |
|
Vă mulţumim, domnule deputat. Stimate coleg, doriţi să reinterveniţi eu cred că nu vreţi de fiecare dată să circulaţi pe la tribună. Vă rog frumos, că avem atâţia colegi, profesori care doresc să ai cuvântul (Se adresează domnului deputat Baciu care dorea să intervină din nou). Aveţi cuvântul! |
|
Este amendamentul meu, aşa că intervin de câte ori cred de cuviinţă. Dumneavoastră trebuie să-mi daţi cuvântul conform Regulamentului şedinţelor comune. Aşadar, sigur, ceea ce a spus profesorul Anghel Stanciu aici, este întru totul întemeiat. Este vorba de respectarea legii. Iar aici, dacă îmi amintesc eu bine, domnul preşedinte Văcăroiu a spus o vorbă mare ieri: actualul proiect de buget se întemeiază ca de altfel orice proiect de buget pe legislaţia existentă. Statutul personalului didactic este o lege existentă. Şi este una organică, vă rog să reţineţi. Trecem mai departe. Doamna senator Dobrescu a venit aici mai înainte şi a spus că se rezolvă simplu chestiunea: umblăm la metodologia privind învăţământul preuniversitar, facem acolo nu ştiu ce apostilă, punem o steluţă sau două şi se rezolvă. Noi aici discutăm, stimaţi colegi, proiectul de buget pentru anul 2001. Asta discutăm. Nu trimitem la nu ştiu ce metodologie, la nu ştiu ce legi sau regulamente inventate de fantezia, recunosc foarte dezvoltată, a guvernului nostru. Aşa încât este necesar, la modul imperativ, să rezolvăm problema pe textul acesta al proiectului nu să trimitem la nu ştiu ce alte proiecte de metodologii sau nu ştiu ce alte indicaţii ale Guvernului. Revin asupra chestiunii. Aici trebuie să votăm. Şi trebuie să votăm repet gândindu-ne la şcoală şi la partidul acesta, al şcolii. Şi gândindu-ne că trebuie odată şi odată să respectăm legile acestei ţări, oricât de greu ne-ar veni şi oricâte argumente pline de bun-simţ - de ordin financiar în primul rând ar aduce Guvernul. Nici un argument de bun- simţ nu stă în faţa necesităţii şi imperativul de a respecta legea. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, stimate coleg. Vă rog, aveţi cuvântul, doamna Dobrescu! |
|
Doamna MARIA ANTOANETA DOBRESCU: În replică, aş vrea să insist. Tocmai că dorim să respectăm legea fiecare dintre noi - şi Legea 128/1997 se respectă - tocmai prin această descentralizare şi prin metodologia, care este o normă de aplicare a legii, stipulăm chiar şi capitolul care vizează la cheltuieli materiale decontul celor necesare pentru recuperarea a 50 % din preţul unei călătorii pentru cadrele didactice. Deci în lumina respectării legii, domnule deputat. Metodologia vine tocmai să întărească respectarea descentralizării învăţământului preuniversitar şi dă un cadru suficient de normal consiliilor locale ca să facă decontul acestor cheltuieli. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Aveţi cuvântul, domnule senator! |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. Senatorii şi deputaţii Partidului România Mare susţin acest amendament pornind de la o vorbă înţeleaptă a poporului român " ceea ce nu se scrie nu se fluieră". Dar noi vrem ca acest fond să fie prevăzut în buget ca să aibă cine să-l fluiere. Pentru că dacă astăzi nu se înscrie în buget acest fond, mâine nu va fi dat celor care trebuie să beneficieze de aceste călătorii gratuite chiar dacă ele sunt prevăzute într-o lege. Fac, cu această ocazie, apel la senatorii şi deputaţii colegi din arcul guvernamental să nu voteze acest amendament ca nişte păpuşi mecanice care ascultă cuminţi de bagheta fermecată a dirijorului şi să voteze acest amendament ţinând seama de faptul că şi dânşii au copii sau nepoţi care sunt formaţi sau vor fi formaţi de aceşti formatori de caractere, profesorii şi institutorii din învăţământul preuniversitar. Pentru bugetul statului, pentru România aprobarea acestor 6 călătorii, adică jumătate din aceste 6 călătorii, nu constituie decât o firimitură dar pentru aceşti oameni, cu salariul lor atât de mic, constituie, într-adevăr, o pâine mare. Din acest motiv, vă rog să aveţi în vedere că şi dumneavoastră ca şi noi faceţi parte din aceeaşi ţară şi ţineţi la acelaşi valori. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Poftiţi, stimate coleg! Vă rog să vă şi prezentaţi pentru stenogramă. |
|
Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Aşa cum guvernele precedente au inserat în programele lor de guvernare că învăţământul este domeniul prioritar numai prin vorbe, ar trebui realizat acest deziderat şi prin fapte. Spun acest lucru pentru că a fost inserat acest aspect, dar practic nu s-a făcut mai nimic în domeniul învăţământului. Numai trebuie să argumentez acum că ne mândrim cu olimpicii noştri care vin de la Olimpiade naţionale şi internaţionale mai cu seamă, de la concursurile pe meserii în diferite domenii în care ocupă primele locuri în lume, iată, eu lucrez la un raport privind aducerea elitelor noastre care au părăsit ţara, să le asigurăm condiţii corespunzătoare, compatibile unui lucru decent şi corespunzător în ţara noastră. Vreau să vă spun că peste 90 % din elitele româneşti părăsesc în acest moment ţara noastră, lucru inadmisibil. Aceştia sunt cumpăraţi pe bani grei. Deci trebuie să creăm un cadru coerent, corespunzător pentru elitele noastre, ca într-adevăr să le folosim. Dacă învăţământul este domeniul prioritar şi acest partid este cel mai mare partid, Partidul şcolii, nu trebuie să avem conotaţii politice, trebuie să vedem problema în ansamblul ei, ca s-o rezolvăm favorabil pentru noi, pentru poporul nostru, pentru dezvoltarea corectă economică şi socială a ţării noastre. Din punct de vedere economic, eu cred că sunt resurse bugetare suficiente şi anume vreau să-i spun distinsului nostru ministru de finanţe, că aşa cum s-a evidenţiat de la acest microfon, există 21,5 mii de miliarde lei alocate pentru învăţământ, dintr-un total de TVA prerezumat, adică colectabil, 71 de mii de miliarde lei. Deci nu se poate pune problema că nu există nişte sume modice pentru a fi alocate şi propun în acest sens, pentru că dezideratul din articolul publicat şi prezentat anterior din Legea Învăţământului, se referea numai la personalul preuniversitar. Vreau să vă spun că toţi academicienii Academiei Române beneficiază de această facilitate, deci iată, suntem de acord că ar trebui să fim de acord cu completarea ca personalul din învăţământul preuniversitar şi universitar să beneficieze de cele 6 transporturi pe calea ferată cu 50 % reducere pe an. Sper că în accepţiunea dumneavoastră este un punct de vedere corect, matur, sănătos şi sper să nu mai existe o dezbinare între partide, că există un partid mare, Partidul şcolii şi celelalte probleme trebuie să le vedem în mod diferenţiat. Aceasta este o problemă care ţine de dezvoltarea naţiunii noastre. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Eugen Nicolăescu. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Mulţumesc domnilor preşedinţi. Deci noi am făcut la acest articol amendamentul ca alineatul 1 să fie eliminat. După discuţiile purtate până acum, credem că este necesar să susţinem punctul de vedere pe care Partidul România Mare l-a înaintat. Am ascultat-o pe distinsa noastră colegă senatoare, care încerca să ne explice că o parte din această problemă s-ar putea rezolva în sensul în care s-ar elabora o metodologie având în vedere că din acest an, sau după aprobarea Legii bugetului, învăţământul preuniversitar, deci cadrele didactice vor fi finanţate de la bugetele locale. Este oarecum curios să înţelegem acum, cum din bugetul de stat nu s-a putut face acest lucru şi o vom putea face din bugetul local, când de fapt sumele aferente plăţii salariilor cadrelor didactice, prin bugetele locale, se face tot prin transfer de la bugetul de stat. Cred că acum este necesar să mai auzim o dată punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice, şi, în funcţie de ce ne va spune domnul ministru Tănăsescu, vom încerca să adoptăm o poziţie mai nuanţată, sau să vedem dacă suntem de acord cu poziţia ministerului. Mulţumesc. |
|
Vă rog, dacă mai doreşte cineva ? Imediat, o să dau cuvântul, am văzut, nu vă faceţi probleme. Doresc să vă întreb pe dumneavoastră din sală dacă mai doriţi să luaţi cuvântul ? Pentru ca după aceea să auzim punctul de vedere al Guvernului. Nu mai sunt luări de cuvânt, da ? Doamna ministru Andronescu are cuvântul. |
|
Doamna ECATERINA ANDRONESCU: ministru Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Desigur se discută o problemă care este extraordinar de serioasă şi în acelaşi timp este o problemă foarte sensibilă. Dau dreptate colegilor de la acest microfon în legătură cu poziţia cadrelor didactice. Sigur, nu am obiceiul să mă uit înapoi cu mânie şi de aceea nu-i voi întreba pe domnii deputaţi care au luat cuvântul de la acest microfon, de ce n-au acoperit cheltuielile prevăzute de statut în anii precedenţi şi de ce nu s-au străduit ca situaţia salarială a cadrelor didactice să fie alta decât este astăzi (Aplauze). Dar, daţi-mi voie să menţionez faptul că într-adevăr, s-a produs o imensă dezechilibrare a salarizării personalului bugetar. Marea parte a acestui personal o formează cadrele didactice şi aceasta este realitatea. Salariile sunt foarte mici, profesiunea a devenit extrem de neatractivă şi noi, împreună cu dumneavoastră, va trebui să găsim căile de reechilibrare a salarizării personalului didactic. În legătură strict cu problemele pe care le discutăm acum şi anume cu, aş spune, chiar cu cele două amendamente care sunt în discuţie. Dumneavoastră, noi am votat articolul 31 alineatul 2. Prin acordarea votului acestui articol, practic am acceptat descentralizarea cheltuielilor pentru învăţământul preuniversitar. Nu am descentralizat numai salariile, am descentralizat şi cheltuielile materiale. Deci, în anexele 8, puteţi să vă uitaţi, din Legea bugetului, sunt prevăzute pe capitole, toate aceste cheltuieli descentralizate. Sigur, descentralizarea aceasta sper să fie în beneficiul şcolii şi noi am gândit o metodologie în aşa fel încât sumele să nu fie posibil de deturnat către alte direcţii. În acelaşi timp, am acceptat această descentralizare şi pentru faptul că impozitul, cea mai mare parte a impozitului pe salariile cadrelor didactice, rămâne la consiliile locale. Calculele pe care le-am făcut, de aseară de când am asistat la această discuţie, ne-au arătat că din această cotă de impozit, care rămâne la consiliul local, este posibil să fie acoperite cheltuielile, cu amândouă amendamentele propuse. În acest moment, alocarea unor sume în bugetul central ne face pe noi în imposibilitatea de a distribui cheltuielile pe cele două capitole, întrucât şi Ordonanţa 32 şi Legea bugetului prevăd foarte clar descentralizarea tuturor cheltuielilor. Deci, cred că există această posibilitate, de acoperire din fondurile consiliilor locale, fonduri care se formează chiar din impozitul pe salariile cadrelor didactice. Deci sunt nişte bani care vin din aceeaşi zonă. Aceasta cred că este soluţia, iar în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, doamna senator Dobrescu a menţionat aici metodologia. Metodologia se aprobă prin hotărâre de guvern. Deci, poate fi făcută o astfel de menţiune, şi în felul acesta ea poate fi luată în consideraţie de consiliul judeţean, pentru că devine o reglementare cu puterea pe care o are o hotărâre de guvern. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă îmi daţi voie, stimate coleg, înainte de a vă da cuvântul, să spun şi eu două cuvinte. Stimaţi colegi, Observaţi unde am ajuns, să introducem un articol prin care să spunem, ce ? Să se respecte legea. Deci dăm o lege pentru a se respecta legea. Cred că suntem unicaţi în istorie. Mă bucur că îmi daţi dreptate şi se pune problema, de ce am ajuns aici ? De ce din 1997, 1998, 1999, 2000 stimaţi colegi, pentru că v-am văzut cât de vehemenţi sunteţi la tribună, şi mă bucur, de ce nu aţi aplicat legea, stimaţi colegi ? (Rumoare). Nu vă supăraţi, n-aţi aplicat-o, dragi colegi. Deci, încă o dată, repet, este corect şi normal să respectăm o lege care există în vigoare, pentru că altfel societatea nu poate funcţiona. Problema se pune, venim acum cu un articol de lege prin care să spunem să se respecte o lege aprobată de către noi ? Aţi mai găsit undeva o astfel de situaţie ? Care este vina, hai s-o recunoaştem, este vina noastră, a Parlamentului, pentru că nu controlăm, conform atribuţiilor pe care le avem, modul în care se respectă legea. Şi ne-am complăcut într-o situaţie şi timp de 4 ani de zile, am ajuns, iată, la ora adevărului. Deci, sub nici o formă nu putem spune, dacă am fi introdus un articol, scuzaţi-mă, în care să spunem, articolul cutare din legea 127 din 1997 nu se aplică în anul 2001, atunci v-aş fi dat dreptate şi aş fi spus, domnilor, nu este în ordine, trebuie s-o eliminăm întrucât a fost o lege aprobată anterior şi nu ne putem schimba părerea de la un an la altul sau de la o zi la alta. Dar ca să venim acum, suntem organul legiuitor, şi să spunem să facem o referire într-o lege ordinară, chiar dacă este foarte important bugetul, în care să spunem, să se aplice prevederile din legea cutare, sună anormal. Eu vă întreb pe dumneavoastră jurişti, profesori, noi trebuie să facem altceva, deci să urmărim obligatoriu Guvernul şi Ministerul Învăţământului să ia măsuri pentru ca legea să se respecte începând din acest an. Aceasta este problema de fond. Domnul Stanciu aici de faţă, aveţi o experienţă de atâta timp în Parlamentul României, creăm un precedent, poimâine venim şi facem o referire din nou, o nouă lege la altă lege, să se respecte şi aşa mai departe. Am votat o lege, haideţi să ne angajăm să o respectăm şi să urmărim Guvernul să o respecte. Nu o respectă, avem dreptul să facem o anchetă, de ce nu se respectă legea ? (Rumoare). Asta spun, asta şi facem, dar de ce nu am făcut 4 ani ? Ce sancţiuni s-au dat celor care n-au respectat legea ? Scuzaţi-mă, este frumos, deci aceasta este propunerea mea. Este pentru mine cel puţin şi sper şi pentru dumneavoastră, o ruşine să spunem acum printr-un articol să se respecte legea dintr-un alt articol aprobat din altă lege aprobată tot de Parlamentul României. Acesta este motivul pentru care ni s-a spus ca obligatoriu Ministerul Învăţământului în normele pe care le dau să se precizeze clar că începând de la data cutare, se aplică, aşa cum era corect să se aplice din 1997, legea respectivă. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnul deputat Lucian Bolcaş. |
|
Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ: Domnilor preşedinţi, Domnilor colegi, Vă rog să mă credeţi că mă tem de logica strânsă de distins finanţist a domnului preşedinte Văcăroiu, pentru că într-adevăr, strânsă şi matematică, ne pune în faţă probleme. Este posibil să dăm o lege care de fapt să spună că trebuie aplicată o lege ? O altă lege ? Eu spun că este posibil şi spun că este şi necesar. Este posibil din punctul de vedere, sau hai să spunem mai întâi este necesar tocmai pentru că ani de zile această lege nu s-a aplicat. Şi atunci pot să-i creez un mecanism juridic care să asigure şi să garanteze aplicarea ei. Independent de controalele sau de sancţiunile pentru neaplicarea legii în sine, pot să am un mecanism juridic suplimentar care să creeze această garanţie. Colegii mei au expus pe larg că suntem într-un domeniu în care această garanţie trebuie să existe. Din punctul de vedere al tehnicii juridice, este posibil ? Este posibil pentru că, fără nici un fel de discuţie, prin însăşi poziţia sa, Legea bugetului de stat este o lege cu totul specială. Obiectul său este special, timpul în care-şi produce acţiunea este circumscris riguros şi modalitatea sa de adoptare care o parcurgem astăzi, subliniază caracterul său special printr-o procedură specială de adoptare. Şi atunci, noi nu vrem să se întâmple coliziunea, ca o prevedere dintr-o lege care există, care n-a fost aplicată până în prezent, să nu poată fi aplicată în continuare pentru că din punct de vedere tehnic-financiar de data aceasta, nu există afectaţiunea bugetară necesară. Afectaţiunea bugetară specială creează garanţia aplicării acestei legi, suportul ei material. Sub aceste auspicii, cu tot respectul pentru susţinerile domnului preşedinte Văcăroiu, susţin amendamentul. Vă mulţumesc. |
|
Are cuvântul în continuare, domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului. |
|
Stimaţi colegi, Eu înţeleg frământarea şi grija pentru că legea pe care am votat-o în 1997 să fie măcar acum, după 4 ani de zile, pusă în aplicare. Spuneaţi dumneavoastră că este o lege specială. Este adevărat. Dar este o lege anuală, deci noi includem această prevedere şi rezultă cam aşa: se aplică în 2001 prevederea din Legea 127 cu privire la transportul pe calea ferată. Deci de aici încolo, în fiecare an, în Legea bugetului de stat, pe 2002, 2003, trebuie să introducem câte un astfel de articol. Şi ajungem la situaţia încât tot ceea ce am prevăzut prin alte legi organice, şi cu privire la sănătate, şi la cultură, şi aşa mai departe, care priveşte acordarea unor facilităţi, a unor înlesniri, în fiecare an să venim prin această lege specială anuală şi să spunem, introduceţi o prevedere, că articolul cutare din legea aprobată de Parlament, se aplică în anul respectiv. Cu alte cuvinte, nu se prevede în bugetul anual că legile care sunt date pentru 10, 15, 20 de ani, reglementările acestor legi, se aplică în mod curent şi permanent, rezultă că dacă nu prevedem într-o lege anuală, nu este obligatoriu. Deci, cu alte cuvinte, Legea 127 din 1997 este facultativă. De ce ? Nu se aplică decât dacă se prevede în bugetul anual că reglementările respective intră în vigoare. Să înţelegem că celelalte articole din legea respectivă nu se aplică ? De ce numai articolul aceasta, să spunem despre el. Legea bugetului de stat ca lege specială poate să facă un singur lucru, să pună o restricţie şi să spună, suntem într-o situaţie extrem de grea şi de dificilă în acest an, şi ca urmare, nu ştiu ce reglementare, nu ştiu ce facilităţi nu se mai aplică în anul respectiv, pentru că Legea bugetului de stat este pentru un an, este lege anuală. Aceasta a fost argumentaţia pe care v-am dat-o, nu că nu vrem să se aplice legea, repet încă o dată. Avem aici distinşi jurişti, îi rog să se pronunţe. Repet, să facem tot ceea ce este posibil şi este posibil şi este obligatoriu, ca legea să se aplice aşa cum a fost aprobată, măcar acum, în al cincilea an. Dar intrăm într-o situaţie penibilă. |
|
Are cuvântul domnul deputat Tudor, care şi-a însuşit punctul de vedere al ministrului finanţelor, după cum vedeţi. |
|
Vă mulţumesc domnilor preşedinţi şi stimaţi colegi, sper că fără mine aseară v-aţi mai descurcat, deoarece în urma zilei tensionate de ieri nu am fost în cea mai bună formă fizică seara. Eu susţin că aici este, în acest răspuns al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret a Senatului şi Camerei Deputaţilor, răspunsul este cel puţin hazliu, răspunsul pentru care se justifică imposibilitatea aplicării acestui amendament. Domnul fost prim-ministru Văcăroiu, preşedintele Senatului Văcăroiu, are dreptate când spune că acest amendament nu trebuia pus, pentru că legea era de aşa natură încât ea se completează cu acest amendament. Între noi fie vorba, se poate pune o astfel de completare a legii, atâta timp cât ea nu funcţionează, nu a funcţionat niciodată. Dar iată care este răspunsul. Se propune respingerea amendamentului, întrucât nu s-au propus şi sursele de acoperire a cheltuielilor respective. Păi dacă este legea în funcţiune, de ce proiectul de buget nu a prevăzut sursele ? Dacă nu este în funcţiune, justificarea ar fi corectă, că nu intră în funcţiune, că nu avem surse. Unde este, de la Scylla la Carybda ne plimbăm, toată lumea avem dreptate, dar în fond fiecare dreptate poate fi atacată. Ca să ieşim din acest impas, Partidul România Mare, alături de o bună parte din pedeserişti, sunt convins că şi din partea dreaptă a sălii, din celelalte partide, găsesc că cea mai bună soluţie pentru a ieşi din acest impas, cel puţin hazliu prin motivaţia pe care comisia a făcut-o la sfârşit de zi după o muncă obositoare şi nu a mai judecat-o, este să adoptăm soluţia propusă de Ministerul Învăţământului, ca aceste sume să fie acoperite din impozitele pe salarii ale cadrelor didactice care rămân la consiliu, iar metodologia de aplicare a acestora, se poate face prin hotărâre de Guvern, după propunerile, bineînţeles, ale Ministerului Învăţământului. În felul acesta am ieşit din impas, am dat dreptate la toţi şi am fi din nou Solomon, aşa cum am fost până acum, nu numai eu, de fapt, ci toţi care au luat cuvântul. Toată lumea are dreptate, eu sunt într-u totul de acord cu toţi, numai că problema este de bani. Fiecare zice corect ce zice, aici ne înţelegem toţi, la bani ne înţelegem mai puţin, de fapt noi cu finanţele, că restul nu avem între noi nici o problemă în sensul acesta. Vă rog să acceptaţi deci ideea propusă de Ministerul Finanţelor, ca fiind cea mai bună. Vă mulţumesc pentru atenţie. Scuze, scuze, Ministerul Învăţământului. Am stat alături aici lângă ministrul finanţelor, în locul ministrului finanţelor, mi-am însuşit şi titulatura, vă cer scuze. |
|
Domnul deputat Baciu. Vă rog frumos. Domnul deputat Marcu, de acord că motivaţia care a dat-o a fost trecută aşa, în virtutea inerţiei. |
|
Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat din nou cuvântul. Înainte de toate vreau să vă spun, că am un deosebit respect, o reală preţuire pentru doamna ministru Andronescu, pentru modul în care s-a luptat domnia sa, în anii trecuţi pentru învăţământ şi interesele lui. Între altele, sigur, a cerut în anii trecuţi, fonduri conform legii şi pentru ceea ce discutăm noi astăzi. Dar eu am prevăzut un reproş pe care doamna ministru vrea să ni-l facă, şi să mi-l facă mie, un reproş pe care l-a preluat şi domnul preşedinte Văcăroiu. Mi-e frică de logica finanţistă a domnului preşedinte Văcăroiu, dar nu mi-e frică de logica politică domniei sale, pentru că este vorba de următorul lucru: şi doamna ministru Andronescu şi domnul preşedinte Văcăroiu au mers pe următorul raţionament: voi, în 4 ani nu aţi aplicat această lege, de ce cereţi să o aplicăm noi acum ? Cu alte cuvinte, domniile lor, merg pe raţionamentul dacă ceva a fost aşa, avem şi noi tot dreptul să păstrăm această cutumă, adică să încălcăm legea, să nu respectăm în continuare. Da, stimaţi colegi, în anii trecuţi nu s-a respectat această lege şi eu ca, făcând parte din |
|
4 ani de zile colega, 4 ani nu s-a respectat. |
|
4 ani domnul preşedinte, puteţi spune oricât, nu s-a respectat, aceasta este important. Deci, dintr-un partid care a fost la guvernare şi recunosc acum că nu s-a respectat legea în acest domeniu, mă refer la Legea personalului didactic, dar şi la alte legi. Dar, faptul că acei 3 sau 4 ani nu s-a respectat legea, eu nu cred că este un temei, nici juridic şi nici moral, pentru actualul Guvern să nu respecte legea în continuare. Trec mai departe. Precizările făcute de doamna senator şi sigur, nu am înţeles mare lucru de la domnul Marcu, îmi cer scuze, eu îl iubesc dar nu am priceput mai nimic, nu ştiu ce a vrut să spună, poate că nu a vrut să spună nimic, exact asta încerca, dar vreau să spun că acea metodologie se referă doar la învăţământul preuniversitar. Dintr-o greşeală a Comisiei de învăţământ, a staff-ului Comisiei de învăţământ, a fost trimis amendamentul meu cu referire numai la personalul preuniversitar. Vă rog să luaţi notă de faptul că acest amendament, corect, se referă la personalul din învăţământ în general, deci inclusiv din învăţământul superior, aşa încât argumentarea cu metodologia cade. Mergem mai departe. De altminteri, aşa cum spune Ministerul Învăţământului, sunt fonduri la bugetele locale etc., etc., noi ştim cauza pentru care a fost aruncată sarcina finanţării învăţământului preuniversitar pe bugetele locale. În numele unui principiu nobil, european, al descentralizării, de fapt s-a aruncat această sarcină, pentru a mai scădea un pic din deficitul bugetar. Pentru că fondurile pentru învăţământ la bugetele locale, sunt blana ursului din pădure, nimeni nu ştie dacă aceste fonduri vor fi. Eu scriu de pe acum că nu vor fi suficiente. Dar să acceptăm acest principiu nobil, să vedem ce se va întâmpla. Şi pentru ca să nu mai vin încă o dată la microfon, voi trece şi la al doilea amendament, pentru că o să vedeţi că se leagă unul de celălalt. Este vorba de amendamentul privind tichetele de masă. Pe ce se întemeiază acest amendament al meu ? El se întemeiază pe o lege, care, de asemenea, există, pentru că nu mă refer la prevederi ipotetice, la legi care există. Legea 142 din 1998 articolul 1, alineatul 2. |
|
Stimate coleg, vă rog să vă încadraţi în 3 minute. Toţi suntem de acord că trebuie să dăm, adică să trecem la vot, vă rog eu frumos. |
|
Nu, domnule preşedinte, nu. |
|
Aţi avut 3 minute, aţi vorbit 5. |
|
Nu auziţi, am două amendamente, deci am 6 minute, 3 şi cu 3 fac 6, aritmetica elementară. |
|
Vă rog eu foarte mult, deci încă o dată, vă rog foarte mult, dacă nu, vă întrerupt microfonul. Vă rog foarte mult, referiţi-vă la alineatul 1, mai aveţi un minut, şi vă rog să.. |
|
Şi al doilea amendament se referă la tichetele de masă, se întemeiază tot pe o lege existentă, este solicitarea întemeiată a întregului învăţământ şi preuniversitar şi universitar, ştiţi dumneavoastră ce presiune extraordinară au făcut sindicatele în ultimele zile în legătură cu această chestiune ? Presiuni întemeiate. Prevederile legii spun că trebuie să dăm tichete de masă în limita creditelor bugetare, dar nu avem credite, ce limită este aceasta, limita lui 0 ? Poate cineva din sală, vreun matematician, să-mi calculeze mie limita lui 0, limita nimicului ? Ca să avem limita şi să ne încadrăm în ea, trebuie să avem nişte credite bugetare, aşa cum spune legea. Numai în filozofie putem să calculăm limita nimicului. Nemţii asta fac, limita lui Dafnidan, în învăţământ şi în buget limita nimicului înseamnă foame pentru învăţământ. Aşa încât, stimaţi colegi, am încheiat. |
|
Domnule coleg, te rog. Vă rog frumos. |
|
Am încheiat. Şi dacă tot s-a vorbit aici, s-a mers pe calea patetică, închei şi eu: cel care iubeşte şi respectă învăţământul, va vota aceste amendamente. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, să lăsăm demagogia deoparte, stimate coleg. Domnul Bolcaş. Aveţi puţină răbdare şi vă dau cuvântul, nici o problemă. |
|
Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ: Am o problemă de procedură, vă rog. Mulţumindu-i domnului preşedinte Văcăroiu că a deschis un subiect teoretic extraordinar, pe care nu-l putem epuiza aici, anume, a raportului între legea ordinară şi Legea bugetului ca lege specială, menţinându-mi argumentele, în conformitate cu articolul 28 din Regulamentul şedinţelor comune, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, propun sistarea discuţiilor. Vă mulţumesc. (Aplauze). |
|
Domnul deputat Timiş. (Rumoare). |
|
Nu vă supăraţi, am primit cuvântul. |
|
Deci, a solicitat cuvântul mai înainte şi era corect să-i dau cuvântul. |
|
Domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor, Aş începe cu un dicton liberal preferat, Parlamentul poate face orice, dar nu poate transforma un bărbat în femeie şi invers. Nici noi nu putem veni aici să prevedem într-o lege anuală, care este o lege temporară, ca o lege dată pe o durată nedeterminată să fie respectată. Este o situaţie caraghioasă din punct de vedere juridic, pentru că legea, prin însăşi caracterul ei, este obligatorie şi imperativă. Avea dreptate domnul preşedinte al Senatului cetăţenii nu sunt liberi să aleagă dacă să respecte sau să nu respecte legea, nici instituţiile statului. Legea, prin însăşi caracterul ei, trebuie să fie respectată. Nu putem acum să votăm ca legea nr. 1 să fie respectată; când elaborăm legea nr. 2 să stabilim că şi legea nr. 1 şi legea nr. 2 să fie respectată. Aceste lucruri sunt cunoscute de absolut toată lumea aşa că nici nu cred şi nici nu este posibil ca într-o lege specială, cum este Legea bugetului, care este o lege anuală să prevedem ca o lege care are o durată nedeterminată în timp să fie respectată. Mulţumesc ! |
|
Mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu, poate ne (discuţii) Vă rog domnilor, vreţi să stăm şi sâmbătă şi dumInică aici ?! Eu cred că este atât de clară toată problema Dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu să dea răspunsul referitor la tot ce s-a spus aici şi să vină cu o propunere, să vedem dacă se acceptă sau nu se acceptă. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Desigur, toate discuţiile care au avut loc duc la o singură concluzie şi anume că, din păcate, trebuie să punem într-o lege anuală o prevedere a unei legi care există şi funcţionează. Sigur, pentru a întări acest lucru şi pentru a face aplicabilă acea prevedere de lege din 1997, vă propun următorul text pe care să-l introducem în proiectul legii anuale a bugetului pe anul 2001. Propunerea noastră este ca acest paragraf să fie introdus la locul lui şi anume la art. 31, un nou alineat, alin. 7 şi nu aici, la art. 52 alin. 1 dar, sigur, aceasta depinde de decizia dumneavoastră. Propunerea noastră de text sună în felul următor: "Din bugetele locale se suportă şi cheltuielile aferente facilităţilor de transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar, potrivit art. 107 alin. 4 din Legea privind statutul personalului didactic nr. 128/1997". Mulţumesc ! |
|
Stimaţi colegi, S-a făcut o propunere, vă rog să vă referiţi la ea. Aş dori să închidem discuţiile şi să supunem la vot. Vă ascult, stimate coleg. Poftiţi, vă rog, aveţi cuvântul ! |
|
Domnul EUGEN MARIUS CONSTANTINESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte, Stimate şi stimaţi colegi, Îmi pare rău, domnule preşedinte, să încep prin a constata că lucraţi cu două măsuri. Nu cred că este cel mai bun lucru. Vreau să încep prin a preciza că susţin amendamentul pentru acordarea fondurilor pentru a se putea asigura călătoriile respective, vreau să fac precizarea, poate cineva a uitat, că legile se fac şi se desfac aici, nu în altă parte şi îmi pare rău să observ că atunci când o lege convine unei anumite părţi din acest organ este luată în consideraţie şi este invocată, iar atunci când se pare că această lege nu mai este convenabilă, este din nou invocată că nu este necesară. Este o situaţie de-a dreptul absurdă. Atâta timp cât printr-o lege se anulează alte prevederi legale şi se anulează legi, tot printr-o lege se poate accentua că o anumită lege trebuie pusă în aplicare. Deci, despre această situaţie este vorba în acest moment şi aş mai vrea să fac o precizare, domnilor colegi din Guvern, domnule preşedinte al Senatului, domnilor colegi din majoritate, pentru mine, în cele două zile şi un crâmpei de când stăm aici, a devenit foarte clar cu cine vreţi dumneavoastră să semănaţi. Repet, vreţi să vă asemănaţi, nu să vă comparaţi, pentru că a face o comparaţie presupune două soluţii, ori spre a se asemănă, ori spre a se deosebi de situaţia aceea. Invocând de fiecare dată că n-au fost puse în aplicare nişte legi, timp de patru ani, de către o guvernare pe care tot poporul o critică şi a criticat-o de maniera în care v-a adus pe dumneavoastră şi ne-a adus şi pe noi alături de dumneavoastră |
|
Stimate coleg, Vă rog să.. |
|
Domnul EUGEN MARIUS CONSTANTINESCU: nu cred că este cazul să procedăm aşa. Vă mulţumesc ! |
|
Stimate coleg, Vă rog să nu interpretaţi altfel decât am spus. M-am referit la cei patru ani şi am spus că dorim să se aplice toate legile existente în România, pentru că aşa este normal, deci nu daţi dumneavoastră o interpretare după cum vă convine. Stimaţi colegi, S-a propus de către Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: S-au ridicat, pe bună dreptate anumite probleme legate de ce se întâmplă cu personalul din universităţi. Am venit din nou la microfon ca să accentuez, să spun că universităţile îşi aprobă singure aceste bugete, au autonomia necesară pentru aprobarea bugetelor lor DIN SALĂ: Nu au banii ! |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Ascultaţi-mă până la capăt ! din ceea ce s-a întâmplat până acum, am observat că absolut toate universităţile şi-au alocat an de an fonduri cu această destinaţie ca să-şi respecte această obligaţie vis a vis de aceste facilităţi de transport. Mai mult, venim în întâmpinarea cerinţelor dumneavoastră, iar la elaborarea bugetului fiecărei universităţi, Ministerul Educaţiei va viza dacă într-adevăr sunt cuprinse cheltuieli cu destinaţia pe care dumneavoastră aţi pus-o şi, în mod cert, Ministerul Educaţiei va avea grijă ca aceste cheltuieli pentru transport feroviar să fie prinse în bugetele universităţilor respective. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Dacă sunteţi de acord, vă supun votului textul propus de domnul Mihai Tănăsescu, care dă garanţia aplicării legii. Cine este pentru ? (discuţii în sală) Stimaţi colegi, Poate nu am fost clar. Nu aş dori ca această reglementare să fie trecută aşa uşor, pentru că este foarte importantă. S-a pus sub semnul întrebării o lege care nu se aplică. Vreau să vă precizez că acest text care obligă consiliile locale, consiliile locale trăiesc din transfer de la bugetul de stat, automat, în caz că se întâmplă ceva, bugetul de stat este obligat să suplimenteze transferul. Cred că nu este chiar atât de greu de înţeles. Deci, dăm această garanţie. Nu este suficient ?! DIN SALĂ: Supuneţi la vot amendamentul ! |
|
Fac încă o dată precizarea aceasta, ca să ştim ce votăm. Dacă sunt încă suspiciuni, vă rog să luaţi cuvântul ! |
|
Domnule preşedinte |
|
Vă propun Stimate coleg, Vă rog să luaţi loc în bancă. Nu v-am dat cuvântul ! Stimaţi colegi, Formularea pe care v-a propus-o domnul ministru de finanţe Mihai Tănăsescu, acel paragraf distinct, numai pe acesta îl votăm şi îl vom introduce la art. 31, care are referire directă dacă dumneavoastră îl acceptaţi. Cine este pentru ?! Doriţi să îl mai citim o dată ? |
|
Procedură ! |
|
Poftiţi, domnule coleg ! |
|
Nu cred, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că este cazul de 100 de ori să solicităm cuvântul pe procedură, pentru că era o chestiune foarte simplă, dacă mi-l dădeaţi de la început. Această stare de derută s-a creat datorită faptului că nu s-a precizat exact unde anume urmează să fie introdusă, lăsând fondul acestui amendament care, după părerea mea este superfluu, dar s-a creat starea aceasta de derută, pentru că nu s-a precizat unde anume urmează să se introducă şi dacă se acceptă revenirea la discutarea unui articol care a fost deja votat la discutarea acestui buget. Vă mulţumesc foarte mult ! |
|
Stimate coleg, Observaţi că am refuzat să vă dau cuvântul, pentru că aţi spus exact ce a precizat ministrul de finanţe. Nu aţi fost atent. A dat citire textului şi a solicitat ca acest text să intre ca un alineat nou la art. 31, care se referă la finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar. Îl rog pe domnul ministru Mihai Tănăsescu să mai prezinte o dată textul şi să vă pronunţaţi; dacă sunt suspiciuni, vă rog să luaţi cuvântul, sau dacă nu sunteţi de acord. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerea noastră a fost ca acest nou alineat să fie aferent art. 31. Art. 31 alin. 7. Conţinutul acestui nou alineat sună astfel: "Din bugetele locale se suportă şi cheltuielile aferente facilităţilor de transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar, potrivit art. 107 alin. 4 din Legea privind statutul personalului didactic nr. 128/1997". |
|
Domnul deputat Stanciu. Vă rog ! |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, De la adevăratul părinte al şcolii româneşti Spiru Haret, până în aceste săptămâni, descentralizarea nu a constat în plata salariilor de către consiliile judeţene. Nu vreau să fiu un profet dar, s-ar putea să avem mari probleme cu plata efectivă a salariilor. În acest context, venim şi descentralizăm, chipurile, şi această înlesnire care, dintr-un calcul sumar este în jur de 6 miliarde. Deci, nu suma ca atare este problema, ci faptul de a accepta sau nu accepta un amendament. 6 miliarde nu reprezintă un capăt de ţară, când au fost, în fosta guvernare, reeşalonări de câte 4 mii şi ceva de miliarde. Deci, este o chestiune de orgoliu. Noi, comisia nu ţinem la orgoliu. De aceea, domnule preşedinte, am avea două variante: o variantă care mi se pare cea mai corectă să solicităm să se voteze amendamentul celor două comisii, cu amendamentul care a fost aprobat şi la care şi comisiile sunt coautoare, conform cu ceea ce se spune acolo şi, dacă trece acest amendament, atunci, celălalt nu mai are sens, dacă nu trece acesta îl putem discuta pe celălalt. Vă rugăm, în spiritul Regulamentului, la poziţia care este, să supunem la vot amendamentul celor două comisii şi, în raport de votul care se înregistrează, discutăm şi varianta domnului ministru. Personal, nu o acceptăm, pentru că am asistat la descentralizări şi în ceea ce priveşte alocaţiile pentru copii cu probleme şi am văzut cum sunt; personal, am constatat de 8 ani că tot ce se dă de la centru spre judeţe se dă numai ca sarcini şi nu ca alocaţii bugetare şi cred că este o chestiune moartă din start. Problema nu este dacă respectăm statutul. Problema este dacă susţinem prevederea din Statutul personalului didactic, cu alocaţia corespunzătoare. Închei rugându-vă, domnule preşedinte, să supunem la vot amendamentul celor două comisii şi al celor doi colegi. Vă mulţumesc ! |
|
Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt pe această temă ? Domnul deputat Marcu. |
|
Fac apel, în numele tuturor colegilor mei, să punem pe primul plan interesele profesorilor, ale Ministerului Învăţământului. Este greu de găsit bani, este greu de trecut peste orgolii, este uşor de discutat pro şi contra dar, este greu de găsit soluţii. Haideţi, totuşi, să ne gândim la cum este mai bine pentru profesorii care ne educă copiii şi pentru copii, în special, pentru că acest amendament este mai bun totuşi, decât ceea ce propune domnul Tănăsescu. Propun să treacă acest amendament şi, dacă nu va trece să rămânem la o soluţie cât de cât viabilă propusă de domnia sa, ca să venim în întâmpinarea nevoilor Ministerului Învăţământului. Deci, pe primul loc să fie nevoile Ministerului Învăţământului şi după aceea discuţiile şi orgoliile dintre noi. Vă mulţumesc ! |
|
Domnul deputat Onisei. Aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Două chestiuni. Prima, de procedură. Vă rog să observaţi că este un amendament de fond pe care-l introduce Guvernul şi, potrivit Regulamentului şedinţelor comune ar trebui discutat de cele două comisii pentru buget, finanţe. Cea de a doua chestiune se vorbeşte mult în aceste zile despre descentralizare. Vă rog, domnule ministru al finanţelor publice, să vă amintiţi art. 3 din Legea finanţelor publice locale potrivit căruia, nici o sarcină nu poate fi dată autorităţilor administraţiei publice locale fără să se dea resursele financiare corespunzătoare. Prin urmare, dumneavoastră trimiteţi la consiliile locale o obligaţie şi nu identificaţi resursele, pentru că, vă rog să observaţi că în Anexa privind învăţământul preuniversitar vă referiţi îndeosebi la salarii, las deoparte aspectul cunoscut de toată lumea că, de fapt, bugetele locale sunt deficitare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult ! Are cuvântul doamna ministru Andronescu. |
|
Doamna ECATERINA ANDRONESCU: ministru, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Am revenit la microfon pentru a face încă o dată precizarea că, prin votul acordat de dumneavoastră la art. 31 alin. 2 şi prin Ordonanţa nr. 32, toate cheltuielile care vizează învăţământul preuniversitar s-au descentralizat. Deci, în acest moment, Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu mai are posibilitatea să aloce sume către învăţământul preuniversitar, întrucât în integralitatea lor cheltuielile s-au descentralizat. Dacă o să analizaţi Anexa nr. 8 din buget, veţi observa că toate aceste cheltuieli, pe capitole, sunt cuprinse acolo. De aceea, cred că singura soluţie să rezolvăm favorabil propunerea care a fost făcută aici, prin amendamentul respectiv este cea propusă de domnul minisitru Tănăsescu. Vă rog să acceptaţi, pentru că, realmente, este singura soluţie viabilă. Soluţia are şi sursele corespunzătoare, pentru că această descentralizare, încă o dată spun, presupune ca cea mai mare parte a impozitului pe salariile cadrelor didactice să rămână în bugetele locale ori, din aceste sume, există posibilitatea acoperirii cheltuielilor pentru amendamentele care s-au propus la acest articol. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Sassu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Lucrurile par a fi corecte, numai că par şi nu sunt. V-aş putea da exemplu judeţul Timiş, unde sumele necesare pentru plata salariilor sunt mai puţine cu 80 de miliarde, aşa că dacă le mai trecem şi alte chestiuni de genul acesta în cârcă, probabil că, nu numai că nu le vom putea plăti salariile, dar dacă va merge cineva cu trenul nu vom mai avea bani de salariu pe perioada respectivă. Deci, dacă este chestiunea trecând la chestiunea de fond, pentru că este un amendament de fond şi în mod normal trebuie să votăm întâi amendamentul comisiei, aşa cum au propus şi colegii de la PRM, ceea ce este corect. Dacă este un amendament de fond, atunci putem discuta şi la el putem adăuga faptul că aceste sume se asigură prin transfer, pentru că suntem în momentul în care discutăm bugetul şi trebuie să-i spun doamnei ministru că este corect, Ministerul Învăţământului nu are bani să dea aceşti bani pentru judeţe dar, bugetul are şi se poate face transfer, pentru că discutăm Legea bugetului, prin care asigurăm transferul către judeţe pentru plata salariilor, plata celorlalte obligaţii şi aşa mai departe. Deci, dacă le transferăm o obligaţie prevăzută de lege, atunci trebuie să le transferăm şi banii necesari pentru ca să poată să se achite de această obligaţie pe care o au. În consecinţă, dacă nu se acceptă amendamentul, aşa cum este propus el de către comisie şi trecem la discutarea unui alt amendament, presupun că cel propus de domnul ministru, să indicăm şi faptul că sursele pentru plata acestor obligaţii sunt de la bugetul de stat, prin transfer şi, atunci, lucrurile sunt în regulă şi administraţia locală se poate achita de această sarcină şi totul este cum trebuie. Dacă nu, se va întâmpla ceea ce vă spun şi anume, oamenii nu vor avea bani de salarii începând cu luna septembrie, poate octombrie. Vă mulţumesc ! |
|
Da, foarte interesant ! Primul an când se dă peste 4% din PIB şi domnul Sassu spune că nu sunt bani pentru salarii. Vă rog să răspundeţi domnului Sassu, să nu fie îngrijorat legat de acest lucru. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc să fac doar o mică precizare. Aşa cum a fost aprobat art. 31 s-au alocat din bugetul de stat, aşa cum propunea distinsul antevorbitor, sume cu această destinaţie. Mai mult, această descentralizare a acestui alineat care se propune, s-a efectuat cu trei ani în urmă. A doua chestiune prin proiectul de buget supus discuţiei dumneavoastră am suplimentat colectivităţilor locale cu 1,5% sume în plus. Tot prin acest proiect am creat metodologia ca veniturile care se realizează pe teritoriul unei colectivităţi locale să rămână la dispoziţia colectivităţilor locale. A treia chestiune prin proiectul de buget am alocat, pentru prima dată 4% din Produsul Intern Brut pentru această acţiune a învăţământului. Vedeţi, s-au creat paşi înainte pentru alocarea de surse suplimentare cu această destinaţie. Noi suntem convinşi că sursele care există la nivelul colectivităţilor locale pot să conducă la acordarea acestei facilităţi. Vreau să vă mai dau următorul exemplu: în anii precedenţi, fără această stipulare au fost colectivităţi locale care au acordat această facilitate şi vă dau ca exemplu municipiul Craiova, care a alocat din bugetul local sume cu această destinaţie şi sunt şi alte judeţe în această situaţie. Eu cred că toţi aceşti paşi pe care i-am făcut în venirea în întâmpinare care este repet, şi noi o considerăm foarte importantă, învăţământul este o activitate foarte importantă, duc la concluzia că sumele alocate pe acest an pot să răspundă şi acestor sarcini care trebuie efectuate. Vă mulţumesc ! |
|
Aveţi cuvântul, domnule coleg. |
|
Domnul OCTAVIAN CONSTANTIN PETRUŞ: Domnilor preşedinţi, Prea nobili şi cinstiţi deputaţi, Toată lumea din această sală este instruită şi, aparent,toţi sunt împotriva şcolii sau pentru ea. Am intrat într-o discuţie sterilă. Este vorba de "confusion gape" "groapa confuziei", cum se numeşte în Teoria managementului, care aminteşte de povestea lui Iov. Sala s-a polarizat, jumătate sunt pentru o soluţie, jumătate pentru altă soluţie. Nu putem ieşi din groapa confuziei. Eu am ieşit din această groapă şi vreau să vă propun soluţia la care gândesc legile pe care noi le votăm aici sunt de două feluri sunt legi care se aplică şi legi care nu se aplică. Legile care nu se aplică sunt foarte multe, sunt acele multe legi pentru care poporul nostru, pe bună dreptate, ne consideră o instituţie care nu face ce trebuie. Legile bune, cele care se aplică, sunt foarte puţine. Legile bune au trei ingrediente. O lege bună are forţă, are frumuseţe şi are înţelepciune. Dacă unul din aceste trei ingrediente lipseşte, legea nu se aplică. |
|
Stimate coleg, Vă mulţumim. Referiţi-vă la cele două propuneri care s-au făcut. |
|
Domnul OCTAVIAN CONSTANTIN PETRUŞ: Eu propun, întrucât legile, indiferent dacă sunt bune sau nu, funcţionează numai cele adevărate, să votăm varianta Guvernului, oricum, va fi o rectificare, oricum viaţa ne va obliga să mergem înainte. Să nu pierdem vremea cu tot felul de discuţii sterile. Vă mulţumesc ! |
|
Aveţi cuvântul, domnule deputat Onisei. |
|
Stimaţi colegi, Dacă-mi îngăduiţi, faţă de intervenţiile doamnei ministru şi domnului ministru, vreau să fac următoarele precizări. În primul rând că prin Ordonanţa nr. 32 din 2001, domnule ministru al finanţelor publice, aţi modificat art. 170 din Legea educaţiei naţionale şi suntem în faţa a ceea ce numim fonduri publice şi nu bugetul de stat, apropo de 4% din PIB şi sunt convins că ştiţi mai bine ca mine care este diferenţa între fonduri publice şi bugetul de stat. Fondurile publice înseamnă bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale. Prin urmare, deja există un dezechilibru. Pe de altă parte, la vedere, în toată construcţia bugetară veţi observa, cred, stimaţi colegi |
|
Stimate coleg, V-am chemat la microfon nu să faceţi o disertaţie despre buget. Avem în discuţie două probleme, vă referiţi la aceste două propuneri care s-au făcut |
|
Domnule preşedinte, Vreau să vă demonstrez că aceste două propuneri sunt greşite şi că, de fapt, sunt nişte sofisme şi anume dacă este vorba de alineatul pe care vrea să-l introducă domnul ministru al finanţelor publice, la Anexa 8a din proiectul Legii bugetului, trebuie adăugate fondurile respective deci, transferul de responsabilităţi şi transferul de resurse. Vedeţi că la Anexa 8a, ne referim numai la cheltuielile privind salarizarea învăţământului preuniversitar, cote defalcate din taxa pe valoare adăugată. Despre acest lucru este vorba. Să se specifice în acest amendament sau în Anexa 8a exact sumele care se adaugă, pentru că altfel vorbim de obligaţie pentru consiliile locale şi nu le dăm resursele şi este paradoxal că facem asta, în condiţiile în care ştiţi foarte bine, domnilor preşedinţi, majoritatea primarilor şi consilierilor locali sunt PDSR. DIN SALĂ: La vot ! (rumoare) |
|
Stimaţi colegi, Sunt următoarele propuneri legate de acest subiect. Primul amendament care s-a făcut de către cele două Comisii de învăţământ şi respinse de către Comisiile de buget, finanţe şi de către Guvern, care prevede o reformulare a art. 52 respectiv completarea lui cu un text care a fost prezentat aici "se alocă credite bugetare pentru finanţarea ", amendamentul pe care-l aveţi la poziţia 128, art. 52, cel propus de domnul deputat Stanciu. O a doua propunere este cea făcută de Guvern, venind în întâmpinare cu o formulare concretă pentru a da garanţie că se vor plăti aceste diferenţe de tarif la calea ferată pentru învăţământul preniversitar, bineînţeles, introducând acest text propus de domnul ministru Tănăsescu la art. 31, care se referă la finanţarea învăţământului. Şi separat o propunere la art. 52 alin 1, de eliminare care înţeleg că după aceea a fost retrasă sau se menţine ?! Se menţine eliminarea, da ?! Deci, acestea sunt propunerile făcute. Supun votului dumneavoastră în primul rând alin. 1 la art. 52, propunerea de eliminare prezentată acestui alin. 1, propunere cu care nu a fost de acord nici Guvernul şi nici Comisiile de buget, finanţe. Cine este pentru ? Nu înţeleg colegii de la PRM că dumneavoastră aţi propus altceva. Vă rog să ridicaţi mâna. 45 de voturi pentru. Abţineri ? O abţinere. Împotrivă ? Nu este cazul să mai numărăm. Deci a căzut eliminarea acestui alineat. Supun la vot amendamentul propus de cele două comisii de învăţământ, alin.1 de la art.52, completat cu propunerea făcută dacă vreţi o citesc "se alocă credite bugetare pentru finanţarea reducerii cu 50% a călătoriilor personalului didactic, în conformitate cu Legea nr.128/1997". Cine este pentru acest amendament ? V-aş ruga să număraţi. 113 voturi pentru. Abţineri ? Nu sunt. Împotrivă ? V-aş ruga să număraţi. 141 voturi împotrivă faţă de 113 (Aplauze) Stimaţi colegi, repet încă o dată. (Aplauze.) Stimaţi colegi, vă rog frumos să înţelegeţi că subiectul pus în discuţie reprezintă plata acestei facilităţi şi toţi colegii parlamentari şi stânga şi centru şi dreapta sunt de acord că Legea nr.127 trebuie să se aplice, deci nu se pune sub semnul întrebării o astfel de problemă, ci pur şi simplu, reglementarea pe care trebuie s-o introducem pentru a se face această plată. Guvernul a venit cu o propunere şi vom urmări ca Guvernul să respecte ceea ce a prevăzut aici. Supun aprobării dumneavoastră textul propus de către domnul ministru Mihai Tănăsescu, care să confirme începerea intrării în vigoare a acestei plăţi prin consiliile locale. Cine este pentru ? Înţeleg că colegii de la Partidul România Mare preferă să nu mai dăm deloc. Vă mulţumim foarte mult. Deci 141 de voturi. Împotrivă ? 16 voturi împotrivă Abţineri ? Vă rog să număraţi. 45 de abţineri. 113 abţineri. Deci amendamentul propus de Guvern s-a aprobat. Supun votului dumneavoastră ca acest amendament să fie introdus acolo unde este locul, la art.31, care se referă la soluţionarea finanţării învăţământului, prin completarea acestui articol. Cine este pentru ? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă ? 16 voturi împotrivă. Abţineri ? 22 de abţineri. Propunerea a fost aprobată. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră acum, art.52 alin.1 - a fost respinsă eliminarea deci din proiectul iniţial de lege. Cine este pentru ? Suntem în timpul votului, stimate coleg (Se adresează domnului deputat Mihai Baciu care cere cuvântul). (Domnul deputat Mihai Baciu se consultă cu prezidiul). Colegul are dreptate, are un amendament suplimentar la alin.1. Îl rog să îl prezinte. |
|
Aţi observat, stimaţi colegi, că, până la urmă, sigur argumentele şi raţiunea înving. Vă felicit pe cei care aţi votat împotriva amendamentului pentru victoria împotriva învăţământului. Mergem mai departe. Este vorba de o altă durere mare, tot a învăţământului, tichetele de masă. Stimaţi colegi, este vorba tot de o lege care trebuie respectată, este vorba de Legea nr.142/1998 art.1 şi art.5. Nu mai dau citire acestor articole pentru că văd, deja, o nelinişte şi o nemulţumire la mulţi dintre dumneavoastră când discutăm problemele mari ale învăţământului, aşa încât voi trece direct la următoarea chestiune şi închei cu acest lucru. O să spuneţi că nu sunt surse, că să pun eu degetul pe sursa respectivă bugetară, ca să pot s-o iau de acolo şi s-o aduc dincoace. Vreau să vă spun ce am spus şi aseară. Nu este treaba mea asta, ca deputat, nu e treaba dumneavoastră ca deputaţi şi ca senatori. Treaba noastră este să apărăm interesele majore, mari ale celor care ne-au trimis, inclusiv în cazul nostru, ale acestei categorii majore, din România, care este învăţământul. A doua chestiune, pentru că tot veni vorba de surse, atunci să vă spun o posibilă sursă. În Ordonanţa, celebră deja, nr.32/2001, ordonanţa care va trebui să treacă şi prin faţa noastră, la art.6 se spune "Sumele prevăzute în art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.75/1999 privind constituirea fondului special de susţinere a învăţământului de stat, precum şi penalităţile şi majorările de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat." Alin.2, "Veniturile prevăzute la alin.1 vor contribui, alături de alte surse ale bugetului de stat, la finanţarea acţiunii de învăţământ". Sper că aţi fost atenţi şi aţi trecut de idiosincrazia aceasta faţă de învăţământ şi aţi observat că este vorba de celebrul fond de susţinere a învăţământului, de 2%. Până acum câţiva ani, populaţia României şi în continuare, plăteşte din buzunar acest fond. După calculele Ministerului Învăţământului şi Cercetării, acest fond, anul trecut s-a ridicat la 1900 de miliarde de lei. El a trecut acum în buget. De ce a trecut în buget, dumneavoastră ştiţi foarte bine, chiar dacă o să mă contraziceţi, pentru că şi celelalte fonduri speciale care au trecut la buget au trecut pentru a finanţa deficitul de stat, deficitul bugetar. Aceasta e altă chestiune. Deci există acest fond, există prevederea aici în ordonanţă, că el va sprijini acţiunile din învăţământ. Este o posibilă sursă pentru aceste vestite, disputate tichete de masă, care ar suplimenta nu mare lucru, dar ar suplimenta cât de cât să spunem aşa veniturile acestei categorii nenorocite care este dăscălimea acestei ţări. Iată deci, şi sursa, pentru că aşa se spune aici şi vă rog, măcar acum, la al doilea amendament, să fiţi de acord cu el şi să nu vă mai mă rog, n-are importanţă, nu mai spun nimic sperăm să nu mai obţineţi încă o victorie împotriva învăţământului. Vă mulţumesc. |
|
Reprezentantul Guvernului, vă rog să vă spuneţi părerea cu privire la acest amendament referitor la alin.1 art.52. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să specific că potrivit prevederilor art.1 alin.1, respectiv alin.2 din Legea privind acordarea tichetelor de masă nr.142/1998, citez: "Salariaţii din cadrul societăţilor comerciale, regii autonome din sectorul bugetar pot repet, pot, există o potenţiabilitate să primească o alocaţie individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă, respectiv tichete de masă şi acestea se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale. Aş vrea să fac specificaţia că această prevedere a funcţionat şi în 1998 şi în 1999 şi în anul 2000. În conformitate cu prevederile art.13 din Ordonanţa de urgenţă nr.32/2001, finanţarea instituţiilor de învăţământ preuniversitar, aşa cum a fost subliniat aici, se asigură de la bugetele locale. Deci această idee de acordare a tichetelor de masă trebuie făcută din cadrul bugetelor locale. Mai mult, din discuţiile care le-am purtat cu diverse consilii judeţene, acestea sunt gata să acorde aceste tichete de masă în acest an, pentru învăţământul preuniversitar care a trecut, de anul acesta, la dispoziţia lor. Noi considerăm că acest nou amendament nu poate fi avut în vedere, având drept cauză cele menţionate mai sus şi ca urmare a faptului că sursele aşa cum am specificat şi înainte sunt suficiente pentru a pune în aplicare această lege care este, deja, din 1998. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi auzit amendamentul domnului deputat Baciu şi explicaţiile care vi s-au dat. Domnul deputat Leonăchescu. Am rugămintea pentru a asigura cursivitate şedinţei şi pentru a nu provoca în continuare, discuţii reciproce asta nu se referă la dumneavoastră, domnule Leonăchescu, ci în principiu să vorbească întâi, totuşi, domnii parlamentari ca să vorbească domnul ministru la urmă, pentru a putea da explicaţii tuturor. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Acum două zile, o delegaţie de grevişti a sindicatului "Alma Mater" a pichetat intrarea la Parlament, în zona Izvor. Ne-au dat şi un protest scris şi solicitări în consecinţă; s-au distribuit aceste materiale printre colegi şi se cunosc. Ei solicitau următorul lucru: ca PDSR-ul să-şi onoreze promisiunea electorală, de a guverna împreună cu ţara, împreună cu sindicatele şi, în consecinţă, cereau ca amendamentul propus de profesorul Baciu să fie adoptat de acest Parlament. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Sassu. |
|
Eu am o singură întrebare pentru domnul ministru. N-am înţeles, şcoala este societate comercială sau regie autonomă ? |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Sector bugetar. |
|
Nu, aţi zis societăţile comerciale şi regiile autonome din sectorul bugetar. Spuneţi-mi dacă este una sau alta, ca să înţelegem. |
|
Domnul deputat Eugen Nicolăescu. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Îi mulţumim domnului ministru Tănăsescu pentru explicaţii. Cred că au fost oarecum alături de subiect şi vă spunem şi de ce. |
|
Domnule deputat, am o rugăminte. Preşedintele şedinţei este obligat să cheme deputatul care vorbeşte la chestiune. Dumneavoastră dacă vreţi să vă susţineţi amendamentul propus de dumneavoastră, având în vedere că aveţi 3 minute, v-aş ruga să vă referiţi exact la această chestiune şi nu la importanţa învăţământului şi la ce a spus unul şi la ce a spus celălalt. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Nu. Voiam să fac legătura cu ce urmează pentru că altfel nu se înţelege nimic. Este vorba de faptul că se doreşte ca toate aceste plăţi, inclusiv tichete de masă pentru învăţământ să se realizeze din bugetele locale. Toată lumea a înţeles, până la urmă, că este dorinţa Guvernului de descentralizare, dar nu poţi să-i dai unui buget local numai sarcini, fără să-i asiguri şi resursa financiară. Problema era următoarea şi aici vrem să fim lămuriţi poate că n-am înţeles noi suficient din declaraţia domnului ministru Tănăsescu, există sursa de finanţare ? Când s-a calculat transferul de la bugetul de stat către bugetele locale pentru salarii, pentru suportarea a 50% din transport şi pentru tichete de masă, s-a ţinut cont de toate aceste lucruri sau nu ? Este simplu, domnule preşedinte. Mulţumesc. |
|
Domnule ministru, vă rog să daţi aceste răspunsuri şi pe urmă, vă propun să trecem la vot. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să fac doar o mică specificaţie şi anume că anul acesta au fost descentralizate doar cheltuielile de personal. Cheltuielile materiale şi de serviciu au fost descentralizate cu ani în urmă. Deci, în 1998, de când a apărut legea, 1999,2000, aceste cheltuieli materiale au fost descentralizate colectivităţilor locale. Deci, la elaborarea proiectelor de buget, în fiecare an, au fost avute în vedere, aceste cheltuieli atunci când s-a făcut transferul sau s-a delimitat suma necesară pentru transferul colectivităţilor locale. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Baciu. Cine este pentru ? 99 voturi pentru. Împotrivă ? 132 voturi împotrivă. Abţineri ? Amendamentul domnului deputat Baciu a fost respins. Supun votului dumneavoastră alin.1 în formularea prezentată de iniţiator. Cine este pentru ? 132 voturi pentru. Împotrivă ? Stimaţi colegi, vă rog să vă exprimaţi votul deodată, nu în scară, ca să începem totdeauna numărătoarea de la început. Abţineri dacă sunt ? 1 abţinere. Cu 132 voturi pentru, 97 împotrivă şi 2 abţineri, alin.1 a fost adoptat. La alin.2 dacă sunt observaţii ? Comisia nu a avut. Poftiţi, domnule deputat. Repet rugămintea pe care am formulat-o şi nu mă refer la domnul deputat care urmează vă rog să vă referiţi exclusiv la amendamentul pe care l-aţi formulat. Ne-am convins cu toţii cu privire la importanţa învăţământului şi la calităţile noastre oratorice. Vă rog, domnule deputat. Nu mă refer la dumneavoastră, la toţi cei care urmează. |
|
Vă mulţumesc frumos. Mă numesc Nedelcu Mircea, sunt senator din Hunedoara. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi colegi parlamentari, Am convingerea că sunteţi cu toţii conştienţi că cei cărora li se adresează prevederile art.52 din Legea bugetului de stat pe 2001 sunt, de fapt, cei care fac parte din acele categorii sociale defavorizate, adică salariaţii care trudesc pentru salarii de nimic. Ani de zile, sindicaliştii ştiţi foarte bine au solicitat în mod expres, această măsură socială, deci eliberarea tichetelor de masă din partea guvernelor care s-au perindat până acum, iar în această zi, suntem în măsură s-o punem în practică. Am propus acest amendament adică eliminarea alin.2 deoarece am considerat că acordarea tichetelor de masă este o măsură de protecţie socială care se adresează celor aflaţi în dificultate materială, de fapt unui număr nepermis de mare de cetăţeni, de salariaţi din România. Este nedrept ca tocmai cei care ar trebui să fie beneficiarii acestei măsuri să fie privaţi de acest drept, datorită managementului defectuos, nepriceperii angajatorilor ori altor factori independenţi de angajaţi, care conduc la neonorarea datoriilor şi obligaţiilor acestora către stat. Este adevărat şi faptul că în România se fac eforturi financiare deosebite pentru acordarea acestor tichete de masă, eforturi care trebuie susţinute, dar consider că salariaţii, angajaţii ale căror venituri materiale sunt cu mult sub normal merită acest efort, mai ales că, în campania electorală, nu demult trecută pentru a fi uitată, au fost făcute multe promisiuni, iar acum mulţi, prea mulţi români aşteaptă cu sufletul la gură măcar realizarea acestei măsuri. Şi nu în ultimul rând, este demn de menţionat faptul că, în mare măsură, datoriile înregistrate de foarte multe unităţi economice, în mod special din industrie, au fost rezultatul politicilor greşite ale guvernelor anterioare care au avut drept rezultat, printre altele, decapitalizarea lor. Nu luaţi acestor nedreptăţiţi dreptul la o masă caldă, nu-i obligaţi să şi-l câştige prin forţă, prin presiunea străzii. Angajatorii trebuie, pot fi obligaţi să-şi plătească obligaţiile fără a-i nedreptăţi pe angajaţi. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeţi la acest amendament. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Vă mulţumesc foarte mult. Aş vrea să subliniez faptul că, prin acest alineat nou sau prin acest alineat care a fost propus aici, se urmăreşte, de fapt, constrângerea agenţilor economici, deci prin alineatul propus, alin.2 la art.52, se urmăreşte constrângerea agenţilor economici să-şi achite datoriile faţă de bugetul de stat, faţă de bugetul asigurărilor sociale, faţă de fondurile înainte de a acorda aceste tichete. De ce ? Aceste tichete de masă reprezintă un drept suplimentar care se poate acorda salariaţilor, în condiţiile în care unitatea respectivă este viabilă şi nu înregistrează datorii faţă de bugetele mai sus menţionate. Mai mult, aceste tichete de masă sunt deductibile, conform Ordonanţei nr.217/1999 la calculul profitului impozabil şi, ca urmare, există deci aceste două lucruri: pe de-o parte, beneficiază de această deductibilitate şi suntem convinşi că acele societăţi care înregistrează aceste datorii faţă de stat, ar trebui să nu acorde aceste tichete de masă. Aş vrea să vă informez că în discuţiile pe care le-am avut la elaborarea proiectului de buget, cu sindicatele, acestea au fost de acord să păstrăm acest articol în sensul de a se acorda aceste tichete de masă numai de acele societăţi care, într-adevăr, îşi respectă datoriile faţă de buget. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la PRM, domnul senator cu privire la care, în raportul comun, s-a propus respingerea lui şi aţi auzit şi explicaţiile domnului ministru Tănăsescu. Cine este pentru ? 79 voturi pentru. Împotrivă ? Este evident că a fost respins cu mare majoritate de voturi. Mulţumesc. Cine este pentru alin.2 în formularea prezentată în proiect. Vă rog să votaţi. 141 voturi pentru. Împotrivă ? Voturi împotrivă la alin.2. 80 voturi împotrivă. Abţineri ? O abţinere. Cu 141 voturi pentru, 83 împotrivă şi o abţinere, alin.2 a fost adoptat. La alin.3. Cu o problemă de procedură, domnul deputat Marcu Tudor. |
|
Domnilor colegi, Cu tot respectul pe care vi-l port chiar şi asupra celora pe care vreau să-I critic într-un fel şi pentru a merge mai repede lucrările şedinţei, vă propun ca toţi dintre noi să fim conştientizaţi asupra a ceea ce votăm şi invit, în acest sens, ca minorităţile naţionale şi UDMR-ul, să lase puţin obedienţa faţă de PDSR la o parte, să-şi ţină în faţă hârtiile după care discutăm, să participe la şedinţe, nu să se uite în stânga, să vadă cum votează PDSR-ul şi repede să voteze şi ei. S-ar putea unele dintre ele să le convină şi lor. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnule deputat, în probleme de procedură nu se fac ore de dirigenţie. (Aplauze). Mulţumesc foarte mult. Deci, când solicitaţi, există o etică, domnule deputat. Vă rog frumos. |
|
Vă spun eu care este etica: ziariştii sus ne văd că 4/5 dintre noi habar nu au ce votează. |
|
Vă rog frumos, trecem la următorul alineat, alin.3. |
|
Nu este cvorum, domnule preşedinte. |
|
Stimate coleg, problema cvorumului a fost rezolvată ieri. Trecem la alin.3. |
|
Domnule preşedinte, nu avem cvorum, nu trebuie votat. |
|
Poftiţi la microfon, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, de ieri am convenit ca să respectăm prevederile art.39 din Regulament care vorbeşte despre cvorum. 140 sau 141 + 1 + 80 suntem sub cvorum. Deci, articolul nu este adoptat. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor. Iată ce am eu în faţă: toată documentaţia bugetului faţă de domnul antevorbitor de la P.R.M., care are câteva foi. Trebuie să vă anunţ că noi, U.D.M.R., obişnuim să urmărim exact ce se discută şi ştim ce votăm, într-un fel sau altul. S-ar putea ca să nu vă convină, dar este o altă treabă. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Trecem la alin.3. |
|
Domnul ANGHEL STANCIU: (din sală) Domnule preşedinte, am un amendament respins. |
|
Aveţi un amendament respins. Poftiţi. |
|
Deci, cred că aţi avut dreptate când aţi spus că fiecare trebuie să îşi vadă de propria ogradă. Nu vreau să intru în această dilemă, dar vreau să îi spun domnului deputat, care a fost anterior, nu îi reţin numele, din vedere parcă îl cunosc de opt ani, că P.R.M. are bugetul şi adnotat, ceea ce la dânsul se pare că nu este. |
|
Stimaţi colegi, trecem la alin.3. Poftiţi. V-aş ruga să încercaţi să faceţi distincţia, stimaţi colegi liberali, între cvorumul de vot, care se referă la votul final şi cvorumul de lucru. Citiţi şi decizia Curţii Constituţionale, ca să facem discuţii avizate şi calificate. Să nu facem suveici, pentru a trage de timp şi a nu adopta bugetul, pe chichiţe de procedură. Aveţi cuvântul. |
|
Domnul CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU: Domnule preşedinte, ieri, în şedinţa liderilor grupurilor parlamentare, în care subiectul dezbătut cu precădere a fost cel al cvorumului, s-a acceptat conţinutul art.39 cu privire la cvorum. Doamna deputat Afrăsinei vă poate confirma. DIN SALĂ: Dar dânsa nu este juristă. |
|
Domnul CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU: Eu nu am spus că este juristă. Am discutat altceva, da? Deci, vă rog să ţineţi cont că acest lucru a fost convenit, acceptat. Mai mult decât atât, vă putem da stenogramele şedinţelor de anul trecut ale şedinţelor comune, când colegii dumneavoastră de la P.D.S.R. au argumentat, pe aceleaşi elemente din Regulament şi cvorumul de lucru a fost acelaşi, pe care îl solicităm acum. Vă mulţumesc. |
|
Are cuvântul domnul preşedinte Valer Dorneanu. |
|
Stimaţi colegi, există felurite feluri în care opoziţia se exprimă: utilizarea filibastrelui, adică intervenţii repetate la microfon, pentru a împiedica adoptarea unei legi. Şi aceste intervenţii pot fi benefice, dacă ele se referă la o lege proastă, la o lege de care nu este nevoie. Dumneavoastră nu aţi spus că nu am avea nevoie de Legea Bugetului de Stat. Opoziţia se poate exprima şi prin intervenţii de fond, cu care să vină în mod constructiv, cu propuneri de îmbunătăţire a bugetului, şi nu prin trecerea sumelor de la sănătate la apărare, sau de la transporturi la mediu şi aşa mai departe, ci prin indicarea resurselor respective. Aveţi calificarea respectivă, pentru că cel puţin o parte dintre dumneavoastră aţi condus, ani de zile, Ministerul Finanţelor Publice şi aţi întocmit bugete. Deci, noi v-am sugerat, poate şi pentru buna imagine a Parlamentului şi a dumneavoastră, să veniţi cu propuneri de fond. Şi acum, în problema pe care o ridicaţi dumneavoastră: toţi invocaţi argumente valabile după regulamentele trecute. Toţi invocaţi practici şi dispute după regulamentele trecute. Eu vă rog să sesizaţi următoarea schimbare: deocamdată, există un cvorum de vot şi Constituţia, prin textul de la art.65, se referă la cvorumul de vot. Legile se adoptă. Deci, nu articolele se adoptă, ci legile se adoptă şi hotărârile. Acelaşi text, pe care dumneavoastră îl tot invocaţi, din Regulamentul şedinţelor comune se referă tot la adoptarea legilor. Aşadar, la votul final. |
|
Domnul PUIU HAŞOTTI (din sală): Aceasta nu are importanţă. |
|
Are, pentru că s-au modificat regulamentele, stimate domn. Deci, eu vă rog să observaţi că, anul trecut, era un cvorum de lucru, care se referea la adoptarea articolelor, cvorum de lucru prevăzut şi în Regulamentul Camerei şi în Regulamentul Senatului. În Regulamentul Camerei, noi nu mai avem nici un fel de cvorum de lucru, putând să aibă loc lucrări în prezenţa a trei deputaţi, şi aceasta nu este o noutate pe care noi am inventat-o. Vă rog să vă uitaţi la Regulamentul Camerei Comunelor, unde dumneavoastră aţi fost mai des decât noi. Acolo, cvorumul de lucru este de 10 persoane. În Franţa, nu există nici un cvorum. În multe alte parlamente nu există cvorum de lucru. Şi atunci, singurul cvorum de lucru care există în regulamentele noastre este cvorumul Senatului, care se referă la faptul că Senatul lucrează în prezenţa a o treime. Noi nu avem cvorum la Camera Deputaţilor, dar, pentru că suntem mai mulţi, acceptăm punctul de vedere al Senatului. Deci, cvorum de lucru pentru un sfert din cei prezenţi şi vă rog să îi număraţi dacă sunt sau nu aici. |
|
Solicit cuvântul, domnule preşedinte. |
|
Vă cunoaştem punctul de vedere. L-aţi spus de 10 ori, domnule deputat Sassu. Începem iarăşi tragerea de timp? Aveţi cuvântul, vă rog. |
|
Vă mulţumesc. În primul rând, aş vrea să vă spun, domnule preşedinte Dorneanu, că Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu a făcut nici un fel de apreciere de la microfonul acesta, vizavi de poziţia Grupului parlamentar al P.D.S.R. Şi vă rog să nu faceţi nici dumneavoastră vreun fel de referire faţă de poziţia noastră. Am acceptat că votul dumneavoastră este majoritar, şi am acceptat modul în care au mers lucrurile. Nu am făcut nici o referire. Şi vă rog frumos să vă retrageţi acest punct de vedere, pe care l-aţi spus mai înainte, această apreciere pe care aţi făcut-o la adresa celorlalte grupuri parlamentare. Aici, discutăm bugetul ţării şi chiar dacă am intervenit pe Regulament, chiar dacă am intervenit în alte forme, şi chiar dacă am spus lucruri de fond pe care dumneavoastră le consideraţi neimportante, eu cred că trebuie să ne respectăm între noi şi să discutăm în acest spirit. În al doilea rând, discutăm aici, suntem în şedinţa comună a celor două Camere şi urmăm procedurile prevăzute de Regulamentul comun al celor două Camere. Şi, în consecinţă, suntem sub imperiul art.39 din Regulamentul şedinţelor comune. Am făcut, cum spuneţi dumneavoastră, şi la Cameră, şi la Senat, modificări în regulamentele respective, tocmai pentru că erau nişte texte identice cu cel pe care îl avem la art.39. Şi am făcut aceste modificări ca să putem lucra altfel decât lucram înainte. Deocamdată, la Regulamentul şedinţelor comune există un text care spune foarte clar care sunt modalităţile de votare a legilor şi, în consecinţă, a articolelor. Spun, încă o dată, că am făcut acele modificări în Regulamentele celor două Camere, tocmai pentru că prevederile respective ne împiedicau să lucrăm altfel decât cu un cvorum normal, de jumătate plus unu din membrii Camerei respective, la fiecare vot. Aici, nu am făcut încă această schimbare. Deci, dacă nu am făcut această schimbare, înseamnă că trebuie să lucrăm în continuare cu acest cvorum care este prevăzut de Regulamentul şedinţelor comune şi care nu a fost modificat. Când o să îl modificăm, atunci, tot ceea ce aţi spus dumneavoastră este corect şi vom putea merge mai înainte. Deocamdată, spun, încă o dată, că suntem în această situaţie şi, în consecinţă, neexistând cvorumul, articolul nu este adoptat. Problema cvorumului este întotdeauna a majorităţii. Şi vă rog frumos să luaţi act de acest lucru. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, eu nu ţin minte să fi făcut aprecieri răutăcioase la adresa Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Am vorbit despre cei care utilizează mijloace de a prelungi votul şi de a prelungi dezbaterile. Şi nu cred că trebuie să fiţi dumneavoastră cel care vă simţiţi, pentru că dumneavoastră, întâmplător, interveniţi numai în mod constructiv şi pertinent. Supun atenţiei dumneavoastră alin.3. Comisia nu a avut amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră alin.3 al art.52. Cine este pentru? Împotrivă? Da, cu o mare majoritate de voturi 3 voturi împotrivă. Abţineri? Deci, cu 3 voturi împotrivă, 24 abţineri, insuficient pentru a se respinge acest alineat. S-a aprobat alin.3. Supun votului dumneavoastră art.52, în ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 52 de voturi împotrivă. Abţineri? 52 de voturi împotrivă, 20 de abţineri. Cu majoritate de voturi, art.52 a fost adoptat. La art.53. Domnul deputat Oltean. |
|
Domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. Îngăduiţi-mi să intervin, la art.53 alin.1, în numele Comisiilor reunite ale Camerei şi Senatului, pentru că amendamentul ce a fost înaintat Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere a fost însuşit, în unanimitate, de către aceste comisii şi de aceea socotesc că este necesar să vin în faţa dumneavoastră pentru a prezenta argumentele ce au fost însuşite de către comisii şi au determinat, până la urmă, comisiile să îşi însuşească acest amendament. În timpul realizării investiţiilor de la Combinatul Krivoi Rog din Ucraina, peste 100 de societăţi comerciale din România au livrat utilaje, pentru care au fost nevoite să depună garanţii, care au fost reţinute, evident, în bugetul de stat. În anul 1994 a expirat termenul pentru restituirea acestor garanţii, însă, de atunci şi până astăzi, cele peste 100 de societăţi fac eforturi disperate în vederea reţinerii şi obţinerii recuperării garanţiilor depuse în anii respectivi. Anul trecut, pentru prima dată, guvernul vremii respective, în bugetul de stat pe anul trecut, a găsit de cuviinţă să dea posibilitatea compensării acestor bani, pentru unităţile care aveau datorii la bugetul de stat, creându-se la vremea respectivă, în opinia noastră, o discriminare faţă de acele societăţi comerciale considerate bune platnice, întrucât cele care nu au avut datorii la stat nu au fost în posibilitatea de a-şi compensa aceste datorii. Anul acesta, prin prevederile art.53 alin.1, se reiterează aceeaşi posibilitate de a se compensa aceste garanţii cu datoriile faţă de bugetul de stat, creându-se în opinia noastră, din nou, aceeaşi stare de inegalitate faţă de acele societăţi care nu au datorii la bugetul de stat şi care nu alte posibilităţi de a-şi recupera garanţiile depuse. Faţă de o asemenea stare de fapt şi de drept, am considerat, şi Comisiile reunite au apreciat că extinderea posibilităţilor de compensare ar fi foarte binevenită şi, în consecinţă, s-a propus ca această compensare să se poată face nu numai cu datoriile faţă de bugetul de stat, ci şi cu datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau Agenţia de Şomaj. Am fost încurajaţi, dacă vreţi, să facem acest amendament şi de un punct de vedere exprimat de către Ministerului Industriei şi Resurselor, în ianuarie anul acesta, prin care se spune că Guvernul actual va face tot ce depinde de el pentru a se restitui aceste garanţii, inclusiv va avea în vedere posibilitatea de a se compensa cu Bugetul de Stat sau cu celelalte bugete. Acest punct de vedere al Ministerului Industriei şi Resurselor, pe care l-am exprimat, a fost un temei de a susţine acest amendament în faţa comisiilor. Din nefericire, Comisiile reunite pentru buget şi finanţe dau o explicaţie în respingerea acestui amendament, care mi se pare de neluat în calcul sau de nesusţinut în planul argumentării. Se propune respingerea amendamentului, întrucât acest sistem este reglementat printr-o lege specială, iar garanţiile nu pot fi compensate decât cu bugetul de stat. Eu nu am cunoştinţă de existenţa unei legi speciale privind compensarea acestor garanţii, dar dacă ea există, sigur, sunt în măsură să retrag acest amendament. Ceea ce ne interesează şi trebuie să avem în vedere este să creăm un statut de egalitate pentru toate acele societăţi care au de recuperat garanţiile respective şi care au fost depuse cu bună credinţă. De aceea, eu socotesc că, prin admiterea acestui amendament şi, repet, comisiile respective, Comisiile de administraţie publică, în unanimitate, şi l-au însuşit -, am crea un statut de egalitate pentru toate societăţile comerciale şi sunt peste 100, care au de recuperat aceste garanţii de la bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Domnule senator Dan Constantinescu, doriţi să interveniţi în favoarea acestui amendament? |
|
Da. |
|
La acelaşi alineat? |
|
Exact. |
|
Poftiţi. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum apare şi în amendamentul nostru, susţinem necesitatea extinderii compensării acestor sume cu celelalte fonduri şi cu bugetul asigurărilor sociale. În plus, am dori să ridicăm în faţa dumneavoastră o anumită problemă. Aşa cum prevede alin.1 al art.53, în forma iniţială, se realizează o discriminare între agenţii economici care au datorii la bugetul de stat, la 31 decembrie 2000, şi cei care nu au datorii la bugetul de stat, dar, la fel, sunt beneficiari de returnarea acestei sume, reprezentând garanţiile pentru Combinatul Krivoi Rog. În asemenea circumstanţe, am dori să lărgim cadrul soluţionării acestor probleme, pentru a o finaliza în acest an în trei etape: În prima etapă, fără îndoială, să se compenseze datoriile agenţilor economici restante la finele anului trecut. Într-o a doua etapă, pentru cei care nu au avut, la finele anului, datorii, să nu se facă un efort bugetar suplimentar, dar să se permită compensarea în cursul anului, cu obligaţiile care se constituie la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale şi celelalte contribuţii pentru fondurile care au intrat în buget. Şi, abia la finele anului, în condiţiile în care nu se vor face compensările în totalitate, sumele eliberate efectiv societăţilor comerciale să fie diferenţa, după achitarea obligaţiilor de plată prevăzute la alineatele precedente. Apreciem că, într-o asemenea abordare, problema Krivoi Rog va fi soluţionată în cursul acestui an, astfel încât în bugetele următoare să nu mai constituie un amendament, o sursă de discuţii şi o sursă de compensări reciproce. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Mai doreşte cineva să intervină în favoarea acestor amendamente? Poftiţi, domnule senator. Punctul de vedere al comisiei sau o intervenţie a dumneavoastră? Domnul senator Ştefan Viorel, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci de la Senat. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, aş vrea ca şi cred că nu cer prea mult dacă cer colegilor noştri să fie consecvenţi în ceea ce afirmă pe parcursul unei jumătăţi de zi de dezbatere. Ceva mai devreme, tot din această zonă a sălii, un coleg al susţinătorilor acestui amendament ne explica diferenţa între bugetul de stat şi fondurile publice. Şi iată că, din aceeaşi zonă a sălii, vin alţi doi colegi ai dumnealui, care ne explică acum, trecând peste faptul că în prima parte a prezentării ne-au spus că nu sunt de acord cu prevederile acestui alineat şi, în a doua parte, au cerut extinderea unei chestiuni cu care nu sunt de acord, trecând peste aceasta, vin şi solicită să compensăm obligaţii ale statului cu fonduri publice. Păi, dumnealor ne explicau că nu putem amesteca bugetul de stat cu fondurile publice. Deci, nu putem compensa nişte obligaţii ale bugetului de stat decât prin bugetul de stat şi nu pe seama unor fonduri publice constituite prin contribuţiile angajaţilor. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule deputat Ruşanu. Aveaţi şi dumneavoastră semnătura pe acest amendament, dacă nu mă înşel. |
|
Domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor colegi. Pentru că antevorbitorul meu vorbea de consecvenţă, eu sunt de acord cu dânsul întru totul, numai că să fim consecvenţi şi în ceea ce spuneaţi, cu o zi înainte, când colegul nostru, domnul Florin Georgescu, susţinea aici necesitatea sprijinirii societăţilor cu capital de stat şi nu numai. Krivoi Rog, după cum ştim cu toţii, s-a făcut cu garanţia statului român. Toate eforturile, toate materialele şi lucrările făcute acolo au fost, la vremea respectivă, garantate de statul român. Avem o investiţie de aproape un miliard de dolari la Krivoi Rog, la această dată, în condiţiile în care foarte multe societăţi, care au contribuit la realizarea obiectivului de la Krivoir Rog, au datorii la bugetul de stat, dar, în acelaşi timp, nu au reuşit să îşi recupereze garanţia statului, garanţia de bună execuţie, care este doar pentru un an de zilei şi pe care statul, la rândul lui, a garantat-o. Este foarte adevărat că, tot în acest buget de stat, fondurile de garanţie date agenţilor economici, prin "Exim-Bank", s-au diminuat faţă de anul trecut, dar acesta este un alt aspect. La această dată, sunt societăţi care au datorii la bugetul de stat şi la alte bugete, şi au de recuperat garanţie, în acelaşi timp, de la Krivoi Rog; nu au datorii la bugetul de stat, dar au datorii la alte bugete; au datorii sub nivelul garanţiilor de recuperat. Şi, în această situaţie, societăţile respective plătesc penalizări la datoriile către bugetul de stat, neputând să îşi recupereze garanţiile pe care le au de recuperat de la Krivoi Rog. Repet, garantate de stat în acelaşi timp. Şi, pentru că mă refeream la consecvenţă sau inconsecvenţă, Uzina constructoare de maşini Reşiţa are de recuperat de acolo 896 de miliarde; "Electroputere" Craiova un miliard, 100 de milioane. Şi sunt şi alte societăţi care au fost corecte, au respectat disciplina financiară, şi-au plătit datoriile la Bugetul de Stat, dar, în acelaşi timp, nu au putut să îşi recupereze garanţiile statului de la Krivoi Rog. Noi pentru aceasta am venit şi am susţinut ca toate aceste societăţi, care au fost societăţi disciplinate, bune platnice, să poată ca acum să beneficieze şi ele de această înlesnire de recuperare a garanţiilor. Nu recuperarea lor cifric, ci recuperarea lor prin compensare cu obligaţiile pe care le au la Bugetul de Stat. Atunci, dacă numai unii vor beneficia, deci, cei rău platnici vor beneficia de compensarea acestor garanţii cu datoriile pe care le au la bugetul de stat, noi înşine venim şi încurajăm indisciplina financiară. Cei care au plătit, şi nu au datorii la nivelul garanţiilor, nu beneficiază de acest lucru; cei care au fost rău platnici, şi nu au plătit, beneficiază de acest avantaj. V-aş ruga să fim consecvenţi şi să încercăm să măsurăm cu aceeaşi unitate de măsură pentru toată lumea. Vă mulţumesc. |
|
Cu acelaşi ceas am lucrat, pentru cazul tuturor, şi nu am zis nimic, decât v-am atenţionat că trecuse oarece timp, după trei minute. Domnule ministru Tănăsescu, doriţi să mai interveniţi? |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da. |
|
Poftiţi. În raport de ce a spus comisia. Domnule ministru Tănăsescu, poftiţi. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Deci, aş vrea să fac nişte clarificări. Ce se propune, de fapt? Se propune includerea în compensare şi a obligaţiilor de plată datorate altor bugete: bugetul asigurărilor sociale de stat, Casa Naţională de Sănătate, Agenţia de Şomaj şi aşa mai departe. În propunerea textului formulat de Guvern se spune clar că se face această compensare numai pentru sumele care sunt incluse în bugetul de stat. Deci, compensarea se face de la şi către bugetul de stat. Ce ar însemna să facem compensări şi aferente altor bugete? Ar însemna să includem sume suplimentare în bugetul de stat, ca să putem face aceste compensări către celelalte bugete: bugetul asigurărilor sociale de stat, Casa Naţională de Sănătate şi aşa mai departe. În al doilea rând, noi considerăm că nu pot fi incluse în compensare datoriile curente aferente anului 2001, deoarece acestea sunt cuprinse deja în veniturile bugetelor respective pe anul 2001. Deci, noi nu putem să mergem pe ideea că nu se încasează, în cursul anului 2001, nimic din datoriile aferente anului 2000. Mai mult, aş vrea să fac specificaţia că anul trecut, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.145/2000 de rectificare a bugetului de stat, s-a avut în vedere ca compensarea respectivă să se facă numai de la bugetul de stat, nu şi de la bugetele celorlalte fonduri: bugetul asigurărilor sociale, Casa Naţională de Sănătate. Şi vreau să vă citez: "Compensările cu obligaţiile de plată datorate la bugetul de stat, până la 31 decembrie 1999, şi neachitate până la data compensării." Deci, aşa a fost şi anul trecut. În al doilea rând, în bugetul Ministerului Industriei şi Resurselor sunt sume cu această destinaţie. Ministerului Industriei şi Resurselor poate să acorde pentru cei care sunt bun platnici şi îşi achită datoriile sumele necesare garanţiilor. Aşadar, noi considerăm că modul în care am elaborat acest articol răspunde absolut acestor cerinţe. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Ioan Oltean. |
|
Domnule preşedinte, domnule ministru. Eu sunt gata să îmi însuşesc punctul de vedere pe care dumneavoastră l-aţi exprimat. Nu pun la îndoială realitatea celor exprimate. Vreau însă să găsim, sau să se găsească o soluţie pentru că şi acele societăţi comerciale care îşi plătesc datoriile faţă de stat, şi care au aceste garanţii reţinute de peste 10 ani, să poată să îşi recupereze banii. În raportul care cuprinde amendamentul de respingere se spune că există o lege specială prin care această problemă este rezolvată. Domnul preşedinte a făcut referire la cu totul altceva, adică nu ne-a amintit care este această lege. Dumneavoastră, domnule ministru, precizaţi că în bugetul Ministerului Industriei şi Resurselor există aceste sume şi că ele pot fi recuperate de către aceste societăţi nedatornice. Eu vreau să vă citesc, şi îmi îngădui, o adresă a Ministerului Industriei şi Resurselor, care spune că aceste sume, aceste garanţii pot fi recuperate prin compensarea de la Bugetul de Stat şi celelalte bugete, domnule ministru. Este punctul de vedere al Ministerului Industriei şi Resurselor, exprimat în 25 ianuarie anul curent. Din moment ce acest minister reprezentativ apreciază că recuperarea acestor garanţii se face prin compensare de la bugetul statului şi de la alte bugete, înseamnă că în bugetul propriu nu au aceste sume cuprinse pentru a se putea face restituirea banilor respectivi. Noi nu ţinem, sau eu personal nu ţin neapărat ca această compensare să fie făcută prin celelalte bugete nominalizate în amendament. Ceea ce doresc şi ceea ce dorim cu adevărat este ca toate acele societăţi comerciale care au aceste garanţii reţinute de peste zece ani să poată să-şi recupereze banii, pentru că este nedrept ca ei să-şi achite zilnic obligaţiile faţă de stat, să fie societăţi comerciale cu plăţile la zi, iar statul să nu-şi plătească datoriile faţă de ele de ani de zile. Acest lucru dorim şi pentru acest lucră vă cerem consecvenţă şi corectitudine. S-a arătat că anul trecut s-a făcut acelaşi lucru. Este adevărat, domnule ministru, anul trecut aşa s-a făcut. Am aici în faţă, prevedere articolului 65 din Legea bugetului de anul trecut, precum şi normele metodologice. Aşa s-a făcut. Ceea ce vreau eu ca anul acesta este să nu se mai greşească. S-a greşit anul trecut, am arătat şi la vremea respectivă că această modalitate nu mi se pare corect. Din nefericire, nu s-a găsit nici atunci o explicaţie şi o raţiune în rezolvarea problemei aşa cum se evită şi în acest moment. De aceea, eu vă rog, dacă această variantă nu poate fi însuşită, atunci vă rog aici să găsim o altă modalitate prin care aceste societăţi comerciale să poată să-şi recupereze banii. Vă mulţumesc. |
|
A dorit să mai intervină domnul deputat Dan Ruşanu şi pe urmă domnul Baciu de la P.D, după care vă propun sistarea intervenţiilor. |
|
Deci, domnule ministru, în proiectul bugetului de stat pe anul 2001 aveţi câteva fraze în care vă referiţi la blocajul financiar, la eliminarea blocajului financiar, la diminuarea blocajului financiar. În acelaşi timp, însă, prin ceea ce faceţi acuma continuaţi să susţineţi, practic, blocajul financiar. De ce spun acest lucru? Spuneţi că nu sunteţi de acord cu compensarea datoriilor pe care le au societăţile respective către bugetul asigurărilor sociale, către CAS, pentru că este alt buget, nu este al bugetului de stat. Parţial vă înţeleg, dar aceste societăţi, în majoritatea lor, sunt societăţi care nu au datorii la impozit pe profit care este sursa bugetului de stat, pentru că nu au profit. Sunt societăţi care de obicei nu au datorii la TVA, dar au cea mai mare parte a datoriilor la bugetul asigurărilor sociale, la CAS. Atunci nu este corect ca ele, în acelaşi timp, să aibă de recuperat din garanţiile respective de 3 ani, de 4 ani, de 5 ani, de 8 ani şi chiar de 10 ani de zile, şi să nu poată să-şi compenseze o altă sursă care pentru el nu contează că-i a bugetului de stat sau e a bugetului asigurărilor sociale, este o datorie pe care el ştie că trebuie să o dea tot statului. Pentru datoria care trebuie să o dea statului i se percepe dobândă, i se percep penalizări de întârziere, majorările, iar pentru ceea ce are de încasat ca garanţie, rămâne cu aceeaşi sumă în continuare. În acelaşi timp, al doilea palier la care vreau să mă refer, spuneţi că nu se pot compensa cu datoriile curente, dar repet, celor care au fost corecţi şi au făcut efortul financiar respectiv şi şi-au plătit datoriile fiscale către bugetul de stat şi nu au datorii şi nici majorări, rămân mai departe să-şi încaseze aceste garanţii sine die, iar în cealaltă parte, cei care au fost indisciplinaţi şi nu au plătit le facem această compensare. Deci, nu este nici normal şi este primul semn de încurajare a indisciplinei financiare. Noi venim aici să facem această discriminare între agenţii economici bun platnici şi rău platnici. Este un semnal foarte periculos pe care-l dăm şi atunci şi ceilalţi care până acuma plăteau, n-or să mai plătească, şi vor aştepta să vină un nou buget pe anul 2002 care, poate, le va compensa garanţiile pe care le au de încasat cu datoriile care le vor avea de plătit la acea dată. |
|
Mulţumesc. Domnul Baciu şi pe urmă doamna Smaranda Dobrescu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte pentru amabilitatea de a-mi da cuvântul. Nu voi intra în detalii, ce a fost de spus semnificativ, în legătură cu această chestiune a fost spus de colegii mei de domnul Olteanu şi de domnul Dan Ruşanu. Vreau să vă spun doar atât: anul trecut, chiar eu am depus un amendament exact pe această chestiune. Este adevărat că mă refeream numai la bugetul asigurărilor sociale de stat atunci şi nu la Casa Naţională de Sănătate şi nu la Agenţia de Şomaj. Doamna Dobrescu era ministru pe atunci, cel care s-a opus la modul cel mai radical amendamentului nostru de atunci a fost celebrul şi pitorescul ministru Remeş. Văd că se opune acum şi domnul ministru Tănăseseu, încât eu nu mai găsesc diferenţa între cei doi miniştri, (Vociferări) dar vă spun eu cum stau cu logica. Logica este următoarea, domnule deputat, deşi nu vreau să intru în Logica este următoarea: doi reprezentanţi ai PDSR-ului, anul trecut, de altminteri oameni pricepuţi în finanţe, au combătut puternic amendamentul , nu, au sprijinit puternic acest amendament. Anul acesta, după cum văd, combateţi puternic acest amendament. Eu ştiu că există o diferenţă întotdeauna între discursul unui partid aflat în opoziţie şi discursul aceluiaşi partid aflat la putere, dar nici chiar aşa. De aceea, vă rog să votaţi acest amendament pentru simplul şi elementarul argument care este veşnic: când unui om îi iei ceva trebuie să-i dai înapoi, asta este esenţa chestiunii. |
|
Mulţumesc. Doamna Smaranda Dobrescu, preşedinta Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă spun că cel puţin în ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale această compensare este imposibilă. A fost şi anul trecut, m-am opus la acelaşi amendament al distinsului coleg, domnul deputat Baciu, dar şi al domnului Bartal, pe următorul motiv: legislaţia şi actuală şi cea prevăzută în Legea nr. 19/2000 a sistemului public de pensii, în vigoare de la 1 aprilie, prevede ca angajaţii agenţilor economici care nu plătesc pentru anumită perioade contribuţia la asigurări sociale, acei angajaţi vor fi penalizaţi la pensie. Ca ei să nu fie penalizaţi la pensie şi să li se ia în considerare această perioadă de contribuţie, înseamnă că bugetul de stat trebuie să facă nişte transferuri, să vireze nişte bani în numele acelor societăţi. Cu alte cuvinte în momentul de faţă avem nevoie de transferuri suplimentare de la bugetul de stat, care fie ni se spune care este sursa pentru acest lucru, fie să se precizeze că se doreşte creşterea deficitului bugetar. Deci, în privinţa bugetului asigurărilor sociale nu se pot face compensaţii decât în cadrul contribuţiilor pentru asigurări sociale. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul senator Ştefan Viorel, poftiţi. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Pentru a elimina orice confuzie, vreau să-i spun domnului deputat Olteanu că motivaţia respingerii amendamentului domniei-sale, este identică cu cea de la poziţia 134 din centralizator şi motivaţia face trimitere la lipsa resurselor bugetare pentru realizarea acestor compensări, şi nicidecum la vreo lege specială despre care dânsul a făcut vorbire în vreo trei rânduri şi nu ştiu de unde a scos-o. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Cu privire la alin. 1 al art. 53, vă rog să observaţi, că au fost mai multe amendamente (Vociferări) |
|
Deci, amendamentul pe care eu l-am susţinut este la poz. 133, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, vă reamintesc că eu vorbesc în numele Comisiei pentru administraţie publică. Vă rog să vă uitaţi |
|
Vă rog, lăsaţi-mă să conduc şedinţa |
|
Eu de la început am precizat, deşi am depus şi în nume personal acest amendament la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, acest amendament a fost însuşit de către comisiile reunite, aceste două Camere, el este poziţionat la 133 în raportul de respingere a amendamentelor, iar aici, domnule preşedinte, la col. 3-a se spune aşa, îngăduiţi-mi să vă recitesc: "se propune respingerea amendamentului, întrucât acest sistem este reglementat printr-o lege specială, iar garanţiile respective nu pot fi compensate decât cu bugetul de stat". Vă aduc pagina mea. Deci, la acest aspect m-am referit şi v-aş ruga foarte mult să-mi răspundeţi la această chestiune, domnule preşedinte. |
|
Poftiţi, domnule preşedinte. |
|
Dar acuma că ne-aţi lămurit că dumneavoastră aţi vorbit în numele Comisiei pentru administraţie publică... şi a domnului deputat Dan Ruşanu, pentru că la 133 e comisia şi domnul Ruşanu. Da?, atunci, vă rog frumos să aveţi îngăduinţa şi luaţi aceeaşi explicaţie de la 134, consideraţi că a fost o eroare de redactare, atunci când la 133 s-a prezentat altă motivaţie. Vă mulţumesc pentru înţelegere. |
|
Stimaţi colegi, Încă o dată vă rog să observaţi în privinţa art. 53, alin. 1 s-au făcut mai multe amendamente, discuţiile s-au purtat cu privire la toate, dar o să le supunem votului dumneavoastră pe rând. Deci, în primul rând, amendamentul Comisiilor pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, inclusiv al domnului deputat Dan Radu Ruşanu. Aţi auzit argumentaţiile iniţiatorilor şi răspunsul Guvernului şi al comisiilor, vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Cine este pentru amendamentul de la pct. 133, pag. 63? Cu 46 de voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? Da, este evident, cu mare majoritate de voturi acest amendament a fost respins. Stimaţi colegi, contestaţi majoritatea? Haideţi ca să nu 53, amendamentul domnului deputat Napoleon Pop. Vă rog să-l urmăriţi la poz. 134, pag. 64. Cine este pentru? Deci, 42 de voturi. Împotrivă? Se abţine cineva? O abţinere. Insuficient. Cu mare majoritate a fost respins şi amendamentul 134. Tot la acelaşi alin. găsiţi la poz. 135, amendamentul domnului deputat Ioan Olteanu, de această dată amendamentul este individual. Cine este pentru? 42 de voturi pentru. Împotrivă? Da mulţumesc. Abţineri? Cu mare majoritate de voturi a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră alin. 1 al art. 53 în redactarea din proiectul de lege. Cine este pentru? Da, mulţumesc. Împotrivă? 42 de voturi împotrivă. Abţineri? Cu 4 abţineri, 42 de voturi împotrivă şi cu marea majoritate a fost adoptat alineatul 1 al art. 53. După alin. 1 există un , la 136 un amendament propus de domnul Dan Radu Ruşanu. Îl susţineţi, domnule deputat? Nu. Supun, atunci discuţiei dumneavoastră art. 53, alin. 2, unde nu există nici amendamente respinse, nici din partea comisiei admise. Dacă sunt observaţii? Supun votului dumneavoastră, art. 53, alin. 2. Cine e pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt. Abţineri? Două abţineri. La alin. 3, de asemenea nu sunt amendamente nici adnuse nici respinse. Dacă aveţi observaţii? Observaţia e să trecem la vot. Vă mulţumesc. Cine este pentru? Majoritate. Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt. 4 abţineri. La alin. 4, dacă aveţi observaţii? Poftiţi, domnule, aveţi un amendament respins? Poftiţi, vă rog să vă prezentaţi pentru stenogramă. |
|
Mulţumesc. Sunt deputatul Cornel Boiangiu, scrie şi acolo, autor al amendamentului. |
|
Erau mai mulţu? |
|
Da. Problema se pune, domnule preşedinte că eliminarea alin. 4, art. 53 cu obligaţiile datorate bugetului de stat scadente până la 31 decembrie şi neachitate de către Societatea Naţională a PETROM S.A. se extind prin compensare cu contravaloarea carburanţilor şi lubrifianţilor livraţi de societatea respectivă Ministerului Apărării Naţionale, precum şi unităţilor subordonate acestui minister până la data de 15 decembrie 2001, în limita sumei de până la 630 miliarde lei. Amendamentul constă în aceea că în mod corespunzător trebuie să se majoreze prevederile de venituri ale bugetului de stat cu suma de 630 de miliarde pe seama obligaţiilor datorate până la 31 decembrie 2000 şi neachitate de către PETROM şi cu aceeaşi sumă să se majoreze prevederile de cheltuieli din buget pentru Ministerul Apărării Naţionale. Motivaţia este limpede că această prevedere reprezintă o favorizare a Societăţii PETROM, un ajutor de stat, încălcându-se Legea nr. 143/1999, a ajutorului de stat, care ar primi, de fapt, o amânare la plata obligaţiilor, deoarece livrarea combustibilului se face în timp, până la data de 15 decembrie 2001, în contul unor obligaţii de plăţi faţă de buget scadente la 31 decembrie 2000. Acelaşi tratament favorabil ar fi trebuit să se acorde tuturor agenţilor economici care au obligaţii faţă de bugetul scadent până la 31 decembrie 2000 şi care sunt furnizori de bunuri şi servicii pentru Ministerul Apărării Naţionale. În fapt, această prevedere, prin bugetul de stat se promovează prin ea, practica compensării în domeniul carburanţilor şi lubrifianţilor, unde compensarea ar trebui interzisă prin lege, întrucât ţiţeiul şi produsele rezultate din procurarea ţiţeiului: benzina, motorina etc. sunt mărfuri cash. Precizez că cele două Comisii pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională întrunite în şedinţă comună au fost de acord chiar să mărească această sumă, au fost de acord cu acest amendament, ulterior, au dorit chiar să mărească această sumă până la 1000 de miliarde de lei, după ce s-a făcut calculul datoriilor pe care PETROM-ul le avea către bugetul de stat. În aceste condiţii, mă surprinde argumentaţia pe care Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a făcut-o pentru a respinge acest amendament. Deci, el a fost aprobat în unanimitate de cele două comisii de apărare Senat şi Cameră şi este totuşi respins. De aceea, rog să fie supus la vot plenului pe această problemă. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă mai doreşte cineva să intervină dintre domnii parlamentari. Domnul Tudor. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, De fapt, amendamentul acesta nu este al nostru, al nimănuia dintre cei din Comisiile de apărare, e provenit de la Ministerul Apărării Naţionale, care a găsit o soluţie foarte viabilă. De la ministrul Mircea Paşcu. ŞI soluţia este viabilă, întrucât dacă S.C. PETROM, are de dat nişte bani, iar Ministerul Apărării Naţionale, trebuie pe de altă parte să cumpere din banii de buget nişte carburanţi, lubrifianţi, am găsit că este foarte bine ca aceştia să fie compensaţi direct. Să dea direct la Ministerul Apărării Naţionale carburanţii şi lubrifianţii necesari. Eu dacă dau banii acum, poate nu acopăr cantitatea necesară, sau poate, cine ştie nu intră în acest scop, dar în felul acesta ajut şi PETROM-ul, ajut şi Ministerul Apărării Naţionale şi degrevez şi bugetul de stat. Este o treabă foarte bună pentru toate cele trei părţi implicate. Noi am mai găsit ceva similar, mai târziu, şi la Ministerul de Interne. Găsesc că este justificată această propunere a domnului ministru Mircea Paşcu, am susţinut-o cu toţi, nu văd de ce Comisia pentru buget, finanţe şi bănci s-a opus pentru că nu grevează cu nici o cheltuială pe nimeni. Se sting două datorii într-un anume fel. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat Nicolăescu. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Domnule preşedinte, Cred că fondul problemei este altul şi anume este acela de disciplină financiară. Noi încercăm prin acest articol propus de Guvern, noi, când spun Parlamentul să legiferăm sistemul de compensare prin lege. Ceea ce credem că încalcă total orice principiu care se referă la disciplină financiară. Credem că înţelegem raţiunea Guvernului de a nu trece în bugetul de stat venitul aferent Societăţii PETROM, ca datorie la bugetul de stat, şi în acelaşi timp, cheltuiala aferentă pentru Ministerul Apărării Naţionale. Deci, credem că înţelegem raţiunea şi sigur, aceasta este, în primul rând, de imagine de buget şi de deficit bugetar. Dar de aici şi până la a promova prin lege sistemul de compensare credem că drumul este foarte lung. De aceea, totuşi, insistăm să se adopte o poziţie corectă în spiritul celei mai simple discipline financiare. Ca atare, ne menţinem propunerea ori eliminăm acest articol şi modificăm atât veniturile, cât şi cheltuielile ca să dăm, într-adevăr, sprijinul necesar pentru Ministerul Apărării Naţionale, ori, dacă nu, se găseşte o altă soluţie, dar nu aşa cum este ea prinsă în proiectul de lege. Mulţumim. |
|
Poftiţi domnule deputat. |
|
Domnul MARCU TUDOR: (din sală) Comisa pentru buget, finanţe şi bănci a aprobat acest lucru. |
|
Domnule deputat Tudor, aţi avut cuvântul şi v-aţi exprimat. Deci, dacă-l mai doriţi o dată poftiţi la microfon. |
|
Paştiu Ioan din partea Partidului România Mare. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Susţin, pentru că fac parte şi din Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ceea ce s-a propus aici ca Ministerul Apărării Naţionale să beneficieze prin compensare de produsele Societăţii Naţionale PETROM, lăsând la o parte încercarea de justificare a nu fi de acord cu acest procedeu. Pentru că, până la o chestiune formală, Ministerul Apărării Naţionale are foarte puţini carburanţi şi dumneavoastră ştiţi foarte bine de eşecurile armatei noastre în ceea ce priveşte zborul, în ceea ce priveşte conducerile blindatelor şi în general în ceea ce priveşte pregătirea sa militară. Eu vă propun să fim de acord cu ceea ce s-a spus aici, adică în sensul de a aproba această compensare. Şi acum, domnule preşedinte, v-aş ruga să-mi permiteţi să susţin amendamentul Comisiei de control parlamentar al Serviciului de Informaţii Române. Luând în discuţie şi analizând proiectul de buget referitor |
|
Este un alineat nou, discutăm atunci. Să terminăm întâi cu alin. 4. Domnul ministru Tănăsescu, aveţi cuvântul,. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac nişte clarificări: prin alineatul propus de către noi se are în vedere pe de o parte stingerea unor arierate ale S.N.P. PETROM, scadente la 31 decembrie 2000, prin compensarea cu carburanţi şi lubrifianţi pe care să-i livreze Ministerului Apărării Naţionale şi unităţilor subordonate, în limita sumei de 1000 de miliarde de lei. De ce? Fiindcă, după cum bine ştim în economia românească există o lipsă acută de lichidităţi, inclusiv această Societate Naţională a PETROM-ului se regăseşte în această situaţie, nu are lichidităţi. Prin găsirea acestei soluţii aici, rezolvăm, zicem noi, două probleme: pe de o parte micşorăm arieratele PETROM-ului şi creăm sursele necesare Ministerului Apărării Naţionale pentru a-şi asigura activitatea în bune condiţiuni în sensul achiziţionării combustibilului necesar desfăşurării activităţii lui. Eliminarea acestui alineat, ar presupune suplimentarea bugetului apărării naţionale cu suma respectivă, pentru a-şi putea să-şi achiziţioneze cantităţile necesare de combustibil pentru desfăşurarea activităţii. Noi credem că prin această formulă rezolvăm, pe de o parte şi arieratele societăţii PETROM, dar şi interesele Ministerului Apărării Naţionale. Mai mult, noi, prin proiectul de lege pe anul acesta venim şi punctăm foarte clar unde se pot face aceste compensări cum este cazul Ministerului Apărării Naţionale, deci noi venim şi restrângem aria posibilităţilor de compensare şi vă spun că anul trecut, în Legea bugetului, acesta spunea că compensarea se face absolut la toate instituţiile publice finanţare de la bugetul de stat şi care au datorii către diverşi furnizori şi prestatori de servicii. Deci, noi, prin această restrângere numai la Ministerul Apărării Naţionale, venim şi întărim disciplina financiară în sensul în care l-am menţionat. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule ministru. Poftiţi, domnule Nicolaescu, dumneavoastră totdeauna aţi venit cu probleme de fond serioase şi nu cu intervenţii pentru a prelungi discuţiile. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLAESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Credeam că apreciaţi că până acum am avut intervenţii de fond. Problema este următoarea, domnule preşedinte şi domnule ministru. Poate că dumneavoastră aveţi dreptate dintr-un singur punct de vedere, că în felul acesta rezolvaţi o problemă pentru Ministerul Apărării Naţionale, dar eu nu cred că aceasta este problema pe care noi trebuie s-o avem în vedere când discutăm pe buget, pe principii bugetare, că aici e vorba de o construcţie bugetară şi care abordează mai multe aspecte care sunt absolut necesare pentru disciplina financiară. Deci, eu înţeleg aşa, că dumneavoastră nu anticipaţi să aveţi venituri de la PETROM, în anul 2001 de 1000 de miliarde şi băgaţi mâna în buzunarul PETROM-lui şi le luaţi 1000 de miliarde ca să le dea forţat la Ministerul Apărării Naţionale. Cred că altă explicaţie nu există! Şi cu aceasta nu suntem de acord şi de aceea noi insistăm ca acest amendament al nostru să fie admis. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, deci supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputaţi Corneliu Boiangiu şi Marin Anton. Aţi auzit şi explicaţiile dânşilor. Cine este pentru? 37 voturi pentru. Împotrivă? Nu mai e nevoie să întreb şi de abţineri. 2 abţineri. Cu mare majoritate, amendamentul domnilor deputaţi Corneliu Boiangiu şi Marin Anton au fost respinse. Amendamentul de la poziţia 138 al aceluiaşi deputat. Cine este pentru? 1 vot pentru. Împotrivă? Cu mare majoritate de voturi a fost respins. Amendamentul de la poziţia 139. Cine este pentru? Nici un vot pentru. Împotrivă? În unanimitate s-a respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră alin. 4 al art. 53 în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Cu mare majoritate de voturi alin. 4 a fost admis. Se propune, la poziţia 140, un alineat nou. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină ? Nu doreşte. Deci, în consecinţă, trecem la alineatul 5. Dacă la alineatul 5 aveţi amendamente ? Nu sunt amendamente nici admise, nici respinse. Supun votului dumneavoastră alineatul 5 al articolului 53. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate. Trecem la articolul 53 în ansamblu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? 2o voturi împotrivă. Abţineri ? 6 abţineri. Cu mare majoritate de voturi articolul 53 a fost adoptat. La articolul 54, dacă aveţi observaţii ? Domnul Nicolăescu. Nu sunt amendamente, aveţi dreptul la observaţii de redactare, nu sunt nici amendamente respinse. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Deci, la articolul 54 a fost un amendament de introducere a unui articol nou, 54 (l), la care renunţăm după ce am colaborat destul de bine cu Comisia pentru buget şi avem un articol 54 (2) opţional care a fost respins de Comisia pentru buget-finanţe şi la care noi propuneam să se modifice cota de impozit pe profit la exporturile care au un grad redus de prelucrare, şi această cotă să crească de la 5% la 10 %, şi cu toate că în raportul Comisiei pentru buget-finanţe se propune respingerea pentru faptul că e greu să se determine ce înseamnă exportul cu grad redus de prelucrare, eu cred că a fost superficialitate în abordare pentru că în continuarea textului de amendament pe care l-am propus am identificat poziţiile tarifare. Deci, nu sunt dubii la care produse ne referim. Vă mulţumesc. |
|
Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu doreşte să intervină. |
|
Stimate coleg, în primul rând, apreciez această iniţiativă, acest amendament şi preocuparea pentru a diminua ponderea produselor cu grad scăzut de prelucrare care fac astăzi obiectul exportului şi care ne creează probleme întrucât valoarea adăugată este deosebit de scăzută sau nu există deloc. Dar vreau să înţelegeţi că această propunere nu este posibil să fie acceptată şi dumneavoastră o ştiţi foarte bine. În domeniul fiscalităţii există o regulă de fier - principiul nediscriminării - care este valabilă în toată lumea şi ar fi o măsură care ne va crea probleme enorme legat de integrare, dar, într-adevăr, trebuie să găsim formule care să ne permită să stimulăm valorificarea în ţară a produselor şi ştiţi la ce mă refer: la materii prime brute, lemn, eu ştiu, deşeuri, buşteni şi aşa mai departe. Deci, să gândim şi poate realizăm împreună o iniţiativă legislativă, am venit şi noi cu o serie de propuneri, inclusiv cu ideea de a introduce nişte taxe speciale la export, în funcţie de preţul mondial şi preţul la care se exportă aceste materii prime brute tocmai pe ideea ca materia primă să rămână în ţară. Şi asta a ridicat probleme pentru că în discuţiile cu Uniunea Europeană am fost atacaţi tot pe acelaşi principiu, al nediscriminării, care este obligatoriu în domeniul fiscalităţii. Deci, chiar dacă cu toţii am fi de acord să luăm astfel de măsuri, trebuie să le gândim pe îndelete, nu este o grabă şi nu este posibil să prindem o astfel de măsură, repet, într-o lege acum. Trebuie să gândim un alt mecanism împreună, să vedem, printr-o politică comercială adecvată, o formulă care să ne permită să intervenim şi să asigurăm posibilitatea ca valorificarea superioară a materiilor prime să se realizeze în ţară şi nu prin exporturi. |
|
Mulţumesc. Domnule Tudor, poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, mă scuzaţi, o secundă numai. Am rugămintea să fiţi numai un minut atent pentru că marea majoritate , nu, o parte dintre noi, printre care şi eu încă mă numesc, n-am înţeles prea bine care sunt raţiunile pentru care noi nu acceptăm acest amendament. El este bine venit. Diminuează exportul produselor nefinisate care ar da posibilitatea, produsele astea finisate, să muncească mai mulţi oameni, să câştige mai mulţi bani şi societatea să câştige, pe ansamblu, un profit mai mare. Toate aceste produse, după părerea mea, ar trebui eliminate de la export, e vorba de lemn buşteni, de nu mai ştiu ce alte produse de genul ăsta, numai că partea mai necăjită este că dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană, cum am zis toţi, mi s-a arătat un paragraf în care impunerile pentru a accede în această Uniune prevăd, printre altele, şi un articol, o prevedere prin care toate aceste impozite trebuie să fie uniformizate. Domnul ministru Tănăsescu spune că va avea în vedere la impozitul pe profit o discriminare în sensul ăsta, care este o treabă internă a noastră şi care să limiteze dorinţa unora de a face export din bogăţia neprelucrată a ţării. Nu face nimeni aşa ceva, decât africanii, asiaticii din nu ştiu care fund de Asie, să-şi vândă bogăţiile pe nimic. Noi tot timpul vrem să dezvoltăm industria care a ajuns cum a ajuns şi, în acelaşi timp, materia primă pentru industrie o exportăm la jumătate de preţ. Probabil că unor ţări le convine asta. De aceea, noi trebuie să împăcăm şi capra, şi varza. Haideţi să acceptăm aşa eliminarea acestui articol care mie-mi place, de altfel, pentru că nu putem altfel deoarece aşa ni se cere de către organismele internaţionale şi să reparăm ceea ce de bună credinţă a dorit domnul , Grupul parlamentar P.N.L., printr-o altă lege sau hotărâre de Guvern pe care o va face Guvernul făcând referiri la impozitul pe profit. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Vă rog să-mi permiteţi. |
|
Domnul Nicolăescu, aţi intervenit de două ori. Poftiţi. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: În primul rând, vreau să-l asigur pe domnul preşedinte Văcăroiu de toată sinceritatea când spun că apreciez ceea ce a spus şi că este o idee extraordinară şi, din start, vom colabora sau ne exprimăm disponibilitatea de a colabora pe un asemenea proiect de lege. Cred că se poate face o singură observaţie. Sigur, dumneavoastră, domnule preşedinte, aveţi dreptate când spuneţi că Uniunea Europeană nu ne permite foarte multe lucruri sau ne mai trage de urechi aşa, când noi vrem să avem iniţiative. Cu tot respectul pe care vi-l port, trebuie să vă readuc aminte că în relaţiile cu Uniunea Europeană, până când vom fi noi membri acolo, ne putem permite să avem perioade derogatorii sau tranzitorii, pentru că avem acest drept prevăzut prin toate directivele europene. Eu nu voiam decât să insist pe faptul că în acest an putem introduce o asemenea prevedere în Legea bugetului, până când acea lege de care vorbiţi dumneavoastră şi cu care suntem întru totul de acord, va putea să fie elaborată, promulgată şi să-şi producă efectele. Vă mulţumesc pentru înţelegere. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc. Nu sunt foarte multe de spus în plus aici. Sigur. trebuie să fim conştienţi de faptul că prin introducerea unui asemenea amendament am crea o abatere de la un principiu foarte clar, acela al nediscriminării fiscale, pe de-o parte, şi sigur am avea un, să zic aşa, un punct de vedere diferit faţă de cele ce se au în vedere prin acordurile pe care România le are cu Uniunea Europeană. Sigur, ceea ce spunea domnul deputat anterior putem să avem în vedere, dar pentru acest lucru trebuie să avem nişte tratative anterioare cu Uniunea Europeană pentru a vedea care sunt poziţiile tarifare necesare, să vedem exact care sunt efectele şi aşa mai departe. Mai mult, Guvernul care sigur a luat la cunoştinţă şi ştie exact de aceste lucruri care se întâmplă, va discuta astăzi într-o şedinţă de Guvern contingentarea anumitor produse la export, cum sunt buştenii şi aşa mai departe, tocmai pentru a veni în preîntâmpinarea acestor lucruri care se întâmplă la ora actuală în ţară. De aceea, v-aş propune, stimaţi domni şi doamne, să păstrăm articolul aşa cum este formulat în proiectul Legii bugetului pe anul în curs. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, supun întâi votului articolul 54 în formularea prezentă în proiectul de buget. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Un vot împotrivă. Abţineri ? O abţinere. 21 contra, o abţinere, cu majoritatea de voturi articolul 54 a fost votat. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 143, cel cu privire la 54 (2) opţional, propus de colegii noştri. Cine este pentru ? 36 voturi pentru. Împotrivă ? Cu mare majoritate de voturi, a fost respins acest amendament. La articolul 51, la alineatul 1 nu există amendamente , pardon, 55. Domnul Dan Constantinescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Salutăm |
|
La care text vă referiţi, domnul ? |
|
La 144, punctul 144 de la articolul 55 Dispoziţii finale alineat nou. |
|
Păi staţi puţin să votăm întâi textul existent. Deci, la alineatul 1 nu sunt amendamente. Stimaţi colegi, la unele din alineatele prezente ale articolului 55, 1, 2, 3, aveţi amendamente ? Nu. 55. Supun votului dumneavoastră articolul 55 în integralitatea sa. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nici un vot împotrivă. Abţineri ? În unanimitate, cu 4 abţineri. După articolul 55 pe care l-am votat, se propune un articol nou. Aveţi cuvântul, domnule Dan Constantinescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că şi grupul parlamentar salută iniţiativa reducerii treptate a fondurilor speciale dintr-o motivaţie care a fost expusă şi în programul de guvernare şi în ordonanţa care a transferat, din păcate, şi nu a desfiinţat 7 din fondurile speciale existente. Am înţeles că este vorba de o preocupare a Guvernului asumată prin programul de guvernare, motiv pentru care nu înţelegem de ce acest amendament nu poate fi acceptat, întrucât noi nu am dorit altceva decât continuarea acestui proces, un proces început, foarte timid, pentru că este un aspect formal soluţionat şi anume acela că fondurile trec în jurisdicţia, de fapt, a Ministerului Finanţelor. În realitate, desfiinţarea unor fonduri speciale, cum scrie în programul de guvernare, înseamnă şi eliminarea din bugetul de stat a veniturilor introduse prin preluare de la fondurile speciale. Sigur că Guvernul trebuie să aibă un timp de analiză a implicaţiilor pe care această eliminare trebuie să le producă, posibilitatea redimensionării unor impozite şi taxe existente, dar asta nu împiedică faptul că termene precise de realizare a acestui obiectiv pot fi puse în buget, motiv pentru care ne menţinem, în continuare, acest amendament prin care, repet, nu solicităm altceva decât un program de eliminare efectivă şi nu formală a veniturilor bugetare preluate de la fondurile speciale. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Vă mulţumesc. Eu îi mulţumesc domnului deputat pentru grija pe care ne-o poartă pentru punerea la punct a programului nostru de guvernare. Programul nostru de guvernare este pe perioada 2001-2004 şi noi, într-adevăr, în acest an am făcut un pas, zicem noi, un pas mare şi nu un pas mic, în aplicarea programului de guvernare pe această linie şi anume faptul că, după o perioadă lungă de timp, am reuşit să facem această introducere a fondurilor speciale în cadrul bugetului de stat, şi nu numai acest lucru, ci am început să facem eliminarea acestor fonduri speciale. Sigur, anul acesta n-am făcut decât să eliminăm un sigur fond special, fondul de risc tehnologic. Urmează ca în analiza pe care Guvernul o va face, referitor la politica fiscală, reforma fiscală, să avem în vedere şi acest lucru. Vreau să vă asigur că Ministerul Finanţelor, Guvernul intenţionează să aibă în vedere, sigur, în funcţie de modul în care se vor încasa veniturile, reducerea treptată a acestor fonduri speciale şi, implicit, a legilor prin care au fost adoptate aceste fonduri speciale. De aceea, nu consider oportun să se introducă un nou articol în Legea bugetului de stat, care este o lege anuală, cu valabilitate până la 31 decembrie, acest lucru are în vedere o perioadă mai mare de timp şi, sigur, ea va fi prevăzută în bugetele anilor următori. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi ascultat şi argumentele iniţiatorului şi ale Ministerului Finanţelor. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Dan Constantinescu. Cine este pentru ? 42 voturi pentru. Împotrivă ? Marea majoritate. Abţineri ? Cu 3 abţineri şi marea majoritate a voturilor, s-a votat împotrivă. Articolul 56 nu sunt amendamente. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii ? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră articolul 56. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate. * Trecem la anexa 1. La anexa 1 vă rog să observaţi la pagina 14 a raportului comun, la poziţia 3o, la amendamentul comisiilor. Dacă aveţi observaţii ? Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Am încercat şi ieri şi astăzi să lămurim o chestiune de procedură foarte importantă de care, până la urmă, depinde chiar valabilitatea legii pe care o dezbatem astăzi şi pentru că Grupul parlamentar al P.N.L. nu doreşte să invoce o asemenea chestiune într-o fază ulterioară dezbaterii acestui proiect de lege în Parlament, cred că este bine ca problema de procedură, pe care tot încercăm s-o rezolvăm de ieri şi nu reuşim, să-şi capete o rezolvare clară. Problema este aceea a cvorum-ului de lucru necesar pentru şedinţele comune ale Parlamentului. DIN SALĂ: Iar vorbim despre asta, domnule ? |
|
Da, iară pentru că o problemă de procedură se poate relua oricând şi, ca urmare, chiar dacă ne apropiem de finalizarea acestei dezbateri, problema poate fi ridicată. Repet, Grupul parlamentar liberal doreşte, cu bună credinţă, să se adopte Legea bugetului cu respectarea tuturor exigenţelor procedurale. Constatăm însă că, din păcate, până în acest moment, aceste exigenţe procedurale nu sunt respectate. Din păcate, se invocă modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor şi modificarea Regulamentului Senatului pentru a se înlătura prevederile foarte clare ale textului articolului 39 din Regulamentul şedinţelor comune. Regulamentul şedinţelor comune prevede un singur cvorum şi pentru dezbaterea legii şi pentru adoptarea legii. Regulamentul şedinţelor comune prevede clar că acest cvorum este jumătate plus 1 din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Distincţia care s-a făcut aici, din păcate, între cvorum-ul de vot şi cvorum-ul de lucru nu este relevantă în ceea ce priveşte şedinţele comune. Ideea că Regulamentul şedinţelor comune se completează cu Regulamentele celor două Camere în măsura în care nu există prevederi concrete, clare, în Regulamentul şedinţelor comune, nu-şi poate avea aplicare în acest caz. Completarea operează când nu avem prevederi în Regulamentul şedinţelor comune, aici însă există o prevedere foarte clară privind cvorum-ul, repet, unic şi pentru dezbatere şi pentru votare. De altfel, avem o decizie a Curţii Constituţionale, Decizia nr.95/30 iunie 1998, care este foarte clară în această privinţă. Această decizie se referă chiar la articolul 39 din Regulamentul şedinţelor comune. În considerentele Deciziei Curţii Constituţionale se arată că "Atâta vreme cât nu s-a derogat de la prevederea articolului 39 şi nu există o prevedere expresă în acest Regulament al şedinţelor comune, care să facă diferenţă între cvorum-ul de lucru şi cvorum-ul de vot, înseamnă că există un singur fel de cvorum". Se precizează,în acest sens,în Decizia Curţii Constituţionale: "Este cert că există o necorelare între articolul 39 şi articolul 86 din Regulament, acesta din urmă, prin caracterul său general contravenind articolului 64 din Constituţie prin faptul că adaugă dispoziţiilor constituţionale". Şi se mai spune:"Acelaşi Regulament stabileşte, în cuprinsul articolului 39, că există cvorum legal pentru adoptarea legilor, a hotărârilor sau a moţiunilor în prezenţa a cel puţin jumătate plus 1 din numărul deputaţilor şi senatorilor", acest text fiind conform articolului 64 din Constituţie. Şi se mai adaugă după aceea: "Desigur că Parlamentul, în virtutea autonomiei sale regulamentare, poate să prevadă, cu titlul de excepţie de la dispoziţiile articolului 39 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, un cvorum-um diferit pentru şedinţele în care se dezbat alte probleme decât adoptarea de legi, hotărâri şi moţiuni". Per a contrario, dacă este vorba de dezbaterea legilor, de dezbaterea hotărârilor şi de dezbaterea moţiunilor, cvorum-ul de lucru nu poate să fie decât acelaşi, stabilit în articolul 39 din Regulament. Aşadar, orice altă interpretare este contrară şi spiritului Constituţiei, este contrară şi prevederilor articolului 39 din Regulamentul şedinţelor comune. Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Grupul naţional liberal din Camera Deputaţilor şi din Senat doreşte să participe la această dezbatere cu bună credinţă. Dorim să evităm atacarea acestei legi, într-o fază ulterioară, la Curtea Constituţională pe acest temei. Aşa încât, rugămintea mea este, domnule preşedinte, să vedeţi dacă ne aflăm, în acest moment, în prezenţa cvorumu-lui regulamentar de jumătate plus 1 din numărul membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului. Vă mulţumesc. |
|
Stimate domnule preşedinte al Partidului Naţional Liberal, regret că n-aţi participat la dezbaterile cu privire la această problemă când ea s-a pus şi pentru că nu aţi putut fi prezent, eu vă informez cu ce s-a discutat aici. S-a spus că articolul 39 din Regulament se referă la cvorum-ul de vot şi eu vă citesc ce spune articolul şi aşa cum dumneavoastră sunteţi un distins profesor de Drept, substanţial, şi nu unul de găsit probleme, sunt sigur că veţi înţelege: "În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri sau moţiuni, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus 1 din membrii care compun cele două Camere". Deci, acesta este numărul de vot. Dumneavoastră n-aţi avut amabilitatea să mergeţi mai departe cu Regulamentul şi să ajungeţi până la articolul 52, unde se referă la altceva: "Amendamentele şi articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei", deci nu din total, ceea ce înseamnă că se face o netă distincţie între cvorum-ul de vot şi cvorum-ul de lucru. |
|
Domnule preşedinte, două precizări: Prima, chiar dacă nu am fost prezent tot timpul la dezbaterile bugetului, colegii mei au avut grijă să mă informeze, înaintea dumneavoastră, în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în Cameră în acest timp. Intervenţia mea este justificată tocmai de faptul că distinşii mei colegi mi-au spus ce s-a întâmplat. Am şi precizat în intervenţia mea că de ieri încercăm să lămurim această problemă şi nu este prima dată când încercăm să o facem. Constat însă că la dumneavoastră, domnule preşedinte, se invocă prevederile articolului 52 din Regulament în sprijinul tezei că ar fi nevoie de un alt cvorum de lucru. Vreau să vă aduc aminte, mai întâi, o chestiune care ţine de precedentul acestei Camere. Dacă luaţi stenograma şedinţelor privind dezbaterea bugetului de anul trecut, o să constataţi că în vreme ce distinsul dumneavoastră coleg de partid, domnule preşedinte, domnul Miron Mitrea, conducea lucrările şedinţelor comune pentru buget, am constatat că, de fiecare dată, domnia sa verifica cvorum-ul de lucru în raport cu această prevedere din articolul 39. Pe vremea aceea exista, de asemenea, prevederea din articolul 52 din Regulament. Niciodată nu a fost invocată atunci prevederea articolului 52 în acest sens. Şi bine s-a întâmplat că n-a fost invocată, pentru că dispoziţia articolului 52 din Regulament are cu totul alt sens, domnule preşedinte, ea urmează articolului 39. Mai întâi, pentru a se aplica articolul 52 trebuie să fie respectat articolul 39, altfel spus, într-adevăr, cum spune articolul 52, amendamentele şi articolele sunt adoptate cu majoritatea celor prezenţi, dar e nevoie ca toţi cei prezenţi să fie în cvorum-ul de lucru mai întâi. Este o chestiune logică şi nu este nevoie să fii profesor de Drept pentru a înţelege acest lucru. Este limpede dacă citim cu atenţie textul Regulamentului. Articolul 52 urmează articolului 39, este nevoie ca mai întâi să fie cvorum-ul de lucru şi cei care sunt prezenţi pot să fie mai mulţi decât 244, amendamentele se adoptă cu majoritatea celor prezenţi dacă sunt în cvorum-ul de lucru. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat, sunt convins că şi colegii noştri şi Curtea Constituţională se vor orienta după argumente şi nu după temperatura tonului şi pentru că aţi făcut referire la Curtea Constituţională eu v-aş ruga să actualizaţi referirile dumneavoastră la deciziile ei cu Decizia nr. 55/21 februarie 2001, care se referă tocmai la acest pasaj şi tocmai la această problemă. Eu sunt convins că o ştiţi însă vă rog să constataţi că timpul destinat acestei şedinţe a expirat şi poate ne vedem la ora 14,00 ca să discutăm anexele la buget. Domnul TITU NICOLAE GHEORGHIOF Da, pe procedură, totul. Lucrările primei părţi a şedinţei s-au încheiat la ora 13,00. |
|
DUPĂ PAUZĂ |
|
Doamnelor şi domnilor, vă rog să vă reluaţi locurile pentru a reîncepe dezbaterile. Având în vedere consultările pe care le-am avut cu diverşi deputaţi, vă rog să-mi permiteţi să vă propun ca azi să ne desfăşurăm lucrările până la votarea tuturor anexelor. Cine este de acord cu această propunere? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat. V-aş ruga în continuare să-mi permiteţi ca înainte de a începe dezbaterile la Anexa nr.1 să-i dau cuvântul domnului ministru Tănăsescu care vrea să vă facă o propunere cu privire la unul din textele foarte controversate. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă informez că în această pauză am avut discuţii prelungite şi cu domnul prim-ministru Adrian Năstase şi cu mai mulţi colegi şi am dori să vă propunem să fiţi de acord cu introducerea la art.25 a unui nou alineat care să vină întâmpinarea celor propuse de Grupul parlamentar PNL de a spune foarte clar şi foarte transparent că "veniturile din privatizare, precum şi veniturile din valorificarea activelor bancare vor fi utilizate pentru răscumpărarea titlurilor de stat în vederea diminuării datoriei publice interne". Deci, noi venim în întâmpinare şi suntem de acord să mai punctăm o dată în legea bugetului acest angajament privitor la acest articol care, după cum bine ştiţi, a necesitat discuţii prelungite pe seama lui. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Tăriceanu, poftiţi, aveţi cuvântul. |
|
Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Vreau, în modul cel mai sincer, să-i mulţumesc domnului ministru pentru această declaraţie pe care a făcut-o şi cred că nu cred că este inutilă această inserare în legea bugetului a formulei prezentate. Totuşi, mă simt obligat să revin asupra cererii noastre iniţiale care nu se referea la acest aspect, cât mai degrabă la menţionarea expresă a sumei. Acum, pentru că suntem după pauza de prânz şi poate o idee mai relaxaţi, vreau să subliniez că cererea noastră atât de insistentă nu trebuie să fie considerată ca o simplă încercare de a prelungi dezbaterile sau ca un simplu moft. Am să explic de ce. Pentru că, în pofida faptului că 0rdonanţa nr.38/2000 precizează în mod explicit destinaţia sumelor provenite din privatizare, anul acesta Guvernul Năstase a acordat două credite la două societăţi TAROM şi TRACTORUL cu dobândă 5% şi cu garanţia Autorităţii pentru Privatizare. Cunoscând bine performanţa celor două întreprinderi, care amândouă au pierderi, este evident că aceste sume nu se vor mai reîntoarce niciodată la EXIMBANK, cea care le-a acordat creditul, astfel se va executa garanţia. Executându-se garanţia, sumele respective nu mai pot căpăta destinaţia prevăzută prin ordonanţă. Deci, noi suntem în situaţia de a încălca prevederile ordonanţei. Acesta este motivul pentru care noi am solicitat ca sumele să fie trecute explicit, ca să nu se mai poată face operaţii de acest gen. Vreau să vă spun că această măsură este şi în avantajul guvernului care nu va mai putea să dea curs cererilor altor întreprinderi care se vor găsi în astfel de dificultăţi. Am observaţi şi am salutat atitudinea primului-ministru când a refuzat să dea curs cererii greviştilor de la Reşiţa de a trimite un ministru acolo, ca şi când miniştrii ar trebui să se ducă peste tot să facă naveta în ţară unde se fac greve. Deci, există o presiune asupra guvernului şi probabil va mai exista şi această măsură este, dacă vreţi, de protecţie atât pentru guvern, cât şi pentru buget, ca să-şi realizeze veniturile prevăzute. Ca atare, revin şi salut declaraţia şi intenţia domnului ministru, cu rugămintea de a cuprinde şi cealaltă parte a cererii noastre. Vă mulţumesc. |
|
Domnule Tănăsescu, vă rog să mai faceţi o precizare faţă de cele susţinute de domnul Tăriceanu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac următoarea menţiune. În discuţiile care s-au purtat în comisiile de specialitate, precum şi în Comisia pentru buget-finanţe, nu a fost nici un amendament legat de inserarea unor sume sau a unui articol care să prevadă sume legate de veniturile din privatizare. Conform Regulamentului, au fost avute în vedere doar acele amendamente care au fost respinse de Comisia pentru buget-finanţe. Deci, stimaţi domni şi doamne parlamentari, eu fac referire doar la acest amendament, respins de Comisia pentru buget-finanţe şi pe care, aşa cum v-am spus, suntem de acord să-l inserăm în cadrul art.25, la fel cum este în 0rdonanţa nr.38/2000 care prevede destinaţia veniturilor din privatizare. Vă mulţumesc. |
|
Domnul senator Radu Alexandru. |
|
Domnul RADU FELDMAN ALEXANDRU: Domnule preşedinte, Stimate domnule ministru, Venirea mea la microfon, fireşte că nu se poate constitui în răspunsul pe care PNL îl dă la oferta pe care ne-aţi făcut-o. Dar oferta pe care ne-aţi făcut-o mă obligă să fac câteva constatări pe care le supun, în primul rând, atenţiei dumneavoastră, dar cu aceeaşi deosebită preţuire, şi distinşilor colegi. Amendamentul pe care îl invocaţi şi asupra căruia v-aţi consultat şi s-a găsit o soluţie cu domnul prim-ministru Adrian Năstase, aşa cum toată lumea îşi aminteşte, a constituit un subiect de dezbatere de ore în Parlamentul României. Am ajuns la situaţia extrem de neplăcută şi deloc dorită de a fi sau de a ne simţi obligaţi să părăsim lucrările Parlamentului. Aţi venit la microfon, stimate domnule ministru, a venit la microfon domnul preşedinte al Senatului, Nicolae Văcăroiu, o mulţime de alţi colegi ai dumneavoastră şi la toate argumentele pe care am încercat să vi le supunem atenţiei aţi venit invariabil... (Discuţii, rumoare.) |
|
Continuaţi, domnule senator. |
|
Domnul RADU FELDMAN ALEXANDRU: ... mă adresez iar domnului ministru, ca şi ieri, şi oblig colegii din sală să asculte la infinit aceleaşi şi aceleaşi lucruri. Deci, vă spuneam, domnule ministru, că la toate argumentele noastre, atât dumneavoastră, cât şi domnul preşedinte al Comisiei pentru buget-finanţe, domnul deputat Florin Georgescu, domnule preşedinte al Senatului, aţi invocat toate argumentele posibile ca să ne convingeţi că suntem în eroare, deci, că greşim. Mai veniţi azi şi ne spuneţi că mai există un punct de vedere. Se poate să aveţi dreptate. Ne bucură că ne spuneţi lucrul ăsta. Dar pentru a nu fi în situaţia neplăcută să considerăm că ne propuneţi un troc amendament contra vot -, vă rugăm mult de tot să aveţi bunăvoinţa, fără să fie nevoie de consultarea domnului prim-ministru, să vă aplecaţi din nou asupra tuturor amendamentelor pe care PNL le-a propus... (Vociferări, rumoare.) ...şi care, vă asigurăm, sunt la fel de importante şi de semnificative ca acela pe care sunteţi dispus să-l acceptaţi. Vă mulţumesc. |
|
Domnul preşedinte Florin Georgescu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, domnul ministru Mihai Tănăsescu a fost de acord şi, practic, decizia este redundantă, adică este suplimentară faţă de textele legale în vigoare. Dar pentru a veni în sprijinul şi în întâmpinarea colegilor care au propus acest amendament, domnia-sa a fost de acord să introducă, să insereze în textul legii bugetului acea prevedere, care trebuie să fie în perfectă consonanţă şi exact în limitele 0rdonanţei nr.38/2000 în legătură cu destinaţia veniturilor din privatizare. Totodată, ceea ce inserăm azi, miercuri, 11 aprilie, în Legea bugetului trebuie să aibă corespondent într-un amendament prealabil, avansat de un grup parlamentar, în cazul de faţă PNL. Amendamentul suna într-un anumit fel, generic, şi anume prelua ideea din 0rdonanţa nr.38, fără să menţioneze nici un fel de sumă concretă. Am mai explicat motivaţia pentru care nu putem să punem sume acolo. Veniturile din privatizare sunt o variabilă, o rezultantă a jocului liber al cererii şi ofertei pe piaţă. Vă rog să nu mai aveţi temeri că PDSR-ul nu privatizează. Chiar dacă nu ar vrea să privatizeze ceea ce nu e cazul! îl obligă viaţa şi piaţa şi comunitatea internaţională, mersul lumii, să privatizeze. Doi: Avem o listă de întreprinderi supuse privatizării - în curs de a fi definitivată şi agreată, inclusiv cu organismele financiare internaţionale care sunt creditorii noştri internaţionali care va trebui să fie respectată, fiindcă dacă nu o respectăm ne facem noi înşine, guvernanţii, rău: nu vom primi tranşele de împrumut din străinătate, va fi inflaţia mai mare, lumea o va duce mai rău. Deci noi nu vrem să ne înrăutăţim, să ne erodăm capitalul politic, încrederea de care beneficiem în momentul de faţă. Iată că nu putem, prin consecinţă, să impunem o sumă concretă, datorită motivelor obiective prezentate, deoarece suma va fi rezultatul cererii şi ofertei, negocierilor, şi celorlalte proceduri aplicate transparent, nu cum s-a făcut în ultimii 4 ani în procesul de privatizare. Trei: Nu putem pune o sumă, deoarece dumneavoastră înşivă, în comisie, aţi venit cu un amendament generic care nu prevedea nici un fel de sumă concretă şi nu putem veni azi, la ora 4 după-amiaza, în ziua de 11 aprilie, în cursul dezbaterilor generale, cu amendament de fond, fiindcă s-ar constitui un amendament de fond să adăugaţi acum la amendamentul din comisie, regăsit pe lista amendamentelor respinse, ceva care ar însemna suma rezultată din privatizare. În încheiere, aş dori să nu aveţi temeri că luăm banii din privatizare şi îi dăm fabricii X sau Y, aşa cum s-a mai întâmplat şi pe timpul dumneavoastră, pentru că dacă vom face aşa, creditorii internaţionali de care suntem legaţi datorită contextului relaţiilor financiare internaţionale şi a situaţiei balanţei de plăţi a României - care este deficitară şi trebuie să luăm bani de undeva - aceşti creditori internaţionali nu ne lasă ei să facem aşa ceva, ne cuantifică operaţiunea respectivă ca fiind deficit bugetar, ne măreşte deficitul, depăşim deficitul programat ăsta de 3 cu 7 şi nu luăm tranşa nu ştiu care, şi iar facem inflaţie. Deci, nu mai aveţi dumneavoastră grija noastră, lăsaţi guvernul să guverneze că ştie cum să guverneze! -, aveţi încredere că respectăm destinaţia corectă a sumelor din privatizare şi vă rog să fiţi de acord să acceptaţi oferta domnului ministru de a insera, în mod explicit, o prevedere deja existentă la 0rdonanţa nr.38 şi anume că "veniturile din privatizare vor fi utilizate pentru diminuarea stocului de datorie publică prin răscumpărarea stocurilor de stat". Cât vor fi aceste venituri va rezolva piaţa şi demersurile de privatizare ale noastre. Repet, nici procedural nu este în regulă să introducem un asemenea amendament cifric, pentru că nu este cuprins în amendamentul iniţial formulat de partidul dumneavoastră. Mulţumesc. |
|
Domnul Tăriceanu. |
|
Domnul CĂLIN POPESCU TĂRICEANU: Din explicaţia domnului Florin Georgescu am înţeles şi cred că toată lumea a înţeles că sunt două cauze pentru care această sumă nu este inclusă în buget. Este o cauză obiectivă pentru că nu se pot anticipa sumele care vor proveni din privatizare şi guvernul nu doreşte să rămână descoperit în acest sens. A doua cauză este de ordin procedural. Am să mă refer la a doua. Într-adevăr, aţi remarcat corect. Amendamentul nostru nu face referire la vreo sumă precisă, dar este o explicaţie pe fond, domnule Florin Georgescu, pentru că nu aveam noi cum să ştim care este obiectivul pe care şi-l asumă guvernul în privinţa privatizării, de aceea nu am putut trece o sumă expresă. Ca atare, propunerea domnului ministru aş spune că este binevenită, dar nu rezolvă problema pe fond. Ea ne dă într-un fel o satisfacţie minoră, aş spune. Noi nu ne-am bătut numai aşa, ca să avem acolo o precizare care este, în momentul de faţă, chiar superfluă, din moment ce funcţionează 0rdonanţa nr.38. Noi am solicitat, cum se ştie prea bine, din discuţiile care au avut loc, să fie precizată o anumită sumă. Şi suma nu cred că o putem stabili noi, în calitate de partid de opoziţie, ci ar fi trebuit să o stabilească Ministerul Finanţelor. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, guvernul - reevaluând unul din amendamentele respinse, cel de la pct.55 - vă propune ca el, totuşi, să fie adoptat, cu o uşoară corectură, respectiv eliminarea... nu spuneţi suma... Bun. Amendamentul sună în felul următor: "Veniturile din privatizare şi din valorificarea activelor bancare neperformante se vor utiliza în condiţiile prevederilor 0rdonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2000 privind unele măsuri pentru diminuarea datoriei publice interne." Cine este pentru? Voturi împotrivă? Mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. Ba da. Cu 12 abţineri, acest amendament a fost adoptat cu majoritate de voturi pentru şi va forma alin.8. Trecem la anexe. La Anexa nr.1 pct.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 30 care se va materializa prin sume concrete după ce vom adopta Anexa nr.3. Cine este pentru? Mulţumesc. Cine este împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Una. Adoptat cu mare majoritate de voturi. La amendamentul 31 cu privire la Anexa nr.2. Aceeaşi precizare. Se vor trece sumele cu care se modifică sinteza cheltuielilor, după ce vom adopta Anexa nr.3. Aveţi observaţii la amendamentul nr.31 cu privire la Anexa nr.2 a comisiei? Stimaţi colegi, nu am supus votului anexa în întregime, ci am supus votului doar ideea de principiu, că se vor modifica cifrele după ce vom adopta Anexa nr.3. Aceeaşi precizare şi la amendamentul 31. Acum trecem la Anexa nr.3 SINTEZE. Poftiţi. La Anexa nr.3, domnul Nicolăescu. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Domnule preşedinte, noi am făcut un amendament care, în principiu, credem că ar fi fost aprobat de Comisia buget-finanţe. Cu toate că în raport scrie că a fost respins, cred că a fost o neînţelegere în cadrul comisiei, deoarece Anexele 3/02, care se refereau şi veneau în completare la Anexa nr.3 au fost aprobate. În timpul lucrărilor comisiei, am convenit ca la sfârşitul zilei să reluăm din nou titlul acestei Anexe nr.3, dar s-a omis acest lucru. Sunt nevoit să argumentez de ce propunem acest amendament. La art.16 alin.2 se face referire expresă în text la "cheltuielile pentru autorităţile publice". Mai departe, la art.42 se face referire că "la propunerea justificată a ordonatorilor principali de credite, guvernul, prin Ministerul Finanţelor, poate aproba până la 31 decembrie 2001 modificări în listele de investiţie, anexe la bugetele ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice de stat". Aşa cum este titlul Anexei nr.3, "Lista ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale", se înţelege că guvernul şi Ministerul Finanţelor pot avea imixtiune în bugetele aprobate, respectiv de autorităţile publice. Se ştie foarte bine că Parlamentul Camera Deputaţilor şi Senatul îşi aprobă bugetele care devin anexă la bugetul de stat. Din acest considerent am considerat absolut necesar să se modifice lista şi să se intituleze: "0rdonatori principali de credite. Lista autorităţilor publice, ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale." Cred că domnul preşedinte Ştefan poate fi de acord cu ce spun şi să propună această corecţie. Mulţumesc. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Ca să înţelegem despre ce este vorba. În caietul pe care îl aveţi în faţa domniilor voastre avem o pagină cu Anexa nr.3, care se intitulează: "0rdonatori principali de credite". Dacă dăm pagina, vedem că apare un opis pe care l-am intitulat "Lista ministerelor şi a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale". Pentru a face o coordonare între denumirea Anexei nr.3 şi denumirea acestui opis al ordonatorilor principali de credite, putem fi de acord să denumim această listă simplu. "LISTA ORDONATORILOR PRINCIPALI DE CREDITE", care să vină în concordanţă cu denumirea Anexei nr.3 care se cheamă "0RDONATORII PRINCIPALI DE CREDITE". Deci, propunerea noastră este să spunem "Lista ordonatorilor principali de credite". Mulţumesc. |
|
Domnul Nicolăescu. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Mulţumesc flexibilităţii domnului ministru Tănăsescu, dar nu cred că e suficientă şi nu rezolvă problema, pentru că intrăm în aceeaşi capcană de corelare a denumirii listei cu textul din lege evocat: textul 42, art.42. Totuşi, îl rog pe domnul preşedinte Ştefan să vă spună eventual şi dumnealui că noi am căzut de acord în Comisiile reunite de buget-finanţe, dar dintr-o regretabilă eroare s-a omis acest lucru. Vă rog să-i acordaţi cuvântul. |
|
Da. Reprezentantul comisiilor reunite să ia cuvântul. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Cred că nu este o regretabilă eroare, ci o excesivă rigoare pe care o solicită colegul nostru domnul Nicolăescu. Atâta timp cât anexa face trimitere la ordonatorii principali de credite, propunerea domnului ministru Tănăsescu ar putea rezolva problema fără a deranja pe nimeni. Pentru că art.42 în temeiul căruia Guvernul trebuie să aprobe investiţiile pentru o parte dintre ordonatorii de credite, face trimitere la organele de specialitate ale administraţiei publice centrale. E adevărat, cu un mic compromis, cred că şi soluţia domnului Nicolăescu de a denumi "Lista ordonatorilor" sau de a pune, înainte de expresia "lista ministerelor şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale" să scriem sus "0rdonatori principali de credite", ar putea să rezolve o problemă. La comisie discuţiile s-au purtat de această manieră. Dacă în raport nu s-a făcut precizarea solicitată de domnul deputat Nicolăescu, este absolut o chestie formală. Pentru că dacă citim titlul Anexei şi în continuare lista, ajungem la concluzia pe care o doreşte domnul deputat. Dar, revin, spunând că ar fi o soluţie de compromis să acceptăm riguros propunerea domniei-sale. Vă mulţumesc. |
|
Vreţi să interveniţi la titlul listei? Bun. Stimaţi colegi, aţi reţinut amendamentul făcut de domnul Nicolăescu şi acordul comisiei care a întocmit raportul comun. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Este vorba de amendamentul 149, care a fost respins. Supun votului dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru? Bun. Voturi împotrivă? Unul. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate s-a adoptat. Trecem în continuare la Anexa 3 "Sinteză". Domnul deputat Bălăeţ. |
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, La Anexa nr.3, fără nici un fel de determinare, la această listă eu am o anumită observaţie. În amendamentele pe care le-am trimis la Comisia de finanţe-bănci, ceream să mi se dea cuvântul la art.18 alin.2. Dintr-o eroare internă, să spunem aşa, amendamentul meu nu a fost prevăzut, însă în cadrul art.18, citam Anexa nr.3 pag.144 cod 28, unde se reflectă bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, în cifră de 1600 miliarde. |
|
Domnule Bălăeţ, am o rugăminte. Vă rog să vă raportaţi exact la amendamentele pe care le aveţi şi să urmăriţi şi ceea ce noi am supus dezbaterii. Deci, suntem la Anexa 3.02 Senatul României. |
|
Nu, nu, nu . Sunt la lista nr.3, nu la lista nr. 3.02. Exact la |
|
Stimate coleg, când vine rândul acelei autorităţi, acelui ordonator, vom discuta atunci. Se va raporta la Anexa 3 Sinteze. |
|
Nu, domnule preşedinte, pentru că, de fapt, aici eu am vrut să intervin, pentru că la poziţia 28 se reflectă foarte bine bugetul Ministerului Culturii în raport cu bugetele celorlalte ministere şi se vede foarte clar că este vorba de un buget de avarie, şi nicidecum de un buget de austeritate, cum s-au pronunţat alţii. Şi aici se vede şi acel fapt semnalat de noi înainte, că pentru Consiliul Arhivelor Securităţii cifrele sunt umflate, iar pentru oamenii de cultură avem cele mai mici salarii posibile pe întreaga structură salarială din ţară. Aici se văd lucrurile foarte grave |
|
Domnule Bălăeţ, veţi fi mai eficient dacă veţi vorbi atunci când va veni rândul Ministerului Culturii. Vă rog eu frumos să înţelegeţi că există o regulă în discutarea acestor anexe. |
|
Dacă . Deci, este prezent şi . |
|
Stimate coleg, dă-mi voie să fac o precizare. Anexa 3 este aşezată pe ordonatori principali de credite, de la Anexa 3.02, care începe cu Senatul României, până la Anexa 3.28, unde este Ministerul Culturii. Acum discutăm Anexa 3.02 Senatul României. Când vom veni la Anexa 3.28 Ministerul Culturii veţi face amendamentul şi veţi susţine amendamentul dumneavoastră. Nu ştiu dacă este foarte clar. Deci, avem o clasificaţie bugetară pe care trebuie s-o respectăm. Deci, o să începem cu Anexa 3.02, după aceea 3.03, 3.04, până la 3.28, unde este Ministerul Culturii şi atunci o să vă ridicaţi, să susţineţi amendamentul. A fost clar, stimate coleg? |
|
A fost foarte clar, dar, să ştiţi că şi eu vreau să fiu foarte clar. |
|
Stimate coleg, vă dăm cuvântul când ajungem la Anexa 3.28 Ministerul Culturii. Vă rog frumos, ca să mergem puţin în ordine. Vă dau cuvântul eu, cînd vom veni la Ministerul Culturii. Deci, vreţi o sumă, o corectare la Ministerul Culturii în anexă. |
|
Sigur că vrem o corectare, dar suma aceasta se deduce de aici, din . |
|
Nu se deduce. La 3.28 propune sursa de acoperire şi pe urmă toate se recorelează între ele de către Ministerul Finanţelor, în cazul în care se aprobă. |
|
Deci, în condiţiile acestea, se revine la anexa 3, da? |
|
Absolut. Deci, stimaţi colegi, vă propun să intrăm aşa cum aveţi dumneavoastră anexele. Deci, suntem la un amendament propus la Anexa 3.02. Este propus de cele două Comisii de buget, finanţe şi se referă la Senatul României. S-a propus ca, în cadrul aceleiaşi sume aprobate pe total, pe Senat, să se facă unele redistribuiri pe articole, în conformitate cu aprobarea pe care a dat-o Senatul, fără a modifica suma globală. Acesta este amendamentul. Da, stimate coleg. |
|
Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLĂESCU: Domnule preşedinte, mulţumesc. Deci, amendamentul care a fost aprobat de Comisiile reunite de buget, finanţe nu a făcut decât să scoată în evidenţă şi este bine să ştie colegii noştri că, din punct de vedere al separaţiei puterilor în stat, trebuie să prevedem acest lucru şi în buget. In consecinţă, Anexa 3.02, care se refeă la Senat, şi următoarea, care se referă la Camera Deputaţilor, nu fac decât să dovedească, că Biroul permanent al Senatului poate să facă modificări în lista de investiţii, atâta vreme cât bugetul Senatului este aprobat de plenul Senatului. Mulţumesc. |
|
Stimate coleg, dacă aţi fi avut puţină răbdare, ajungeam acolo. Deci, repet, suntem la Anexa 3.02, unde avem un prim amendament. Este vorba de redistribuiri de nişte sume în cadrul sumei totale, conform ultimei aprobări date de către plenul Senatului şi cu care cele două Comisii de buget, finanţe au fost de acord. Dacă sunt obiecţiuni? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat acest amendament al comisiei. Tot la Anexa 3.02 Senatul României ceea ce a propus colegul este o propunere a celor două Comisii de buget, finanţe. Deci, să se introducă în subsol următorul text: "In funcţie de derularea procesului investiţional, Biroul permanent al Senatului poate să aprobe modificări în lista de investiţii, cu încadrarea în valoarea totală a cheltuielilor de capital aprobate". Acesta a fost amendamentul. Sunt obiecţiuni? Observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Impotrivă? Abţineri? In unanimitate, s-a aprobat şi acest amendament. Trecem la Anexa 3.03 ordonator principal - Camera Deputaţilor. Comisiile de buget, finanţe vă propun textul de la pct.35, care este similar cu cel propus la Senat, respectiv, în funcţie de derularea procesului investiţional, Biroul permanent să aprobe modificări în lista de investiţii, cu încadrarea în valoarea totală. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Impotrivă? Abţineri? In unanimitate, s-a adoptat acest amendament. Trecem la Anexa 3.04 Curtea Supremă de Justiţie. Vă rog, că sunt amendamente. Aveţi cuvântul, stimate coleg. |
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Nu cred că poate constitui pentru nimeni o noutate faptul că puterea judecătorească şi justiţia constituie coloana vertebrală a statului de drept, dar la fel de adevărat este faptul că o justiţie, pentru a reprezenta acest lucru, trebuie să fie independentă. In acest context, credem noi că, prin Legea bugetului de stat, la capitolul consacrat justiţiei, există câteva prevederi care afectează independenţa acesteia şi o readuc pe terenul influenţelor politicianiste şi a politicului, în general. In acest context, avem două propuneri. Repet, ambele propuneri au fost discutate în Comisiile juridice reunite, au fost acceptate în unanimitate şi sperăm ca dumneavoastră să le acceptaţi în consecinţă. In primul rând, este vorba de faptul că, prin proiectul Legii bugetului de stat, Curtea Supremă de Justiţie este obligată să avizeze statul de funcţii la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. De la această prevedere sunt exceptate Camera Deputaţilor, Senatul şi Administraţia Prezidenţială. In condiţiile în care dorim să respectăm principiul separaţiei puterilor în stat, trebuie să asigurăm un tratament egal şi celorlalte autorităţi care compun puterile statului din România. Prin urmare, alături de Camera Deputaţilor, de Senat şi de Administraţia Prezidenţială, ar trebui să completăm art.11 alin.3 şi cu instituţia puterii judecătoreşti Curtea Supremă de Justiţie, Curtea Constituţională şi Consiliul Legislativ. Ştiu că îmi veţi spune că nu aici este momentul să facem acest amendament, dar, având în vedere cutuma care s-a instituit astăzi, în sensul că am modificat deja două articole asupra cărora deja noi ne-am exprimat prin vot, vă cer permisiunea ca, la art.11 alin.3, să exceptăm de la avizarea statului de funcţii de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Curtea Supremă de Justiţie, Curtea Constituţională şi Consiliul Legislativ, pentru a asigura un tratament egal tuturor puterilor statului din România, în vederea respectării principiului separaţiei puterilor în stat. Acum, în ceea ce priveşte celelalte amendamente respinse propuse de Comisia juridică, amendamente care se regăsesc la pag.73, respectiv numărul de ordine 150 şi 151, noi pornim de la următoarea premiză. Prin Legea bugetului de stat s-a prevăzut, în art.13, ca şi demnitarii Curţii Supreme de Justiţie să beneficieze de valoarea de referinţă universală, respectiv 2.444.000 de lei, la stabilirea drepturilor salariale. Din nefericire, atunci când s-a alocat suma pentru Curtea Supremă de Justiţie, această sumă a fost redusă cu 60 de miliarde, întrucât, în acest moment, devine imposibilă plata drepturilor salariale ale judecătorilor, având ca bază valoarea de referinţă universală acceptată, de 2.444.000 lei. Prin urmare, noi solicităm majorarea cheltuielilor de personal cu 20 de miliarde de lei, pentru a putea acoperi cheltuielile de personal, în vederea coeficientului stabilit. Pe de altă parte şi mă refer acum la cele două amendamente cumulate, pentru a nu mai face o altă intervenţie, am solicitat prin Comisia juridică majorarea numărului de posturi cu 20 de la 335 la 355. De ce? In primul rând, trebuie avut în vedere faptul că agenda Curţii Supreme de Justiţie a fost extrem de încărcată în anul 2000, când s-au înregistrat 35.550 de cauze, în raport cu 27.791, cât au fost înregistrate în 1999. Pe de altă parte, prin ultimele modificări legislative, s-a extins foarte mult competenţa Curţii Supreme de Justiţie. Este vorba de Ordonanţa Guvernului nr.138/2000, când această Curte şi-a îngreunat foarte mult agenda de lucru. Este cunoscut faptul că un termen la Curtea Supremă de Justiţie durează de la 3 până la 6, 8 luni şi chiar un an de zile. Prin urmare, această suplimentare cu 20 de posturi este absolut necesară pentru a conferi coerenţă actului de justiţie din România, având în vedere că este cea mai înaltă instituţie din stat. Prin urmare, noi vă solicităm, în sinteză, exceptarea Curţii Supreme de Justiţie şi a celorlalte autorităţi ale statului menţionate Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ de la avizarea statului de funcţii de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar, pe de altă parte, suplimentarea cuantumului de cheltuieli necesare cu finanţarea celor 20 de posturi, pentru a putea conferi o activitate coerentă Curţii Supreme de Justiţie. Vă mulţumim. |
|
Stimate coleg, nu plecaţi de la microfon. Vă rog să precizaţi şi sursa de acoperire. |
|
Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sursa de finanţare pe care o propun este următoarea: în primul rând, ieri am reuşit, la art.48 alin.3, să admitem un amendament, unde se precizează "cu sumele realizate peste prevederile bugetare la taxele judiciare de timbru pentru activitatea instanţelor ."şi aşa mai departe, "să se finanţeze activitatea din justiţie". Deci, iată, resursele sunt de ordin intern, din interiorul justiţiei. Nu trebuie transferate din altă parte. Ieri, după masă, am rezolvat acest lucru, prin acceptarea amendamentului de la art.48 alin.3, aflat la nr.122, în amendamentele respinse, pe lista dumneavoastră. Deci, cred că avem deja şi sursa de finanţare, întrucât am menţionat acest lucru. |
|
Stimate coleg, Sursa pe care o propuneţi nu s-a realizat niciodată în ultimii 3-4 ani. Deci, este o sursă fictivă şi nu poţi să tragi poliţă pe cheltuială pe o sursă de venit nesigură. Nici măcar din apreciere. Mulţumesc. Are cuvântul domnul senator Frunda. O să o luăm pe profesii. La fiecare profesie să venim cu majorări şi mai facem un buget. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator. |
|
Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi. Domnilor şi doamnelor miniştri, Distinse Camere ale Parlamentului României, Vreau să vorbesc împotriva amendamentului propus, cu toate că, pe fond, sunt de acord cu propunerile domnului deputat. Cred însă că nu aici este locul de rezolvare a acestor probleme. Justiţia din România are nevoie de foarte mulţi judecători în plus. Şi Curtea Supremă, şi Curţile de Apel, şi tribunalele, şi judecătoriile. Intr-adevăr, ceea ce spune domnul coleg este corect. La Curtea Supremă, din păcate, la Secţia Comercială, se dau, de exemplu, termene de peste un an de zile, iar la Secţia Penală, unde situaţia este cea mai bună, termenele durează cel puţin o jumătate de an. Alocarea unor sume în plus nu rezolvă însă această problemă. Este nevoie de o nouă concepţie privind procedurile civile şi procedurile penale, privind nivelul la care începem procesul şi nivelul la care terminăm procesul, este nevoie ca cea mai înaltă instanţă a României Curtea Supremă de Justiţie să devină, în primul rând, o Curte de casaţie, care să retrimită cauzele spre rejudecare instanţelor care au judecat în fond. Dacă am accepta ideea că este nevoie de 20 de judecători în plus, eu cred că este nevoie, nu de 20, ci cel puţin de 100 de judecători în plus la nivelul Curţii Supreme şi de alte sute de judecători la nivelul Curţilor de apel, a tribunalelor şi a judecătoriilor. In ceea ce priveşte amendamentul care vizează ca bugetul justiţiei să nu treacă prin cenzura ministrului de resort, iarăşi nu pot fi de acord, dintr-un motiv formal, anume că, Curtea Constituţională nu este parte a puterii judecătoreşti în sistemul judiciar din România şi, cu atât mai puţin, Consiliul Legislativ. Aceste instituţii trebuie să aibă cenzura ministerului de resort. In ceea ce priveşte egalitatea puterilor statului, care, din păcate, nu este prevăzută expres de Constituţie, nu se manifestă prin exonerarea acestora de a obţine un aviz al Ministerului Finanţelor, când este vorba despre banii publici, ci se referă la libertatea şi independenţa decizională pe care o au. Vă mulţumesc celor care m-aţi ascultat cu atenţie. |
|
Domnul deputat Boc, aveţi cuvântul. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. In primul rând, aş vrea să menţionez că suma solicitată nu este neapărat pentru acoperirea celor 20 de posturi de la Curtea Supremă de Justiţie, ci pentru a putea fi acoperite drepturile salariale la nivelul de referinţă universal, de 2.444.000 de lei, acceptat pentru toţi demnitarii statului român pentru parlamentari, pentru noi. Deci, dacă acceptăm faptul că avem acelaşi statut în stat, ca puteri egale judecătorească, legislativă şi executivă trebuie să le acordăm un tratament pe măsură. In ceea ce priveşte exceptarea de la avizarea statului de funcţii de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, eu am spus faptul că, în virtutea principiului separaţiei puterilor în stat, în vederea asigurării independenţei acestor autorităţi, trebuie ca şi Curtea Supremă de Justiţie să fie exceptată de la acest aviz şi, în consecinţă, şi celelalte autorităţi definite de Constituţie ca fiind independente. Nu am spus că fac parte din puterea judecătorească |
|
Stimate coleg, vă rog eu, nu dezvoltaţi, că nu revenim asupra nici unui articol. Vă rog foarte mult! |
|
Vreau să vă spun, domnule preşedinte, că am revenit astăzi de două ori, adică, o dată astăzi şi o dată ieri |
|
Suntem la Anexa 3.04, unde aveţi două amendamente. Vă rog să vă referiţi la cele două amendamente. |
|
Atunci, v-aş întreba pe dumneavoastră şi pe domnul Frunda, de ce Camera Deputaţilor, Senatul şi Administraţia Prezidenţială să fie exceptate? Care este statutul aparte care le dă dreptul să fie exceptate şi nu şi celelalte Curtea Supremă ? |
|
Stimate coleg, aveţi două amendamente la Anexa 3.04 şi vă rog să vă referiţi la ele. |
|
Da, domnule preşedinte, numai că toate se leagă, toate ţin de independenţa puterii judecătoreşti pe care cu toţii doriţi |
|
Vă rog eu, nu le legaţi, şi referiţi-vă la Anexa 3.04. |
|
Deci, am menţionat faptul că, în vederea asigurării independenţei puterii judecătoreşti, să fie exceptată Curtea Supremă de Justiţie de la controlul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pentru a sustrage influenţei politicului această instanţă, pentru că numai aşa poate să funcţioneze în manieră independentă, iar suma de bani solicitată, repet, este pentru a asigura tratament egal judecătorilor de la Curtea Supremă cu ceilalţi demnitari, respectiv parlamentari, deputaţi şi senatori. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Boc. Dau cuvântul ministrului de finanţe, domnului Mihai Tănăsescu. Vă rog să nu-l mai ţineţi de vorbă, domnule Dorneanu. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. Vă rog eu, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, ocupaţi-vă locul în sală. Aveţi cuvântul. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Două comentarii aş dori să fac şi anume, la ora actuală, în Curtea Supremă de Justiţie îşi desfăşoară activitatea 307 judecători. Prin proiectul de buget propus domniilor voastre, se au în vedere a fi finanţate 335 de posturi, deci există posibilitatea să se suplimenteze, aşa cum a fost făcut amendamentul, cu 20 de posturi. In ceea ce priveşte valoarea de referinţă, aş vrea să vă informez că aceasta a fost votată la art.13, la actualul proiect de lege, iar în ceea ce priveşte avizarea de către Ministerul Muncii, a fost aprobată la art.11. Tot pentru informarea dumneavoastră, aş vrea să menţionez faptul că în noiembrie anul trecut, anul 2000, anumite instituţii ale statului Ministerul Justiţiei, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Conturi, Ministerul Public au beneficiat de o mărire substanţială a salariilor, respectiv în medie cu 80%, faţă de celelalte instituţii, care nu au beneficiat de aceste majorări aferente. |
|
Nu este rău dacă mai vrea o dată. Deci, stimaţi colegi, supun totuşi votului dumneavoastră acest amendament, care, conform explicaţiilor, nu a fost acceptat nici de minister nici de Guvern şi nici de Comisiile de buget, finanţe. Aţi auzit informaţiile. Referitor la mărirea numărului de posturi, amendament susţinut de colegul nostru, domnul deputat Boc, cine este pentru? 6 voturi pentru. Impotrivă? Marea majoritate. Abţineri? Nici o abţinere. Deci, amendamentul a fost respins. Referitor tot la Anexa 3.04, cu privire la modificarea salariului de referinţă, amendament prezentat de domnul deputat Boc, vi s-au dat explicaţii în legătură cu majorarea recentă cu 80% care s-a făcut la aparatul din justiţie. Cine este pentru? 11 voturi pentru. Impotrivă? Majoritate de voturi. Abţineri? Mulţumesc, domnule deputat Marcu. O abţinere. Deci, a fost eliminat şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră Anexa 3.04, în formularea prezentată de către iniţiator. Vă rog, cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Impotrivă? 8 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu majoritate de voturi, Anexa 3.04 a fost aprobată. Trecem la Anexa 3.05. (Domnul deputat Boc solicită cuvântul) |
|
Stimate coleg, am dat un răspuns. Vă rog eu mult Avem mult de lucru. Aveţi observaţii la Anexa 3.05? |
|
Domnule preşedinte, noi am dori doar un singur răspuns din partea ministrului de finanţe. Să ne precizeze poziţia dânsului în legătură cu exceptarea Curţii Supreme, a Curţii Constituţionale şi a celorlalte autorităţi independente de la avizarea statului de funcţii, pentru că nu ni s-a oferit un răspuns. Să ştim de ce se opune la aceste instituţii şi nu se opune la Camera Deputaţilor, la Senat şi la Administraţia Prezidenţială. Vrem să înţelegem filozofia acestui buget. Deci, vrem să înţelegem dacă este vorba de o conotaţie politică sau una bugetară. |
|
Stimate coleg, s-a înţeles. Il rog pe domnul ministru Tănăsescu să-şi noteze şi, după ce terminăm anexele, să dea un răspuns domnului deputat Boc. Vă rog, domnule ministru, să vă notaţi, după ce terminăm anexele, să daţi un răspuns domnului deputat Boc. Anexa 3.05 Curtea Constituţională. Vă rog, domnul deputat Gaspar. |
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, In legătură cu anexa 3.05, referitoare la Curtea Constituţională, au fost făcute trei amendamente. În anexa nr.1, la poziţia 36, este un amendament admis, întrucât priveşte introducerea unui articol nou, prin redistribuire în cadrul aceluiaşi titlu de cheltuieli. La anexa nr.2, la poziţia 152, deci la amendamente respinse, s-a propus respingerea acestui amendament, pe bună dreptate, întrucât, potrivit Legii bugetului de stat, ordonatorul principal de credite poate aproba virări de credite de la un alineat la altul, în cadrul aceluiaşi articol. Deci, solicitarea era în plus. Pun însă în discuţie, domnule preşedinte, amendamentul prevăzut la poziţia 153, cea referitoare la numărul maxim de posturi prevăzute pentru anul 2001. Vreau să vă informez că în anul 2000 Curtea Constituţională avea un număr de 81 de posturi. Prin Legea nr.124 din anul 2000, s-a majorat numărul de magistraţi asistenţi cu 12 posturi. Deci, 81 şi cu 12, înseamnă 93 de posturi. In anexa la buget s-au prevăzut 90 de posturi. V-aş ruga ca totuşi să se aprobe numărul maxim de 93 de posturi, fără însă a se cere suplimentarea cheltuielilor de personal. Deci, în acelaşi volum de cheltuieli de personal, numărul să fie de 93, urmând să vadă ordonatorul principal de credite cum va defalca pe salariaţi fondul de salarii care i-a fost aprobat. |
|
Vă mulţumesc, stimate coleg. Dacă mai sunt intervenţii? Inţeleg că nu sunt. Deci, stimaţi colegi, la Anexa 3.05 Curtea Constituţională vă supun votului dumneavoastră, la poziţia 36, la texte admise, propunerea celor două Comisii de buget, finanţe, deci la titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii" să introducem articolul "Drepturi cu caracter social" valoare - 100 de milioane de lei. In al doilea rând, diminuarea corespunzătoare a sumei de 1.300 de miliarde de la articolul bugetar 30 "Alte cheltuieli". Deci, înţeleg că sunt propunerile făcute de Comisiile de buget, finanţe, da? Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Impotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Domnul deputat Marcu se abţine. Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, tot la Anexa 3.05, un amendament respins se referea la motivaţia pe care a dat-o domnul Gaspar, legată de dreptul ordonatorului principal de credite, care poate aproba virări de credite de la un alineat la altul, în cadrul aceluiaşi articol. In consecinţă, amendamentul nu este necesar şi, având în vedere că a fost respins de Guvern şi de Comisia de buget, finanţe, supun votului dumneavoastră acest amendament. Deci, cine este pentru acest amendament? Deci, nu pentru respingere, ci pentru acest amendament, stimaţi colegi. Se propune de către Guvern respingerea. Deci, nu se mai insistă asupra lui, întrucât situaţia este reglementată. Deci, cine este pentru eliminarea acestui amendament? Cu majoritate de voturi. La Anexa 3.05, legat de majorarea numărului de posturi, de la 90 la 93, fără suma corespunzătoare, propus de domnul deputat Gaspar, dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu, pentru a se pronunţa. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Putem agrea amendamentul făcut de către domnul deputat Gaspar, în sensul majorării numărului de posturi de la 90 la 93, cu încadrarea în sumele alocate cu această destinaţie Curţii Constituţionale. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Deci, propunem ca acest amendament, care iniţial a fost respins - se propune cu acordul Guvernului - să fie acceptat. Deci, majorarea numărului de posturi de la 90 la 93, bineînţeles, fără cheltuieli de personal suplimentare, urmând ca măsura să se aplice pe parcursul anului. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate s-a adoptat şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră Anexa 3.05, ordonator Curtea Constituţională, bineînţeles, cu corecturile pe care le-am aprobat. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost aprobat şi această anexă. Trecem la Anexa 3.06. Anexa 3.06 nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Cu unanimitate de voturi Anexa 3.06 a fost aprobată. Anexa 3.07. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost aprobată şi această anexă. Anexa 3.08. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost aprobată. Anexa 3.09. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? A fost aprobată. Anexa 3.10. Sunt observaţii? Amendamente nu sunt. Nu sunt. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Suntem la Anexa 3.11., ordonator Consiliul Naţional al Audiovizualului. Dacă se susţin amendamentele respinse? Nu se susţin. Supun votului dumneavoastră 3.11, în formularea dată de iniţiator. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost adoptat. Trecem la Anexa 3.12. Dacă sunt observaţii? Amendamente nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate a fost aprobată. Trecem la Anexa 3.13., ordonator Ministerul Afacerilor Externe. Dacă se susţin amendamentele? Nu se susţin. Supun votului dumneavoastră Anexa 3.13. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a aprobat. Trecem la Anexa 3.14. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? În unanimitate. Trecem la Anexa 3.15. Dacă sunt observaţii? Amendamente nu sunt. La 3.15, ordonator Ministerul Finanţelor Publice. Vă rog, vă ascultăm, domnul deputat Nini Săpunaru. |
|
Vă mulţumesc. O să încerc să fiu foarte scurt, să nu iau din timpul nimănui. În practica finanţărilor la buget, la Ministerul Finanţelor, din 1992 încoace, s-a întâmplat următorul lucru. S-au apucat să se facă nişte investiţii, să se înceapă, ele se vor termina probabil în 20 de ani de zile, pentru că în acest buget de sărăcie, niciodată, Ministerul Finanţelor nu poate să ceară în şedinţele de Guvern bani pentru investiţii. Şi atunci s-a alocat o sumă de 45 miliarde, câte un miliard pentru fiecare judeţ, şi cu asta a închis listele de investiţii la finanţe. Noi nu propunem altceva decât să redistribuim aceste sume, în cadrul obiectivelor de investiţii, din cadrul Ministerului Finanţelor, în aşa fel încât să se termine opt obiective în acest an. Altfel, se continuă lucrările încă 10-15 de acum încolo, la acest nivel de finanţare. Este un lucru constatat, nu poate să nege nimeni că, ştiţi, în fiecare judeţ este câte un colos din acela care nu se mai termină niciodată. Este o propunere care, am zis noi, ar face în aşa fel încât să dăm, să puteţi da în folosinţă opt obiective în acest an. Vă mulţumesc. |
|
Are cuvântul domnul ministru Tănăsescu. Vă dau cuvântul, stimate domn |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Vă mulţumesc, domnule preşedinte, Îi mulţumesc domnului deputat Săpunaru pentru grija care ne-o poartă, dar noi considerăm că, prin modul în care am defalcat sumele aferente cheltuielilor de capital, aferente Ministerului Finanţelor Publice, această defalcare răspunde cerinţelor pe care ni le-am propus pe anul acesta, şi, de aceea considerăm că, aşa cum am întocmit lista de investiţii, vă propunem ca ea să rămână sub forma care este prezentată. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, nici nu-i corect eşti finanţist, te rog eu foarte mult Aveţi cuvântul la rectificare ordonatorul solicită acele sume |
|
Amendamentul nostru este legat de o investiţie din Braşov. Am cerut mărirea sumei de la un miliard la zece miliarde, este vorba de sediul Direcţiei generale a finanţelor publice. Construcţia este aproape terminată, este o sumă mică, este situată în mijlocul Braşovului, şi de ani de zile începută. O sumă mică, această sumă ar garanta terminarea clădirii şi aţi avea o economie, pentru că instituţia stă într-un sediu unde plăteşte o chirie foarte mare. Sursa, aşa cum a spus colegul meu, există în fondul de investiţii. Motivarea cu care a respins comisia, comisiile reunite, nu subzistă pentru că, dacă dumneavoastră aveţi dreptul să hotărâţi priorităţile, atunci noi nu mai avem de ce să hotărâm pe fiecare obiectiv în parte, ci am fi votat doar suma întreagă de investiţii. Or, câtă vreme, în fiecare investiţie, este prevăzută clar suma pentru anul acesta, sigur, considerăm că există o prioritate, şi rog Parlamentul să o voteze. Mai mult decât atât, şi chestiunea asta, cred eu, este esenţială, trebuie să existe o anumită prioritate recunoscută, este un oraş important, este un sediu care, efectiv, poate să intre cu câteva miliarde în funcţiune. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, stimate coleg. Vă daţi seama că ministrul finanţelor le-ar fi terminat pe toate, dacă putea, pentru că este interesul lui. Dac cuvântul domnului ministru Tănăsescu, să dea răspuns la acest amendament. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, şi dorinţa noastră este să terminăm, să definitivăm cât mai repede aceste construcţii. Atât am putut să prindem, dar, sigur, şi noi suntem interesaţi de acest lucru, iar pe parcursul execuţiei bugetului, în cazul în care lucrările vor merge foarte rapid, putem face redistribuiri, în aşa fel încât să alocăm sume superioare pentru definitivarea sediului de la Braşov, în cadrul sumelor aprobate, desigur. Vă mulţumesc. |
|
Cred că acelaşi răspuns este şi la amendamentul următor respins, cu Ialomiţa şi cu celelalte. Dacă mai sunt luări de cuvânt aici? Nu mai sunt. Stimaţi colegi, aţi auzit răspunsurile la cele trei amendamente. Sigur, dacă ar exista o posibilitate, Guvernul ne-ar fi dat un răspuns pozitiv. Legat de toate cele trei, deci, nu sunt acceptate de către Guvern, nici de Comisiile pentru buget, finanţe, bănci, nu din rea voinţă, ci din lipsă de surse. Redistribuirile, să fiţi convinşi, se vor face pe parcursul execuţiei de către finanţe, de la un obiectiv la altul, în funcţie de mersul lucrărilor. Deci, primul amendament, legat de dirijarea sumelor de la un obiectiv la altul, pentru cele 40 de obiective de investiţii, la Ministerul Finanţelor, deci, respins de Guvern. Cine este pentru? 2 voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? Amendamentul a fost respins. Al doilea amendament, legat de sediul de la Braşov, cu zece miliarde, de asemenea, respins pe aceleaşi considerente. Cine este pentru? 8 voturi pentru şi cu 4, 12. Abţineri? Împotrivă? Cu marea majoritate amendament respins. Cel de-al treilea amendament, cu aceeaşi problemă, cu surse suplimentare, pentru sediul finanţelor publice de la Ialomiţa, trezorerie, Ţăndărei, etc.De asemenea, respins pe motivele arătate. Cine este pentru? Un vot pentru. Abţineri? A fost respins şi acest amendament. Stimaţi colegi, supun acum votului dumneavoastră Anexa 3.15 în formularea iniţiatorului. Cine este pentru? Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Anexa 3.15 a fost aprobată. Trecem la Anexa 3.16, ordonator Ministerul Justiţiei. Domnul deputat Boc, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, aş vrea să fiu foarte scurt. În primul rând, aş dori să susţin acest amendament aflat la numărul curent 159. Motivaţia susţinerii acestui amendament este una simplă. În perspectiva integrării europene a României, Direcţia generală a penitenciarelor va juca un rol extrem de important cu privire la reforma care are loc în acest domeniu. Să nu uităm faptul că, la acest capitol, încercăm să implementăm un nou sistem, care se bazează pe probaţiunea judiciară şi pe celelalte concepte existente în Uniunea Europeană, iar implementarea acestei reforme în domeniul penitenciarelor ar impune acceptarea acestui amendament susţinut de către noi la pct.159. |
|
Da, mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marcu, vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Din păcate, nu am învăţat suficientă carte şi confund pe 15 cu 16 era să iau adineauri cuvântul la 15. Susţin şi eu cu toată fermitatea amendamentul acesta propus de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care are în subordine, să zic, în control . culmea, nici nu ştiu de ce ne vine nouă în control Direcţia penitenciarelor, care ţine de Ministerul Justiţiei, pentru că de fiecare dată se plâng oamenii oamenii ăştia sunt de foarte mult bun simţ când vin ştim că n-avem bani, zic ei dar, înţelegeţi-ne şi pe noi că punem câte trei oameni într-un pat, într-o cameră de 20 oameni dorm câte 70-75 de oameni. Infracţionalitatea în mare măsură creşte datorită modului în care ei îşi satisfac pedeapsa, dată prin lege. Acolo apare homosexualitatea cea mai de la incipenţă cum se cheamă se duc nevinovaţi şi pleacă vinovaţi bine, nu mai zic cu vină că intru iară cu art.200 Dorinţa noastră noi am rămas impresionaţi suntem o comisie foarte responsabilă Vedeţi că nu prea avem multe amendamente, nu vrem să împărţim banii de colo-colo Nu găsesc că este corect ca eu să cumpăr o ţeavă de tun pe seama unor câteva zeci de mii de seringi sau sute de mii de seringi, pentru că nu sunt deputat pentru Comisia pentru apărare, sunt deputat al unui judeţ întreg şi reprezint interesele oricărei structuri. Dar, totuşi, iată, că fac şi pleonasme, insist încă o dată pe lângă domnul ministru al finanţelor, Tănăsescu, şi pe lângă domnul ministru Florin Georgescu, pe lângă Guvern, în final, având acceptul celor în drept, să judece această responsabilitate, mai mult chiar decât noi, de la Comisia pentru apărare, să găsim o modalitate şi să le suplimentăm puţin suma pe care au primit-o care, de fiecare dată, este din ce în ce mai mică şi duce din ce în ce la o degradare mai mare a acestui important punct din cele puse în judecată atunci când vrem să intrăm în structurile europene. Deci, domnule ministru Tănăsescu, poate nu izbutiţi 680 miliarde, dar poate izbutiţi o sumă mai mică sau găsiţi o altă modalitate. Vă rog frumos să încercaţi să ieşim din acest impas. |
|
S-a înţeles, domnule deputat. Aveţi vreun gând ceva, nu-mi dau seama Stimaţi colegi, dacă am avea 700 miliarde, n-ar mai sta copiii în cămine, trei într-un pat, sau ne-am ocupa de şcoli, care cad şi se dărâmă pe copii. Vreau să spun că totuşi în puşcării norma de hrană este de la 2900 de calorii la 3500 de calorii, şi copiii noştri nu mănâncă 1400. Şi ştiţi de ce, şi nu vreau să intervin Este o necesitate, este o situaţie tragică acolo, dar vreţi să dau cuvântul ministrului finanţelor?! I-l dau asta vă va spune Domnule ministru, aveţi cuvântul Din sală domnul deputat Marcu nu se ştie cine are nevoie de banii ăştia !! |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte, De asemenea, două comentarii la acest amendament. Fondurile alocate cu această destinaţie, în anul 2001, sunt superioare cu peste 35% faţă de anul trecut. Sigur, este o creştere semnificativă, insuficientă. Într-adevăr, această sursă de venituri, această sursă de cheltuieli este foarte mare sunt 678 de miliarde .Ceea ce pot să vă spun este că, funcţie de modul în care va fi derulată execuţia bugetului în cursul acestui an, şi sigur, dacă veniturile vor creşte în mod corespunzător, putem odată cu rectificarea bugetului pe anul în curs să găsim nişte surse suplimentare, nu ştiu dacă, până la nivelul a 600 miliarde, pentru îmbunătăţirea condiţiilor în aceste penitenciare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule ministru. Deci, nu este putinţă, după cum vedeţi, spune Guvernul, şi Comisiile pentru buget, finanţe. Deci, stimaţi colegi, vă supun totuşi la vot acest amendament. Cine este pentru? 17 voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? Cu mare majoritate, amendamentul a rămas respins. Dacă mai sunt şi alte amendamente de susţinut? Nu sunt. Supun (discuţii în sală) De ce sunteţi supărat, stimate coleg?! Vă rog eu, vorbiţi la microfon că nu vă aud la 3.16 ?! La Anexa 3.16, poziţia 160 ?! Eu v-am întrebat dacă mai sunt amendamente. Eu nu trebuie să supun toate amendamentele respinse la vot, decât dacă dumneavoastră le susţineţi. Stimate coleg, la Anexa 3.16, poziţia 161 aveţi? Poftiţi, vă rog |
|
Domnule preşedinte, Să fim înţeleşi, a fost o neînţelegere |
|
Nici o problemă |
|
Privind ordinea, criteriul aşa Prezenţa mea la microfonul acestei şedinţe a Camerelor reunite cred că vine în întâmpinarea unor mari nevoi ale instanţelor de judecată privind modernizarea activităţii judiciare. Mă refer, dacă vreţi, în primul rând, în planul de informatizare, de stocare a datelor la nivelul instanţelor, de constituire a unei reţele electronice de comunicare între tribunale, cu alte cuvinte, foarte pe scurt, ar însemna, nimic altceva, decât dotarea cu câteva calculatoare suplimentare pentru instanţele de judecată. Sunt motivat, dacă vreţi, de prezenţa mea la acest microfon pentru că am cunoştinţă, ca practician al dreptului, de felul în care se desfăşoară munca în instanţele de judecată, mai ales la nivelul, ştiu eu, sectorului de arhivare curentă şi a celei de depozit, şi la toate modalităţile procedurale de muncă în cadrul acestor instanţe de judecată. Dacă n-aş fi venit, probabil, din partea dreaptă a sălii, această intervenţie mi-ar fi creat un soi de optimism. Ceea ce mă doare foarte tare este că, cu aceeaşi lipsă de interes, s-a manifestat până şi Comisia juridică şi de imunităţi pentru că am fost întrebat, la un moment dat, de unde rezultă acest mic calcul de suplimentare bugetară de nici măcar 2 miliarde. Este vorba de un miliard şi nouă sute de milioane care ar însemna exact ceea ce spuneam în intervenţia de până acum: dotarea cu câteva calculatoare performante, dacă vreţi, numai la nivelul tribunalelor, a celor 42 de tribunale judeţene, tribunale, ca să folosesc termenul legii, care se găsesc la nivelul fiecărui judeţ, cu câte un calculator performant, şi asta ar însemna suma pe care o solicităm ca suplimentare bugetară la acest capitol. Este, spuneam, absolut necesar şi, dacă vreţi, ca să răstorn, într-un fel motivarea comisiei de respingere a acestui amendament, fac trimitere la acelaşi articol, art.48 alin.3 despre care s-a mai amintit, care a amendat de fapt aseară plenul celor două Camere în sensul că aceste sume pot proveni din cele realizate peste prevederile bugetare din taxele de timbru pentru activitatea instanţelor de judecată, a taxelor de timbru pentru activitatea notarială, sume care pot acoperi, fără îndoială, această modică, dacă vreţi, ajustare a bugetului privind o activitate extrem de importantă. Eu sper că sunt bine înţeles de către colegii din întreaga sală a Parlamentului, din întregul plen, privind necesitatea suplimentării cu această sumă aproape nesemnificativă într-un buget atât de Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Mogoş. Din partea Guvernului, domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte, Uitându-mă atent, în anexa Ministerului Justiţiei am văzut că la alte cheltuieli de investiţii, de unde se pot cumpăra aceste calculatoare, este prevăzută suma 97 miliarde de lei care, zic eu, poate să acopere cumpărarea unor calculatoare. Considerăm că nu se justifică un asemenea amendament, având în vedere sursele care sunt prevăzute cu această destinaţie, în anexa la Ministerul Justiţiei. Vă mulţumesc. |
|
Deci, cu alte cuvinte, sursa este la "alte cheltuieli", înţeleg. Deci, Ministerul Finanţelor, reprezentantul Guvernului, propune menţinerea respingerii amendamentului. Cine este pentru? Pentru acest amendament, bineînţeles. 16 voturi pentru. Abţineri? O abţinere. Împotrivă? Mulţumesc. Marea majoritate a respins. Dacă la poziţia 162 da vă ascultăm domnul deputat Adrian Mogoş, aveţi cuvântul. |
|
Vin cu bucurie, după un asemenea succes, probabil, împărtăşit şi în faza următoare. Aici nu am solicitat decât, să observaţi, vă rog, alinierea sumelor alocate în bugetul, pe anul trecut, Ministerului Justiţiei pentru activitatea de învăţământ profesional. Am avut în calcul, dacă vreţi, numai rata de inflaţie. Atât înseamnă de fapt pretenţia pe care o reclam de la tribună şi prin această observaţie devenită amendament. Deci, în loc de 779 de milioane, nu miliarde, acordate anul trecut pentru învăţământ, de data aceasta să se ridice la suma de 904 milioane, deci, cu aproximativ o sută de milioane în plus. Dacă s-a apreciat că modernitatea activităţii în justiţie, în amendamentul anterior, nu poate fi realizată, nu ştiu dacă, nici sub aspectul pretenţiilor privind calitatea actului de justiţie prin activitatea de învăţământ profesional, nu ar putea fi primit în această seară. Eu solicit să aveţi în vedere că pretenţiile pe care le-am reclamat în acest amendament nu reprezintă, aşa cum spuneam, altceva, decât aducerea la nivelul de inflaţie a bugetului acordat pentru acest segment în anul precedent. |
|
Stimate coleg, vă rog să nu interpretaţi greşit. Răspunsul a fost că la poziţia "alte cheltuieli" există o sursă de 83 de miliarde de unde se poate acoperi suma de 1,9 miliarde solicitată de dumneavoastră, deci, nu s-a spus nimic altceva că e cineva împotriva propunerii dumneavoastră. Vă rog să o interpretaţi, aşa cum v-a spus-o ministrul de finanţe. Legat de acest amendament, rog din partea Guvernului, domnul ministru Tănăsescu, să solicite la poziţia 162, o majorare pentru învăţământ, de la 779 milioane la 904.157.000 milioane. Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte, Am putea fi de acord cu acest lucru dacă am şti exact care este sursa de acoperire fiindcă în momentul în care nu avem această sursă de acoperire, ar trebui să majorăm cheltuielile bugetului de stat şi implicit şi deficitul bugetului de stat, deci s-ar crea un dezechilibru al întregii construcţii bugetare pe anul în curs. Mulţumesc. |
|
Supun votului dumneavoastră, cu această explicaţie, amendamentul domnului deputat Adrian Mogoş. Cine este pentru? 23 voturi pentru. Împotrivă? Mare majoritate. Abţineri. Nu sunt. Deci, amendamentul a fost respins. Dacă la Anexa 3.16 sunt alte amendamente. Vă rog, aveţi cuvântul. Poziţia 163, vă rog. |
|
Este vorba de o propunere, de un amendament, care spune aşa: "la cheltuieli materiale şi servicii" în anexa privind Ministerul Justiţiei, mărirea cu 80 de miliarde, sumă necesară mutării instanţelor din Palatul de Justiţie, din Capitală. Aici, situaţia este absolut stringentă, este o clădire care, îmi pare rău, să zic, de mult timp, pune în pericol viaţa multor oameni care se perindă pe acolo. Sursa: există un fond de rezervă de care domnul ministru dispune. Cu siguranţă, există un asemenea fond şi cred eu că într-o asemenea trebuie să se intervină în acest fel. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Am înţeles. Ministerul de finanţe? |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă informez că în proiectul Legii bugetului de stat pe anul în curs am prevăzut sumele necesare pentru începerea lucrării la Palatul de Justiţie şi, sigur, pe măsura execuţiei acestui important obiectiv de investiţii vom acorda toate sumele necesare pentru terminarea acestui obiectiv important de investiţii. În acelaşi timp, aş vrea să vă informez că acea rezervă pe care o menţionaţi dumneavoastră se referă la obiective noi, acţiuni noi, pentru a fi folosită pe parcursul execuţiei bugetare a anului 2001. Deci nu putem lua din fondul de rezervă pentru o acţiune care este în curs de derulare. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi auzit explicaţiile date. Acest amendament nu este agreat de guvern şi nici de comisii şi se va vedea pe parcursul execuţiei, prin rectificări de buget, în funcţie de evoluţia execuţiei la Palatul de Justiţie. Supun totuşi la vot acest amendament. Cine este pentru? 19 voturi pentru. Impotrivă? Marea majoritate. Abţineri? Nu sunt. A fost respins acest amendament. Dacă la Anexa 3/16 se mai susţin alte amendamente? Nu se mai susţin alte amendamente. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră Anexa 3/16 în formularea dată de iniţiator. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 18 voturi împotrivă. Abţineri? Anexa 3/16 a fost aprobată. Anexa 3/17. Cele două comisii pentru buget, finanţe la poziţia 37 Anexa 3/17- ordonator Ministerul Apărării Naţionale - au propus o serie de redistribuiri pe capitole bugetare în urma discuţiei şi cu ordonatorul principal de credite. Şi, după aceea, trecem la amendamente respinse. Sunt intervenţii ? Nu sunt. Din sală: " La amendamente respinse ". |
|
Stimaţi colegi, vă supun aprobării dumneavoastră modificările făcute de Comisiile pentru buget finanţe. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? S-a votat amendamentul făcut de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Trecem la amendamente respinse la Anexa 3/17. Are cuvântul domnul deputat Drăgănescu. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Eu, ca să scurtez puţin timpul pentru că vedem cât de mult mai este, am să încerc o derogare de la cutuma parlamentară şi să susţin pentru a nu ieşi de mai multe ori la acest microfon necesitatea tuturor celor 4 amendamente 2 la anexa 3/17 şi 2 la anexa 3/18 - la Ministerul de Interne. Noi le-am luat în discuţie, le-am respins, într-adevăr, pentru că au fost mai mulţi cei care au găsit că nu sunt justificate, deoarece nu sunt bani, Dar, eu aş zice să ne mai aplecăm puţin asupra lor pentru că sunt necesare nu numai în sensul în care este nevoie pentru a schimba imaginea noastră, faţă de până şi cea a Bulgariei, în ochii Occidentului în aceste două ministere extrem de importante: Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul de Interne. Aş ruga în sensul ăsta pe domnul ministru Tănăsescu să se aplece puţin asupra acestor cerinţe, indiferent din partea cui vin, şi să încerce să le rezolve, iar pe dumneavoastră să găsiţi modalitatea de a împăca posibilităţile Ministerului Finanţelor Publice cu necesitatea adoptării acestor amendamente chiar dacă sunt respinse. Repet: la anexa 3/17 două; la anexa 3/18 două. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Marcu. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. Mai doriţi? Numai o secundă, vă rog. Deci la anexa 3/17. |
|
Domnul OVIDIU VIRGIL DRĂGĂNESCU: Da. la anexa 3/17 poziţia 168, domnule preşedinte, tot din partea Comisiei pentru apărare. Vreau doar să menţionez în plus necesitatea măririi nivelului veniturilor la Ministerul Apărării Naţionale, deoarece pentru anul 2002 cu toţii ştim că avem aşteptări importante vis-a vis de summit-ul de la Praga. Din păcate, la ora actuală, se detaşează din plutonul ţărilor care aşteaptă o confirmare, la acea dată, două ţări şi printre aceste două ţări nu este România. Se pare că va trebui, în acest an, care este anul de bază, anul de preaderare, hotărârile se iau deja de cancelariile occidentale ale ţărilor componente NATO la începutul anului viitor. Or, orice efort pentru integrarea în NATO trebuie să fie făcut anul acesta, deoarece anul viitor va fi deja prea târziu şi nu va mai intra în analiza pe care o fac ţările componente NATO. Mulţumesc. |
|
Da, vă mulţumesc. Stimate coleg, aveţi cuvântul, domnule deputat Barbu! Vă ascultăm. |
|
Domnule preşedinte, la poziţia 169 în acelaşi element în care colegii mei au susţinut bugetul Apărării Naţionale aş vrea să reţineţi propunerea de suplimentare cu 2.850 de miliarde lei cu toate greutăţile bugetului. Vreau să precizez faptul că suma de 17.205 miliarde de lei prevăzută în buget la capitolul 54.01 " Apărare Naţională" dacă ne raportăm la cursul de 28.500 lei pe dolar estimat de Executiv reprezintă aproximativ 604 milioane de dolari. Acest efort al bugetului este mai mic decât în anul anterior, care a fost de 620 de milioane de dolari.În efortul de a ne apropia de structurile NATO, aşa cum este prevăzut în planul de acţiune pentru aderare multianual, pentru acest an, erau prevăzute 730 de milioane de dolari. Sursa din împrumuturi externe garantate de către stat nu este în mod evident făcută în bugetul de stat. De aceea, vă supunem spre aprobare acest amendament şi identificăm ca surse, sursele din privatizare. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Barbu. Dacă mai sunt intervenţii la aceste două amendamente?! Dacă nu mai sunt dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar de stat Sorin Encuţescu- Ministerul Apărării Naţionale. Aveţi cuvântul! |
|
Domnul SORIN ENCUŢESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. Sigur că atenţia pe care Comisia pentru apărare o acordă instituţiei noastre nu face decât să ne mulţumească, dar aş dori să menţionez că, oricum, fondurile pe care Ministerul Apărării Naţionale le-a primit în acest an sunt fonduri mai mari. Ele reprezintă aproximativ 2,59 % din Produsul Intern Brut şi, oricum, pe varianta de buget pe care noi am agreat-o împreună cu Ministerul Finanţelor Publice deja am discutat şi la Bruxelles, în cadrul Comitetului politico- militar unde a fost evaluat planul de aderare a României şi pe aceste sume s-a convenit - chiar partenerii noştri din NATO au fost de acord că aceste sume sunt raţional alocate, şi în acelaşi timp, nu fac decât să mărească credibilitatea României în procesul de integrare euro-atlantică. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Să nu credeţi că domnul secretar de stat n-ar avea nevoie de banii ăştia, cumva. Avem nevoie, dar, din păcate, două mii şi vreo opt sute de miliarde sunt imposibil Discutăm la 100 de milioane cu mari probleme. Stimaţi colegi, referitor la amendamentul de la poziţia 168, respins de către Guvern pe motiv de lipsă de sursă. Cine este pentru? 14 voturi pentru. Abţineri? 2 abţineri. Împotrivă? 14 voturi împotrivă. A fost respins. Amendamentul de la poziţia 169, unde se solicita o suplimentare de 2.850 de miliarde lei, respins, de asemenea, de către Guvern şi de către Comisiile de buget- finanţe. Cine este pentru amendament? 26 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt abţineri. Împotrivă? Marea majoritate. Deci a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră anexa 3/17 cu amendamentul acceptat făcut de către Comisiile de buget- finanţe. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Anexa 3/17 a fost aprobată. Anexa 3/18. Poziţiile 170, 171,172,173. Stimaţi colegi, cu amendamente respinse, aţi auzit punctul de vedere al domnului deputat Marcu. Stimate coleg, aveţi cuvântul! |
|
Domnul OVIDIU- VIRGIL DRĂGĂNESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. De data aceasta lucrurile stau mult mai rău decât la Ministerul Apărării Naţionale. Cu toţii ştim că Ministerul de Interne duce o lipsă acută de bani, de materiale. Şi aici cred că sunt în asentimentul colegilor noştri, şi ei parlamentari, actualmente prim-ministru Adrian Năstase, care în urmă cu nici o lună spunea la moartea unui poliţist- erou din Timişoara că poliţiştii în ziua de azi urmăresc infractorii cu maşinile proprii, trag după ei cu nişte pocnitori şi mai pot să vă spun eu hainele în care sunt îmbrăcaţi, în care fac serviciul şi hainele în care uneori mor, sunt făcute tot din banii lor, din salariile pe care le au şi care salarii nu se iau la timp, din păcate. Ca să nu mai vorbim că banii de hrană nu mai vin de mult. Cam asta este situaţia Ministerului de Interne. Noi am crezut, totuşi, că după acel eveniment nefericit atenţia Guvernului se va orienta puternic către Ministerul de Interne, mai ales că am văzut că în cadrul Ministerului de Interne încep să se facă câteva acţiuni demne de atenţie, dar va trebui să menţionăm de aici, de la această tribună, că dacă se rămâne pe acest buget, care este un buget mai mic decât cel de anul trecut, nu mai mare, atunci misiunea Ministerului de Interne proiectele şi programele pe care dânşii şi le-au propus acolo nu vor putea fi duse la îndeplinire. Mai pe scurt, în luna august vom putea închide Ministerul de Interne şi toate secţiile de poliţie. De aceea, noi am făcut împreună Comisia de apărare din Cameră şi din Senat la iniţiativa mea personală şi a domnului senator Sergiu Nicolaescu un amendament la poziţia 172 prin care nu cerem bani de la alte ministere ştim că nici ele nu o duc foarte bine dar am cerut ca cel puţin nivelul în venituri, procentul de sută la sută al veniturilor din amenzi şi sancţiuni aplicate de către Ministerul de Interne, să intre în bugetul acestui minister. Este o procedură care se întâlneşte în foarte multe ţări cu o democraţie consolidată. De aceea, dacă celelalte amendamente - văd că nu mai sunt nici măcar susţinute cel puţin acesta cred că poate fi acceptat, mai ales că nici nu este un amendament politic. El vine atât din partea colegilor noştri de la PDSR, cât şi din partea unui partid de opoziţie, din partea Partidului Naţional Liberal. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc domnului deputat Ovidiu Drăgănescu. Voiam să vă întreb dacă sunteţi conducător auto, dar nu vă mai întreb. Dau cuvântul domnului secretar de stat Zaharia de la Ministerul de Interne pentru a vă da răspuns la acest amendament de la poziţia 172. |
|
Domnul TOMA ZAHARIA: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. Veniturile la bugetul Ministerului de Interne din amenzi au fost discutate şi fac parte din veniturile realizate de Ministerul Finanţelor Publice. Noi ne vom organiza în limitele bugetului care a fost alocat Ministerului de Interne să ne îndeplinim misiunile la nivelul la care ni se cere. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Drăgănesu, vă rog! |
|
Domnul OVIDIU VIRGIL DRĂGĂNESCU: Domnule preşedinte, sunt conducător auto. Problema nu este de amenzi deoarece aceste amenzi oricum se vor da în anul care vine. Problema este cât din acest cuantum, 50 % cum e prevăzut acum, sau 100 % să intre la Ministerul de Interne? In orice caz puţin mă intrigă poziţia reprezentantului Ministerului de Interne care spune că se va descurca, deşi ştie bine şi domnul general Zaharia că lucrul acesta nu este posibil. În comisie s-a spus foarte clar chiar de către ministrul de interne că până în luna august, cel mult până la începutul lunii august, ajung aceşti bani. Dacă noi venim acum dintr-o disciplină, într-un fel prost înţeleasă, să spunem că ne ajung banii şi nu dorim mai mult, aceasta îi priveşte pe domniile lor. |
|
Da. S-a înţeles, stimate coleg. Domnul senator Vornicu, are cuvântul! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi. Aş avea şi eu o rugăminte către reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale şi ai Ministerului de Interne. Pentru că de aproape 10 ani de zile, pe noi, membrii comisiilor de apărare, ne fac de râs pur şi simplu în faţa plenului, întrucât una susţin în comisie şi spun că nu se pot descurca şi ne roagă să promovăm aceste amendamente, iar când noi le promovăm aici spun că nu au nevoie. Îi rugăm să nu mai vină la comisiile de apărare şi atunci când vin la comisiile de apărare cel puţin să spună:" domnilor, acceptaţi ceea ce este propus la buget şi susţineţi propunerea de buget. Să nu ne mai ceară să promovăm amendamente. Vă mulţumesc. |
|
Nu am înţeles vehemenţa colegului meu. În primul rând domnul secretar de stat Zaharia, să fiţi convins, împreună cu ministrul s-a bătut cât s-a putut în comisii şi bineînţeles că de unde nu e nici Dumnezeu nu cere. Să fim sinceri. Şi atunci trebuie să facă faţă cu ce are. Separat, domnul Zaharia nu v-a spus - ca şi la Ministerul Apărării Naţionale că se fac, la ora actuală, o serie de diligenţe pentru credite externe, să încercăm pe această formulă. Iar colegul, ce spunea cu amenzi, de reţinere sută la sută, în primul rând, nu este posibil, pentru că sursa a fost prinsă în buget pe alte capitole: 50 % s-a dat Ministerului de Interne, iar sursa s-a luat în calcul. Ca să mergem pe formula de a înăspri pedepsele, amenzile care se dau, nu v-aş sugera acest lucru, că am făcut-o odată, acum patru ani de zile, şi au apărut nişte abuzuri inexplicabile. Da, vă rog. Mai vreţi să interveniţi, domnule deputat Drăgănescu? Eu cred că e clar. Dacă doriţi, vă rog frumos. |
|
Domnul OVIDIU- VIRGIL DRĂGĂNESCU: Domnule preşedinte, cred că nu m-aţi înţeles bine. Nu înăsprim absolut nimic. Amenzile acestea se dau într-un anumit nivel, anumit cuantum. Problema este cât la sută din ele le alocăm la Ministerul de Interne şi cât la sută în altă parte. Acelaşi număr de amenzi va fi indiferent de procentul care va fi alocat. |
|
Domnule deputat |
|
Domnul OVIDIU-VIRGIL DRĂGĂNESCU: Numai puţin lăsaţi-mă. Şi, vă rog, domnule preşedinte... |
|
Stimate coleg, întâmplător sunt finanţist şi întâmplător eu am făcut reglementarea asta în 1992. |
|
Domnul OVIDIU-VIRGIL DRĂGĂNESCU: Domnule preşedinte, întâmplător sunteţi şi preşedinte de şedinţă şi dacă aveţi intervenţii, le faceţi de aici, de la tribună, şi nu de sus de la microfon. |
|
Vin lângă dumneavoastră acum. Stăm amândoi acolo. |
|
Domnul OVIDIU-VIRGIL DRĂGĂNESCU: Cu tot respectul. Deci, stimaţi colegi, exact aşa cum a spus şi colegul nostru de la Partidul Democrat, suntem puşi în faţa unor situaţii penibile: una se discută în comisii, un lucru se cere acolo. Vreau să spun că domnul general Zaharia nici măcar nu a fost la comisie; a fost altcineva care l-a însoţit pe domnul ministru, dânsul nici nu ştie ce discuţii au fost acolo, dar vine aici şi ne spune că nu mai are nevoie de nimic. Eu zic că acesta este un fel de semnal care se dă mafiei şi crimei organizate în România că Ministerul de Interne nu va primi bani nici anul acesta şi ei pot să-şi vadă în continuare de toate afacerile lor. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Marcu, vă rog, un minut! |
|
Îmi calc pe inimă. Am zis că nu mai intervin. Am crezut că se poartă corect şi de bună -credinţă discuţiile, dar sunt şi eu foarte indignat de poziţia domnului general Zaharia. Şi chiar în parte şi a domnului Encuţescu. De ce spun asta? Au spus ceilalţi, înainte, mai de mult, acelaşi lucru. Eu vreau să spun altceva. Noi le-am indicat şi sursele de bani. Domniile-lor nu vor să ţină cont de aceste surse. Una dintre ele, pe care au acceptat-o exclusiv toată comisia, în frunte cu ministru, a fost să trecem sută la sută din amenzi în folosinţa Ministerului de Interne. E inimaginabil ca un general al Ministerului de Interne să vină aici şi să spună că ministrul a votat prost. Că ministrul lui nu e bun. Că mai bun e dânsul decât ministrul. Pentru că ministrul a spus că are nevoie de aceşti bani. Eu vreau să demonstrez, prin vehemenţa mea, disensiunile care există în cadrul Ministerului de Interne. Până când ministrul Rus nu intervine să pună la punct toate problemele acolo nu va conduce domnia-sa Ministerul de Interne. Sunt indignat, pentru că Ministerul de Interne dacă funcţionează bine funcţionează pentru binele întregii ţări. Dacă funcţionează prost, funcţionează pentru binele unui număr restrâns de oameni din cadrul Ministerului de Interne. Mulţumesc. (Aplauze în sală) |
|
Domnul deputat Ionescu! |
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi. Într-adevăr, aşa este. În urma analizelor rezultă o diferenţă neasigurată faţă de minimul solicitat de Ministerul de Interne de 5.566 de miliarde lei. Sursele pe care colegii din comisie le-au indicat, cele reprezentând un cuantum ridicat de la 50 % la 100 % din amenzi şi cel reprezentând contravaloarea confiscării de sume şi bunuri vreau să vă spun că nu sunt în măsură să acopere nici 7 % din aceste sume. Şi am aici, în faţă, o situaţie privind veniturile realizate în baza prevederilor Legii nr. 76 privind bugetul de stat pe anul 2000, baza legală de constituire a acestor venituri- o reprezintă prevederile art. 17 alin. 3 conform căruia " din sumele în lei încasate ca urmare a amenzilor aplicate de personalul unităţilor de poliţie, jandarmi, pompieri şi poliţie de frontieră, precum şi din confiscările de sume în lei şi în valută sau de bunuri, potrivit legii, după recuperarea tuturor cheltuielilor efectuate cu transportul, depozitarea, conservarea, expertizarea şi valorificarea bunurilor confiscate o cotă de 50 % revine ministerului". Noi am propus cota de sută la sută. Situaţia arată în felul următor: amenzi contravenţionale aplicate |
|
Stimate coleg, chiar vreţi să intrăm în detalii? Vreţi sută la sută. Ministerul Finanţelor Publice a spus că diferenţa de 50 % până la sută e luată în sursa bugetului şi nu are de unde să dea banii ăştia. Ce vreţi să ne demonstraţi dumneavoastră ? Că aţi găsit sursa? Nu aţi găsit-o. Sursa e prinsă în total buget. Şi 50 % s-a lăsat ministerului. Ce e aşa greu de înţeles? |
|
Eu spuneam că şi solicitarea de sută la sută nu rezolvă problemele. Diferenţa de la 5.500 de miliarde la 100 de miliarde este deja prea mare. Asta am vrut să susţin. |
|
Vă mulţumesc. Domnul secretar de stat Zaharia cred că domnul Marcu a acuzat S-a bătut cât s-a putut în Comisii ca să găsească sursa. A văzut că nu a găsit-o Asta e problema. Vă rog, domnule secretar de stat. |
|
Domnul TOMA ZAHARIA: Domnule preşedinte, îmi cer mii de scuze domnului deputat dacă am să fiu puţin mai vehement. În conducerea Ministerului de Interne nu există nici un fel de disensiuni. Absolut toate datele proiectului de buget au fost discutate, au fost răsdiscutate. Cunosc conţinutul discuţiilor şi de la comisii, şi eu şi ceilalţi colegi secretari de stat. Am afirmat că după discuţiile din comisii am realizat că atât poate să ne dea acest buget, această ţară, la această oră. Ştiu că în perspectivele de rectificare a bugetului Ministerul de Interne va avea prioritate. Mai cunoaşteţi că avem nişte credite externe garantate în jur de 130 de milioane de dolari. Aceasta este posibilitatea, trebuie să ne încadrăm. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, vă supun votului dumneavoastră acest amendament de la poziţia 172 mult discutat respins de Ministerul Finanţelor Publice şi cele două comisii, pe motiv de lipsă de resurse, nu pentru că nu este necesar. Cine este, totuşi, pentru acest amendament? 42 de voturi pentru. Abţineri? 4 abţineri. Împotrivă? Marea majoritate. Amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte amendamente la anexa 3/18? Aveţi cuvântul, domnule Eugen Nicolăescu! |
|
Domnul GHEORGHE-EUGEN NICOLĂESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. E vorba de amendament la anexa 3/18 poziţia 173 din raportul Comisiei, prin care susţinem alături de comisiile de apărare suplimentarea cheltuielilor de capital cu 20 de miliarde lei la Ministerul de Interne cu poziţie distinctă Direcţia generală a arhivelor naţionale, cu toate că în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci acest amendament a fost respins. Pe ce se întemeiază rugămintea noastră către Ministerul Finanţelor Publice să accepte acest amendament? Pe faptul că în ultima vreme mai multe legi au fost elaborate de Parlament şi e nevoie ca ele să fie puse în aplicare. Dar aplicarea acestor legi depinde de modul în care cetăţenii au acces la diverse arhive pentru a-şi procura acte din arhive. Toată lumea ştie în ce situaţie cumplită sunt arhivele statului în general, cât de înghesuite sunt, în ce condiţii improprii sunt deţinute toate aceste arhive. Cred că ar fi un gest absolut normal ca Ministerul Finanţelor Publice să găsească în miile de miliarde ale bugetului de stat 20 de miliarde pentru arhive. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Vă rog, domnule deputat! |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi. Fondul Arhivelor Naţionale este depozitat în fel de fel de puncte din oraş, din Bucureşti - mă refer la Arhivele Centrale, inclusiv fondul istoric - în condiţii total inadecvate. La una dintre ploile puternice din Bucureşti Arhiva de lângă Ministerul Justiţiei a fost practic inundată în subsol. Dosare întregi au trebuit să fie cărate de către lucrătorii acelei instituţii la nivelurile superioare. Unele dintre depozite sunt slab păzite. Dar, în plus de aceste date existente, Arhivele primesc în continuare fonduri bogate, care trebuie conservate şi mai ales prelucrate printr-un sistem modern de prelucrare şi ăsta este, în primul rând, sistemul electronic de prelucrare şi folosire a datelor. Iată de ce se simte nevoia schimbării condiţiilor în care se lucrează astăzi în Arhivele Naţionale. În acelaşi timp, arhivele noastre au intrat în comunicare, în schimb de date, de informaţii, cu alte arhive şi au primit, pe această filieră, mii şi mii de metri de peliculă,reproducând arhiva necesară istoriei noastre. Şi ele sunt conservate, depozitate în condiţii inadecvate. În acelaşi timp şi pe această linie, tehnologică, este nevoie de investiţie pentru a fi citite, reproduse, folosite. Iată de ce şi noi susţinem amendamentul propus cu toată tăria. Să ne amintim că s-a şi declanşat o investiţie pe această linie, de a se construi un local modern pentru Arhivele Naţionale şi acel local nu a fost definitivat ca atâtea mari construcţii necesare poporului român. Uitaţi-vă la Biblioteca Naţională în ce fază se găseşte! Uitaţi-vă la Muzeul Naţional care nu-şi mai găseşte destinaţie, care nu-şi mai găseşte un finanţator spre a fi terminat dar încet, încet se degradează. Iată de ce, apelul nostru, patetic, de a accepta acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
Scuzaţi-mă! O glumă. Mă gândeam, Casa asta în care ne aflăm are vreo trei etaje subterane. Luaţi unul şi faceţi arhiva Ministerului de Interne. Domnul deputat Marcu! |
|
Domnule preşedinte, mulţumesc pentru că mi-aţi dat cuvântul, şi să reproduc într-un minut ceea ce aproape vituperez la fiecare întâlnire cu domnii miniştri de justiţie, de finanţe acum de fapt, prima dată şi, în special, de interne. Surse extrabugetare există. Dacă vreţi, vă dau sursele pe care le-ar folosi orice stat de la Burkina Faso şi până la Statele Unite: până când se definitivează dosarele penale ale mafioţilor care şi-au făcut vile - uneori cea mai ieftină fiind de 10 miliarde de lei şi după definitivare ne întrebăm dacă vor fi închişi sau se va socoti că n-au vină ?! - până atunci pentru fiecare din această vilă, Ministerul Justiţiei cu Ministerul de Interne, de fapt, Procuratura cu Ministerul de Interne să găsească, să-i caute pe proprietari şi să se constate dacă şi-au plătit impozitul pe venitul care a constituit cheltuiala acelei construcţii. A costat vila 10 miliarde ? Ai făcut-o în 1994 ? Trebuia să dai 4 sau 4,5 miliarde dobândă, nu dobândă, impozit la stat, cu dobânzile aferente ajungi aproape de suma de 10 miliarde. Dacă nu, confiscat, valorificat, aceasta este procedura civică. Aveţi sursă. Urmând ca, ulterior, procedura penală, să vadă dacă el a furat sau nu banii. Dar, deocamdată, noi spunem numai dacă şi-a plătit impozitul. Vă amintesc că în ţări civilizate în care deocamdată România tinde să intre, în Germania, tatăl celei mai iubite femei din Germania, Stefi Graff a făcut puşcărie pentru că nu şi-a plătit impozitul la timp. În Statele Unite, managerul celui mai adorat star al muzicii pop sau rock, sau nu ştiu cum se numeşte Michael Jackson, este vorba de Avram sau cum îl chema, a făcut puşcărie pentru că nu a plătit acest impozit. Eu am vizitat închisoarea de la Alcatraz din San Francisco în care a murit de bătrâneţe, închis, Al Capone, nu pentru că a omorât mii de oameni în Chicago, ci pentru că nu şi-a plătit impozitele. |
|
Stimate coleg |
|
Am înţeles, închei imediat. |
|
Dumneavoastră aveţi acum exemple, dar mă rog. |
|
Am încheiat. Aceasta denotă cultură, domnule preşedinte. |
|
Mulţumesc foarte mult. Eram convins. |
|
Închei totuşi. Nu vreau să fac patetisme aici, dar atunci când a venit la guvernare, PDSR-ul a zis aproape aceleaşi lucruri ca şi noi. Că vom acţiona, vom executa pe cei care nu şi-au plătit dobânzile la timp şi vor alimenta în felul acesta bugetul. La acest răspuns, la această interpelare ministrul Rus mi-a răspuns: "păi atunci, să-i executăm pe toţi". Adică să-i împuşcăm pe toţi. Şi eu am zis: "bine, dacă aşa vreţi, treaba dumneavoastră. Dar eu aş zice că nu-i rău măcar din zece în zece". Lăsând gluma la o parte, surse de finanţare Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul de Finanţe pot găsi dacă vor. Dublează sau chiar măresc, mai mult decât atât, alimentarea bugetului acestui an. Nu se vrea, nu ştiu din ce motiv. I-am acuzat pe cei dinainte, am zis că le dezvoltăm de acum impozitele şi mai ştiu eu cum, să vedem de unde au scos banii, acum nu mai facem nici un pas de 4 luni şi mai ziceţi că nu avem bani la buget. Iată banii la buget, nu se doreşte ca bugetul să fie alimentat. Vă mulţumesc. Şi încă ceva, vă cer foarte mult scuze, cu tot respectul pe care vi-l port, măcar a zecea parte dacă-l aveţi, mai daţi-mi încă un minut. Nu vă aşteptaţi ca industria, agricultura, turismul, care au intrat în forţă, transporturile în funcţiune, prin noii miniştrii, pe care-i admir foarte mult, de fapt, nu ştiu la agricultură nu prea mă pricep, dar pe Dan Matei Agathon, pe ministrul Transporturilor îi cunosc şi mai ales pe domnul Dan Mircea Popescu, aceste industrii nu vor produce pentru anul acesta nimic de câştigat, abia mai târziu, agricultura, industriile, transporturile şi telecomunicaţiile, acum vor produce numai impozitele. |
|
Stimate coleg, mă obligaţi să vă blochez microfonul. |
|
Cred că m-aţi înţeles, cu toate că mă îndoiesc că toţi |
|
De la 3 minute, v-am dat dreptul 15, este suficient pe ziua de azi, vă mulţumesc foarte mult. Poftiţi, domnule. În orice caz am o propunere către ministrul de Finanţe, poate îl ia drept consultant pe domnul Marcu la Ministerul de Finanţe, auzi câte surse a mai găsit în buget ? Stimate coleg, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Ca membru al Comisiei de cultură, în mod evident, sunt şi eu îngrijorat de starea în care se găseşte instituţia care se cheamă la noi Arhivele de Stat, care este subordonată Ministerului de Interne. Cred însă că soluţia nu este un amendament la o lege anuală, cea a Legii bugetului de stat, ci o reformă din temelii a acestei instituţii şi dacă doriţi să scoateţi Arhivele Naţionale din impasul în care se află, ajutaţi-ne cu toţii să facem o altă lege a arhivelor naţionale, să o transformăm într-o autoritate autonomă subordonată primului ministru, inclusiv să aibă venituri extrabugetare şi o structură conformă cu structurile care există în statele pe care le-a enumerat antevorbitorul meu. Şi atunci, peste un an, nu vom solicita noi finanţări la acest capitol pentru arhive. |
|
Mulţumesc, mulţumesc stimate coleg. Iată o propunere constructivă. Ministrul Finanţelor, domnul Tănăsescu, legat de suma aceasta de 20 de miliarde lei, aici ne învârtim, legat de Ministerul de Interne pentru cheltuieli de capital pentru arhive. Un punct de vedere. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: ministru Ministerul Finanţelor Publice Da, mulţumesc domnule preşedinte. Aş vrea să remarc, că prin proiectul de buget al anului 2001 s-au prevăzut cu această destinaţie aproximativ 160 de miliarde lei, care sigur, bună parte din ele revin şi Direcţiei Generale a Arhivelor Naţionale. Mai mult, prin discuţiile purtate cu reprezentanţii Ministerului de Interne, ei se găsesc la ora actuală în discuţii avansate pentru achiziţionarea unor spaţii corespunzătoare în care să depoziteze aceste arhive şi sigur, sunt puse în proiectul de buget şi sumele corespunzătoare pentru buna desfăşurare a activităţii Direcţiei Generale a Arhivelor Naţionale. Mulţumesc. |
|
Deci, iată că au apărut totuşi nişte soluţii care vor duce la soluţionarea problemei arhivelor. Deci, stimaţi colegi, observaţi că Guvernul nu a găsit soluţia aceasta directă pentru a suplimenta cheltuielile de capital cu 20 de miliarde lei, aceasta este situaţia. Deci, nu a fost acceptat amendamentul. Vă supun totuşi acest amendament votului dumneavoastră, să vedeţi ce o să fie la cultură, la sănătate, de abia ne apropiem pe anexe. Vă rog, cine este pentru ? L-am numărat şi pe domnul Radu Vasile. Bine aţi venit în mijlocul nostru, domnule senator. Deci 48 de voturi pentru. Abţineri ? Nu sunt. Împotrivă ? Marea majoritate a colegilor, deci a căzut şi acest amendament. Vă supun aprobării dumneavoastră anexa 3/18 în totalitate. Formula iniţiatorului. Cine este pentru ? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă ? Abţineri ? S-a votat anexa 3/18 în unanimitate. 3/19, cât a fost ? 25 de abţineri, îmi cer scuze, cu 25 de abţineri. Anexa 3/19. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? Abţineri ? S-a votat în unanimitate. Trecem la anexa 3/21, Ministerul Industriei şi Resurselor. Nu, 3/20, scuzaţi-mă. Nu sunt amendamente. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Împotrivă ? Abţineri ? În unanimitate a fost aprobată şi anexa 3/20. Şi pentru că tot suntem aici, am sărit anexa 3/01, pe care trebuia să o începem primul. Nu sunt amendamente. Observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? Abţineri ? S-a votat şi 3/01. Trecem la anexa 3/21, Ministerul Industriei şi Resurselor ordonator. 3/19 şi 3/20 s-a votat. 3/21 Ministerul Industriei şi Resurselor. Deci de la poziţia 174 până la poziţia 180, deci colegii dacă au făcut amendamente, dacă le mai susţin ? Vă rog, stimate coleg, domnule Stanciu, spune să-şi facă datoria. Ascultăm domnule. |
|
Sunt senatorul Mihordea. Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, domnilor parlamentari, Bugetul propus de Ministerul Industriei şi Resurselor pentru Compania naţională a metalelor preţioase şi neferoase Remin S.A. Baia Mare privitor la subvenţii, transferuri şi investiţii, constată că sumele propuse pentru a fi aprobate sunt insuficiente. Dacă există totuşi o relaţie între fundamentul Remin-ului în ceea ce priveşte subvenţiile şi transferurile, aflaţi că investiţiile reprezintă doar o treime, adică de la 146 de miliarde de lei la 50 de miliarde de lei. Dacă tot domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu ne-a învăţat să căutăm sursele, iată, că eu am găsit o sursă. Propun ca suplimentarea sumelor să fie asigurată din capitolul 5.000 articolul 40, alineatul 22: "Cheltuieli pentru susţinerea programelor tehnice de conservare şi de închidere a minelor". Menţionez că aceste cheltuieli de 450 de miliarde lei, după aprecierea mea, pot fi diminuate în favoarea investiţiilor şi în perspectivă, evident în favoarea scăderii subvenţiilor de la buget. Rog Parlamentul României, solicit în mod deosebit, să fie de acord cu amendamentul, având în vedere că prin diminuarea investiţiilor, ştiţi foarte bine, câteva mine vor fi închise, din partea de nord a ţării. Fără investiţii, aşadar, vom scăpa din domeniul mineritului, vom scăpa mâna proletară în Codrii Bucovinei şi a Maramureşului. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc domnului senator Mihordea Mircea. Cât pe aci să spun că l-aţi făcut fericit pe domnul ministru Dan Ioan Popescu. Situaţia este însă mult mai complicată, la închiderea minelor cred că-i mai trebuie încă vreo 600 de miliarde lei. Aveţi cuvântul, domnule ministru. |
|
Vă mulţumesc domnule preşedinte. Şi eu mă bucuram că s-a găsit o sursă, măcar 330 de miliarde lei, ar fi făcut puţină lumină nu numai în Baia Mare, dar şi în alte zone miniere. Deci, stimate domnule senator, din păcate trebuie să spun că trebuie să continuaţi căutarea în diverse zone, codrii şi alte zone miniere, nu putem acorda aceste 330 de miliarde lei, din păcate, din zona de închidere a minelor, care are un capitol special aprobat prin lege. Sunt total de acord cu dumneavoastră că, în special, pentru Remin Baia Mare şi Minvest Deva sunt necesare investiţii deosebite, pentru că acolo subvenţia a atins limitele, mai mult de o treime, deci limite de neacceptat. Ministerul Industriei este în curs de analiza costurilor pe fiecare societate în parte, mergem pe ideea de atragere a unor surse de investiţii din afară, deci extrabugetare. Deci, vis-ŕ-vis de acest lucru suntem total deschişi pentru a găsi colaboratori care să investească atât în Remin Baia Mare cât şi in Minvest Deva, în general. Deci, vă stau la dispoziţie cu toată plăcerea, să găsim surse, într-adevăr, şi să îmbunătăţim condiţiile de lucru. |
|
Deci, stimaţi colegi, aţi auzit explicaţia, eu cred că a fost suficientă, putea s-o dezvolte domnul ministru, nu era cazul. Este nevoie, vom vedea pe parcurs ce o să facă ministerul şi la rectificare. Deci, s-a propus respingerea acestui amendament de către Guvern, cu strângere de inimă. Totuşi, vi-l supun votului. Cine este pentru ? 37 de voturi pentru. Abţineri ? Nu sunt. Împotrivă ? Mulţumesc. Deci amendamentul a fost respins cu majoritate de voturi. Înţeleg că nu mai există alt amendament de ridicat la Ministerul Industriei, mai întreb totuşi o dată. Nu este. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră anexa 3/21 în forma prezentată iniţial de către Guvern. Cine este pentru ? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă ? 3 voturi împotrivă. Abţineri ? 7 abţineri. Anexa 3/21, titular Ministerul Industriei a fost aprobată. Trecem la anexa 3/22, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. |
|
Stimaţi colegi, mai întâi vă supun atenţiei amendamentul propus de către Comisie. Dacă aveţi observaţii la acest amendament ? Îl găsiţi la punctul 38 din raportul comun, pagina 15. Deci, stimate coleg, dacă aveţi observaţii la amendamentul Comisiei ? Poftiţi. |
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Mă numesc Alexandru Pereş, sunt de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Agricultura, eterna dragoste şi în acest an va primi mai puţin decât merită şi decât ar trebui, iar referitor la anexa 3/22 la punctul 39 din amendamentele admise, în care Comisia de buget, finanţe şi bănci a Senatului şi Camerei Deputaţilor vine să mai dea o lovitură, după ce că Ministerul Agriculturii vine în proiectul Bugetului de stat cu o reducere a personalului şi aşa diminuat din agricultură, de la 18.517 la 12.754 de persoane. Deci revin şi spun, Comisiile reunite vin şi propun, sau mai bine zis Ministerul Finanţelor propune şi Comisiile admit, reducerea, începând cu data de 1 iunie 2001 a numărului maxim de posturi finanţate la 8.632 de persoane. Domnule preşedinte, eu nu pot să fiu de acord şi chiar protestez, având în vedere că acest amendament nu ştiu dacă este însuşit şi de către Ministerul Agriculturii. Pe de altă parte vreau să vă aduc aminte, nu ştiu dacă dumneavoastră sau colegilor care anul trecut au făcut parte din Parlamentul României, din Camera Deputaţilor şi Senat, aproximativ în urmă cu un an de zile, o asemenea propunere venită de la Ministerul Agriculturii, atunci condus de domnul ministru Ioan Avram Mureşan, de reducere, într-adevăr, tot cu un asemenea număr de 8.600 şi vreo 30 de persoane din personalul Ministerului Agriculturii, personal bugetar, a primit o replică foarte vehementă, tocmai din partea partidului de guvernământ astăzi, din partea PDSR-ului. Atunci, într-un front comun, atât PDSR-ul cât şi partidele aflate în coaliţia de guvernare, am reuşit să restabilim acest minim şi necesar număr de personal la 18.517 persoane. Văd că din nou şi nu ştiu care este de fapt motivul, pentru că agricultura se face de la Marea Neagră şi până în nordul ţării, din est şi până în vest, iar un număr de 18.000 de persoane ar fi fost probabil, cu plusul sau cu minusul de câteva sute de persoane, ar fi fost un cadru în care, într-adevăr, agricultura ar fi putut să fie ceea ce partidul de guvernământ încearcă să ne prezinte în mai multe ocazii, domnul prim ministru Adrian Năstase la fel şi în programul de guvernare 2001-2004 agricultura reprezintă o prioritate naţională. Deci, dacă permiteţi domnule preşedinte, am şi eu un amendament care se referă tot la numărul de persoane |
|
Să lămurim întâi soarta amendamentului propus de către Comisie şi după aceea, vom |
|
Domnule preşedinte, eu nu ştiu cum să vă spun, dar mai bine luaţi prima dată amendamentele noastre, care doresc reîntregirea la numărul de 18.000. Dacă nu trece acest număr de 18.000 de persoane, atunci putem să venim cu amendamentul Comisiilor de buget, finanţe şi putem, sau puteţi să-l adoptaţi. |
|
Deci dumneavoastră propuneţi respingerea propunerii comisiilor comune ? |
|
Pentru moment eu propun să luăm amendamentul de la poziţia 187 din amendamente respinse, unde împreună cu Comisia pentru agricultură, industria alimentară şi silvicultură a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, şi împreună cu colegul Bejat am propus revenirea la numărul de 18.000 a personalului bugetar din agricultură. Totodată, dacă îmi permiteţi, se coroborează cumva cu amendamentul de la numărul curent 188, care, de fapt, spune şi sursa de 187 care spune sursa de finanţare şi suma de bani necesară, este vorba de 500 de miliarde lei, sumă care, care am identificat-o în fondul special al drumurilor publice pe 2001. Bun. |
|
Aţi încheiat motivarea acestui amendament ? |
|
Vreau totuşi să mai fac o completare, dacă îmi permiteţi, privind această sursă, pentru că probabil, şi de aici, de la domnul ministru Mitrea, o să-mi vină o replică şi de la domnul ministru Tănăsescu. Legea nr. 118/1996 care a dorit să fie modificată printr-o iniţiativă legislativă, făcută de către Guvern, a fost trecută doar prin Camera Deputaţilor. La ora actuală este la Senat, într-o procedură de aşteptare. Modificarea prin care |
|
Uită colegii dumneavoastră unde vreţi să ajungeţi, dacă faceţi atâtea paranteze. |
|
Vreau să ajung ca să definesc această sursă pe care am identificat-o, deci este de miliarde din Fondul special al drumurilor, este o sursă credibilă. Pentru că Legea 118 modificată prin această iniţiativă, această propunere legislativă, nu este deocamdată lege şi nu poate sta la baza întocmirii bugetului de stat. |
|
Mulţumesc. Domnul ministru, domnul ministru Tănăsescu cu privire la amendamentele 187 şi 188 de suplimentare cu suma de 500 de miliarde de lei la cheltuieli de personal. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc domnule preşedinte. Vreau să fac specificaţia că dimensionarea sumelor de personal la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, s-a făcut ca urmare a numărului de personal cu care acest minister şi-a propus să lucreze în anul în curs, respectiv 12.754, deci noi nu putem fi de acord cu această suplimentare a bugetului Ministerului Agriculturii cu sumele propuse de către domnul deputat. Mai mult, începând din anul acesta, aş vrea să fac specificaţia că s-a schimbat sistemul de finanţare. Într-adevăr, sunt 8.632 finanţaţi din bugetul de stat, dar dacă vă uitaţi mai încolo mai există şi o anexă care finanţează 4.122 din veniturile extrabugetare şi în completare de la bugetul de stat. Deci, anul acesta se finanţează 12.754, aşa cum aveţi şi dumneavoastră, şi nu 18.000. Sigur, această reducere de personal se referă, în primul rând, la faptul că Ministerul Agriculturii va accelera procesul de privatizare a fostelor IAS-uri, în aşa fel încât un număr important de funcţionari să iasă din acest sistem. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Aţi auzit şi motivaţia. Mai vreţi să interveniţi, domnule deputat ? Poftiţi. |
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Deci, am o rugăminte. Am început de fapt, dumneavoastră m-aţi trimis pe la numărul curent 38 din amendamentele acceptate, este vorba de domnul preşedinte, nu de dumneavoastră domnule ministru, prin care de fapt Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor vin şi taie şi din numărul acesta de 12.574, da ? Iar începând cu 1 iunie 2001 numărul maxim de posturi finanţate va fi de 8.632 de persoane. Domnule ministru, am şi eu o rugăminte. Înainte de a interveni dumneavoastră, având în vedere că domnul ministru al Agriculturii este în sală şi ar putea să ne dea o explicaţie şi pe treaba asta, degeaba ne certăm noi dacă persoana împricinată nu-şi spune şi dânsul Vă mulţumesc. |
|
Am înţeles ideea. Dăm cuvântul domnului Ilie Sârbu. Poftiţi, domnule ministru. |
|
Domnul ILIE SÂRBU: ministru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Sigur că politica de personal pe care a făcut-o Ministerul Agriculturii în acest an, este o politică pe care ne-am însuşit-o şi am avut-o prin programul nostru de guvernare. Cred eu că este tardiv acum să venim cu amendamente la ceea ce noi am considerat, după aproape 3 luni de zile de experienţă pe care o avem în Ministerul Agriculturii la direcţiile judeţene şi la celelalte agenţii pe care le avem subordonate, ca să mai putem accepta ca aproape jumătate din personalul pe care noi îl finanţăm de la bugetul de stat, să mai fie depozitar de documente, să mai fie bibliotecari ale unor programe care nu au nici o viabilitate. Aş spus-o şi o repetăm mereu, că vor rămâne în Ministerul Agriculturii şi în toate structurile pe care Ministerul Agriculturii le are în teritoriu, doar acei oameni care vor veni cu politici, cu programe, în calitatea lor de specialişti să facă ceva pentru agricultura românească. Suntem la 10 ani de la Revoluţie şi batem pasul pe loc, ne împiedicăm unii de alţii prin birouri, şi la urma urmei nu am ajuns să elaborăm un program pe care să-l putem aplica. Deci aceasta este politica noastră. Sigur la momentul în care dumneavoastră veţi face politica Ministerului Agriculturii, sunteţi liberi să reluaţi încadrările şi să reluaţi programul pe care dumneavoastră îl aveţi. Nu ne referim la specialiştii din teritoriu care îşi desfăşoară activităţile în Camerele agricole, nu ne referim la medicii veterinari, ne referim strict la funcţionarii care până acuma nu au demonstrat că pot să aducă programe la nivel european, sau măcar la nivelul nostru, să recâştigăm ceea ce am pierdut. Toţi ştim şi vorbim că am pierdut piaţa românească în domeniul agriculturii. Şi este un adevăr. Importăm mere, importăm struguri, importăm roşii, tot ce ţine de Ministerul Agriculturii vine din importuri. Aţi văzut dumneavoastră daţi-mi un program pe care l-aţi văzut la ora actuală, finalizat, de pus în practică ? Noi asta vrem să facem, lăsaţi-ne să facem, asta este politica noastră. Dacă ne lăsaţi să facem, o vom face. |
|
Mulţumesc domnule ministru. Domnul deputat Neacşu, preşedintele Comisiei de agricultură. Şi-a manifestat dorinţa mai înaintea dumneavoastră. Vă dau cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, stimaţi colegi, Eu cred că în etapa în care ne aflăm la această anexă 3/22 suntem puşi în situaţia de a ne zbate ca peştii pe uscat. Articolul 20 alineatul 2 a stipulat cu claritate fondurile care sunt alocate agriculturii. Eu cred că acum să susţinem în continuare amendamentele pe care le-am susţinut cu fermitate în comisii, este inutil. Au fost adoptate în comisii un număr de 23 de amendamente, din care comisia a adoptat, cu toţi membrii prezenţi, 12 amendamente. Ele toate au în vedere creşterea alocaţiilor pentru agricultură. Nu avem cum în această etapă spuneam, să mai susţinem aceste amendamente, din moment ce bugetul pentru agricultură a fost stabilit la 9.600 de miliarde lei. Sigur, nu am fost de acord toţi cu aceste lucruri, dar asta nu mă împiedică să-mi exprim poziţia vis-a-vis de rigiditatea Ministerului Finanţelor şi chiar aş vrea să fac o declaraţie în acest sens, cum că Ministerul Finanţelor a contribuit la ratarea startului relansării agriculturii, începând cu acest an şi, ăsta este un avertisment, dacă vreţi, pentru toţi prietenii de la PDSR, de sus până jos şi îi interesează ceea ce se întâmplă, pentru că, indiferent câte autostrăzi vom construi noi, nu putem să mergem pe aceste autostrăzi desculţi şi cu burta goală. Vă mulţumesc ! |
|
Şi eu vă mulţumesc ! După ce coautorul amendamentului va lua cuvântul, eu vă propun să sistăm discuţiile pentru că sunt suficiente. |
|
Domnul ŞTEFAN MARIAN BEJAT POPESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aşa cum s-a revenit şi la alte articole, dacă se aprobă un amendament, sigur că putem să revenim şi de aici încolo, pentru că nu lucrăm cu jumătăţi de măsură. Apreciez pledoaria domnului preşedinte al Comisiei pentru agricultură care a susţinut cu vehemenţă în cadrul Comisiei aceste amendamente pe care noi le-am adus acolo, ba, dimpotrivă le-a şi însuşit ca fiind ale tuturor grupurilor parlamentare şi ne surprinde acum faptul că vine şi, ca şi domnul ministru, încearcă să orienteze discuţiile şi faptele de aici. Eu aş ruga atât pe domnul preşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, servicii specifice cât şi pe domnul ministru să vină, atunci când sunt chemaţi, să nu mai trimită oameni care să ne încurajeze, exact ca şi la Ministerul de Interne, să facem amendamente, să le susţinem şi apoi să vină aici şi să ne dea lecţii cu alte programe şi alte programe de guvernare, cum spunea domnul ministru mai înainte. Am ruga să fie seriozitate de la început şi până la sfârşit. Ori ne angajăm să rezolvăm nişte probleme cu toţii, indiferent din ce partid facem parte, ori, dacă nu, ne vedem de treabă. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi auzit explicaţiile iniţiatorului şi ale Ministerului Finanţelor. Supun votului dumneavoastră amendamentele de la punctele 187 şi 188, respectiv paginile 83 şi 84. Cine este pentru ? 49 de voturi pentru. Împotrivă ? Este evident. Cu majoritate de voturi, amendamentul a fost respins. Revenim la amendamentele comisiei de la pct. 38. Vă rog să urmăriţi amendamentul Comisiilor de buget în raportul comun. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotriva amendamentului comisiei ? 33. Abţineri ? 4. Cu 33 de voturi împotrivă şi 4 abţineri amendamentul comisiei a fost adoptat. La pct. 39 aveţi un alt amendament al Comisiilor prezentat în Raportul comun. Dacă aveţi observaţii la el. Nu. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiilor de buget prezentat la pag. 6 pct. 39. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotriva amendamentului ? 8 voturi împotrivă. Abţineri ? Cu 8 voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul comisiei de la pct. 39 a fost adoptat. Dacă la Anexa 3/22 mai există intervenţii ? Poftiţi, domnule deputat. La ce amendament vă referiţi ? |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La pct. 190. Am propus, având în vedere că, costul lucrărilor agricole creşte datorită preţului motorinei, fiind inclusă şi taxa pentru drum, pentru tractoare, deşi ele cam rar ies pe drumurile publice, am propus ca la capitolul "Prime", la capitolul 6701 art. 36 alin. 37 "primele acordate producătorilor agricoli să se mărească cu suma de o mie de miliarde" şi am trimis ca sursă de finanţare tot la fondul special al drumurilor publice pe 2001 unde, dacă dumneavoastră vă veţi uita veţi găsi un excedent de 3 mii de miliarde. Intuind probabil, 2 mii de miliarde vor fi obţinute din această diferenţă de preţ a motorinei care va fi consumată din agricultură. Pe de altă parte, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, văd că domnul ministru Mitrea a plecat, am cerut totuşi o lămurire privind ce se întâmplă cu Legea nr. 118 modificată, cu proiectul de lege, de fapt, care este la Senat, nu face bază la această posibilitate de a prelua banii pentru DIN SALĂ: Este ordonanţă ! |
|
Nu este ordonanţă, este iniţiativă legislativă a Guvernului, domnule deputat ! |
|
Domnule deputat, Nu putem face surse bugetare dintr-o lege viitoare. |
|
Dar, nu putem face nici un buget pe o legislaţie care nu este lege. (discuţii în sală) Este iniţiativă legislativă. Îmi pare foarte rău, doream o explicaţie şi pe treaba aceasta. |
|
Vreau să vă susţineţi amendamentul, domnu |
|
Am susţinut. Am cerut o mie de miliarde la capitolul "Prime" din Fondul special al drumurilor pe anul 2001. |
|
Mulţumesc. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş dori să fac o remarcă şi anume că veniturile care se regăsesc în proiectul Legii bugetului sunt susţinute ca urmare a legislaţiei în vigoare. Mai concret, veniturile care au fost evaluate la Fondul special al drumurilor au avut la bază legislaţia aflată actualmente în vigoare şi anume Legea nr. 118/1996. Dacă am lua din acel excedent de care spuneţi dumneavoastră de 3 mii de miliarde, o mie de miliarde, acum, ar conduce la o dezechilibrare a bugetului general consolidat şi anume, la o creştere a deficitului bugetar cu 0,1%. De ce ?! Pentru că aceste excedente ale fondurilor speciale intră în echilibrul bugetului general consolidat şi sigur, conduc la deficitul bugetar pe care ni l-am propus de 3,7%. De aceea, nu putem fi de acord cu suplimentarea a o mie de miliarde din acest excedent al fondului special pentru drumuri. Mulţumesc. DIN SALĂ: La vot ! |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, În Comisia pentru buget, finanţe, ca membru al acesteia, atunci când s-au discutat amendamentele propuse de dumneavoastră pentru acest buget am avut o susţinere pentru producătorii agricoli, pentru primele acordate acestora pentru lapte şi producţia de lapte şi pentru producţia de grâu. Acest amendament susţinut de mine, spre fericirea tuturor a trecut în comisie, s-a votat, dar fericirea ţăranilor n-a ţinut mai mult de jumătate de oră, pentru că a venit val vârtej domnul ministru Mitrea, probabil mă păzeşte din nou, pentru că nu ceream altceva decât să se amâne pentru câteva luni construcţia de săli de sport şi, eventual construcţia de locuinţe pentru tineri, pentru că, probabil, dânsul nici nu le are încă în proiect, iar agricultura românească şi mai ales grâul şi laptele nu pot aştepta mai mult de luna iunie, pentru că am gândit că producţia de grâu pentru anul 2001 şi producţia de lapte să fie premiată pentru ţărani, pe bază de contracte ferme încheiate încă înainte de preluarea acestei producţii. Cu banii respectivi ţăranul putea să cumpere îngrăşăminte, să fertilizeze grâul, acum, cât încă se mai poate fertiliza, să fertilizeze iarba, fânul care alimentează vacile şi, eventual, prin creşterea producţiei de lapte, ţăranul să poată, ulterior, să predea această producţie pe bază de contract premiată. Sigur că, cu convingerea cu care domnul ministru Mitrea a avut-o asupra membrilor comisiei, sigur, asupra membrilor comisiei din partidul de guvernământ, a convins, sigur, domnul ministru Tănăsescu, cu amabilitatea pe care a avut-o a cedat din fondul de rezervă al Guvernului 100 miliarde lei pentru premierea producţiei despre care vorbeam,însă mai |
|
Am rugămintea să conchideţi, pentru că am convenit trei minute de susţinere a |
|
Domnule preşedinte, Eu am vorbit foarte puţin, unii au vorbit 10-15-20 de minute, nu aţi întrerupt microfonul la mine, nu ştiu de ce o faceţi la mine. |
|
I-am întrerupt pe toţi cei care au depăşit, stimate coleg ! |
|
Nu aţi întrerupt. Scuzaţi-mă ! La mine, cronometraţi şi la alţii nu faceţi acest lucru. Mă surprinde poziţia dumneavoastră. |
|
Rugămintea mea este să vă uitaţi şi la ceas din când în când. |
|
Nu am făcut decât să susţin un lucru pe care o comisie l-a votat, iar ulterior, datorită intervenţiei unui domn ministru, acest amendament a fost retras, tot prin votul celor care iniţial au votat acest amendament. Mai mult decât atât, acest amendament a fost însuşit de partidul de guvernământ, cele 100 de miliarde au fost puse în contul partidului de guvernământ ca amendament, dânşii nu s-au bătut nici măcar o clipă pentru aceşti o sută de miliarde, noi ne-am bătut, noi i-am obţinut, iar banii sunt trecuţi în contul lor. Îmi pare foarte rău că se gândeşte aşa, că se procedează aşa şi cred că alta ar trebui să fie poziţia dumneavoastră faţă de opoziţie în acest moment. Vă mulţumesc şi vă rog să mă scuzaţi că am abuzat de timpul dumneavoastră. |
|
Mulţumesc, domnule senator. Aţi ascultat toate motivaţiile amendamentului prezentat la pct. 190, aţi ascultat şi explicaţiile Ministerului Finanţelor. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la această pagină, poziţia 190, care a fost respins de Comisia de buget. Cine este pentru ? 79 de voturi pentru. Împotrivă ? Este evident, cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt intervenţii la 3/22 ? Poftiţi. La ce amendament vă referiţi ? |
|
Domnule preşedinte, Mă refer la mai multe amendamente. V-aş propune o chestiune de procedură, să luăm poziţie cu poziţie, pentru că eu acum am o intervenţie la o poziţie care a fost ca număr de ordine înaintea celei care a fost prezentată mai devreme. |
|
Stimate coleg, După Regulament se iau în dezbatere, în primul rând, amendamentele propuse în Raportul comun, iar experienţa de până acum ne-a demonstrat că foarte multe din amendamentele respinse nu au mai fost susţinute. |
|
Mă refer la amendamentele respinse ! |
|
Eu am întrebat de fiecare dată cine mai are de făcut intervenţii. |
|
Atunci, susţin amendamentele următoare. |
|
Care ? Vă rog să le susţineţi, dar să-mi spuneţi care sunt. |
|
La poziţia 186 (comentarii în sală) |
|
Nu, nu ! Stimaţi colegi, N-am luat poziţie cu poziţie. Am dat cuvântul celor care vor să-şi susţină amendamentele respinse. Să fim corecţi. |
|
La poziţia 186 este vorba despre o propunere care a trecut prin Comisia pentru agricultură, a fost votată în unanimitate, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi toţi colegii de la PDSR au fost chiar mai revoluţionari în a susţine amendamentele comisiei decât alţi colegi din alte partide şi acum văd că au cu totul altă poziţie. În ceea ce priveşte poziţia domnului ministru care atunci când a fost audiat la investitură ne-a spus o cifră minimă cu care crede domnia sa că poate susţine agricultura românească, acea cifră era de 18 mii de miliarde. Acum, văd că ne mulţumim cu o cifră de 9500 miliarde şi în susţinerea Ministerului Agriculturii venim cu propunerea ca la capitolul "subvenţii" introducerea cifrei de 399 miliarde pentru exportul de carne de pasăre şi porc, în anii trecuţi s-au susţinut de la bugetul statului cu anumite sume aceste două importante obiective, mai ales că ştim foarte bine că ţările învecinate concurează producţia internă a României la aceste două produse datorită faptului că sunt foarte puternic subvenţionate de către statul ungar, de exemplu. Deci, vă propun să acceptaţi această sumă de 399 de miliarde pentru exportul de carne de pasăre şi porc. |
|
Domnule ministru Tănăsescu aveţi cuvântul la poziţia 186 privind suplimentarea bugetului la subvenţii cu 399 miliarde lei. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc să fac remarca prin care vreau să arăt că această sumă de 399 miliarde lei cu care se doreşte a fi suplimentat bugetul Ministerului Agriculturii se doreşte a fi luată de la "Cheltuieli de capital aferente sălilor de sport şi construcţiilor de locuinţe" pardon, de la Fondul de rezervă, mă scuzaţi, doresc să remarc că utilizarea Fondului de rezervă se face doar pentru obiective noi, pentru activităţi noi şi, ca atare, nu putem fi de acord cu preluarea din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului a acestei sume de 399 miliarde. Mai mult, vreau să arăt că prin propunerea care a fost făcută şi acceptată de dumneavoastră s-a suplimentat cu o sută de miliarde bugetul Ministerului Agriculturii pentru prime. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule ministru. Aţi ascultat şi susţinerile domnului ministru Tănăsescu, vă rog să urmăriţi încă o dată amendamentul de la poziţia 186 care a fost propus, de fapt, de domnul deputat Enescu. (discuţii în sală) |
|
Stimate coleg, În primul rând vreau să vă reamintesc că nici măcar nu este amendamentul dumneavoastră, ci al colegului dumneavoastră Nini Săpunaru. Aici scrie domnul Nini Săpunaru. Poftiţi. |
|
Domnule ministru, Vă rog să ne spuneţi care este baza legală prin care spuneţi că nu se poate lua această sumă şi să fie trecută în buget. |
|
În legea pe care v-a spus-o domnul ministru se spune clar ce se poate face cu Fondul de rezervă. Stimaţi colegi, Propun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru. Cine este pentru ? 78 de voturi pentru. Împotrivă ? Majoritatea voturilor împotrivă. Dacă sunt alte amendamente ? La alt amendament, domnu Săpunaru ? |
|
La poziţia 186 se propune |
|
186, tocmai am votat |
|
Nu, aţi votat 187, domnule preşedinte ! |
|
186. Colegul dumneavoastră a susţinut suplimentarea cu 399 de miliarde. |
|
Asta a susţinut ?! |
|
Exact. Mulţumesc. Dacă sunt alte intervenţii la 3/22 ?! Poftiţi ! Vă rog să precizaţi amendamentul pe care-l susţineţi. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La 191 am propus suplimentarea la obiectivul de investiţii- sediu administrativ DGAJ şi OCAOTA Alba Iulia cu suma de 6,5 miliarde, de la 3,5 miliarde la 10 miliarde şi am indicat sursa Fondul special al drumurilor. |
|
Mulţumesc. Domnule ministru Tănăsescu, pentru că, domnul Miron Mitrea ştiu precis că nu este de acord, poftiţi. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Domnule preşedinte, Aş vrea să fac remarca că în momentul în care am folosi nişte bani din fondul drumurilor, am duce la o dezechilibrare a modului în care a fost dimensionat acest fond şi, ca atare, considerăm că nu este oportun a lua din acest fond şi a duce mai departe această sumă de 10 mii de miliarde. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Supun, cu această explicaţie amendamentul de la pct. 191 la vot. Cine este pentru ? 79 de voturi pentru. Împotrivă ? Cred că majoritatea este evidentă. Amendamentul este respins. Dacă mai sunt alte discuţii cu privire la Anexa 3/22 ? |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, La poziţia 194 am propus un amendament prin care ceream suplimentarea cu o mie de miliarde la poziţia care reprezintă sprijinirea producătorilor agricoli pentru terenurile cultivate şi m-am referit aici la păşunile şi fâneţele întreţinute, supraînsămânţate şi fertilizate care au fost, văd, excluse din această poziţie şi cred că, pentru 2 milioane de hectare, cel puţin, de fâneţe şi păşuni, trebuie ca Ministerul Agriculturii să găsească resurse, Guvernul să găsească o resursă pentru sprijinirea acestei zone ca o principală furnizoare de carne pentru ţara noastră. Solicit suplimentarea cu o mie de miliarde la această poziţie. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu putem fi de acord cu această suplimentare de o mie de miliarde, pe de o parte, datorită faptului că Ordonanţa nr. 30/2001 nu prevede ca fâneţele să intre sub incidenţa acestei ordonanţe şi, în al doilea rând, nu sunt specificate sursele din care să acoperim această suplimentare de o mie de miliarde. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 194 al colegului nostru Gheroghe Flutur de la PNL. Cine este pentru ? 85 de voturi pentru. Împotrivă ? Este evident, cu majoritate de voturi, amendamentul a fost respins. DIN SALĂ: Să se numere şi voturile împotrivă ! |
|
Dacă sunt alte intervenţii ? Domnule deputat Radu Stroe, dumneavoastră sunteţi foarte bun la aritmetică şi vedeţi clar că majoritatea Dacă nu mai sunt alte intervenţii supun votului dumneavoastră Anexa 3/22 în întregime, aşa cum a fost prezentată de către Guvern. Cine este pentru ? Mulţumesc ! Împotrivă ? 85 de voturi împotrivă. Abţineri ? Cu majoritatea voturilor, Anexa nr. 3/22 a fost votată. Anexa 3/23. Dacă sunt intervenţii la Anexa 3/23 ? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Anexa 3/23. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? 33 de voturi împotrivă. Abţineri ? Cu majoritatea voturilor Anexa 3/23 a fost votată. La Anexa 3/24. Nu sunt intervenţii. Cine este pentru Anexa 3/24. Mulţumesc. Voturi împotrivă ? 84 de voturi împotrivă. Insuficient. Abţineri ? O abţinere. Cu majoritatea voturilor Anexa 3/24 a fost votată. Anexa 3/25. Nu sunt observaţii. Cine este pentru Anexa 3/25 ? Mulţumesc ! Împotrivă ? 2 voturi împotrivă. Abţineri ? 7 abţineri Cu 2 voturi împotrivă şi 7 abţineri, Anexa 3/25 a fost votată. Anexa 3/26. Nu sunt observaţi. Cine este pentru Anexa 3/26. Mulţumesc. Voturi împotrivă ? 10 voturi împotrivă. Abţineri ? 4 abţineri. Cu 10 voturi împotrivă şi 4 abţineri s-a adoptat şi Anexa 3/26. Anexa 3/27. Poftiţi, domnule senator Otiman. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Doamnelor şi domnilor miniştri, În legătură cu anexa 3/27, îmi pare foarte rău că trebuie să remarc faptul că cele două Comisii de buget, finanţe au omis un amendament pe care Comisiile reunite de învăţământ şi ştiinţă l-au depus în raportul lor, dar, nu numai faptul că l-au depus, noi, spre deosebire de colegii de la apărare, avem şi avantajul că doamna ministru, împreună cu toţi parlamentarii PDSR au votat în unanimitate acest amendament şi sperăm să nu se dezică nici în plen, să procedeze de aceeaşi manieră. Iată despre ce este vorba. Noi am suplimentat o suplimentare la Anexa 3/27, Capitolul 5700, Titlul 40 alin. 57 "pentru finanţarea de bază a învăţământului superior cu 400 miliarde lei, sursa fiind Capitolul 7201 "Alte acţiuni" din Anexa 3- sinteză "Fonduri de rezervă". Motivaţia acestei suplimentări vine din faptul că şi aşa învăţământul superior este subfinanţat. Este suficient să amintesc, doamnelor şi domnilor parlamentari, de exemplu, salariul mediu pentru un cadru didactic universitar este de 4,5 milioane, iar al personalului auxiliar este de 2,4 milioane, evident, cu mult mai puţin decât în alte compartimente. Suma alocată de 3600 de miliarde pentru finanţarea de bază a învăţământului superior nu acoperă creşterea, nici a inflaţiei şi nici creşterea numărului de studenţi. În consecinţă, solicităm această suplimentare care, aşa după cum am precizat, are sursă de acoperire şi care vine, de fapt, să asigure finanţarea de bază până în luna noiembrie, inclusiv. Vă mulţumesc ! |
|
Numai puţin, să intervină şi domnul deputat Baciu ca să puteţi da toate răspunsurile. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, dacă e învăţământul, e şi Baciu la microfon. Aţi auzit argumentarea domnului senator. Este o argumentare suficientă. Eu vin cu un plus în sensul surselor pentru aceşti oameni necăjiţi din învăţământul superior. Întâi şi întâi, sigur că n-am înţeles de ce acest amendament însuşit de ambele comisii de învăţământ, ştiinţă, sport şi alte hobby-uri din Camera Deputaţilor şi Senat, de ce n-a fost luat în seamă de Comisia de buget, finanţe. A fost sărit. Eu am aici hârtia de unde rezultă că acest amendament a fost trimis la Comisia de buget, finanţe. Dar, mă rog, n-are importanţă. Dimineaţă, am discutat despre surse pentru acel transport deja devenit celebru, apoi surse pentru tichetele de masă. Sunt aici, amendamente, la anexa 3/27, poz.214 şi poz.215. Nu s-au votat. Fără îndoială că aceste amendamente ale mele de aici nu-şi mai au sensul, nu mai au rostul, aşa încât renunţ cu multă generozitate la banii aceştia pe care eu i-am cerut aici şi vă rog de data aceasta să daţi atenţie următoarei propuneri: în art.6 din celebra Ordonanţa de urgenţă nr.32/2001 se spune aşa: "sursele prevăzute la art.2 din Ordonanţa Guvernului nr.75/99 privind constituirea Fondului special de susţinere a învăţământului de stat, precum şi penalităţile şi majorările de întârziere constituie venituri ale bugetului de stat. Alin.2 Veniturile prevăzute la alin.1 vor contribui, alături de alte surse ale bugetului de stat, la finanţarea acţiunii de învăţământ". Asta este sursa. Deci Fondul special de susţinere a învăţământului a fost inclus în buget, dar se spune că, totuşi, acest fond va servi pentru susţinerea, finanţarea acţiunii de învăţământ. De aici putem lua 400 miliarde şi spun acest lucru cu atât mai mult cu cât Guvernul, la începutul lui februarie, ne-a rugat şi noi, într-un fel, am acceptat în Comisia de învăţământ, suspendarea Ordonanţei privind managementul calităţii în învăţământul superior. Nu mai avem acum instrument de a diferenţia universităţile în ţară. Din această cauză, finanţarea universităţilor, indiferent de calitatea lor, se face cumva egal, o distribuire uniformă. Nu avem, aşadar, acest instrument. Cu atât mai mult avem nevoie acum, de aceşti bani şi avem de unde să-I luăm pentru finanţarea de bază a învăţământului superior. Vă mulţumesc şi cred, în sfârşit că, în această seară, majoritatea va înţelege şi va vota acest mizilic, într-un fel, pentru învăţământul superior românesc. Vă mulţumesc. |
|
Domnul senator . Staţi, domnule ministru, ca să răspundeţi şi domnului Stanciu. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Cred că nu este nici un fel de greşeală, în sensul că stimaţii noştri colegi de la comisiile de buget-finanţe, care lucrează, evident bine, o dată pe an, la buget, nu au trecut amendamentul celor două comisii la respinse sau la acceptate şi bănuiesc, cel puţin, sau intuiesc că n-au făcut acest lucru deoarece domniile lor erau cumva, într-o dilemă, în sensul că acceptau că ceea ce trebuiau să cuprindă nu corespunde realităţii. Adică, în 1997, când PDSR-ul a predat puterea în condiţiile pe care, probabil, le-aţi uitat, dar ştiţi istoria se repetă, se prevedea pe cap de student circa 520 de dolari. Nu vorbim de cât acordă celelalte ţări cu care noi suntem în competiţie de competenţă. Sumele sunt de la 7000 până la 12000 de dolari pe cap de student. Evident, al nostru trebuie să fie mai bun decât acela şi uneori, reuşesc. În 1998, circa 490 dolari, în 1999 circa 430 de dolari, în 2000, când Convenţia Democrată, în speţă cu fanionul PNŢCD, a predat puterea, circa 400-420 de dolari pe cap de student anual. Iată acum, surpriza surprizelor, pe care, evident, colegii de la comisiile de buget-finanţe le-au lăsat nouă să le decidem, dânşii găsind o soluţie pentru care îi salut. Adică nici n-au respins, nici n-au aprobat solicitarea celor două comisii de învăţământ, ci au lăsat la înţelepciunea plenului să decidă. Iată că avem circa 380 de dolari faţă de 520, deci o diferenţă de aproape 140 de dolari care spune mult. De aceea, cred că este bine să ne gândim dacă vrem să finanţăm acest învăţământ superior conform legii sau să ne facem că îl finanţăm, neacceptând în mod public, subfinanţarea. Cum, nici o ţară nu-şi poate neglija elitele, cred că nici actualul partid de guvernământ nu-şi poate retrage toată susţinerea pe care a făcută din 1996-2000 spre dezvoltarea învăţământului românesc. În consecinţă, noi vă rugăm să acceptăm o chestiune de tranziţie, adică să dăm aceste 400 de miliarde care este minimum necesar pentru a asigura plata salariilor din septembrie spre decembrie, din capitolul corespunzător 7201- alte acţiuni sau cod 9501 din Anexa 3 Sinteză, Fondul de rezervă, urmând ca acest fond de rezervă să fie completat el la rectificare pentru că, clar, nu se epuizează tot în câteva luni. Prin urmare, încheiem susţinând şi noi vom vota, grupul nostru parlamentar, ceea ce au hotărât comisiile ca să se ia din capitolul pe care l-am menţionat, iar, la rectificare să completăm cu aceste 400 de miliarde. Altfel, ne facem că vrem învăţământ superior, ne facem că investim în resurse umane şi investim în fiare despre care un distins coleg celebru spunea că sunt fiare vechi. Sperăm să nu ajungem prin ceea ce facem, şi la concepţia de om nou la cea de om vechi, aşa că votaţi. spre binele care vor să ducă această ţară spre Europa şi nu spre analfabetism. Vă mulţumim pentru atenţie. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi. Sunt profesor Ionescu Anton, vicepreşedintele Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor şi am venit aici să mă raliez antevorbitorilor mei, în legătură cu amendamentul acesta făcut de cele două comisii. Eu fiind preşedinte de comisie, confirm că acest amendament există. S-a obţinut cu o abţinere, deci marea majoritate a comisiei a fost conştientă de importanţa obţinerii celor 400 de miliarde şi acest lucru este uşor de explicat pentru că, conform calculelor făcute de Consiliul naţional pentru finanţarea învăţământului superior, suma minimă necesară în regim de supravieţuire este de circa 4200 de miliarde, iar pentru o finanţare normală de circa 5100 de miliarde. Deci cele 400 de miliarde pe care le-am solicitat adăugate la 3600 ar asigura, să zicem, un regim de supravieţuire a învăţământului, iar în caz contrar, din toamnă, profesorii ar trebui să se gândească să pună bani de o parte pentru la iarnă. În consecinţă, aduc o critică comisiei sau comisiilor de buget pentru că au mă rog, în viteza respectivă se mai poate înţelege dar, totuşi, un amendament serios al unei comisii serioase nu trebuia tratat nici la admis, nici la respins, trebuia să li se acorde importanţa cuvenită. În consecinţă, susţin amendamentul şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră să-l susţineţi pentru că este în favoarea învăţământului românesc. Mulţumesc. |
|
Domnul preşedinte Ştefan Viorel. Cât priveşte soarta amendamentului, de ce n-a fost inclus, problema e uşor depăşită pentru că am admis dezbaterile asupra acestuia. Vă rugăm, deci, să vă pronunţaţi şi în fond asupra acestui amendament. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa este. Deja s-a luat în discuţie şi este foarte bine că s-a luat în discuţie. Era mult mai bine dacă amendamentul era depus la comisie şi nu transmis direct pe fax la Ministerul Finanţelor la ora 23,00 şi dacă, după o astfel de metodă originală de a transmite amendamentul, în dezbatere la Comisia de buget-finanţe, Comisia de învăţământ ar fi avut o reprezentare, că, probabil, având în vedere dimensiunea problemei, importanţa pe care o recunoaştem cu toţii a acestei probleme, probabil, în dezbatere la comisie ar fi crescut şansele de a găsi şi o soluţie legală de rezolvare. Dar, după ce s-au consumat aceste etape procedurale, aici, în plen, în dezbatere, să venim să solicităm diminuarea Fondului de rezervă în contradicţie flagrantă cu prevederile Legii finanţelor publice, comisia vă spune că nu se mai poate. Vă mulţumesc. |
|
Domnul profesor Stanciu, poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am crezut că, într-adevăr, dânşii din noianul de amendamente evident, că au pierdut din vedere, dar se pare că ceva scârţâie la această comisie, ceea ce dumneavoastră ştiţi că scârţâie în toată ţara, din cauza banilor, iar cei care îi mânuiesc, evident, scârţâie şi dânşii. Acesta este avizul comisiei cu semnăturile celor doi preşedinţi care a fost depus, în mod oficial, la Comisia de buget-finanţe. Că a urmat şi alt traseu, este o altă treabă, dar dânşii l-au avut. Că nu se uită domnii preşedinţi de acolo, o ştim din 1992 - este cu totul altă treabă ci numai experţii. Vă rog domnilor colegi să vă aplecaţi cu răspundere, chiar dacă, fiind la buget, aveţi şi finanţe. Vă mulţumesc. |
|
Din partea Guvernului, cine doreşte să intervină ? Domnul ministru Tănăsescu, poftiţi. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă în anul 2000, prin Legea bugetului, se acordau, cu această destinaţie, învăţământului superior doar 2700 de miliarde, în proiectul Legii bugetului pe anul în curs, prevedem 3600 de miliarde. E mult, e puţin ? Ştim că este o creştere cu 33,3 %. Faţă de inflaţia pe care am avut-o în vedere, de 31,7 %, în termeni reali, avem o creştere de 1,3 % a finanţării de bază în anul 2001. Mai mult, aşa cum dumneavoastră aţi aprobat la art.18, am aprobat 150 de milioane de dolari pentru a suplimenta aceste sume aferente învăţământului superior şi noi suntem conştienţi că învăţământul superior este de o importanţă cu totul şi cu totul deosebită. Mai mult, în condiţiile în care, pe parcursul execuţiei, aceşti bani prevăzuţi în buget, împreună cu sursele externe prevăzute cu această destinaţie, nu vor fi suficienţi, în mod cert, în luna august, vom suplimenta aceşti bani de la rectificarea bugetului, în momentul în care vom considera că, într-adevăr, banii pe care I-am prevăzut în proiectul de buget vor fi insuficienţi. Mulţumesc. |
|
Domnul senator Otiman, vă rog. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare foarte rău că trebuie să-l contrazic pe domnul ministru al finanţelor, Mihai Tănăsescu. Dânsul a făcut un calcul global. Într-adevăr, 3600 pe 2700, 1,333, dar n-a avut în vedere o analiză factorială simplă care se învaţă la analiza economică în anul II, faptul că sunt doi factori de influenţă şi anume alocaţia medie pe student şi numărul de studenţi. Or, noi, avem o creştere medie în acest an, faţă de anul financiar precedent, de 7,7 %. Asta înseamnă că, de fapt, creşterea reală a alocaţiei este de 25,3 % ceea ce e clar că nu acoperă inflaţia. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, aţi auzit argumentele comisiilor de învăţământ, aţi auzit şi răspunsul dat de comisii şi de Ministerul Finanţelor. Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care l-a prezentat, iniţial, domnul deputat Baciu în numele comisiilor de învăţământ. Cine este pentru ? 82 voturi pentru. (Vociferări în sală). Sunteţi mai mulţi de 53, stimaţi colegi de la PRM ? Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, După cum cunoaşteţi, conducerea şedinţei se desfăşoară sub asistenţa celor doi secretari. Deoarece acum a venit şi domnul secretar Vornicu, vă rog să resupuneţi la vot spre a număra împreună cei doi secretari. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Între timp, poate mai adunaţi oameni ca să fiţi mai mulţi decât sunteţi. Supun, din nou, votului amendamentul domnului Otiman în numele comisiilor de învăţământ. Cine este pentru ? 86 de voturi. Împotrivă ? Le numărăm, stimaţi colegi ? Este evidentă majoritatea cu care s-a respins. Stimaţi colegi, vă rog să vă păstraţi mâinile ridicate - cei care votaţi împotriva acestui amendament. 127 de voturi. Abţineri ? Deci, amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte intervenţii ? Aveţi probleme de procedură, domnule deputat ? |
|
Domnul TITU-NICOLAE GHEORGHIOF: De procedură, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, s-a anunţat la începutul şedinţei şi conform art.52 din Regulament, pentru că aţi spus chiar dumneavoastră că trebuie să-l respectăm, prezenţa 351, din cei prezenţi, jumătate plus unu ca să treacă sau să fie respins. Dumneavoastră observaţi că 120 cu 80, 200, practic nu este cvorum în sală. |
|
Stimate coleg, este a patra oară când reluăm această problemă. Alte amendamente dacă aveţi de făcut. Poftiţi. |
|
Constat că dezbaterile de astăzi s-ar putea desfăşura mult mai rapid. Este suficient ca cei doi lideri, de la PDSR şi de la UDMR, să iasă aici în faţă şi să spună: "Domnilor, nu mai susţineţi amendamentele prin care solicitaţi alocare de bani pentru că nici măcar din greşeală nu vom vota", iar domnul ministru de finanţe să spună: "Nu mai cereţi bani, că nu vă dau" şi atunci totul se termină mult mai repede. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Dacă la anexa 3/27 mai sunt intervenţii ? Poftiţi, domnule deputat. |
|
Procedură, 1 minut. |
|
Domnul Stanciu, aveţi cuvântul. |
|
Am o problemă de procedură şi vă rog să (I se închide microfonul) |
|
Aşteptaţi să vă dau cuvântul, domnule deputat. Primul şi-a manifestat dorinţa colegul dumneavoastră, domnul deputat Stanciu. |
|
Înainte de a-şi manifesta dânsul dorinţa, mi-am manifestat-o eu, iar prioritar este procedura. |
|
Domnule deputat Stanciu, aveţi cuvântul. |
|
Procedura are prioritate. Dacă domnul Dorneanu nu ştie, îl informez eu acum. Vă rog să-mi daţi cuvântul. Vă mulţumesc. Dacă sunteţi noi, nu înseamnă că n-aţi reţinut în 4 luni de zile care e cutuma parlamentară. Cine are probleme de procedură, are prioritate la luarea cuvântului. Domnul Stanciu ştia şi de aceea s-a retras puţin în stânga. Îi mulţumesc. Care este problema? Problema este următoarea: dacă cvorumul este unul anume stabilit, chiar dacă nu sunt în sală toţi, dar ne bazăm pe el pentru ca să se poată desfăşura şedinţa, în momentul în care se pune la vot şi se constată un număr sub jumătate plus unu din cvorumul stabilit pentru şi toţi ceilalţi, inclusiv cei absenţi, sunt împotrivă. Deci, acel amendament, la voturi pentru, nu a depăşit jumătate plus unu, ca atare, orice discuţie este încheiată. Apel este inutil să se facă pentru că toate ar fi trebuit să cadă dacă nu era apelul până acum. Ne-am bazat pe apelul acesta, nu avem jumătate plus unu din acel cvorum stabilit anterior care oricum nu mai e, nu trece acel amendament. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat Stanciu, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, De o bună bucată de vreme, mai precis de când Convenţia Democrată a preluat puterea, deputaţii PDSR din Comisia de învăţământ, sub conducerea domnului vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Năstase, şi conducerea comisiilor cu doamna secretar Andronescu, încercau să-I convingă că dacă un venit se cheamă extrabugetar, nu are ce căuta în buget pentru că, cel puţin aparent, ceva care este extrabugetar este în afară. Mă uit acum la domnul fost preşedinte Pruteanu, mi-aduc aminte că şi domnia sa s-a bătut pentru acelaşi lucru. În ciuda prevederilor legii, respectiv a art.171 alin.11 care a scăpat vigilenţei domnului ministru Tănăsescu în ordonanţa celebră, se spune clar: "Veniturile extrabugetare rămân la dispoziţia instituţiilor de învăţământ superior şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli ale instituţiei de învăţământ superior Domnule preşedinte, se aude ceva, dar nu ştiu ce. |
|
Cineva a observat că v-aţi bronzat puţin. |
|
fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor la bugetul de stat pentru anul următor". Deci este clar că aceste venituri nu au ce căuta şi, în consecinţă, amendamentul nostru este de bun simţ, în sensul de a nu mai fi în fişa sinteză a ministerului prezente aceste 3000 de miliarde şi ceva care, chipurile, s-ar face din venituri extrabugetare. E un lucru normal, legea spune că instituţia şi le consumă, ea şi le produce, ea şi le consumă, pe obiective specifice şi este precizat la art.171 alin.2 în care spune că: "Aceste venituri sunt utilizate de institutul de învăţământ superior, în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului, în domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare". Cred că este normal să nu apară acolo şi votul dumneavoastră va confirma această scăpare a guvernării PDSR ca cerinţă a fostei opoziţii PDSR. Vis-ŕ-vis ceea ce spunea distinsul nostru coleg, Florin Georgescu, care este un ministru în funcţiune şi care spunea ceva de Havana, evident, am încercat să avem aceeaşi culoare, dar mai trebuia să stau acolo câteva săptămâni. Vă mulţumesc. |
|
Stimate profesor, eu nu am înţeles la care amendament v-aţi referit dumneavoastră pentru a-l pune la vot, dintre cele respinse. |
|
Domnule preşedinte, mă refer la amendamentul de la pag.92, nr.crt.216. |
|
Mulţumesc foarte mult. Dacă mai doreşte cineva să intervină ? Domnul ministru Mihai Tănăsescu, poftiţi. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac următoarea specificaţie că, într-adevăr, veniturile extrabugetare rămân la dispoziţia universităţilor. Nu este nimic rău în asta, dar conform Legii finanţelor publice spune că aceste venituri extrabugetare trebuie să fie anexă la Legea bugetului de stat. Din această cauză ele se regăsesc aici. Deci, am respectat o legislaţie. Desigur, ele sunt la dispoziţia universităţilor, deci nu pleacă de la universităţi şi se duc în altă parte. Doar că sunt evidenţiate, conform Legii finanţelor publice, ca anexă la bugetul de stat. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi auzit explicaţiile domnului Stanciu şi explicaţiile domnului ministru. Cine este pentru amendamentul de la pct. 216 expus de domnul Stanciu. 86 voturi pentru. Împotrivă ? Evident, cu mare majoritate, amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte susţineri cu privire la anexa 3/27. Poftiţi, domnule. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă numesc Zlăvog, sunt senator de Olt. Amendamentul propus de mine se regăseşte la poz.212 şi este următorul: se propune introducerea unei fişe noi cuprinzând investiţia dezvoltare Şcoală profesională nr.15 băieţi şi fete, Balş, şi este vorba de suma de 3 miliarde 500 de milioane de lei. Fac precizarea că acest amendament a fost admis de comisiile reunite ale celor două Camere. A fost respins de către Guvern cu motivaţia că finanţarea învăţământului preuniversitar de stat se asigură de către bugetele locale şi nu de la bugetul Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Nu suntem de acord cu această argumentaţie deoarece, conform Legii învăţământului în vigoare, art.167 alin.3, se prevede clar că unităţile de învăţământ special se finanţează de la bugetul de stat. Aşadar, având în vedere că este vorba de o şcoală profesională specială pentru copii cu handicap, Investiţia a fost începută în anul 1991, deci s-a derulat pe parcursul a 10 ani, unele obiective din cadrul acestei investiţii sunt realizate în proporţie de aproximativ 80 90% şi ar putea, cu suma cerută, fi puse în funcţiune, şi că suma de 3,5 miliarde lei este o sumă modică, vă rugăm să fiţi de acord cu acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Tănăsescu, poftiţi. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Sigur, aşa cum este formulat acest amendament de aici, nu rezultă că această şcoală de băieţi este aferentă învăţământului special, dar, chiar dacă este, într-adevăr, aferentă învăţământului special, legea spune că aceste sume sunt finanţate din bugetul judeţului. Deci, ca atare, nu putem cuprinde sume cu această destinaţie în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Aş vrea să mai adaug faptul că, prin amendamentele propuse dumneavoastră şi aprobate de către dumneavoastră, prin proiectul de lege ştiţi! s-au acordat sume suplimentare colectivităţilor locale, de 1,5%. Aşadar, suntem convinşi că pot fi asigurate sursele din bugetul judeţului, pentru a putea fi finanţată această şcoală specială. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Stanciu, poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, stimate domnule ministru. În structura Legii educaţiei naţionale, unde o contribuţie deosebită şi-a adus doamna ministru Andronescu, există o portiţă, în sensul că, acolo unde bugetele locale nu pot face faţă, să se poată aloca de la bugetele centrale. Şi această portiţă am lăsat-o special, chiar atunci când noi am fost de acord să descentralizăm cheltuielile materiale şi de capital, şi nu am fost de acord, împreună cu doamna ministru, anul trecut, la iniţiativa ministrului Marga, de a descentraliza salariile. Evident că ministrul Marga a fost mai bun decât noi, la vremea respectivă. Deci, alin.6, domnule ministru Tănăsescu, este drept, dumneavoastră citiţi Legea finanţelor publice şi nu pe cea a învăţământului, dar va veni şi ziua în care fiecare o să citească şi pe una şi pe cealaltă. Repet, Legea învăţământului este o lege organică. Legea finanţelor publicei încă nu este organică, dar este mai specială ca aceasta. Deci, la art.167 pct.6 se precizează: "În situaţii speciale, stabilite prin Hotărârea Guvernului, se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, pentru dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar, precum şi pentru alte cheltuieli." Aşadar, este o chestiune permisibilă. La alin.3 art.167 se spune foarte clar: "Unităţile învăţământului special, cluburile, taberele, palatele copiilor şi altele, se finanţează din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale." Deci, unităţile învăţământului special se finanţează. Ce se întâmplă? Ministerul Finanţelor Publice, nu domnul ministru, ci salariaţii de acolo, nu au citit legea şi nu au tăiat din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului toate articolele. De aceea, domnule ministru, o să venim cu interpelări la adresa dumneavoastră, şi o să vedeţi că şi descentralizarea pe care aţi făcut-o da? cuprinde în ea contradicţii cu Legea învăţământului, cu articolele pe care nu le-aţi tăiat. Ca urmare, v-aş recomanda să mai citiţi o dată legea şi ori tăiaţi totul din Legea învăţământului, să rămână numai coperţile, ori mai tăiaţi din Legea finanţelor publice, pe care o puteaţi modifica prin ordonanţă de urgenţă, ca şi pe a noastră. Deci, conchid, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că Legea învăţământului permite bugetului de stat să aloce până la nivel de grădiniţă, în situaţii speciale. Aşadar, este o chestiune permisivă. Iar în cazul de faţă, este o unitate de învăţământ special, care, chiar dacă a fost descentralizată în sistemul consiliului judeţean, nu a fost modificat articolul de lege. În momentul de faţă, suntem în cadrul legii. Deci, este permisiv. Şi, dacă domnul ministru avea bunăvoinţă, trecea peste această sumă modică şi obţinea câteva voturi, mâine. Altfel, s-ar putea să le ia alt ministru, poimâine. Vă mulţumesc. |
|
A cerut cuvântul şi domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu. Şi, după aceea, domnul ministru Tănăsescu. |
|
Stimaţi colegi, domnule profesor Stanciu, se pare că aţi venit cu forţe proaspete de la Havana şi mă bucur. Vreau să ştiţi că am fi făcut tot ce este posibil ca învăţământul să nu aibă 4,1% din Produsul Intern Brut, ci să aibă 7%. |
|
Ca în Ungaria. |
|
Am fi vrut să avem chiar peste Ungaria, să avem 7 8%. Austeritatea este pentru toată lumea. Sigur că suntem în nişte chingi, nu ne putem mişca. Dumneavoastră vreţi să forţaţi nota, cu 3000 de miliarde lei, 5000 de miliarde lei. Aţi observat situaţia la armată, o să vedeţi la cultură, la sănătate. Poate să zică cineva că nu este de acord? Haideţi, să le votăm pe toate acum. Şi ce facem? De unde bani? De unde luăm, să satisfacem, dacă nu vrem să judecăm: "Domnilor, aceasta este punga!" Acum, revin la subiect. Să nu credeţi că noi chiar nu citim când facem legile, şi mă refer şi la colegii mei din Ministerul Finanţelor Publice. Este aşa cum spuneţi, numai că există o diferenţă. Sursa de bază este consiliul judeţean. După ce consiliul judeţean îşi face calculele şi şi-a repartizat bugetul, după ce vine şi spune: "Am studiu de fezabilitate, am proiect de execuţie", şi şi-a plătit proiectul de execuţie, şi demonstrează că îi trebuie 3,5 miliarde lei, şi el nu poate să acopere decât 1,5 sau două miliarde lei, şi nu are diferenţa, atunci se adresează Guvernului. Fiind investiţie nouă, Guvernul, în baza unei rezerve pe care o are la dispoziţie, dă o hotărâre de Guvern pentru suplimentare. Deci, aceasta este procedura şi nu invers. Aşadar, colegul nostru, pentru care avem toată stima, şi este nevoie la Balş de o şcoală specială, trebuie făcută, sunt de acord cu dumneavoastră, trebuie să meargă acasă, la consiliul judeţean, după ce a primit bugetul, cu toate transferurile, îşi face socotelile şi spune: "Domnule, din 3500, nu avem decât 200 de milioane." Dar, înainte de aceasta, trebuie să spună: "Am proiect, am studiu de fezabilitate, am proiect de execuţie." După ce l-a plătit consiliul judeţean, la finanţare, vine şi spune: "Nu ne ajung sumele." Şi se adresează Guvernului, care dă o hotărâre, fiind vorba de un obiectiv nou. Deci, aceasta este procedura şi nu alta. Repet, trebuie să respectăm, pentru că noi am făcut o legislaţie, bună sau proastă, dar trebuie să o respectăm aşa cum este ea. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Am să fiu foarte scurt. |
|
Domnule ministru, îi permiteţi colegului Zlăvog să mai facă o completare, ca să răspundeţi şi acesteia. Nu vă supăraţi. |
|
Domnule preşedinte, cu tot respectul, aveţi dreptate. În schimb, am spus şi dumneavoastră probabil nu aţi reţinut, este vorba de o investiţie începută de 10 ani, este finalizată în proporţie de 80 90%, iar această sumă de 3,5 miliarde lei ar duce la punerea în funcţiune a câtorva obiective din cadrul acestei investiţii, adică la darea în funcţiune a acestui obiectiv. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Tănăsescu, poftiţi. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Vreau să îl informez pe domnul profesor că, prin munca noastră, trebuie să ţinem cont de absolut toate legile, şi de Legea învăţământului, şi de Legea Finanţelor Publice, şi vă asigurăm că, în modul în care am prezentat bugetul, am coroborat toate aceste lucruri. De aceea, vreau să vă informez că ceea ce v-am spus este reglementat prin Ordonanţa nr.206 din anul trecut, din 2000, care spune foarte clar, şi care vine să modifice Legea învăţământului, de unde se finanţează aceste lucrări ale învăţământului special, exact cum v-am răspuns, din bugetul judeţului respectiv. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi audiat şi argumentele iniţiatorului la amendamentul nr.212, aţi auzit şi explicaţiile. Supun votului dumneavoastră, cine este pentru amendamentul nr.212, de la pag.90, amendament respins de comisie? 97 de voturi pentru. Împotrivă? Doriţi să numărăm voturile? DIN SALĂ: Nu. |
|
Bun. Deci, cu majoritatea voturilor, amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt amendamente la anexa 3/27? Domnul deputat Palade. |
|
Domnilor preşedinţi, domnilor miniştri, stimaţi senatori şi deputaţi. Reamintesc că, la art.21 alin.2, am propus ca fondurile alocate cercetării să fie de 10.000 de miliarde lei, ceea ce reprezenta, de fapt, 1% din Produsul Intern Brut. Sigur, suma a fost considerată ca foarte mare, a fost respinsă, mi s-a spus că dacă solicitam mai puţin, poate ajungeam pe la 0,35 0,4% din P.I.B. Vă reamintesc că Partidul "România Mare", la discuţia avută de lideriii politici cu domnul premier, a solicitat ca cercetarea să aibă, totuşi, 1% din P.I.B. Deci, nu puteam propune altceva. De fapt, acest lucru l-a promis şi domnul prim-ministru Năstase, la "Ziua Cercetătorului" din 19 noiembrie 2000, când a spus că va organiza un minister al cercetării, iar cercetarea ştiinţifică, vorbesc în special de cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, va avea, în anul 2000, 1% din P.I.B. Eu vă reamintesc că strategia de dezvoltare economică a României, pusă de acord anul trecut la Snagov, prevedea că, începând din anul 2001 până în 2004, finanţarea acestui important sector strategic al economiei naţionale, al ţării, va ajunge la nivelul ţărilor europene. Vreau să vă spun că ţările europene au media 1,9%, ţările Comunităţii Europene, ţările Uniunii Europene, între 0,5 şi 3,8%, între 48 şi 650 Euro pe cap de locuitor, iar candidatele la intrare, afară de România, au între 0,52 şi 1,42% din P.I.B. finanţare publică. România, după ce în 1996 a avut 0,52% din P.I.B., la care s-au adăugat comenzile primite din industrie, fiindcă era o situaţie atunci, pe vremea aceea se făceau reabilitări, retehnologizări, a scăzut la nivelul ţărilor din Cornul Africii, la 0,11%, sub vechea guvernare, şi, în sfârşit, de-abia în anul 2000, anul trecut, prin rectificare, s-a ajuns la 0,19%, în condiţiile în care au dispărut şi comenzile venite dinspre industrie, care a suportat ce ştiţi şi dumneavoastră. Să revenim la 0,25%, eventual, din P.I.B., prevăzut pentru 2001. Acesta este nivelul Tailandei. Acesta este împărţit în două, şi aici vin la amendamentul meu, care este 217: "Cheltuieli materiale şi servicii" şi "Capitolul de transferuri". Primul se referă la finalizarea Programului "Orizont 2000", adoptat de Guvernul Văcăroiu în 1995 1996, care, cu toată străduinţa vechii guvernări, nu a putut să elaboreze altul, şi "Capitolul de transferuri" care se referă la noile programe naţionale, care, împreună, formează planul naţional. Solicitarea mea era o echilibrare a acestei balanţe, în aşa fel încât mecanismul din "Orizont 2000" din acest program, care trebuie finalizat, să aibă un plus de 300 - 350 de miliarde lei, luat de la "Capitolul de transferuri", în ideea că nu se mai alocă nimic în plus, deoarece mecanismul pentru acest program funcţionează. Vedeţi că tehnologiile şi produsele duse la Salonul de la Geneva au primit cam toate medalii. Deci, înseamnă că este apreciată activitatea cercetării ştiinţifice din România şi realizările sale. În condiţiile în care acest Program "Orizont 2000" încă mai duce o serie de execuţii fizice de prototipuri şi tehnologii cu preţuri de acum 3 4 ani, fără a mai socoti inflaţia, din acest motiv, solicit această suplimentare, luând de la "Capitolul de transferuri" care finanţează programe naţionale, care încă nu sunt puse la punct. Actualul Guvern trebuie să reia Hotărârea vechiului Guvern de lansare a celor 10 programe naţionale, să reia cele 4 programe care funcţionează, să revadă felul în care merg acestea. Părerea mea este că această activitate va dura, aşa, pusă pe hârtie, între 4 şi 6 luni. Deci, anul acesta nu mai există posibilitatea să se cheltuiască suma de la "Capitolul de transferuri" pentru programe naţionale. Şi atunci, să fie trecute acolo unde există, într-adevăr, lipsuri mari. Vreau să vă mai reamintesc că finanţarea cercetării ştiinţifice trebuia să cuprindă o cincime din fondurile alocate învăţământului. A fost o lege. Pe uşa din dos, Guvernul a scos o ordonanţă de urgenţă, pasămite, finanţarea publică a învăţământului, dacă este atâta. Noi vorbim de finanţarea totală şi finanţarea totală trebuia, şi la cercetarea ştiinţifică, să asigure o cincime din învăţământ, per total. Nu mă interesează că sunt fonduri publice sau din altă parte, ci ca valoare absolută. Un singur lucru vreau să mai spun: dacă noi nu acordăm atenţie acestui sector, dezvoltarea noastră economică este aceea pe care o vedeţi. Vreau să vă spun că Produsul Intern Brut al Olandei face cât suma tuturor ţărilor candidate, cât Produsul Intern Brut al tuturor ţărilor candidate. Şi, cu aceasta, am spus totul. |
|
Doamna ministru Andronescu, vă rog. Numai puţin, vă rog. Să intervină şi domnul profesor Stanciu, ca să răspundeţi la amândoi. Aveţi cuvântul, domnule deputat. |
|
Domnule preşeşdinte, domnilor miniştri, stimaţi colegi. Am să vă spun, de la început, că nu îmi fac nici un fel de iluzii că acest amendament va fi acceptat. Şi atunci, evident, întrebarea: de ce mai pierd timpul? Pentru că nu îmi pierd speranţa că va veni în România, într-o zi, un guvern care va fi conştient că, fără cercetare ştiinţifică, România nu va căpăta niciodată statut de naţiune egală celor cu care vrea să stea la masa Uniunii Europene. Motorul acestei integrări este cercetarea ştiinţifică. Şi sunt aici oameni care au condus institute de cercetare, chiar dacă sunt la P.D.S.R., chiar dacă sunt la P.R.M., chiar dacă sunt la P.D. Sunt miniştri care au fost directori de institute de cercetare şi proiectare, care ştiu exact că atunci când, după 1990, au venit consultanţi din exterior, prezentându-le unele din lucrările realizate, le-au spus clar: "Voi nu aveţi nevoie de consultanţi. Voi aveţi nevoie de bani." Iată că acest fond de aur al cercetării româneşti s-a redus an de an şi, de la circa 127.000, suntem acum în jur de 20 şi ceva de mii de cercetători. Or fi pe cale de dispariţie, dar încă valoarea lor va creşte când vom avea un ultim cercetător, cât va costa el? Dar va costa ţara. De aceea, pledoaria mea este pledoaria celor care mai sunt în această sală din vremea în care prim-ministru era un distins domn Nicolae Văcăroiu, iar ministru al cercetării era un alt distins coleg al nostru, domnul ministru Palade. Şi, într-un entuziasm frenetic, s-a votat domnule ministru de finanţe Florin Georgescu, vă aduceţi aminte? 1% din Produsul Intern Brut pentru cercetarea ştiinţifică. 1% din Produsul Intern Brut. Anul trecut a fost 0,14%. Iată diferenţa! Regretăm acest regret şi, chiar dacă nu veţi vota, pentru că aşa este comanda, şi poate o înţelegem, trebuie, domnule preşedinte de şedinţă, să luaţi în calcul redresarea urgentă a acestui sector. Pentru că, numai prin cercetare ştiinţifică, prin instrucţie şi educaţie, vom reînvia fiarele vechi ale unui alt fost prim-ministru, distinsul senator Petre Roman. Am făcut o pledoarie, nu pentru un prim articol, ci pentru o primă prioritate. Bani nu sunt. Depinde cum îi gospodărim. Şi se pare că am ales să investim în fiare şi nu în oameni. Vă cer, domnule preşedinte, să daţi dumneavoastră tonul, deşi Regulamentul vă permite să votaţi primul, spre a vota şi a încerca să facem un mic gest, acesta pe care l-a propus domnul ministru Palade. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Doamna ministru Andronescu. Şi, apoi, trecem la vot. |
|
Solicit cuvântul, domnule preşedinte. |
|
Stimaţi colegi, haideţi, să îi lăsăm şi pe colegii de la sănătate puţin, când le va veni rândul. Dacă noi epuizăm tot timpul Poftiţi, domnule deputat Leonăchescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, daţi-mi voie să îl ajut pe domnul profesor Stanciu, cu o informaţie. Speranţa despre care vorbea în redresarea cercetării româneşti nu este numai a domniei-sale, sau a unor lucrători din acest sector, şi a unor oameni politici. Este chiar speranţa unor membri ai Uniunii Europene. La seminarul, recent, româno-grec, ţinut în săptămâna care a trecut, preşedintele "Intracom" şi moderatorul seminarului a fost domnul Constantinos Tsukalidis, fost absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti. Domnia-sa vedea în sectorul cercetării ştiinţifice una dintre şansele de integrare rapidă a României în Uniunea Europeană. Şi eu militez pentru această idee, subscriu la ea, şi cred că ar trebui să folosim această speranţă, noi, cei de aici, în fond cei mai reprezentativi oameni ai cercetării ştiinţifice. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Să nu credeţi că noi nu avem aceeaşi speranţă, dar poate ne oferiţi dumneavoastră resursele. Doamna ministru Andronescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi. Desigur, s-a vorbit aici şi despre şcoală, şi despre cercetare, ca despre domenii către care se îndreaptă speranţa zilei de mâine. Şi eu cred că aşa şi este. O ţară care nu are grijă de învăţământ şi de cercetare îşi cam retează speranţa pentru ziua de mâine. Cu atât mai mult cu cât aceste domenii au fost subfinanţate în anii trecuţi şi s-au strâns foarte mari nevoi ale lor. Sigur, cercetarea, anul acesta, obţine dublu decât anul trecut, dar această sumă este departe de a acoperi nevoile despre care vorbeam. De aceea, sunt de acord cu ceea ce s-a spus aici, în legătură cu fondurile cu care ar trebui să fie acoperită cercetarea. Noi ne-am dorit, totuşi, şi strategia prevede o dezvoltare economică. Dacă economia va merge, şi cercetarea, şi învăţământul vor avea mai mult din bugetul ţării. În mod sigur, aşa se va întâmpla. Şi sper să ne ajute Dumnezeu! să putem avea o creştere economică. Sigur, cercetarea nu este nevoie să o susţin aici - se susţine prin rezultatele ei. Dacă ar fi, doar, să spun că, la Salonul de Invenţii de la Geneva, s-a întors cu premii pentru toate produsele cu care s-a prezentat, ar fi suficiente argumente. Propunerea domnului ministru Palade nu se referă însă la creşterea sumei alocate cercetării, ci, pur şi simplu, la o redistribuţie în interiorul bugetului alocat cercetării. Din păcate, nu pot să susţin această propunere pe care domnul ministru Palade a făcut-o, pentru că Programul "Orizont 2000", la care domnia-sa doreşte transferarea unei sume mai mari, este un program care se finanţează instituţional. În timp ce, de la "Capitolul de transferuri", de unde domnia-sa propune să deplasăm sume către "Orizont 2000", se finanţează programe în sistem competiţional. Pentru că tot am vorbit de integrarea europeană, pentru că în Uniunea Europeană finanţarea cercetării se face exclusiv în sistem competiţional, sigur, aceasta este direcţia către care ne îndreptăm. Şi, de aceea, vă propun să acceptăm distribuţia capitolelor bugetare, aşa cum rezultă din buget, şi să orientăm o sumă mai mare către finanţarea pe programe, prin sistemul competiţional. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, doamnă ministru. Domnul deputat Palade. |
|
Nici nu a fost problema să cer fonduri în plus, fiindcă amendamentul nu prevedea acest lucru. Nu era vorba de a cere fonduri suplimentare, fiindcă nu făceau obiectul amendamentului. Însă, totuşi, susţin măcar faptul că înţelege toată lumea că de la anul vom lucra numai pe programe în cadrul planului naţional, programe care vor fi revizuite, readaptate, reabilitate de actualul Guvern dar trebuie finalizat şi Programul "Orizont 2000". Şi pentru acesta am cerut să se treacă, nu 350, dar uitaţi-vă la amendamentul cerut de Consiliul Economic şi Social, acelaşi lucru cer, 350 de miliarde lei. Haideţi, măcar 300 de miliarde lei să dăm de la "transferuri" la acest Program "Orizont 2000". Şi, prin aceasta, asigurăm în perioada următoare o fluidizare a cheltuielilor pentru cercetare, rămânând ca, spre sfârşitul anului, când vom avea posibilitatea, fiindcă nu vom avea mai devreme, vă spun din experienţă, să trecem şi să lansăm în totalitate programele naţionale, care fac parte din planul naţional. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi ascultat toate argumentele autorului amendamentului, precum şi răspunsurile Ministerului Educaţiei Naţionale. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Palade. Cine este pentru? 78 de voturi pentru. Împotriva amendamentului? Da, marea majoritate împotrivă. Amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte amendamente. |
|
Solicit cuvântul, domnule preşedinte. |
|
Aveţi alte amendamente? Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, domnilor miniştri, stimaţi colegi. În înţelepciunea lor, cele două Comisii de învăţământ şi ştiinţă, şi tineret şi sport ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au găsit de cuviinţă să analizeze, cu înaltă responsabilitate, un amendament care era bine fundamentat şi pe care l-au aprobat |
|
Domnule deputat, vă rog să ne precizaţi în raport, ca să putem urmări cu atenţie discursul dumneavoastră. |
|
Este vorba de amendamentul de la pag.92 nr.218, care aparţine Comisiilor pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, precum şi distinşilor senatori Nicolae Văcăroiu şi Constantin Nicolescu. |
|
Mulţumesc. |
|
Deci, analiza la obiect a îndrituit cele două comisii să aprobe acest amendament. Comisiile de buget şi finanţe, probabil, văzând numai Comisiile de învăţământ şi necitind colaborarea cu distinşii senatori, respectiv Nicolae Văcăroiu, l-au respins. Eu cred că şi comisiile ar trebui să se uite mai atent şi să vadă cine este căţelul, cum spune poporul, şi pe urmă să dea cu piatra. De aceea, noi încercăm să reparăm această scăpare a Comisiilor de buget şi finanţe. Şi susţinem, în continuare, ca cele 25 de miliarde lei să fie date la Capitolul 5701 Cod 275701, nu?, pentru investiţii la universitatea din Piteşti. Vă mulţumim pentru înţelegere. Sper că domnul preşedinte al Senatului îşi va susţine propunerea foarte fundamentată la comisii, ceea ce pe noi ne-a convins. Vă va convinge şi pe dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul senator Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, vrea să ia cuvântul. S-a lăsat convins să ia cuvântul. |
|
Eram convins că nu putea să scape prilejul domnul deputat Stanciu, să ridice această problemă. Este adevărat, stimaţi colegi, şi am mai făcut câteva amendamente, chiar cu sume mai mici, la buget, dar, spre regretul meu, vreau să vă spun că nu mi s-a acceptat nici unul, chiar dacă, în unele situaţii, era vorba de sume de 800 de milioane, 200 de milioane. Şi vă imaginaţi că preocuparea mea de bază este atunci când începi un obiectiv de investiţii să-l şi termini. Din păcate, această Universitate Piteşti a început în 1995, trebuia terminată în 1998, la începutul anului, şi în fiecare an au fost pasate sursele şi ceea ce este foarte grav este că toate duc la o activitate foarte lentă pe şantier, suntem în situaţia că se duc banii pe salarii şi nu să terminăm obiectivul. Ce pot să vă spun decât că suma care s-a cuprins în buget, sigur că nu este suficientă şi că probabil va trebui să mai lucrăm vreo doi ani de zile până să terminăm această universitate, colegii nu m-au lămurit, că nu aveau cum să mă lămurească, dar mi-au prezentat situaţia dată şi mi-au promis că la eventuala rectificare a bugetului să ne folosim de sursa pe care o avem de 13 miliarde pentru a continua. Am vorbit cu cei de la Universitate să încercăm prin mărirea numărului studenţilor cu taxe să mai obţinem nişte sume de acolo şi să introducem, pentru a continua universitatea, astfel încât şantierul să funcţioneze până la prima rectificare, când sperăm că vom obţine suplimentarea pe care am cerut-o. Deci, sincer, asta este, ca să ştiţi, discuţia pe care am avut-o şi motivul pentru care Deci, eu susţin acest amendament, dar nu pentru acum. Îl voi susţine în contextul în care la rectificarea din august sau septembrie colegii nu vor găsi sursă pentru universitate. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul deputat Leonăchescu. |
|
Îi mulţumim domnului senator Văcăroiu, şi preşedinte al Senatului pentru destăinuirea făcută şi daţi-mi voie să cred că dincolo de elementele pe care le-a prezentat domnia-sa şi pe care le-am acceptat cu toată condescendenţa au fost şi discuţii de culise, pe care noi nu le cunoaştem, în urma cărora bugetul la acest capitol arată aşa cum arată. Universitatea din Piteşti îşi desfăşoară activitatea în localuri improprii. Şi pentru că s-a ivit o şansă, i s-a repartizat o clădire neterminată a pieţei publice din Piteşti să devină sediu de universitate. Cei care lucrează în arhitectură şi în construcţii ştiu că destinaţia unei clădiri dă şi aspectul arhitectonic şi jocul de volume al faţadei şi încadrarea în urbanism etc. Iată că se face un efort deosebit ca dintr-un local, dacă vreţi, de piaţă să devină o universitate. Şi realizările sunt notabile, numai că structurile din betoane şi fundaţiile nefinalizate încep să se deteriorizeze treptat-treptat şi amânarea alocării sumelor pentru a termina rapid această investiţie ne va costa mult mai mult în viitor, când va trebui să reluăm de la zero, sau să refacem structurile de rezistenţă degradate prin procese de îngheţ-dezgheţ şi prin ploi în timp. Am rugămintea, a universitarilor din Piteşti, să vă transmit , şi este o universitate care s-a dezvoltat foarte mult, s-a întărit foarte mult şi mărturisim că la acest elan, la acest avânt universitar din Argeş a contribuit şi Uzina "Dacia" şi nu numai, deci, am acest mandat să vă transmit rugămintea universitarilor de acolo să-i ajutaţi ca mâine să nu plătim mai mult neglijenţa de astăzi. Eu vă mulţumesc că m-aţi ascultat şi sper că m-aţi şi înţeles. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră Doriţi să mai intervenţi, domnule ministru Tănăsescu? Sau doamna Andronescu? Bun. Aţi auzit şi explicaţiile unuia dintre iniţiatorii amendamentului, domnul preşedinte Văcăroiu, care a avut înţelegerea să renunţe. Supun votului dumneavoastră amendamentul 218. Cine este pentru? Din sală Să voteze şi domnul preşedinte Văcăroiu. |
|
Nu, domnul preşedinte Văcăroiu a renunţat la el. Nu deturnaţi atenţia. Cu 63 de voturi pentru. Împotrivă? Este evidentă majoritatea. S-a respins şi acest amendament. Dacă la anexa 3/27 mai sunt discuţii? Nu mai sunt. Supun votului dumneavoastră, anexa 3/27 în întregime. Cine este pentru? Majoritatea. Mulţumesc. Voturi împotrivă? 66 voturi împotrivă. Deci, cu marea majoritate anexa 3/27 a fost adoptată. La anexa 3/28. Poftiţi, domnul deputat Mihai Mălaimare. |
|
Domnul MIHAI MĂLAIMARE: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Când un actor vine la această tribună şi încearcă să susţină un amendament în favoarea bugetului pentru Ministerul Culturii, toată lumea se aşteaptă la un discurs patetic. Dar patetismul este atributul celui care ştie că în subsidiar are o şansă cât de mică să învingă. Eu am venit aici să fiu învins. Eu nu am nici o şansă şi voi fi învins pentru următoarele motive: eu ştiu că bugetul este bine alcătuit pentru că este făcut de oameni care ştiu acest lucru, chiar dacă în anumite puncte poate fi atacat. Eu ştiu că nu sunt bani, eu sunt un soldat politic disciplinat şi, în plus, ultimul, am votat cu inima strânsă amendamente lângă care am fost din tot sufletul. Pentru aceste motive voi fi învins. Solicit, însă, nişte explicaţii şi cred că am dreptul la ele. Se spune în explicaţiile Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci că solicitarea noastră de a apela la Fondul de rezervă bugetară este imposibil de acceptat. Păi, noi nu am cerut diminuarea bugetului Ministerului Apărării Naţionale cu câteva tancuri, n-am cerut câteva şcoli de la M.E.N., n-am cerut câteva aparate de resuscitare de la Ministerul Sănătăţii, n-am cerut câteva sute de tractoare de la agricultură, noi am cerut să ni se dea banii ăştia de acolo de unde se puteau lua prin decizie politică. În acest sens, solicit o explicaţie domnului ministru al finanţelor. Privind amendamentul Comisiilor pentru cultură pot să vă spun că am cerut 165 de miliarde pentru restaurarea monumentelor. Nu-i nimic,le lăsăm să se dărâme, vom avea nişte ruine superbe şi vom câştiga probabil, bani buni, cu ajutorul unui program al domnului Aghaton "Dracula ruine în soare".(Aplauze). Am cerut 500 de miliarde Nu, vă mulţumesc. Nu mă aplaudaţi, nu-mi stricaţi poziţia, totuşi. Am cerut 500 de miliarde pentru Biblioteca Naţională. O Bibliotecă Naţională înseamnă incunabule, înseamnă cărţi, înseamnă memorie. Un popor care n-are memorie este un popor mai tânăr, este un popor mai fericit. Dar am văzut 235 de miliarde care înseamnă salarii. Salarii pentru oamenii de cultură, pentru creatori, salarii pentru familiile lor, pentru copiii lor. Familii şi copii care nu mai au nici o şansă. 235 de miliarde înseamnă reducerea numărului de artişti cu 30%, sau înseamnă diminuarea salariilor lor până acolo unde viaţa nu mai este posibilă. (Aplauze). Vă mulţumesc. Vreau să vă spun |
|
Domnul MARCU TUDOR: (din sală) Sau vilele a trei mafioţi. |
|
Domnul MIHAI MĂLAIMARE: Vă mulţumesc. Vreau să vă spun că o ţară în care artiştii mor şi artiştii dacă mor nu se pot înlocui decât prin naştere, un artist nu poate fi făcut cum poate fi făcut, ştiu eu, un foarte bun tehnocrat. Iar un artist care moare, lasă şanse imense pentru zece infractori. În timp ce eu vă vorbeam sau mă pregăteam să vorbesc, casa Ilenei Stana Ionescu a fost prădată de hoţi. I s-a luat absolut totul pentru că ea era aici şi încerca să se bată pentru bugetul Ministerului Culturii. Doamnelor şi domnilor, Cu îngăduinţa dumneavoastră de a solicita explicaţii de la domnul ministru al culturii care are soluţie tehnică: fie nu sunt bani şi atunci revedem bugetul Ministerului Culturii, vedem acolo că sunt nişte memorialuri care poate ar putea să cedeze banii salariilor artiştilor, vedem că sunt nişte monumente, care ar putea poate să cedeze banii salariilor pentru viaţa artiştilor. Deci, am nevoie de explicaţie tehnică, fie de una politică, e foarte posibil să existe o înţelegere că la rectificarea cultura va primi aceşti bani. Eu am nevoie de acest tip de explicaţie pentru că, iertaţi-mă, între patetismul pe care am încercat cât am putut să mi-l reprim şi discursul tehnic şi civilizat în acest moment, îmi cer scuze, nu mai există comentarii. Vă mulţumesc. (Aplauze). |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte al Comisiei pentru cultură. Oricum dacă sunteţi convins că veţi fi învins, sunteţi tot atâta de convins că veţi fi învins frumos, prin ceea ce aţi spus dumneavoastră. Domnul deputat, poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură, tot actor ca şi mine, v-a vorbit de situaţia artiştilor din România. N-a spus însă că salariul acestor artişti este cu mult mai mic decât salariile altor categorii despre a căror grea situaţie s-a vorbit deja astă seară. Ei nu mai primesc nici sporuri, pe care le au alţii, deja foarte puţini dintre ei, primesc, prin legea pensionării, posibilitatea de a fi pensionaţi mai repede, şi într-adevăr, această sumă s-ar justifica. S-ar justifica pentru că totala sumă afectată culturii din bugetul de stat este nici 0,30% din PIB. De fapt, Ministerul Culturii din această sumă ia doar jumătate, 0,15% şi de fapt, se ia de acest nou ministru al culturii care a mai luat nişte sarcini, inclusiv cea cu salariile preoţilor şi dacă mai scădem şi această sumă care se alocă cultelor, rămânem la 0,095% din PIB. În ultimii trei ani, Bulgaria are în medie 0,95% din PIB. Deci de 10 ori mai mult. O ţară care are totuşi faţă de alte ţări o sumă redusă. Ne este vecină şi ne putem compara, din păcate, din foarte multe puncte de vedere. Colegii mei când am discutat la începutul acestei legislaturi erau foarte înfocaţi, şi şi-au propus să luptăm pentru 2% din PIB. Eu am fost mai raţional şi vă propun, domnule ministru al finanţelor, ca la viitoarea structură de buget, am înţeles că începeţi să construiţi şi bine faceţi, ca prin octombrie să avem noua structură de buget, să încercaţi să mergeţi către 0,5% din PIB pentru cultură. Şi este aici o motivaţie clară, care nu poate fi contestată, dar totodată această motivaţie are în ea şi o speranţă că din păcate s-ar putea ca acest domeniu al culturii să ajungă în acele situaţii, când într-adevăr este nevoie de intervenţia rezervei bugetare. Şi vă propun, domnule ministru al finanţelor, ca în asemenea situaţii să acordaţi aceste sume, atât pentru Ministerul Culturii, cât şi , pentru că nu voi mai interveni, pentru acoperirea cheltuielilor necesare ca în România, Radiodifuziunea şi Televiziunea să nu fie întreruptă sau să ajungă la 2-3 ore de emisie pe zi, pentru că preţul care se fixează, se fixează tot în Guvern pentru emiterea acestor programe. Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă solicit încă o dată multă înţelegere în intervenţia soluţionării unor , din păcate, posibile situaţii de criză în acest domeniu şi pentru că am avut noi anii precedenţi un articol care arăta nişte domenii în care se intervine dacă va exista o posibilitate de intervenţie cu prioritate. Eu vă propun să aveţi printre aceste priorităţi, prima cultura. (Vociferări) |
|
Domnul NICOLAE LEONĂCHESCU: (din sală) Cer cuvântul. |
|
Stimate coleg, doriţi să interveniţi la un principiu sau la un amendament anume, pentru că trebuie să dea nişte răspunsuri de principiu domnul ministru? Poftiţi. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, daţi-ne voie să susţinem amendamentul propus de domnul Mihai Mălaimare, preşedintele Comisei pentru cultură şi să-l asigur de toată preţuirea şi stima noastră. Trebuie să-l asigur pe dânsul şi tot segmentul cultural pe care-l reprezintă şi-l apără, să-l asigur că suntem cu inima şi gândul alături de dânsul şi cu fapta. Rog însă să-mi permită să fac un comentariu la antiteza "om de talent - tehnocrat" şi să admită că ar putea să fie nuanţat punctul de vedere al domnieisale. Doresc să mă refer la faptul, că dacă privim atent scena politică şi nu numai, hai să zicem că numărul actorilor s-a înmulţit foarte mult, nu le mai ajunge un ecran de televiziune, au apărut mai multe ecrane, mai multe canale, dar asta este o glumă. Rog, însă să constate că un Nicholas Georgescu-Roegen, un economist de talie internaţională care a dat Legea entropiei şi procesul economic n-a mai apărut de multă vreme, că un Gogu Constantinescu, cel care a creat Sonicitatea, n-a mai apărut de multă vreme, şi că şi în acest domeniu, marile minţi nu apar în fiecare zi şi pe toate coclaurile. Rugăm respect şi pentru alte segmente ale vieţii noaste în care există mari creatori, au creat mari legende şi asigură fluxurile fundamentale al unui popor sectorul tehnico-ştiinţific. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să dea explicaţiile care s-au cerut. |
|
Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU: - ministrul culturii şi cultelor Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, |
|
Domnul Marcu Tudor: (din sală) S-a făcut lumină în sat |
|
Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU: Aşa! Şi dumneavoastră veţi judeca atunci şi mai bine lucrurile. În zona dumneavoastră se spunea cândva "Becul lui Ilici". |
|
Domnule ministru Se pare că remarca dumneavoastră nu e un act de cultură, domnule deputat. |
|
Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU: Poate fi şi cultură, poate fi şi cultură. |
|
Nu, nu a dumneavoastră, a celui care a făcut remarca cu lumina |
|
Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU: Există formula culturii de bingo, care e foarte răspândită în România astăzi. Bănuiesc că cea mai mare parte dintre dumneavoastră mă cunoaşteţi suficient de bine ca să nu vă închipuiţi că aş avea ipocrizia să vă spun că bugetul culturii, deci al singurului produs exportabil al României, este altceva decât este. Eu vreau să mulţumesc colegilor mei care, patetic, şi profund convinşi de ceea ce spun şi solidari cu cultura au spus ceea ce au spus. Voi spune, însă, că am înţeles chingile pe care le evoca domnul preşedinte Văcăroiu şi acţionăm ca atare. Să nu vă închipuiţi, vă rog, mă refer şi la unele lucruri care au apărut în presa chiar de astăzi, că sunt gata ca în condiţii grele să dezertez. Poate unii dintre dumneavoastră vă mai aduceţi aminte că în 1990 erau condiţii foarte apropiate la Radioteleviziunea Română, dacă nu mai grele, şi n-am dezertat, spre disperarea a puţini şi poate, spre bucuria a mai multora. Vreau să vă spun de la bun început că împreună cu Ministerul Finanţelor, împreună cu Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, am discutat şi avem toate promisiunile şi eu cred în ele şi vă invit şi pe dumneavoastră ca la proxima rectificare, cultura îşi va avea locul care i se cuvine. Într-adevăr, acele 235 de miliarde evocate de domnul Mihai Mălaimare, sunt un lucru de care avem nevoie. Aşteptăm rectificarea şi până atunci sperăm că Ministerul Finanţelor ne va ajuta să folosim suma deja alocată prin repartizări pe luni, în aşa fel încât să putem asigura până atunci nevoile salariale ale personalului existent, şi deja, sever restructurat. Vreau să vă mai spun, de asemenea, pentru că este bine să o ştiţi, şi este bine să o ştie şi presa că poate unii dintre dumneavoastră aţi văzut concluziile de alaltăieri ale domnului Fokion Fotiadis, care recunoştea că dacă România ar fi să fie judecată numai după cultură, ar trebui să fie în Comunitatea Europeană de mult. Avem cu Uniunea Europeană un acord, şi avem fonduri nerambursabile în cadrul unui program care a început acum, "Cultura 2000". Avem împrumutul de la Banca Mondială pentru unele zone ale monumentelor istorice, avem, de asemenea, asigurate pentru unele mari evenimente artistice din rezerva statului. Este vorba de Bienala de la Veneţia, sau este vorba de.., mai ales de Festivalul Enescu, asigurate nişte fonduri. Şi, în sfârşit, doamnelor şi domnilor am anunţat-o de la început, ştiind, bănuind că vom ajunge la acest lucru. Bănuind că vom fi la 0 virgulă, ceva din PIB când am spus că vrem mai mult, am spus acest lucru pe parcursul mandatului de patru ani pe care-l avem. Sperăm să ajungem şi să întrecem unele ţări din jur, dar evident depinde de noi. Am anunţat recursul la resurse extrabugetare din zona privată şi dacă vreţi le-am şi început într-un fel, am dat tot felul de detalii. Dacă vreţi este un demers de vector liberal pentru nişte social-democraţi şi aici, cu iniţiative legislative, în investiţii, în cheltuieli materiale pentru cartel, pentru spectacol, pentru patrimoniu şi pentru cinematografie începem să ne asigurăm unele surse. Sigur, e o zonă pentru care trebuie să fim foarte atenţi şi îmi pare bine că aţi menţionat-o domnul Marton a menţionat-o, zona cultelor. Ştiu că există unele , aici nu poate fi vorba de o investiţie privată şi de fonduri extrabugetare de acest tip. Vreau să vă spun că în ceea ce priveşte personalul clerical, şi o spun pentru că astăzi, aici, am simţit unele anxietăţi, există toate condiţiile în momentul de faţă de a se corela solicitările prin indexări în cursul anului. Situaţia nu este deloc roză în domeniul culturii, aveţi perfectă dreptate, dar vreau să vă spun şi am simţit-o de câteva ori, cazul operelor, sunt nişte cazuri putrede pe care le-am moştenit, cazul Bibliotecii Naţionale, am avut întreaga solidaritate a Ministerului Finanţelor şi a Guvernului şi am putut să rezolvăm la distanţă de 3 zile nişte crize, care, cum ştiţi, făceau prima pagină a ziarelor. Fără sprijinul Ministerului Finanţelor şi fără solidaritatea guvernamentală n-am fi putut să o facem. Deci, nu voi fi ipocrit cu dumneavoastră, şi ca senator poate aş fi vorbit cum aţi vorbit dumneavoastră, Ştiind, însă, mai bine ca membru al Guvernului, care sunt orizonturile în zona rectificării, vreau să vă spun că sunt de un scepticism temperat, dar totuşi cu o undă de optimism. Deie Domnul ca luna august sau luna septembrie să nu ne dezamăgească. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule ministru. Domnul deputat Bălăeţ. |
|
Domnule preşedinte şi Stimaţi colegi senatori şi deputaţi. Eu am insistat de mult ca problema aceasta a culturii s-o discutăm la art. 18, alin. 2, după aceea la anexa aceea iniţială, anexa 3, unde se văd ordonatorii de buget şi, sigur, am fost amânat aici, s-o discutăm la anexa 3/28. În sfârşit, am ajuns şi la această anexă, care, de fapt, este un detaliu care trebuie să se reflecte, dacă se găseşte înţelegerea necesară asupra precedentelor evocate de mine. Sunt absolut solidar cu cererea expusă de domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură şi de către domnul ministru al culturii, în legătură cu suplimentarea bugetului la poziţia 220. Sumele acestea au fost aprobate de către Comisia pentru cultură şi după cum vedem au fost respinse la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Eu cred că problema este foarte gravă. Alături de această salarizare minimă la instituţiile fundamentale ale culturii ţării, la Opera Română, la teatrele naţionale, la Biblioteca Naţională, trebuie să adăugăm starea de muritori de foame a creatorilor de carte. Este absolut regretabil că un scriitor de talia lui Fănuş Neagu,are o pensie, sigur rezultată din bugetul culturii şi al Uniunii Scriitorilor de 600.000. Cu această pensie nu se poate trăi, domnilor. Şi toţi scriitorii sunt cam în aceeaşi situaţie. Şi situaţia este foarte gravă că în momentul de faţă, cartea bună care se mai produce în România este în virtutea inerţiei, a unor oameni care nu mai pot să facă altceva, sau aşa a fost destinul lor, dar ceea ce se realizează în momentul de faţă în domeniul creaţiei de carte este periferic culturii naţionale. Întreaga cultură naţională este într-o situaţie de criză şi fără o infuzie bugetară serioasă de (Vociferări). Ce? Vreţi să termin, da? Sigur, că dumneavoastră vreţi lucrul acesta, dar eu am aşteptat de trei ori să iau cuvântul şi să-mi spun părerea în legătură cu această problemă. |
|
Inclusiv colegii dumneavoastră mă sesizează.
|
|
Deci, la resursele, pentru că dumneavoastră vreţi să indicăm sursele. Sunt trei: rezerva bugetară, care trebuie folosită pentru cultură şi pentru o infuzie de viaţă în domeniul culturii naţionale, redistribuirea de la alţi ordonatori de credit pe care o regăsim acolo în anexa 3, iniţială şi eu cred că bugetul n-a fost construit chiar aşa de bine, dar dumneavoastră n-o să vreţi să luaţi taurul de coarne acum şi să faceţi acea redistribuire bugetară pe linia pe care noi am arătat-o în cadrul CNSAS-ului, dar mai sunt şi altele. Chiar de la Parlamentul României, de la capitolul "cazare", printr-o înţelegere mai bună a lucrurilor, s-ar putea da 100 de miliarde de lei cu un calcul făcut de mine, care nu sunt finanţist, dar care este posibil. Şi vine rectificarea bugetară la care sperăm şi în care domnul ministru şi-a pus speranţe foarte mari. Cred că la aceste trei surse trebuie să ne spună şi domnul ministru de finanţe ce are de gând pentru că situaţia din cultură, din bugetul Ministerului culturii este foarte gravă. La celelalte amendamente, 221 şi 222 voi face observaţiile care mi se cuvin pentru că sunt ale mele, după ce aflăm răspunsul la aceasta. |
|
Vă rog, dacă tot sunteţi aici şi aţi invocat deja Biblioteca Naţională să vă susţineţi şi cele două amendamente. |
|
Biblioteca Naţională n-am invocat-o ca investiţie ci ca situaţie |
|
Deci, aţi evocat susţinerea din celelalte amendamente, deci vă rog să vă referiţi şi la cele două care urmează. |
|
Nu, la acestea îmi iau îngăduinţa de a , adică îmi expun părerea după ce aflu părerea domnului ministru. |
|
Din partea Ministerului Finanţelor, poftiţi. O clipă, domnul senator Radu Alexandru doreşte să ia cuvântul. Poftiţi, poftiţi. |
|
Domnul RADU FELDMAN ALEXANDRU: Nu l-am mai văzut de multă vreme pe domnul Mihai Mălaimare jucând teatru. Nu l-am mai văzut pe stradă unde, într-adevăr, a reuşit una dintre cele mai extraordinare experienţe teatrale, nu l-am mai văzut în film, nu l-am mai văzut pe micul ecran, l-am zărit acum câteva zile într-o reluare a unui vechi film, într-o apariţie cu totul episodică. Am aflat că este pe lista candidaţilor pentru Parlament, am aflat că a fost ales preşedintele Comisiei de cultură, culte, artă, mass-media şi mă întrebam în ce se va transforma acest mare actor. Mă întrebam cu o strângere de inimă dată fiind rigoarea şi platitudinea, de multe ori, a vieţii parlamentare. Astăzi l-am revăzut după 100 de zile de experienţă parlamentară şi mărturisesc că mă bucur imens că pot să spun că parlamentarul Mihai Mălaimare are aceeaşi talie impresionantă ca şi actorul Mihai Mălaimare. Nu l-am văzut pe domnul ministru, profesorul, academicianul Răzvan Theodorescu pe parcursul acestor 100 de zile, de când face parte din Executiv, decât de trei ori. Prima dată la investitură când a venit şi într-un timp care părea mult prea scurt ne-a spus câte ceva din multul pe care vrea să-l facă. L-am mai văzut o dată când, în faţa Comisiilor reunite îşi exprima mâhnirea şi neputinţa de a accepta bugetul alocat culturii şi l-am revăzut şi astăzi când mărturisea că dacă ar fi să vorbească ca senator ar vorbi exact cum au vorbit colegii mei. Din respect pentru ceea ce însemnaţi Absentn cultura românească, domnule ministru, şi din afecţiunea pe care v-o port, vă rog mult de tot, pentru a fi într-un perfect acord cu conştiinţa dumneavoastră, renunţaţi la postul de ministru şi redeveniţi senatorul şi omul liber care ar putea fi academicianul Răzvan Theodorescu, pentru că fără voia dumneavoastră şi îmi permit să spun, nefiind domeniul dumneavoastră, aveţi nevoie să credeţi în ceea ce spuneţi şi veniţi şi spuneţi: oameni buni, sunt alături de voi, mă doare sufletul la fel ca şi pe voi pentru cultura românească dar vine ea rectificarea şi atunci se rezolvă totul. Domnule ministru Răzvan Theodorescu, sutele de amendamente care au fost respinse, cu toate că au fost susţinute cu cele mai temeinice argumente, au fost respinse toate cu o rezolvare: "la rectificare". Această rectificare are consistenţa "fetei morgane" şi mă simt dator să vă spun că fără să vreţi cădeţi într-o capcană a iluziilor pe care e bine s-o ştiţi de acum. Bugetul care este alocat astăzi culturii anulează orice speranţă, orice şansă ca România să mai fie vreodată exportatoare de cultură. Visul nostru de a fi mereu exportatori, am fost odată grânarul Europei, am vrut să fim exportatori de securitate, astăzi spunem că dintre toate nu putem fi decât exportatori de cultură Este o zestre care se epuizează, în fapt astăzi, şi nu astăzi, de multă vreme cultura este confruntată cu o criză fără precedent, producţia culturală este la cote tot mai puţin semnificative, a vota un buget alocat culturii astăzi, mai mic şi mai sărac şi mai neajutător ca în ultimii 11 ani, înseamnă a anula, într-adevăr, şansa spiritualităţii şi perenităţii poporului român. Am văzut, în motivaţia care este prezentată de Ministerul Finanţelor, în cuvintele seci şi total improprii, că nişte tehnocraţi, nu vreau să spun nişte funcţionari, pun aceeaşi parafă, absolut aceeaşi parafă, pe orice amendament care nu poate fi acceptat. Aicea nu este vorba de un amendament, aicea este vorba de un imperativ naţional şi a rămâne cultura la bugetul care este alocat înseamnă a ne transforma într-un timp extrem de scurt, într-un popor acultural. Este un pericol pe care n-avem voie să nu-l privim în faţă şi pe care nu avem voie să-l ratăm din puţinătatea banilor pe care îi avem. Atât de puţin cât avem, cultura înseamnă şansa suspravieţuirii noastre. Vă mulţumesc. |
|
Din partea Ministerului Finanţelor. |
|
Domnul GEORGE MIHAIL PRUTEANU: Dacă-mi permiteţi, o secundă, domnule preşedinte. |
|
Poftiţi, domnule profesor. Am rugămintea şi îmi cer scuze că v-o fac, dar vă ştiu un foarte bun orator, v-aş ruga doar să vă gândiţi că după cultură vine sănătatea şi ei nu au atâta elocvenţă şi nu sunt atât de buni oratori şi să le lăsăm şi lor puţin spaţiu. |
|
Domnul GEORGE MIHAIL PRUTEANU: Nu vă răpesc mult timp, domnule preşedinte. |
|
Sigur că da, sigur că da, dar să-l lăsăm pe domnul profesor. |
|
Domnul GEORGE MIHAIL PRUTEANU: Domnule preşedinte, Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Vreau să încep prin a da o replică colegului nostru Radu Feldman Alexandru care s-a referit la nişte cuvinte improprii. Ei bine, rău a făcut, pentru că dacă e vorba de cuvinte improprii, cu toată stima pe care i-o port şi chiar un început de amiciţie, trebuie să-I spun că formularea "unei fete morgane" este complet nefericită. Formularea corectă este "unei fata morgana", nu "unei fete morgane". Dar trecem peste acest mărunt detaliu şi vă spun că mă aflu efectiv într-un cleşte, într-o adâncă dilemă de conştiinţă. La fel ca şi Radu Feldman Alexandru îl admir pe actorul Mihai Mălaimare şi-l admir pe parlamentarul Mihai Mălaimare. Probabil că în locul lui aş fi vorbit la fel dar, în acelaşi timp, senatorul P.D.S.R. din mine, omul politic atât cât sunt, era foarte crispat. Mihai juca foarte frumos, Mihai era sincer, Mihai Mălaimare parlamentarul, preşedintele comisiei, dar în acelaşi timp era de un patetism pur artistic, nu financiar, nu politic, pentru că noi ştim, ni s-a explicat până la a ni se face capul calendar că nu facem decât să luăm nişte bani din sarsanaua asta şi să-i punem în cealaltă. El, într-un fel, îşi acuza cu căldură, cu fierbinţeală, cu sinceritate, propriul partid că ar fi un partid ignar, dar nu vroia să facă asta şi P.D.S.R.-ul nu este un partid ignar, nu sunt eu avocatul unui om de talia lui Răzvan Theodorescu, dar simt nevoia să spun că dacă un Răzvan Teodorescu îşi pune obrazul la acest buget ştie ce face. Nu e un om care să se joace cu cuvintele şi nu e un om care să-şi rişte numele pe care-l are pe o carte perdantă. Bineînţeles ce-a spus Domnul Radu Feldman Alexandru este corect, că rectificarea aceea ar trebui să fie de trei ori bugetul actual ca să satisfacă toate speranţele care s-au pus, însă, în acelaşi timp, mai vin şi din partea cealaltă şi spun: se poate face cultură serioasă, se poate contracara puhoiul, invazia, năvala aceasta de vulgaritate, de grosolănie, de ţopenie care ne inundă din toate părţile şi prin autoritate şi prin rigoare, nu numai cu, iertaţi-mi cuvântul ordinar, cu "parai", există, am credinţa aceasta poate candidă, că printr-o anume ţinută morală, printr-o anume inteligenţă care nu se transformă, nu e neapărat productivă prin bani, nu e neapărat funcţională prin bani, se poate compensa puţin sărăcia aceasta pentru că, în ultimă instanţă, şi cu asta mă pregătesc să închei, suntem ca într-un fel de parabolă, e ca o familie care are 5 copii şi fiecare vine şi spune, cel mare, zice: mamă, îmi trebuie un computer, fără computer sunt un tâmpit în ziua de azi, mamă computerul e pixul de azi ; vine fetiţa şi spune şi ea: mamă, baletul, uite am graţie, îmi spun profesorii, am nevoie de poante, am văzut o pereche foarte frumoasă de pantofaşi cu poante, 800 de mii numai ; vine al treilea şi spune: mamă, îmi trebuie neapărat un aparat de-ăla de făcut muşchi că toţi îmi spun că am talent şi mama n-are decât un singur lucru de făcut: scoate plicul şi-l pune pe masă. În plicul ăla sunt 2 milioane, salariul ei. Cum să-i împace pe toţi ? Îi iubeşte pe toţi, ţine la toţi. Aşa că, dacă mi-am atins scopul acestei scurte intervenţii, acela de a nu lua vreo clipă din spusele foarte inteligente ale lui Mihai Mălaimare, ideea că P.D.S.R. ar fi un partid care e de ignari, de tehnocraţi, de indivizi care nu pun preţ pe cultură. Vreau să cred asta şi am să mă bat pentru asta şi cred acest lucru. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule senator. Domnul ministru Theodorescu. Captivaţi de frumuseţea celor spuse s-ar putea să ne prindă dimineaţa aici. |
|
Domnul EMIL RĂZVAN THEODORESCU: Domnule preşedinte, voi fi foarte scurt. S-a creat de către colegul meu, Radu F.Alexandru, ideea că domnul Mihai Mălaimare şi domnul Răzvan Theodorescu exprimă poziţii opuse. Nu, poziţiile sunt aceleaşi numai că eu am puţin mai mult optimism după aceste 100 de zile când am văzut cum pot lucra în Executiv. S-ar putea să aveţi dreptate. Eu vreau să vă spun ceva, domnule coleg, şi vechi, foarte vechi prieten: nu haina de ministru mă face pe mine, nu vă închipuiţi că stau să mă leg de un asemenea lucru, dar nu demisionez acum, domnul Radu F. Alexandru, pentru că cred, dacă vreţi, că într-un fel, cu trecutul meu şi cu armele pe care le am, totuşi, în acest domeniu pot ajuta puţin. Dacă va veni o clipă când voi vedea că nu se mai poate face nimic dar nu cred că această clipă e atât de aproape pentru că, aşa cum spunea senatorul Pruteanu, la români există întotdeauna, în materie de cultură, această mare calitate, de a resuscita când nu te aştepţi, iar bugetul , aţi acuzat de tehnocraţie pe cei din Ministerul culturii care m-au sprijinit mereu şi cărora le mulţumesc, închei citindu-vă acest lucru: "Nu cunosc lucru mai frumos ca bugetul care şi întreg şi împărţit şi în proiect şi cu excedenţe ca şi deficitar, rămâne tot buget" Tudor Arghezi, 1935 Ţara lui Cuti. Mulţumesc. (Aplauze). |
|
Distins coleg, aveţi dreptul la o replică, aveţi dreptate. DIN SALĂ: A vorbit de mai multe ori, suntem aici de dimineaţă. |
|
Are dreptul la replică, v-aş ruga foarte mult, stimaţi colegi. |
|
Domnul RADU FELDMAN ALEXANDRU: Sunt în sală alături de dumneavoastră de la prima oră până la ultima oră. N-am venit ca să dau o replică, vreau doar să spulber orice bănuială că mi-aş fi putut imagina, o singură clipă, că haina de ministru îl reţine de Răzvan Theodorescu în locul în care este astăzi. Doamne fereşte, şi sub nici un motiv. Îl reţine acea candoare, acel optimism absolut extraordinar care este apanajul, prin excelenţă, al intelectualului şi eu îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să privească această realitate care obiectiv, subliniez, obiectiv ne este ostilă. Asta este tot ce am vrut să spun. Sub nici o formă nu m-am gândit că se poate scrie cu litere infime "oportunism" lângă Răzvan Theodorescu. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, stimaţi oameni de cultură, vă mărturisesc că mie, personal, mi-aţi produs o reală desfătare spirituală. Din păcate, însă, bugetul nu se poate ridica la cotele dumneavoastră, el este o biată puşculiţă (aplauze), şi atunci daţi voie reprezentantului Ministerului Finanţelor să facă socotelile. Poftiţi, domnule. |
|
Domnul GHERGHINA GHEORGHE: - Secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Proiectul bugetului Ministerului Culturii a fost discutat cu Ministerul Culturii în mai multe rânduri, discuţii la care a participat, cred că de trei ori, chiar domnul ministru Răzvan Theodorescu. Bineînţeles că noi am încercat să consiliem Ministerul Culturii să-şi stabilească priorităţile, să-şi stabilească proiectele pe care doreşte să le finanţeze în acest an. Prima prioritate a domnului ministru a fost Biblioteca Naţională. Biblioteca Naţională, dacă analizaţi propunerile proiectului de buget, primeşte fonduri de la 12 miliarde, cât a avut în anul 2000, la 70 de miliarde în anul 2001. Următoarele priorităţi ale Ministerului Culturii au fost, într-adevăr, monumentele şi subvenţionarea unităţilor de cultură. La subvenţionarea unităţilor de cultură, Ministerul Culturii a avut în vedere în acest an să încerce să schimbe puţin lucrurile, să mobilizeze mai mult resursele extrabugetare, veniturile proprii ale acestor unităţi de cultură şi de la bugetul de stat să se aloce subvenţii într-o mai mică măsură. Vă rugăm să avem încredere în proiectele Ministerului Culturii, noi le susţinem, sperăm să reuşim ca veniturile proprii pe care le colectează unităţile de cultură în acest an să fie incomparabil mai mari şi să reuşească să acopere cheltuielile, iar în cazul în care vom avea poticneli promitem şi noi, cei de la Ministerul Finanţelor, că vom susţine cultura, la rectificare, cu sumele necesare. În ceea ce priveşte propunerile formulate de a aloca acum 900 de miliarde de la fondul de rezervă pentru cultură, vă rugăm să ne înţelegeţi că nu putem fi de acord cu acest lucru. Ar însemna să rămânem fără fond de rezervă, să rămânem fără posibilitatea de a interveni în cazul răspândirii febrei aftoase, în cazul altor acţiuni neprevăzute în cursul anului, pentru realizarea acţiunilor de securizare a graniţelor pe care încă nu le avem nominalizate. Deci, acestea sunt motivele pe care vă rugăm să le înţelegeţi şi să nu venim acum să dăm din fondul de rezervă. Poate, dacă va fi nevoie, aşa cum se arăta aici, în desfăşurarea activităţii, să intervenim atunci prin hotărâre de Guvern şi să alocăm din fondul de rezervă, în cazul în care va fi necesar să susţinem o activitate de cultură. În ceea ce priveşte redistribuirile vreau să vă subliniez următorul lucru: au fost aprobate 22 de anexe de la care bănuiesc că nu se mai pot face redistribuiri, a fost propus aici să alocăm de la Parlament 100 de miliarde, bugetul Parlamentului, atât al Senatului cât şi al Camerei a fost deja aprobat. Deci, în aceste condiţii vă rugăm să aprobăm bugetul aşa cum a fost propus, cu promisiunea şi a noastră, a Ministerului Finanţelor, că vom fi atenţi cu cultura la rectificare sau în cursul acestei perioade, din fondul de rezervă. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule ministru. Deci, supun votului dumneavoastră cu aceste explicaţii reci dar aritmetice şi justificate, amendamentul 220, cel propus de Comisia pentru cultură. Cine este pentru ? |
|
Înţelegem că a fost admis şi de către Ministerul Finanţelor. Vreau să cer o explicaţie. |
|
Nu în timpul votului. |
|
Nu imediat. |
|
83 de voturi împotriva amendamentului (rumoare, discuţii). Vă rog să vă manifestaţi explicit votul şi să nu lăsaţi mâna în jos până nu facem numărătoarea. 104 voturi împotrivă, deci amendamentul a fost respins. Dacă mai sunt alte intervenţii ? Poftiţi. Domnul deputat, vă rog să vă susţineţi ambele amendamente. |
|
Da, domnule preşedinte, vreau să susţin ambele anexe, adică poziţii 221 şi 222. Mie îmi pare foarte rău că din tot ce s-a discutat până acum nu s-a înţeles nimic. Am avut impresia că domnul ministru Tănăsescu, al finanţelor, acceptă amendamentele propuse de către preşedintele comisiei de cultură şi de către ministrul Culturii şi susţinute de noi, cei care am luat cuvântul aici, la rectificare, şi că va face tot posibilul ca aceste sume să fie |
|
Domnul deputat, noi nu votăm rectificarea acum. |
|
Nu votăm rectificarea, domnule, dar o poziţie pentru anul acesta se poate clarifica în cifrele cerute de către Ministerul Culturii. Nu e vorba de aceasta, e vorba de un principiu ca atare dat. În condiţiile acestea, la Anexa 3/28 comenzi de stat pentru cărţi şi publicaţii, unde eu am cerut o suplimentare de aproximativ 70 de miliarde, avea în vedere tocmai pregătirea unei legi a cărţii pe care Ministerul Culturii, împreună cu Comisia de cultură, să o realizeze şi să avem banii necesari pentru a o pune în aplicare în toamna aceasta. Sper că se poate realiza lucrul acesta şi că, într-adevăr, am putea să facem ceva ca să putem, într-adevăr, comerţul de carte sub auspicii mai bune decât am făcut-o până acum. La Anexa 3/18, propunerea ministrului Culturii şi propunerea mea coincid, avem nevoie de o bibliotecă naţională care este, cum să spun, un creier al difuziunii culturii. Fără o Bibliotecă Naţională nouă, pusă la punct, care nu ştiu din ce cauză trenează atât de mult realizarea şi punerea ei în funcţiune, noi nu putem face cultură intensivă, nu putem avea speranţa de a ridica nivelul de civilizaţie al nostru, al poporului, în general. Şi în condiţiile acestea DIN SALĂ: Amendamentul ! |
|
Amendamentul e făcut, domnule, şi eu numai îl justific şi trebuie acceptat ca atare. În condiţiile acestea, grăbirea acestei investiţii şi suplimentarea ei către sfârşitul anului intră chiar în această logică şi dacă domnul ministru al finanţelor vrea cu adevărat să ajute Cultura, să o ajute la această rectificare ţinând seama de observaţiile pe care le-am făcut aici.De ce, domnilor, spun asta ? Pentru că mi s-a spus şi la Comisia de buget-finanţe că bugetul este bătut în cuie şi că el nu mai poate fi modificat orice am susţine noi în momentul de faţă. Deci, să mergem pe ideea aceasta şi pe speranţa că va fi sprijinită cultura atunci când se va face rectificarea bugetară. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul MARCU TUDOR Procedură. |
|
Problemă de procedură. Poate vă referiţi şi la faptul că colegii dumneavoastră de la Comisia de sănătate vor avea foarte multe şi depinde de dumneavoastră dacă le daţi posibilitatea să vorbească sau |
|
Am înţeles. Domnilor, am rugămintea să scurtăm puţin discuţia pentru că nu retorica va determina schimbarea unei hotărâri care ţine de realitatea existentă actuală şi de raţiuni politice. Este suficient să susţinem scurt, la subiect, ceea ce vrem pentru că oricât am vorbi în plus tot nu schimbăm o opţiune decât dacă ea este foarte clară şi pe care o acceptă toţi. De aceea, propun, domnilor preşedinţi, să mai limiteze din timpul de discuţii al celor care urmează a lua cuvântul, pentru că eu nu vreau să vin mâine cu ouă roşii aici şi să plec duminică de aici ca să terminăm Legea bugetului. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc şi vă mărturisesc că este una din cele mai constructive intervenţii ale dumneavoastră. Vă mulţumesc. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Referitor la cele două amendamente ale domnului deputat vreau să-l informez că suma cuprinsă în buget la comenzi pentru cărţi a fost elaborată împreună cu Ministerul Culturii. Deci, aceste 24 de miliarde au fost evaluate de către Ministerul Culturii şi cuprinse, în întregime, în proiectul bugetului de stat, sumă superioară anului precedent. Sigur, legat de Biblioteca Naţională, aşa cum a spus şi colegul meu înainte, suma acordată anul acesta este aproape de 6 ori mai mare decât anul trecut. Deci, dacă anul trecut au fost 12 miliarde, anul acesta sunt alocate peste 70 de miliarde cu această destinaţie. Deci, considerăm că aceste amendamente, domnule preşedinte, nu susţin valoarea. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul 221 al domnului deputat Dumitru Bălăeţ. Cine este pentru ? 53 de voturi pentru. Împotrivă ? Cu mare majoritate, amendamentul a fost respins. Supun votului dumneavoastră următorul amendament al aceluiaşi deputat, de la 222. Cine este pentru ? 53. Voturi împotrivă ? Cu marea majoritate a voturilor a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră, pe ansamblu, anexa 3/28. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? 63 voturi împotrivă, insuficient. S-a votat Anexa 3/28 cu majoritatea. |
|
De abţineri nu mai întrebaţi ? |
|
Abţineri ? 2 abţineri.Cu 2 abţineri nu aţi schimbat situaţia, 3. Vă mulţumesc. Anexa 3/29 Ministerul Sănătăţii şi Familiei. DIN SALĂ: Aţi pus la vot 3/28 ? |
|
Am votat, am supus votului Anexa 3/28 şi a fost adoptată cu majoritate. Anexa 3/29. La Anexa 3/29 avem, în primul rând, un amendament din partea Comisiilor de buget. Vă rog să-l verificaţi la punctul 40, pagina 16. Dacă aveţi observaţii la acest amendament ? Nu sunt. Cine este pentru amendamentul Comisiei de la punctul 40 ? Vă rog să vă exprimaţi votul. Da, mulţumesc. Împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. La punctul 41, de asemenea, Comisiile reunite prin raportul comun ne propun un amendament. Dacă aveţi observaţii la el ? Nu aveţi. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? Abţineri ? Voturi contra în unanimitate. Dacă dumneavoastră mai aveţi observaţii la Anexa 3/29 ? Vă rog. Îmi permit să vă reamintesc propunerea foarte constructivă a colegului dumneavoastră care spunea că nu elocvenţa sau retorica, ci inspiraţia. Deci, arătaţi sursa şi nu cumva să fie rezerva bugetară, pentru că dacă ne-am fi luat după asemenea propuneri ale dumneavoastră, deja am fi depăşit bugetul care s-a adoptat de vreo 3 ore. Vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi că mi-aţi acordat cuvântul. Stimaţi colegi, voi fi foarte scurt. Îmi permit ca la Anexa nr.10, cu voia dumneavoastră, să reiau câteva discuţii. Amendamentul prezentat de Comisiile reunite ale Senatului şi Camerei, care estimează nişte cereri bugetare la Capitolele: "Cheltuieli de personal", "Cheltuieli materiale", "Cheltuieli transferuri" şi "Cheltuieli de capital", reprezintă o estimare reală a unui minim la nivelul sistemului sanitar. În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, sunt acelea care vor acoperi salariile în luna decembrie. În cea ce priveşte cheltuielile materiale, trebuie să spun că doar programul de TBC, pentru a fi eficient are nevoie de 900.000. Nu continui aceste elemente. Înţelegem situaţia. Sursa. Considerăm că ar putea fi o sursă Legea nr.98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de igienă şi sănătate publică, care să intre în fondurile sănătăţii. Vă mulţumesc. Şi, în acelaşi timp, dacă-mi permiteţi, Anexa nr.10 va aduce fonduri, dacă dumneavoastră o veţi aproba în forma în care comisia a amendat-o. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Poftiţi. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Maria Petre, senator de Ialomiţa. Amendamentul meu este cel scris la poz.235 în lista amendamentelor respinse şi se referă la două obiective de investiţii, care sunt cele două spitale municipale Urziceni şi Feteşti din judeţul Ialomiţa, obiective începute în anii 1991-1992, abandonate în anul 1997, pentru care propun, în această fază de adoptare a bugetului pe 2001, a unei sume de 5 miliarde pentru fiecare din cele două spitale. Sursa pe care am propus-o şi o rog pe doamna ministru să accepte această variantă propusă este diminuarea, în această fază, cu 10 miliarde a sumei alocate pentru puţurile forate - ca sursă de apă la spitale şi completarea aceleiaşi surse la rectificare. De ce propun această soluţie? Pentru că a primi acum un răspuns de la doamna ministru că reluarea lucrărilor la cele două spitale ar fi inoportună sper să nu-mi dea un asemenea răspuns! - este nerealist. Nu putem să păstrăm în continuare în judeţul Ialomiţa două şantiere abandonate, în două oraşe care dispun de nişte clădiri ale spitalelor vechi de peste 100 de ani şi să credem că putem relua lucrările la rectificare. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule parlamentar. Am rugămintea să vă prezentaţi pentru stenogramă şi să vă referiţi la amendament. |
|
Domnul DEZIDERIU COLOMAN GARDA BECSEK: Sunt deputatul Garda Dezideriu de la UDMR. Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Am depus un amendament pentru susţinerea unor fonduri necesare pentru construcţia spitalului din Gheorghieni. La mirarea mea, datorită unei greşeli a staff-ului tehnic, am regăsit acest amendament la poziţia pentru construcţia spitalului din Carei. Prin urmare, permiteţi-mi să susţin amendamentul meu pentru construcţia spitalului din Gheorghieni. Cer ca în locul a 150 de milioane lei să acordaţi măcar suma necesară continuării lucrărilor. Până în prezent nu s-a pus sub nici o formă problema sistării lucrărilor. Deci ele au fost continuate şi în anul în curs. În prezent, facturile neachitate se ridică la peste un miliard lei. Pentru terminarea construcţiei, în momentul de faţă sunt necesari 60 miliarde lei. Construirea spitalului din Gheorghieni este singura investiţie de acest gen din judeţul Harghita şi este greu de explicat populaţiei care aşteaptă construirea acestui edificiu de aproape două decenii. Dacă doriţi, vă spun şi sursa. Vă rog să mă ascultaţi măcar un minut. Profitul realizat de către 0colul Silvic din Gheorghieni pentru anul 2000 a fost în jur de 60 miliarde lei. Paralel cu aceste exploatări de masă lemnoasă s-au făcut tăieri rase din terenurile cu vegetaţie forestieră fără foi de transport, fără acte în regulă, sub coordonarea celor din promoţia de aur, care valora tot în jur de 20 de miliarde lei. Aceste defrişări s-au făcut în pădurile care trebuiau retrocedate locuitorilor din zona Gheorghieni. Cu aceste 60 de miliarde lei s-ar fi putut termina construcţia spitalului din Gheorghieni. Dacă cercetăm salariile şi indemnizaţiile directorilor Regiei Naţionale a Pădurilor pentru anii 1999 şi 2000, situaţie comentată pe larg şi de presă, numai privind sumele însuşite în mod abuziv de aceşti administratori, ar fi destulă pentru susţinerea sursei noastre De ce v-am prezentat această sursă ipotetică? Deoarece consider că pentru a lupta împotriva corupţiei, împotriva industriei subterane, trebuie să luăm această luptă în serios. Numai astfel vom avea banii necesari pentru finanţarea corespunzătoare a învăţământului, a culturii şi a sănătăţii. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Şi noi vă mulţumim. Alte intervenţii? Poftiţi, domnule deputat. Vă rog să vă referiţi la amendament. |
|
Sunt deputatul Mardari, PRM. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul pe care îl susţin se găseşte la poz.244. În anul 1994, din iniţiativa Guvernului PDSR a început construcţia unui obiectiv foarte important în Timişoara, şi anume Spitalul Municipal, cu o suprafaţă de 23.800 m2 şi 315 paturi. Durata contractată de realizare a fost de 24 de luni. Ca urmare, inaugurarea spitalului ar fi trebuit să aibă loc în anul 1996, deci la sfârşitul mandatului din acea perioadă a PDSR. Valoarea obiectivului este de aproximativ 270 miliarde lei. Până în prezent s-au realizat lucrări de circa 30 de miliarde, în cea mai mare parte în perioada 1994-1996. 0dată cu venirea la putere a coaliţiei CDR-PD-UDMR, Guvernul respectiv nu a acordat practic nici un fel de atenţie obiectivului în cauză, probabil pentru că era iniţiativa PDSR. Analizând fişa aferentă Spitalului Municipal din Timişoara am constatat că s-au alocat pe anul 2001 pentru acest obiectiv doar 200 milioane lei, care acoperă doar cheltuielile cu paza, fără să mai poată fi posibilă continuarea în acest an a investiţiei, finalizarea fiind împinsă dincolo de anul 2005, preconizându-se deci o perioadă de execuţie de peste 12 ani. Am solicitat suplimentarea cu 100 miliarde lei, astfel încât obiectivul să poată fi terminat la începutul anului 2004, deci la sfârşitul celui de al doilea mandat al PDSR de la începerea investiţiei. Chiar şi 10 ani reprezintă prea mult pentru realizarea unui astfel de obiectiv. Sursa de finanţare ar putea fi un transfer de la Ministerul Transporturilor, o redistribuire în cadrul Ministerului Sănătăţii, diminuarea evaziunii fiscale, care stă în puterea Guvernului să o realizeze. Nu am nimic împotrivă ca domnul ministru al finanţelor să vină cu o propunere constructivă în acest sens. Nu cred că PDSR doreşte ca Timişoara să arate ca Bucureştiul în ceea ce priveşte aspectul deplorabil al construcţiilor neterminate şi abandonate. Alocându-se doar 200 milioane lei, pot afirma că această investiţie, cel puţin pentru acest an, a fost abandonată, degradându-se chiar şi ce s-a realizat până în prezent. Precizez că cele două Comisii pentru sănătate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor şi-au dat avizul favorabil. Stimaţi colegi de la PDSR, nu ne lăsaţi pe noi, cei de la PRM, să finalizăm şi să inaugurăm obiectivul iniţiat de dumneavoastră în anul 1994. (Aplauze, discuţii.) |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul ministru Mitrea m-a delegat să vă transmit că nu este de acord cu transferul de la Ministerul Transporturilor. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnul CONSTANTIN FLORENTIN MORARU: Sunt deputatul de Argeş, Moraru. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am făcut mai multe amendamente, însă toate au fost respinse, dar mă voi referi la poz.227, deoarece în judeţul Argeş există un singur obiectiv medical la capitolul investiţii. Pledez pentru suplimentarea sumelor la obiectivul de investiţii "Dispensar medical în comuna Rociu, judeţul Argeş", cu 915 milioane lei - de la 85 de milioane! - la un miliard. Investiţia a fost începută în octombrie 1996 şi ar fi trebuit finalizată în decembrie 2002. Valoarea care a fost decontată până în 2000 a însumat 2 miliarde. Au rămas de executat 6 miliarde 95 milioane din care, pentru anul 2001, s-au alocat doar 85 de milioane. Este imposibil ca pentru anul 2002, văzând bugetul pe care îl vom aproba sau nu, şi anul acesta să se aloce 5,1 miliarde. Banii sunt insuficienţi pentru desfăşurarea unor investiţii minore. Banii pot fi insuficienţi chiar şi pentru paza obiectivului şi în nici un caz pentru desfăşurarea activităţilor medicale. În lipsa acordării acestor sume minime, un miliard, se poate ajunge la compromiterea obiectivului. Acesta este, de fapt, un mic spital şi nu un dispensar. Este singurul spital din acea zonă, mai puţin favorizată, a judeţului Argeş. Este speranţa locuitorilor din acea zonă de câmpie care nu au avut niciodată un aşezământ medical important în zonă şi era necesar să parcurgă zeci de kilometri până la o unitate sanitară performantă la Piteşti sau Costeşti. Noi, medicii, înţelegem că nu sunt bani pentru investiţii şi am înţeles priorităţile Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Era necesar să ofer surse de finanţare şi am considerat, eronat, bineînţeles, că se poate prin redistribuire de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Mai apoi am aflat că nu putem realiza astfel de obiective prin diminuarea fondului de rezervă bugetară. Într-o ţară care aşteaptă perfuzii sau transfuzii din partea organismelor monetare internaţionale, trebuie făcută o constatare medicală: o ţară bolnavă, un buget rahitic. Ştim toţi acest lucru şi o afirmăm mai mult sau mai puţin tranşant. Important este că există optimism şi sperăm că la o viitoare rectificare, cineva de la Ministerul Finanţelor să ofere o umbră de speranţă şi pentru locuitorii din sudul Argeşului. Avem aviz favorabil pentru Ministerul Sănătăţii şi la comisii. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Mai sunt intervenţii? Nu. Bun. Doamna ministru a sănătăţii. Mai aveţi o intervenţie? Poftiţi. (Rumoare, discuţii.) |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mă refer la poz.246 şi 249 din raport, 246 fiind amendament depus de domnul senator 0liviu Gherman, iar 249 depus de subsemnatul, senator Iuliu Păcurariu, Grupul parlamentar PD. Este vorba de obiectivul "Modernizarea spitalului clinic de copiii din Cluj-Napoca, Centrul de boli digestive" a cărei construcţie se face în cadrul Clinicii de Pediatrie II din Cluj-Napoca. Nişte elemente ar arăta că amendamentul pe fond constă în cererea unei majorări a sumei de 700 de milioane pentru finalizarea sau continuarea investiţiei cu suma de 4 miliarde lei pe anul 2001. Care ar fi argumentele care ar justifica o astfel de măsură? Este vorba, în primul rând, are 80 de paturi, iar în anul 2000 a avut 7950 de internări. Aş vrea să reţineţi că medicii îşi au birourile pe culoare. Această Cinică de pediatrie II are un centru de supraveghere de boli digestive şi un centru de dializă în care s-a realizat urmărirea a 39 de copii pentru transplant renal şi, prin aceste două secţii, se acordă asistenţă practic pentru întreaga zonă a Transilvaniei. Aş vrea să reţineţi că totalul alocaţiilor pentru investiţii din Cluj-Napoca, centru universitar în domeniu, cu tradiţia pe care o are, este de 900 milioane lei, în situaţia în care judeţul Cluj este un contribuabil mai mult decât serios. Vă dau un exemplu:
Deci un excedent bugetar la stat de 1317 miliarde lei. În aceste condiţii, a aloca investiţiilor de sănătate doar 900 milioane, mi se pare o situaţie total necorespunzătoare. Mai reţineţi o chestiune supărătoare. În ajunul oricărui eveniment electoral, Clujul este plin de lideri de partide politice care toţi îşi încep la Cluj-Napoca asaltul pentru Transilvania, iar atunci când ajung la putere şi asta de vreo 6-7 ani de zile resursele care se alocă, prin buget, judeţului Cluj sunt total necorespunzătoare. Suntem acuzaţi de sindicate, pentru că aceste investiţii înseamnă locuri de muncă, că oamenii politici din judeţul Cluj nu au fost în stare să ajute eficient acest judeţ. Aş vrea să reţineţi încă o dată că şomajul în municipiul Cluj- Napoca este 11%, contrar a ceea ce credeţi dumneavoastră, şi aş ruga pe colegii din PDSR să ţină seama că în acest Guvern al premierului Adrian Năstase aveţi 3 miniştri din Cluj-Napoca. Sursa de finanţare pe care v-o indic - revin faţă de ce am scris în amendament unde am trecut rezerva Guvernului sunt investiţiile noi şi anume poziţia surse alimentare cu apă la spitale, în care valoarea totală a investiţiilor este 187 miliarde lei. Eu aş dori să ne informeze, poate, o dată Ministerul Finanţelor care este politica de investiţii în România, când cred că totalul investiţiilor începute în această ţară depăşeşte de 5 ori bugetul României. Nu mi se pare firesc când avem investiţii în continuare să alocăm acestora 91 de miliarde, iar la investiţii noi să alocăm 191 de miliarde, indiferent de priorităţile care sunt. Vă mulţumesc pentru atenţie. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Stimaţi colegi doctori, v-aş ruga să rămâneţi unul de gardă, să nu vă epuizaţi toţi în susţinerea acestor amendamente, ca să daţi asistenţă celor care nu mai suportă. Vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt Ion Luchian, deputat PNL de Prahova. Îmi pare rău că sănătatea, dreptul fundamental al omului, pentru care orice guvern are obligaţia să o promoveze şi să lupte pentru ea... |
|
La ce poziţie vă referiţi? |
|
Vă voi spune imediat, că sunt de gardă. Mă refer la două poziţii, ca să nu vă deranjez prea mult. La poz.230 şi are în vedere Legea nr.142/1998 şi la poz.239. Acest amendament a trecut prin Comisiile reunite de sănătate şi a fost respins. Motivul respingerii spune: "nu se precizează sursa de acoperire". Mai departe ni se explică că, "potrivit Legii nr.142/1998 ordonatorul principal de credite trebuie să-şi prevadă - la Capitolul "Cheltuieli materiale şi servicii" - tichete de masă. Aş întreba-o pe doamna ministru dacă eventual în bugetul de venituri şi cheltuieli sau în cheltuielile de materiale şi servicii pentru Ministerul Sănătăţii sunt prevăzute aceste cheltuieli? La cel de al doilea punct la care vreau să mă refer 239 este un amendament punctual ce se referă la spitalul din Sinaia, investiţie începută în 1992, la care s-au investit până în anul 2000 peste 12 miliarde. Investiţia din acest an este 200 milioane, or, aceasta nu poate ajunge decât pentru folie de plastic cu care acoperim lucrările în curs. Sigur că motivul respingerii mai spune că "potrivit Legii nr.72/1996 ordonatorul de credite ştie ce face". Cred că doamna ministru va avea în vedere posibil de la Capitolul "Alte cheltuieli de investiţii" să suplimenteze suma de la Sinaia, nu de alta, dar tot parlamentarii şi nu numai ajung în această zonă şi eu sunt nevoit să bat în lemn căă... "Doamne fereşte!"... Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Doamna doctor Bartoş, ministrul sănătăţii. vă rog să răspundeţi la toate amendamentele foarte scurt. |
|
Doamna DANIELA BARTOŞ: ministrul sănătăţii Domnule preşedinte, Domnilor colegi, La amendamentul de la poz.225, doresc să spun că la poz. "Cheltuieli de personal", aşa cum ne-am făcut calculele după reducerea de personal - după toate calculele pe care le-am făcut! sumele alocate sunt acoperitoare, deci nu există îngrijorare din acest punct de vedere. La al doilea capitol, unde s-a menţionat că numai pentru TBC sunt necesare 1000 şi ceva de miliarde, doresc să spun că sumele care se alocă pentru programul de tuberculoză sunt din capitolul "Programe de sănătate" la care avem numai pe bugetul de stat alocat 1120 miliarde, iar estimarea făcută de Comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii pentru anul acesta este în jur de 288 de miliarde lei, sumă care va fi cuprinsă în programul de sănătate atât din partea bugetului de stat, cât şi din bugetul de asigurări de sănătate. Deci nu există îngrijorare că nu vom putea asigura acest buget pentru tuberculoză. De altfel, vreau să vă spun că pentru SIDA sumele sunt cu mult mai mari şi încercăm să le acoperim cu resursele pe care le avem. La amendamentul de la poz.227 pentru Dispensarul medical din comuna Rociu, este adevărat că s-au dat sume doar pentru conservarea lucrării. Vom analiza să vedem dacă este strict necesar să construim acest mic spitălaş în zona de sud a judeţului Argeş, în condiţiile în care numărul total de paturi este extrem de mare pentru întreaga ţară. Vom analiza acest amendament şi în condiţiile în care se consideră oportun, la rectificarea de buget vă vom aloca sumele corespunzătoare. La poziţia nr. 230 pentru tichetele de masă, conform Legii nr.142, în bugetul nici unui minister finanţat integral de la bugetul de stat, nu sunt cuprinse anul acesta sume acoperitoare pentru alocarea tichetelor de masă. La poziţia nr. 232 pentru spitalul din Gheorghieni. Întrucât necesarul până la finalizare era aproximativ 60 de miliarde lei, s-a luat în considerare suma totală de investiţii pe care o avem pe anul acesta şi am considerat anumite obiective prioritare. Restul acelora aveau nevoie de foarte mari sume pentru finalizarea lucrării dându-le bani numai pentru conservarea lucrării. În acest context nu am considerat necesar să-i dau un miliard de lei, în condiţiile în care, până la finalizare, mai trebuiau aproximativ 60 de miliarde. Deci era considerat ca fiind risipă. La poziţia nr.235 pentru cele două spitale Urziceni şi Feteşti pentru care se cere o sumă de 5 miliarde pentru fiecare sumele care erau cerute până la finalizarea lucrării, aşa cum am discutat, de altfel, cu prefectul de Ialomiţa, erau cuprinse între 60 şi 80 de miliarde lei, deci sume foarte mari. Nu s-a considerat oportun să se dea sume atât de mari pentru cele două unităţi care erau şi foarte aproape una de alta. Pentru Feteşti, care este într-un stadiu mai avansat de execuţie, s-a discutat posibilitatea alocării unor sume suplimentare la rectificarea de buget. Nu se admite însă ca sursă de finanţare diminuarea sumelor alocate pentru construcţia de surse de apă de mare adâncime pentru că, aşa cum sunt toate prognozele meteorologice, anul acesta va fi secetă foarte mare, iar unităţile noastre sanitare nu dispun de surse proprii de apă şi mă veţi acuza în momentul respectiv că bolnavii noştri nu pot avea sursă se apă. Vreau să vă spun că numai pentru a cumpăra apă minerală ca să asigur o unitate spitalicească cu 400 de paturi ar însemna să-i aloc minim 5 miliarde unităţii respective. Am făcut calcule şi este mai eficient să construiesc o sursă de apă în acest moment, decât să aloc bani pentru a asigura apa minerală. Pentru amendamentul cuprins la poziţia nr.239 în care se cer sume în plus pentru spitalul din Sinaia, lucrarea este abia începută. Cu 12 miliarde abia s-a săpat şi s-a ajuns la bază, deci trebuie sume foarte mari pentru a finaliza. În acest context, nu s-au dat bani decât pentru conservarea lucrării şi se are în vedere să se introducă în programul de privatizare al Ministerului Sănătăţii şi Familiei să fie dată lucrarea cuiva care o poate finaliza corespunzător. Art.244, în care se cere suplimentarea lucrărilor la spitalul municipal, se află în aceeaşi situaţie ca spitalul din Sinaia. Sumele sunt foarte mari, trebuiau date peste 100 miliarde, deci nu puteau fi în discuţie anul acesta, astfel că nu s-au dat bani decât pentru conservarea lucrării. La amendamentul de la poziţia nr. 246. Pentru spitalul din Cluj-Napoca se va avea în considerare la rectificarea de buget. De altfel, i-am şi spus domnului deputat, înainte de şedinţă, că vom avea în vedere la rectificarea bugetului să-i alocăm sumele corespunzătoare pentru spitalul de copii din Cluj-Napoca. Acelaşi lucru şi la amendamentul de la poziţia nr.249. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, vă reamintesc că doamna ministru a răspuns la toate amendamentele. Domnule ministru Tănăsescu, mai doriţi să adăugaţi ceva? Poftiţi. Trecem la vot. Domnule deputat, am întrebat pe toţi dacă mai sunt intervenţii, înainte ca doamna ministru să răspundă. (Vociferări, rumoare.) Vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele parlamentarilor medici, să cer scuze medicilor din această ţară care ne urmăresc pentru tonul ironic pe care l-aţi folosit atât ieri, cât şi astăzi faţă de conceptul de sănătate în România şi de slujitorii acestui lucru, şi anume medicii români, datorită profesionalismului cărora nu s-a prăbuşit tot sistemul sanitar. Vă mulţumesc. |
|
Doamna VIORICA AFRĂSINEI: (din sală) Trebuia să faceţi economia să funcţioneze. |
|
Este replică, doamnă, îmi pare rău. Şi pentru că sunt autorul a cel puţin 17 amendamente la buget, vă rog să-mi mai permiteţi 30 de secunde să vă reamintesc, stimaţi preşedinţi şi stimaţi colegi, că în bugetul unei ţări cu care ne convine să ne comparăm, atunci când ne convine, alocaţia bugetară pentru sănătate este de 25%. Am vorbit de bugetul SUA. În timp ce în România este 0,6% şi, culmea, ne permitem să-i şi ironizăm pe slujitorii din România. (Vociferări, rumoare, aplauze.) |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Nini Săpunaru a avut şi dânsul un amendament respins. |
|
Vă mulţumesc. Un pic de răbdare. Noi am anunţat; stăm aici, aşteptăm, terminăm bugetul în această seară sau mâine dimineaţă. Dacă mă întrerupeţi, nu pot să vorbesc. Vă mulţumesc. Deci, am analizat investiţiile din acest an, de la Ministerul Sănătăţii, şi am observat că marea majoritate a acestor investiţii se termină sau au ca dată de terminare 2003, cu excepţii, 2004. In aceste liste de investiţii există două obiective care au ca dată de finalizare 2006 şi peste, şi care se finanţează cu sume consistente faţă de alte obiective, dar insuficiente pentru a putea realiza ceva din stadiul fizic la aceste obiective. Este vorba de Spitalul Clinic de Urgenţă Iaşi, care, în plan, este trecut în 2006 şi anii următori, cu sute de miliarde şi, mai mult ca sigur, în acest ritm de investiţii nu se va termina, şi Spitalul TBC Roşiorii de Vede. Şi propunem - este o chestiune minoră, tot am încercat astăzi să venim cu amendamente de bun simţ - propunem ca aceşti bani, de la aceste două obiective -care, oricum, nu înseamnă nimic această finanţare, în acest an, pentru aceste două obiective - să fie repartizaţi la alte obiective de la Ministerul Sănătăţii. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat Ifrim vrea să-şi susţină |
|
Mă iertaţi că vă răpesc timpul, dar discutăm o problemă foarte serioasă, a sănătăţii naţiunii române. Doresc doar două cuvinte să spun, în replică. In ce priveşte programul de tuberculoză, audierile parlamentare pe care le-am făcut la nivelul comisiei, aducând specialiştii din domeniu, au estimat necesitatea a 900.000 pentru acest program. Doresc să dea Dumnezeu ca, prin cât s-a alocat în acest an, în anul viitor, aici, de faţă, toţi, martori, să nu mai fim prima ţară din Europa în morbiditate în tuberculoză. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ifrim, marcat la pct.225. Cine este pentru? |
|
Domnul MIRCEA IFRIM: din sală Este amendamentul comisiei, nu al meu. |
|
Şi al comisiei. Deci, amendament prezentat de domnul deputat Ifrim, în numele comisiei. 75 de voturi pentru. Impotrivă? Este evident, a fost respins amendamentul cu majoritate de voturi. Amendamentul doamnei deputat Petre Maria, marcat la pct.235. Cine este pentru? Tot 75 de voturi pentru. Impotriva amendamentului? Da, mulţumesc. Este evident că majoritatea a votat împotrivă. Amendamentul a fost respins. Amendamentul domnului deputat Antal Istvan, marcat la poziţia 232. Cine este pentru? 78 de voturi pentru. Impotrivă? Este evident, cu mare majoritate a fost respins şi acesta. Amendamentul domnului Ludovic Mardari, marcat la poz.244. Cine este pentru? 72 de voturi pentru. Impotrivă? Este evident, majoritatea votează pentru respingerea acestui amendament. Amendamentul domnului deputat Moraru, marcat la poz.227. Cine este pentru? 74 de voturi pentru. Impotrivă? Este evident, marea majoritate a votat împotriva acestui amendament, care se respinge, în consecinţă. Amendamentul domnului senator Iuliu Păcurariu, de la poz.246. Cine este pentru? 74 de voturi pentru. Impotrivă? Mulţumesc. Marea majoritate a votat împotrivă. Amendamentul a fost respins. Un al doilea amendament al domnului senator Iuliu Păcurariu, marcat la poz.249. Cine este pentru? 71 de voturi pentru. Nu am numărat votul domnului deputat Sassu, pentru că l-a exprimat Impotrivă? Mulţumesc. Marea majoritate a votat împotrivă. Amendamentul domnului deputat Ion Luchian, marcat la poz.230. Cine este pentru? 74 de voturi pentru. Impotrivă? Mulţumesc. Majoritate şi mai mare de respingere a amendamentului. Deci a fost respins, în consecinţă, cu majoritatea voturilor. Tot domnul deputat Ion Luchian mai are un amendament, marcat la 239. Cine este pentru? 63 de voturi pentru. Impotrivă? Marea majoritate împotrivă. Amendamentul a fost respins. Ultimul amendament, cel prezentat de domnul deputat Nini Săpunaru. Cine este pentru? Domnul Săpunaru a votat împotrivă. 76 de voturi pentru. Cine este împotrivă? Marea majoritate împotrivă. Şi acest amendament a fost respins. Supun votului dumneavoastră Anexa 3/29 a Ministerului Sănătăţii. Cine este pentru? Mulţumesc. Impotrivă? 73 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Deci, 74 de voturi împotrivă şi 4 abţineri. A fost votată cu majoritate. Anexa 3/30. Dacă la Anexa 3/30 aveţi observaţii? Nu aveţi. Supun votului . Poftiţi! |
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor, Aş vrea să vă propun să acceptaţi amendamentul cu care Comisiile reunite de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din cele două Camere vin în faţa dumneavoastră. Deci, este un amendament avizat pozitiv de către cele două comisii. Se referă la alocarea unei sume, care nu este deloc mare, pentru activităţile de tineret şi sport şi nu am să intru acum în amănunte referitoare la acest subiect, întrucât, în motivaţia de respingere a Comisiei pentru buget, finanţe a Camerei Deputaţilor există o singură precizare şi anume: "Se propune respingerea amendamentului, întrucât nu se precizează ministerele şi sumele de la care urmează să fie redistribuite". Noi considerăm că este o scăpare a Comisiei pentru buget, finanţe, întrucât, în cadrul avizului pe care îl avem aici, trimis de Comisia de învăţământ, există foarte clar precizate şi ministerele, şi sumele respective. Deci, considerăm aviz explicit al Comisiei pentru învăţământ şi, în consecinţă, dacă nu există şi alt motiv din partea Comisiei pentru buget, finanţe, putem considera că există aviz implicit. Luând în considerare aceste aspecte, vă propun deci să votaţi amendamentul prin care se va da un semnal şi către tineret, că suntem, într-adevăr, alături de el. Mulţumesc. |
|
Vă rog să precizaţi amendamentul, domnule deputat. |
|
Deci, este vorba de poz.254. |
|
Mulţumesc. Dacă mai sunt intervenţii? Domnul deputat Stanciu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi domni miniştri, Distinşi doamne şi domni senatori şi deputaţi, Ne-a plăcut la toţi să spunem că Revoluţia au făcut-o tinerii. Şi vă aduceţi aminte ce mândri eram noi, părinţii lor sau fraţii mai mari de curajul acestor tineri şi cum ne gândeam că, în timp ce unii dintre noi stăteam după perdele, ei au avut curajul să înfrunte dictatura. Şi i-am lăudat un an, doi, trei, până i-am uitat. Iar tinerii de atunci se uită înapoi, nu ştiu dacă cu mânie, dar, în orice caz, fără speranţă. De ani buni, încercăm, sub o formă sau alta, să facem din Ministerul Tineretului şi Sportului ceea ce spune titulatura, adică Ministerul Tineretului şi Sportului. Prin sport, ne batem cu puterile europene şi chiar mondiale. Deci, am putea spune că suntem la nivel mondial. Şi este meritul, şi al ministerului, dar al oamenilor de sport, al sportivilor, în general, care, prin această mândrie a lor, de a li se cânta imnul şi ridica tricolorul, fac să vibreze atât stadioanele străine, cât şi inimile noastre, când îi susţinem spre victoria finală. Când este însă vorba să trecem de la susţinere şi entuziasmul acestei susţineri la cea financiară, ne pierdem în amănunte, în paragrafe, într-o lege a finanţelor încremenită Domnule prim-ministru Văcăroiu, cred că din 1990 nu s-a mai schimbat nimic în legea asta. Din 1992 sau de când este. Ar trebui schimbată de la un cap la altul. Deocamdată, văd că legea schimbă miniştrii, şi nu miniştrii legea finanţelor. De aceea, dincolo de aş zice eu solidaritatea guvernamentală, pe care domnul ministru Gingăraş o manifestă, există un deficit efectiv, de circa 200 de miliarde, la acest Minister al Tineretului şi Sportului, iar în ceea ce priveşte activitatea de tineret, există o finanţare care, efectiv, ar trebui să ne facă să roşim. Nu putem să nu investim într-un minister care se cheamă totuşi al tineretului şi, respectiv, al sportului. De aceea, v-aş propune să faceţi un gest, poate unic în această dezbatere parlamentară a bugetului - dezbateri pe care le urmărim de circa 9 ani şi în care, aşa cum precizam anterior, nu prea se cunoaşte şi nu prea contează numele ministrului de finanţe, pentru că fiecare îşi face acelaşi număr - şi să încercăm această corecţie pe care cele două comisii, a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, au încercat să o facă. Să dăm o gură de oxigen tineretului României, adică să dăm speranţe ţării, prin creşterea celor care mâine o vor avea în proprietate privată. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul senator Pruteanu şi-a exprimat dorinţa de a interveni. Poftiţi, domnule senator. |
|
Domnul GEORGE MIHAIL PRUTEANU: Domnilor preşedinţi, Stimate şi frumoase colege, Stimaţi colegi, O să-mi iertaţi îndrăzneala de a vă solicita doar două minute, pentru a vă împărtăşi un gând mai generic, pe care mi l-au declanşat unele din intervenţiile venite de prin flancurile acestei săli. Am spus unele, nu toate. Şi sper că n-o să mă consideraţi frivol, dacă acest gând ia forma unei snoave populare. Foarte multe din intervenţiile acestea, în mare măsură gratuite şi doar trăgătoare de timp, mi-au amintit de următoarea snoavă: "Invăţătoarea îi întreabă pe copii: Copii, cum împărţim noi două mere la patru copii? Ia spune tu, Ionel. No, doamnă, foarte bine. Tăiem merele în două, cu cuţâtul, facem patru jumătăţi şi dăm la patru copii. Foarte bine, Ionel. Şezi jos. Dar trei mere, cum le împărţim la şase copii? Ia spune tu, Mărioară. Doamnă, tot aşa: luăm cuţâtul, tăiem merele în două, facem şase jumătăţi şi dăm la şase copii. Foarte bine. Dar acum, copii, să fiţi atenţi. Cum împărţim noi cinci mere la opt copii? Ia spune tu, Bulă. Şi Bulă a răspuns: Foarte simplu, doamnă. Tăiem trei copii." Asta ar fi soluţia. |
|
Mulţumesc. Eu, ca ardelean, vă rog să duceţi subiectul în Iaşi, acolo unde s-a depus amendamentul. Poftiţi! |
|
Domnule Pruteanu, nu sunt Bulă, dar vreau să fiu Bulă acum. Deci, cum împart merele? E foarte clar cum împart merele. Şi acum am să vă spun şi care sunt sursele, deci care sunt aceste mere. Noi nu am cerut foarte mult pentru tineret. Am cerut, efectiv, în aşa fel, încât să poată să aibă asigurat un minim necesar pentru programele de tineret care se fac prin ministere şi vreau să vă spun că tineretul reprezintă totuşi 24% din populaţia ţării şi sunt peste 2500 de organizaţii neguvernamentale, care fac atât programe pentru tineret, cât şi programele care se referă la sportul de masă, nu sportul de performanţă, care se face prin federaţiile de specialitate. Deci, aceste surse sunt următoarele: am descoperit în cadrul bugetului 14 ordonatori de credite care fac sport şi care fac activităţi de tineret, şi care fac activităţi de cultură, în afara Ministerului Tineretului şi Sportului şi a Ministerului Culturii. Ei, bine, merele acestea se află în buzunarele dumnealor ilegal, domnule Pruteanu. Nu este acceptabil să mai tolerăm finanţarea unor activităţi sportive, de exemplu, în cadrul unor ministere, şi dacă dânşii vor să facă acest lucru, nu au decât să o facă din fonduri extrabugetare sau putem să stabilim acum, să găsim, de comun acord, o lege prin care să spunem: toate ministerele să facă sport. Şi nu au decât să-şi înfiinţeze cluburi fiecare. Dacă tot există un buget care are o filozofie, vă rog să-mi explicaţi dumneavoastră care este filozofia prin care 24% din populaţia ţării primeşte 22 de miliarde pentru activităţi şi programe pentru tineret, iar pentru secţiunea referitoare la handicapaţi se primeşte 26 de miliarde de lei. Care este, atunci, filozofia acestui buget, domnule Pruteanu? Pentru că vorbeam de mere. Haideţi, Deci, nu facem altceva, decât muşcăm puţin din mărul acesta mare, al miliardelor pentru cluburile ştiţi care, nu le dau numele, deci ştiţi care sunt cluburile respective pentru care 1 miliard sau 2 miliarde din 54, de exemplu, la Clubul sportiv cu căşti albastre, nu ar însemna absolut nimic, însă, pentru programe de tineret ar însemna o creştere de 30%, bani cu care s-ar încerca astfel de programe. Eu vă rog foarte mult, stimaţi colegi, să dăm măcar o singură dată, o singură dată în această zi, dovadă de - dacă vreţi de puţină mărinimie sufletească. Financiar, nu înseamnă absolut nimic în cadrul bugetului, nu se afectează absolut nimic din suma totală, alocată pe secţiunea cultură, tineret şi sport. Deci, vă solicit, dacă doriţi, să votăm împreună acest amendament. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Gingăraş, are cuvântul. Stimaţi colegi, încercaţi să vă plasaţi şi pe la celelalte poziţii ale celorlalţi ordonatori de credite când propuneţi cu atâta generozitate şi cu atâta patetism susţinerea propriilor domenii. Poftiţi, domnule ministru. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Intr-adevăr, Ministerul Tineretului şi Sportului, în special prin sport, este cel mai bun ambasador al României şi, într-adevăr, bugetul este insuficient, dar nu numai pentru mine, ci pentru toţi colegii. Noi, în Guvern, lucrăm în echipă şi acestea sunt priorităţile şi trebuie să ne conformăm. Sigur, pentru programele de tineret, nu numai 20 de miliarde Noi avem o cotizaţie acolo, de 20 şi ceva de miliarde 26 de miliarde care, practic, se întorc dublu în ţară, prin programe pentru tineret, însă eu am promisiuni că, la rectificarea bugetului, vom mai primi 100 150 de miliarde de lei şi sunt convins că vom obţine acest lucru. Depinde şi de rezultatele pe care le vom avea la minister. |
|
Mulţumesc, domnule ministru. Deci, supun votului Domnul deputat Bolcaş. |
|
Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ: Vă cer scuze că intervin, dar vreau să vă împărtăşesc o uluială. După părerea mea, trăim un spectacol apocaliptic. Noi ne batem ca să asigurăm fonduri unor sectoare sociale, care să intre în administrarea unor ministere, iar miniştrii, care trebuie să fie conştienţi că au nevoie de aceste fonduri, se ridică împotriva propunerilor noastre. Este adevărat, Guvernul are o viziune globală, dar, în cadrul acestei viziuni globale, sunt convins că fiecare ministru îşi apără nevoile şi pe cei pe care-i păstoreşte. In aceste condiţii, eu v-aş ruga ca, pe linia unei logici simple, să sancţionaţi lipsa de logică a hotărârii comisiei, de respingere a amendamentului. Din moment ce, în mod explicit, amendamentul pe care puteţi să-l citiţi - cine mai vede la ora aceasta! indică sursele de finanţare, eu nu pot să fiu de acord cu concluzia comisiei, de respingere, pentru că nu se indică sursele de finanţare. Asta înseamnă să votezi împotriva acestui amendament. Nu vorbesc aici de importanţa socială a sumelor afectate. S-a vorbit suficient şi nu mai am de adăugat aici. Iar acum, problema este alta. Aceste surse de finanţare afectează alte sectoare? Aici este locul cel mai evident să vedeţi că nu. De aceea m-am oprit asupra acestui exemplu şi nu m-am oprit la altele, şi nu am stăruit la altele. Şi anume, aceste sume au afectaţiunea directă tot a încurajării sau a finanţării mişcării sportive, de fapt, pe sectoarele diferite. De ce să le gestioneze, de ce să dispună alţii, care ştiu sau nu ştiu .? Din sală: Ne ţineţi discursuri la ora asta? Am votat trei minute |
|
Domnul LUCIAN AUGUSTIN BOLCAŞ: Imi daţi voie să închei, domnule preşedinte? Din respect pentru domnul preşedinte, daţi-mi voie să închei aici. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul senator Nicolae Văcăroiu, domnul preşedinte al Senatului. |
|
Doamnelor şi domnilor, Nu am vrut să iau cuvântul şi nici nu vreau să-i apăr pe colegii mei din Guvern, dar, pentru că am făcut parte dintr-un Guvern şi am condus o echipă, m-am simţit, oarecum, jenat de afirmaţiile care se fac. O echipă guvernamentală este o echipă. Bătălia se duce în Guvern. Bătălia se duce cu Ministerul Finanţelor. Au fost zile şi nopţi Să nu credeţi că bugetul acesta s-a născut acum. De două luni de zile, zile şi nopţi de dezbateri, la Snagov, peste tot, noaptea târziu, fiecare a cerut, a justificat, a argumentat S-a ajuns la o formulă unde nu se mai putea. Repet ceea ce v-a spus domnul Dorneanu. Insumaţi toate sumele din anexe. Inseamnă încă un buget. Nu avem de unde, nu este această posibilitate. Ce vreţi să spună ministrul? Sau secretarul de stat. Ce să argumenteze, când el s-a bătut o lună şi a ajuns la un nivel peste care nu s-a mai putut trece? Deci, haideţi să nu facem acuzaţii cu atâta uşurinţă. Noi nu avem nimic. Suntem parlamentari, ridicăm probleme de la tribună, este uşor. Pentru dânşii este foarte greu, pentru că au programe în spate, pe care trebuie să le pună în aplicare, şi sursele sunt extrem de mici. Deci, vă rog eu, să nu aducem acuze de natura aceasta. Eu cred că echipa s-a comportat foarte bine, înţeleg cu toţii necesităţile şi fiecare minister are nevoie de sume de 3-4 ori mai mari decât au primit. Să facem noi mai mult. Să creăm un cadru legislativ cu adevărat care să promoveze economia, mediul de afaceri în ţară, şi să vedeţi că vom avea. Depinde, în primul rând, de noi. Să ne acuzăm pe noi, Parlamentul, că, timp de 11 ani, ne-am jucat de-a legislaţia şi nu avem astăzi o legislaţie coerentă, care să stimuleze mediul de afaceri. Tot prin legislaţia creată de noi, dacă vreţi, în 11 ani, am amplificat corupţia în România, am amplificat evaziunea fiscală Asta este realitatea. Deci, haideţi să nu mai aruncăm dintr-o parte în alta, că nu este bine. Să ne vedem fiecare găurile pe care le-am avut în toată această perioadă. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, să trecem la vot. Deci, cine este pentru amendamentul de la pct.254? (Discuţii) 67 de voturi pentru. Impotrivă? Marea majoritate a votat împotrivă. Trecem la Anexa 3/31. Dacă aveţi intervenţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Impotrivă? Abţineri? Nu sunt. S-a aprobat în unanimitate. La Anexa 3/32, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Anexa 3/32. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 5 abţineri. Anexa 3/33. Sunt intervenţii? Poftiţi, domnule Wittstock. |
|
Domnul EBERHARD-WOLFGANG WITTSTOCK: Doar o chestiune de procedură, stimaţi colegi. Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Sunt două amendamente acceptate de comisia sesizată în fond, deci ar trebui supuse la vot. Mulţumesc. |
|
Bineînţeles. Deci, vă rog să observaţi amendamentul 42, de la pag.7, al Comisiilor de buget. Dacă aveţi observaţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Impotrivă? Abţineri? S-a aprobat în unanimitate. La poziţia 43 există, de asemenea, un amendament al comisiilor reunite. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Impotrivă dacă sunt voturi? Abţineri? Nu sunt. S-a aprobat în unanimitate. Supun votului dumneavoastră de ansamblu Anexa 3/33. Cine este pentru? Mulţumesc. Impotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Mulţumesc. Supun atenţiei dumneavoastră Anexa 3/34. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi observaţii? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. S-a aprobat în unanimitate. Anexa 3/35. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Adoptat cu mare majoritate a voturilor. Anexa 3/36. Nu sunt observaţii. Cine este pentru? Mulţumesc. Impotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivă, a fost adoptată Anexa 3/36. Anexa 3/37. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi observaţii? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivă, a fost adoptată şi Anexa 3/37. Anexa 3/38. Observaţii nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate, s-a aprobat 3.38. Anexa 3.39. Dacă sunt observaţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Impotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Cu două voturi împotrivă şi două abţineri, a fost adoptată Anexa 3.39. Anexa 3.40. Nu sunt observaţii. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu două voturi împotrivă, s-a adoptat. Anexa 3.41. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivă, a fost adoptat. Anexa 3.42. Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate, s-a aprobat. Anexa 3.43, vă rog să observaţii amendamentul comisiilor comune, de la poziţia 44. Dacă sunt observaţii? Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru? Observaţie? Poftiţi, domnule Stanciu. Sunteţi împotriva Academiei?! Nu se poate Să ştiţi că amendamentul s-a făcut în lipsa dumneavoastră, aşa că nu trageţi foloasele |
|
Domnule preşedinte, sper că nu v-a prins şi pe dumneavoastră oboseala. Eu mă uit în sală şi văd colegii că sunt foarte atenţi. Deci, aşa cum se ştie, acest amendament se referă la sume aferente cheltuielilor de capital pentru Academia Română cheltuieli de personal pentru Academia Română. Este drept că cele două comisii, în dorinţa lor ca toţi membrii să devină academicieni, au aprobat amendamentul la nivelul cifrei de 100 miliarde lei Ceea ce părea documentat de către conducerea Acadmiei pentru a se păstra efectivul de cercetători în cadrul institutelor de cercetare ale Academiei. Suma care se regăseşte la art.44, dacă nu mă înşel, la poziţia 44, Anexa 1, este numai de 80 miliarde. Academia insistă, prin conducerea sa, să facă un efort de încă 20 miliarde. Mă simt obligat faţă de promisiunea făcută, şi faţă de rigurozitatea pe care dânşii au concretizat-o în solicitarea lor, demonstrând că efectiv au nevoie de aceşti bani, să supuneţi la vot acest amendament şi să sperăm că se va întâmpla spre sfârşitul acestei zile, pline de realizări, şi minunea să vedem un amendament respins, aprobat. Vă mulţumim. |
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră, cu aceste precizări, amendamentul Comisiilor de buget reunite. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi? Voturi împotrivă la amendamentul Comisiilor pentru buget, finanţe, stimaţi colegi? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, a fost adoptat amendamentul de la poziţia 44. Supun votului dumneavoastră Anexa 3.43, în întregime. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, s-a adoptat. Anexa 3.44. Dacă aveţi observaţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa 3.45. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. Anexa 3.46. Dacă sunt observaţii? Vă rog, poftiţi . (o voce s-a votat domnul Dorneanu) ( discuţii la prezidiu ) |
|
Stimaţi colegi, vă rog să urmăriţi raportul suplimentar la Anexa 3.45 Vă rog să observaţi amendamentul Comisiilor pentru buget, finanţe de la pct.2, raportul suplimentar |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, La poziţia 268, Anexa 3.45, la Capitolul "Autoritatea naţională pentru protecţia copilului şi adopţiei", transferul din bugetul de stat către bugetele locale pentru susţinerea sistemului de protecţie a dreptului copilului pe anul 2001. Avem un amendament care constă în suplimentarea pentru judeţul Alba cu 32 miliarde, deci, până la 53 miliarde, iar sursa de finanţare este suma aflată la dispoziţia Guvernului României, Anexa 3.45, în cantitate de 467.900.000.000 lei. |
|
Domnule ministru al finanţelor, vă rog |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte, Sursa care este prevăzută aici nu poate fi avută în vedere, fiindcă ea reprezintă o sursă de cofinanţare la împrumutul contractat de România cu Banca Mondială şi, ca atare, deci, ea trebuie folosită cu această destinaţie. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aţi văzut raportul suplimentar care cuprinde un amendament al comisiei cu care şi Guvernul este de acord. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Stimaţi colegi, votăm pentru raportul suplimentar al Comisiilor pentru buget, care ne propun acest amendament. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Supun din nou votului dumneavoastră Anexa 3.45, în ansamblul ei. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Un vot împotrivă. Anexa 3.46. Dacă aveţi observaţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a adoptat. Anexa 3.47. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivă, s-a aprobat. Anexa 3.48. Dacă sunt observaţii? Nu sunt amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Un vot împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu un vot împotrivă, Anexa 3.48 a fost aprobată. Anexa 3.49. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un vot împotrivă, s-a adoptat. Anexa 3.50. Nu sunt observaţii. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Cu un vot împotrivă, s-a adoptat. Anexa 3.51. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivă, a fost adoptată şi Anexa 3.51. Anexa 3.52. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Cu un vot împotrivă, s-a adoptat. Anexa 3.53. (discuţii în sală) Anexa 3.54 3.53 a fost desfiinţată Deci, la Anexa 3.54, domnul deputat Sassu (rumoare în sală) |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte, Domnilor şi doamnelor colegi, Dacă sunteţi obosiţi, putem lua o pauză de o jumătate de oră după care să continuăm. Discutăm bugetul ţării cu care Guvernul P.D.S.R. va lucra de aici înainte un an de zile. Eu cred că trebuie să-i dăm importanţa necesară şi să votăm ca atare. Deci, dacă sunteţi, eu pot să propun, în numele grupului parlamentar, o pauză de o jumătate de oră. |
|
Stimate coleg, Televiziunea nu este în sală |
|
Nu, tocmai, am spus-o pentru colegii mei, şi nu pentru televiziune Deci, la anexa 3.54 este vorba despre Societatea Română de Radiodifuziune şi aş vrea să vă spun că, prin Legea de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, bugetul statului are obligaţia să acopere cheltuielile necesare pentru închirierea staţiilor şi circuitelor datorate plăţii staţiilor şi circuitelor date de către Societatea naţională de comunicaţii. Societatea naţională de comunicaţii, ca în fiecare an, de altminteri, a mărit preţurile în timpul anului bugetar. Ca şi în ceilalţi ani, şi de data aceasta, a anunţat, atât Radioul, cât şi Televiuiunea, că preţul de închiriere al staţiilor va creşte. În consecinţă, banii necesari pentru această chestiune care sunt repet este o obligaţie a bugetului statului prin lege nu sunt suficienţi. Eu nu ştiu dacă această societate, care se află în coordonarea, dacă vreţi, se află în, mă rog, sub conducerea Ministerului Comunicaţiilor, a făcut acest lucru, acest anunţ, şi Ministerului Finanţelor Răspunsul că a fost dat de comisie, şi anume că, se propune respingerea amendamentului întrucât sumele prevăzute la sursa de unde se propune majorarea cheltuielilor au fost dimensionate la strictul necesar", nu este un răspuns care poate trece pentru că, repet, încă o dată, Societatea naţională de comunicaţii a anunţat creşterea preţurilor, deja, şi, pe de altă parte, achitarea integrală a acestor obligaţii revine prin lege bugetului statului. În fiecare an sau aproape în fiecare an, din cauza, absolut, acestei chestiuni, a creşterii preţului preţului pe parcursul anului bugetar, au fost întreruperi de emisie ale postului naţional de Radiodifuziune, chestiune care, până la urmă, a dus la alocarea unor sume de bani pentru achitarea acestor datorii. Deci, eu cred că, având în vedere cele spuse mai devreme, faptul că este obligaţie bugetară, prin lege, trebuie să acordăm această sumă, de acum, Societăţii Române de Radiodifuziune, astfel încât să ne achităm, cum spuneam, de obligaţia care ne revine prin lege. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat.Domnule ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă informez că, în elaborarea sumelor cu această destinaţie, s-au avut în vedere absolut toate aceste elemente care au fost subliniate aici. Şi potenţialele creşteri de preţuri şi aşa mai departe Deci, această dimensionare a sumelor care sunt prevăzute în proiectul de lege prevăd absolut toate aceste lucruri. Întotdeauna, Societatea Naţională de Radiodifuziune şi-a onorat obligaţiile faţă de cei care i-au prestat servicii. Nu a existat în nici un an restanţe la plată pentru aşa ceva. Nici anul acestea nu vor fi, şi sumele alocate prin buget acoperă prestarea serviciilor respective. În momentul în care vor fi perturbaţii în acest sens, imediat vom suplimenta sumele cu necesarul de care va fi nevoie. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Sassu mai doreşte să intervină. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule ministru, sunteţi prost informat. Din păcate, Radiodifuziunea, ca şi Televiziunea au avut datorii care, în anumite momente, s-au raportat de la un an la altul. Nu este adevărat. Deci, au avut datorii şi au fost opriri ale emisiei şi anu trecut, şi înainte de 1996, şi după 1996 tocmai datorită acestor tipuri de datorii. Ceea ce s-a întâmplat între timp este faptul că Parlamentul a modificat legea şi a trecut această obligaţie integral pe spatele bugetului. Recunosc cinstit că, la vremea respectivă, m-am opus acestui lucru, dar această lege este în vigoare şi ea ne obligă să acoperim acest lucru. Eu vă cred că pe dumneavoastră v-au informat că s-au acoperit toate aceste chestiuni, inclusiv creşterea de preţuri. Însă, între timp, de la trimiterea bugetului spre Parlament sau, mă rog, de la adoptarea bugetului de către Guvern a apărut această cerere de creştere a preţului, şi ea aduce Radio-ul în situaţia de a rămâne dator la sfârşitul anului cu o sumă în valoare de vreo 70 miliarde lei. S-au cerut 30 miliarde, nu este suficient, dar măcar aceşti bani să-i dăm sau să găsim o altă metodă pentru acoperirea acestei datorii care, repet, este obligaţie legală a bugetului, şi noi, care discutăm astăzi bugetul, trebuie să o avem în vedere. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul ministru Nica doreşte să intervină pentru o scurtă explicaţie. |
|
Domnul DAN NICA: ministrul comunicaţiilor şi tehnologia informaţiei Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor, Referitor la bugetul alocat pentru acoperirea cheltuielilor cu închirierea reţelelor de radio-relee şi a transmiţătoarelor pentru Societatea de Radiodifuziune, vreau să vă informez că am analizat la Societatea de Radiocomunicaţii care este situaţia şi modul în care aceste sume care sunt prevăzute pot acoperi necesarul, această analiză am extins-o împreună cu Ministerul Finanţelor şi considerăm că aceste sume vor acoperi cheltuielile. Dacă vor apare perturbaţii în cursul acestui an, la rectificare vom veni cu corecturile necesare. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aţi ascultat şi amendamentul domnului deputat Sassu, şi explicaţiile care vi s-au dat. Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de către comisii de la poziţia 269. Cine este pentru? 41 voturi pentru. Împotrivă? Este evidentă majoritatea cu care s-a respins acest amendament. Supun votului dumneavoastră Anexa 3.54, aşa cum a fost prezentată în proiectul de buget. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Cu 21 voturi împotrivă, a fost adoptată Anexa 3.54. Anexa 3.55. Domnul deputat Sassu, aveţi cuvântul. |
|
N-am să revin cu argumentaţia în ceea ce priveşte închierea staţiilor, este cea dinainte, însă aş vrea să spun că, în ceea ce priveşte funcţionarea postului de televiziune TVR Internaţional, precum şi asigurarea pazei, ca obiectiv de interes naţional, la ambele aceste lucruri, este absolut aceeaşi problemă. Sunt obligaţii legale ale bugetului. Şi, în ambele cazuri, aceste lucruri au fost, aşa cum spuneam, paza respectivă, este un anunţ făcut de Ministerul Apărării, cum că atâta va fi costul respectiv, şi în celălalt caz este, spun încă o dată, o obligaţie a închirierii unor staţii de satelit, şi ele trebuie plătite, altfel postul de televiziune TVR Internaţional îşi va opri emisia. Sunt, încă o dată, repet, sunt obligaţii legale, prin Legea de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, şi ele trebuie achitate integral din bugetul de stat. Deci, aceste două lucruri în plus, fără aceste două lucruri, paza nu va mai fi asigurată, şi Televiziunea este declarată obiectiv de interes naţional şi nu vom mai putea funcţiona pe TVR Internaţional, având în vedere că satelitul trebuie plătit. Fără acesta nu poate funcţiona. Mulţumesc. |
|
Din partea Guvernului, cine răspunde la acest amendament? |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte, În ceea ce priveşte Societatea Română de Televiziune şi, în special, pentru funcţionarea TVR Internaţional, sumele au fost dimensionate împreună cu dânşii, iar sumele cuprinse în buget, vă asigur, sunt cele care să acopere funcţionarea acestei televiziuni, TVR Internaţional. În ceea ce priveşte propunerea de 0,5 miliarde pentru asigurarea pazei, de asemenea, aceste sume au fost cuprinse în proiectul de buget. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, un pic de răbdare să mai aveţi, să-i dăm posibilitate domnului Sassu să mai intervină o dată. (rumoare în sală) |
|
Eu vă înţeleg nerăbdarea. Totuşi, vă repet, discutăm bugetul ţării şi cred că trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra fiecărui lucru. Dacă vă grăbiţi, vă spun încă o dată, o să cer pauză să ne odihnim sau începem mâine, dar cred că este cazul să terminăm şi fiecare să-şi argumenteze până la capăt aceste lucruri pentru a putea vota în cunoştinţă de cauză. Domnule ministru, Eu vă înţeleg că aţi discutat cu reprezentanţii Societăţii de Televiziune, vă spun însă încă o dată că aceştia au venit în comisie şi au cerut aceste lucruri, arătându-ne şi actele doveditoare prin care susţineau necesitatea acestor bani. Asta este o problemă. Şi, în al doilea rând, domnule ministru, astăzi, de-a lungul timpului, aţi făcut tot timpul observaţia că, la o eventuală rectificare. Păi, dacă aşa stau lucrurile, înseamnă că la o eventuală rectificare vom avea nevoie de încă un buget ca să asigurăm toate lucrurile care s-au promis astăzi?! Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, aţi reţinut amendamentul 270 cu privire la Anexa 3.55, amendament formulat de domnul deputat Sassu. Cine este pentru? Domnul deputat Sassu, nu sunteţi nici dumneavoastră pentru amendament?! Vă rog Cine este pentru? 21 voturi pentru. Voturi împotrivă? Cu mare majoritate, a fost respins acest amendament. Supun votului dumneavoastră Anexa 3.55, în formularea prezentată de Guvern. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 12 voturi împotrivă şi o abţinere, Anexa 3.55 a fost adoptată. Stimaţi colegi, Vă rog să reveniţi la Anexa nr.1 pe care trebuie să o votăm cu eventualele amendamente care au rezultat. (discuţii la prezidiu) Stimaţi colegi, Anexa 3.56, fără amendamente. Dacă aveţi observaţii? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? Abţineri? Unanimitate. Anexa 3.65, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Unanimitate, s-a aprobat. Revenim la Anexa 1 Din sală domnul deputat Anghel Stanicu de două ori am votat împotrivă şi aţi spus că nimeni nu a votat împotrivă |
|
Vă rog să consemnaţi votul negativ al domnului deputat Anghel Stanciu la Anexele 3.56 şi 3.65 Deci, revin la Anexa 1 cu eventualele modificări care au fost aduse la Anexele 3, de la 1 la 65. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? 17 voturi împotrivă, având în vedere că domnul Stanciu a avut dreptul la două voturi Cu 17 voturi împotrivă, s-a adoptat Anexa 1. Anexa nr. 2. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 25 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 25 de voturi împotrivă, Anexa 2 a fost adoptată. Anexa nr.3. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? 28 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 28 voturi împotrivă şi 3 abţineri, Anexa 3 a fost votată. Anexa nr.4. Dacă aveţi observaţii? N-au fost amendamente. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? O voce din sală: dacă nu au fost amendamente de ce ridicaţi mâna?! Încă o dată Anexa 4 Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 12 voturi împotrivă şi 2 abţineri, Anexa 4 a fost votată. La Anexa nr.5, nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Cine este pentru? Nu sunt Poftiţi domnul Sassu aveţi cuvântul la amendamente (rumoare în sală) Aveţi cuvântul, domnule deputat |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Este o oră târzie, dar asta nu înseamnă să fim lipsiţi de vigilenţă. Îi mulţumesc colegului Sassu că mi-a atras atenţia. Avem un amendament la Anexa nr.5 care se referă la sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2001. Amendamentul nostru propune modificarea sumelor defalcate din impozitul pe venit la judeţul Timiş cu modificarea corespunzătoare, astfel: Am suplimentat de la 87.841.000.000 la 120.000.000.000. Am cerut în plus 32 miliarde pentru a putea să asigurăm ceea ce în programul de guvernare se spune, şi anume mărirea cu 20% a salariilor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar. Neacordând această sumă, nu ne putem ţine de cuvânt decât în limitele unei măriri de 10%. De asemenea, am cerut mărirea bugetului propriu al judeţului de la 21.960.000.000 la 35 miliarde. Suma de 8 miliarde suplimentară, pe care am cerut-o, se referă la acoperirile salariale pentru cei care lucrează în Direcţia pentru protecţia copilului, fiind a treia unitate ca mărime în ţară. Ni s-a respins amendamentul, spunând că nu precizăm sursa de acoperire. Sigur, sursa de acoperire poate să fie rezerva bugetară, dar vreau să vă aduc la cunoştinţă că, în data de 1 februarie 2001, Ministerul Finanţelor Publice, sub semnătura domnului Gherghina, prin adresa nr.120.209 trimite Direcţiei generale a finanţelor Timiş următoarea adresă: "începând de la 1 februarie se vor reţine 40% pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, 10% pentru bugetul propriu, 10% la dispoziţia Consiliului judeţean pentru echilibrarea bugetelor comunelor". Dacă acest lucru a fost pus în practică, iată, domnilor, cel puţin, două luni, în care Ministerul Finanţelor datorează judeţului Timiş o anumită sumă de bani. Cred că putem găsi aici o parte din resursele pe care le căutăm. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Dacă mai sunt intervenţii la Anexa 5? Vă rog |
|
Domnule preşedinte, Anexa 5 nu poate fi discutată înaintea Anexei 7 care, din greşeală, spun eu, rezolvă problema formulei prin care se repartizează aceste sume pentru că, dacă discutăm Anexa 5, votăm Anexa 5, nu mai are rost să discutăm, să votăm Anexa 7. Rugămintea mea este să discutăm Anexa 7 care, dacă va fi adoptată, modifică evident Anexa 5 prin rerepartizarea unor sume. |
|
Da, domnule ministru, vă rog să ne lămuriţi care e legătura dintre cele două anexe şi care e înainte. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc domnule preşedinte. Propunerea domnului este corectă, trebuie discutată întâi Anexa 7 pe baza căreia a fost întocmită Anexa 5 deci suntem de acord să discutăm Anexa 7 întâi ca să revenim apoi la Anexa 5. |
|
Bun. Stimaţi colegi, La Anexa 7 cine are intervenţii ?! Poftiţi, domnule senator. Vă rog eu frumos să vă mai păstraţi puţin calmul că suntem aproape de final. |
|
Din păcate, se pare că tot la un timp, la o clipă întârziată a fost discutată şi la comisii şi cu o motivare absolut nefirească s-au respins aceste cereri ale noastre. De ce spun nefirească pentru că se respinge pe motivul că există un acord al Federaţiilor municipiilor, oraşelor, asociaţiilor, comunelor şi Uniunii consiliilor judeţene. Nu asociaţiile fac legea, noi suntem cei care suntem îndreptăţiţi să facem legea. Or, această formulă nedreptăţeşte pe plătitori, pe contribuabili în aşa mare măsură încât cel care vine la bugetul statului cu cel mai mult primeşte cel mai puţin. Noi am încercat să reducem această nedreptate, am încercat fără să dăm la o parte principiul solidarităţii, care trebuie să funcţioneze în România, sigur, că cei care sunt mai dezvoltaţi, mai bogaţi pot să dea sume de bani zonelor mai puţin dezvoltate, dar în nici un caz nu trebuie ca acest principiu să acţioneze invers proporţional. Atunci am analizat, am văzut că formula care acţionează asupra a 70% din totalul sumelor redistribuite este denumită capacitate financiară, am redus de la 70% impactul acestei formule la 50% şi pentru cele 20% rămase am introdus două criterii care sunt criterii ce determină cheltuieli mari pentru judeţul respectiv, anume totalitatea drumurilor deci număr kilometrii drumuri de toate categoriile din judeţ şi număr populaţie urbană |
|
Domnule senator, Am rugămintea să vă referiţi exact la un anume amendament, ca să ştie Ministerul Finanţelor |
|
Da, este vorba de 294 la Anexa 7. Diferenţa între varianta pe care ministerul a calculat această repartizare a sumelor constă în cele 20% în care sunt introduse două criterii distincte şi concrete, spunem noi. Prin acest calcul, de exemplu, l-am făcut pentru judeţul Braşov, există o diferenţă de circa, nu circa, vă spune exact, 8 miliarde 159 de milioane. Deci, e vorba de circa 10% din cele 82 de miliarde pe care judeţul Braşov le primeşte. În această situaţie sunt toate judeţele din Transilvania, din Banat, dar şi Constanţa, şi Argeş, şi Ploieşti, şi Brăila chiar. Deci, ar reveni o recalculare în aşa fel încât să diminuăm această nedreptate într-o oarecare măsură. Mulţumesc. |
|
Cine mai doreşte să mai intervină la Anexa 7 ?! La Anexa 7 cine mai vrea să intervină ?! Poftiţi, domnule ministru Tănăsescu sau domnule ministru Gherghina. |
|
Domnul GHEORGHE GHERGHINA: Domnule preşedinte, Domnilor şi doamnelor deputaţi şi senatori, Vreau să subliniez următorul aspect: este vorba de sume pe care le dăm pentru echilibrarea bugetelor locale. Anul trecut criteriul care a stat la baza repartizării acestor sume a fost capacitatea financiară sută la sută. De ce ?! Pentru faptul că se doreşte ajutarea Consiliilor locale cu venituri reduse sau fără venituri. În anul acesta, după consultarea reprezentanţilor Asociaţiei Consiliilor judeţene, Consiliilor municipale şi comunelor, am ajuns la concluzia să nu lăsăm capacitatea financiară cu 100% în repartizare ci să o lăsăm cu 70%, luând în calcul şi suprafaţa care corespunde, şi cu amendamentul propus de domnul senator de 10% de kilometri de drumuri, pentru că este legată suprafaţa şi de kilometri de drumuri, să luăm în calcul şi persoanele asistate şi elevii din învăţământul preuniversitar. Aşa s-a ajuns la această formulă şi susţinem această formulă că este mai echitabilă pentru a sprijini pe cei cu venituri reduse. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Doamna senator Norica Nicolai, vă rog să interveniţi. |
|
Apreciem motivaţia, e într-adevăr transparenţă, echitate, atunci când alocăm la Botoşani, atunci când alocăm la Bacău, atunci când alocăm la Vaslui, la Suceava şi la Neamţ pentru că transparenţa asta vine dintr-o consultare apolitică a Asociaţiei despre care vorbiţi - este o asociaţie exclusiv a partidului de guvernământ - şi nu după o consultare a Federaţiei municipiilor. Este transparent şi echitabil să luăm de acolo de unde există dezvoltare economică ca să putem începe licitaţiile acolo unde nu există dezvoltare economică. |
|
Doamna deputat Afrăsinei, poftiţi. |
|
Mulţumesc domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Îmi cer iertare că vă reţin şi eu atenţia la această oră, dar intervenţia distinsei noastre colege, doamna Norica Nicolai, mă obligă la această intervenţie având în vedere că a nominalizat judeţul pe care îl reprezint împreună cu alţi câţiva colegi în Parlamentul ţării. Aş vrea să vă mărturisesc cu multă mâhnire sufletească, stimată colegă, că nu ne bucurăm de faptul că avem cel mai ridicat procent al şomajului, dublat de acei care au ieşit de mult din ajutorul social, nu ne bucurăm de faptul că infrastructura şi poziţionarea judeţelor noastre nu este atractivă pentru investitorii străini, nu ne bucurăm de faptul că nu am beneficiat în perioada anterioară de o dezvoltare economică şi implicit socială demnă de marile valori ale culturii şi ştiinţei româneşti pe care le-au dat meleagurile noastre. Aşadar, vă invităm, stimată colegă şi stimaţi colegi, să nu ne invidiaţi. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Hrebenciuc care va apăra judeţul Focşani. |
|
Nu am avut prilejul să fiu în Cuba ca să revin din Cuba ca domnul Stanciu bine aţi venit, domnule Stanciu, sunteţi cam bronzat pentru ora asta pentru că a fost citat Bacăul mă simt obligat să vorbesc. Conform criteriilor pe care le-a stabilit Ministerul de Finanţe din bugetul judeţului Bacău s-a luat un miliard şi nu s-a dat. Calculele puteţi să le faceţi, transparenţa există la acest capitol. Pe de altă parte şi judeţul Bacău, fiind un judeţ dezvoltat, este în situaţia celorlalte judeţe prin care primeşte bani mult mai puţini decât dă la bugetul central, dar spre deosebire de alţi colegi nu facem discuţii asupra acestui subiect. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Stanciu are un legitim drept la replică pentru că nu e atât de bronzat pe cât a spus domnul Hrebenciuc. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri şi stimaţi colegi, Oricât ar fi de târziu şi de paradoxal această temă abordată astăzi aici este una nu numai interesantă, dar şi foarte periculoasă. Acum cinci ani, dacă nu mă înşel, domnule secretar de stat, când se discuta Legea administraţiei publice locale, în prima formă, s-a pus problema echilibrării bugetelor şi vis-ŕ-vis de această problemă, marea problemă pe care o ridică pretinşi analişti politici sau fondatori de fundaţii că unele judeţe dau mai mult, că unele provincii dau ţării mai mult şi aşa mai departe. Cred că dacă nu încercăm să privim în ansamblu România şi cu lucrurile bune, şi cu lucrurile, aparent, mai puţin bune ajungem acolo unde nu trebuie să ajungem, adică, la a sabota principiul solidarităţii sociale, principiul solidarităţii în unitatea României care nu se poate cuantifica numai în bani, căci fără ce a dat Moldova care e principala beneficiară, o parte din judeţe, a echilibrului de care se vorbeşte culturii române, luaţi abecedarul şi cartea de citire şi vedeţi că se reduce la câteva pagini. Cât costă asta ?! Cât dau judeţele din Moldova celorlalte ?! Puţin ?! Poate mult, poate nu e de vânzare ! De aceea, eu v-aş spune să ne oprim aici pentru că, efectiv, este o formulă de echilibrare poate bună, poate mai puţin bună, dar în orice caz este o formă de într-ajutorare peste timp, că şi industria de care se beneficiază în anumite zone nu a fost făcută ieri sau alaltăieri şi nu a fost făcută exclusiv numai pe banii celor de acolo. Şi poate că programul comunist de omogenizare a arhitecturii industriale pe teritoriu într-o parte a dat roade sau într-o parte nu a mai ajuns, iar programul de lichidare a găurilor negre a început din Răsărit şi s-au transformat găurile acestea în adevărate hăuri. Haideţi să nu le mai accentuăm noi că suntem de acolo mai occidentali faţă de noi, de dincoace, mai la Răsărit. Să ne oprim aici cu discuţiile, să acceptăm că aşa este bine. Vă mulţumesc. (aplauze) |
|
Stimaţi colegi, Ca să glumim puţin nu mai atacaţi Moldova că oricum veţi fi dinainte învinşi ! Poftiţi. |
|
Eu am spus judeţele din Ardeal ca să nu nominalizez fiecare judeţ în parte, am spus Constanţa, am spus Argeş, am spus Prahova, nu sunt în Ardeal. Dar gândiţi-vă că de la asemenea nedreptăţi în zonă sau întâmplat multe şi vă citez cifre deci eu nu vorbesc încă o dată, reduc cu 10 % nedreptatea dar este normal ca judeţul Braşov care este contribuabil principal să primească - are tot atâtea comune, tot atâtea oraşe, din contră, mai multe cheltuieli 82 de miliarde iar judeţul Bacău, da, 133, judeţul Botoşani 126 ?! Diferenţa de 50, 60,70 de miliarde nu este justificată. Eu nu vreau în formula pe care am găsit-o, adică cu cele două criterii care sunt, criterii de cheltuială, populaţie urbană şi număr total drumuri, nu am inventat ceva, cu specialişti am realizat această formulă. Reducerea este minimală deci se ajunge, de exemplu, la judeţul Bacău în loc de 133 de miliarde la 120 de miliarde, cu 10% este rectificarea în sus la cei care sunt buni plătitori şi în jos la cei care primesc. Acum să nu exagerăm sau mai bine zis să ne gândim că, de fapt, sărăcia e în toate judeţele şi că, de fapt, chiar în cele dezvoltate sunt consilii locale care nu au din ce să îşi plătească angajaţii. Nicăieri nu curge lapte şi miere. Deci trebuie să diminuăm nedreptatea, cât am dorit şi să nu facă alte diferenţieri. |
|
Domnul deputat Viorel Hrebenciuc. |
|
Colegul nostru ca să demonstreze o idee şi-a ales un exemplu prost, judeţul Bacău şi să vă spun de ce, pentru că judeţul Bacău este un judeţ cu peste 750 de mii de locuitori în timp ce braşovul are 400 şi ceva de mii, judeţul Bacău este mai bun plătitor decât Braşovul şi chiar colegul nostru ne-a demonstrat că exact cum am spus şi eu înainte - ni s-au luat din banii pe care i-am fi meritat, din acest principiu al solidarităţii, am rugămintea, dacă vrea să demonstreze o idee să caute judeţul potrivit pentru această idee, să nu se lege de un judeţ care este şi el la rândul lui nedreptăţit dacă judecăm în acest sens. Conform criteriilor Ministerului de Finanţe, vă repet şi vă rog să reţineţi, şi din judeţul Bacău s-au luat bani să dăm la alte judeţe şi suntem de acord cu acest lucru. |
|
Stimaţi colegi, Domnul Hrebenciuc nu a adăugat că Bacăul ajută Braşovul să îşi îndeplinească planul. Doamna Afrăsinei, aveţi cuvântul. |
|
Domnilor colegi, Stimate domnule coleg, Regret sincer că nu v-am convins prin intervenţia mea care am dorit-o să fie elegantă şi de suflet. Am să vă invit atunci să observaţi în criteriile care sunt prevăzute şi să vă completez cu nişte date pe care dumneavoastră nu le cunoaşteţi, dar judeţul Botoşani pe care l-aţi nominalizat are printre cei mai mulţi copii instituţionalizaţi. Dacă veţi face o analiză a judeţelor din ţară este al doilea judeţ din ţară care are în Casele de copii 1743 de copii instituţionalizaţi, are numărul cel mai mare de asistaţi social şi iată, deci, criteriile care au fost puse, prevăzute aici la această anexă, sunt cu procentele cele mai mari. Aşadar, aşa cum vă spuneam vă invit încă o dată să nu ne invidiaţi pentru aceste lucruri. Invidiaţi-ne doar pentru valorile pe care le-am dat. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Eugen Nicolăescu şi pe urmă domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu. |
|
Domnul GHEORGHE EUGEN NICOLĂESCU: Eu nu aş vrea să mă refer la faptul că unele judeţe sunt foarte mult avantajate, iar altele foarte puţin avantajate sau chiar dezavantajate. Aş vrea, totuşi, să reamintesc că atunci când încercăm să facem o dreptate să nu o facem printr-o nedreptate foarte mare, aşa cum sunt aceste criterii. Propunerea noastră de amendament se referă la o nuanţare a criteriilor propuse de Ministerul Finanţelor. În acelaşi timp, mă simt dator, ca deputat de Mureş să fac un protest în numele judeţelor din Ardeal care sunt net dezavantajate faţă de alte judeţe şi cred că ar trebui să se ţină cont de acest lucru şi sper că o parte din colegii mei de la UDMR vor ţine cont de acest lucru. Mulţumesc. |
|
Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu. |
|
Stimaţi colegi, Eu cred că, colegii noştri de la Partidul Naţional Liberal care au venit cu o astfel de propunere ar trebui să o regrete, cred că ar trebui să o regrete, pentru că, deja, au lansat un lucru extraordinar de periculos. Nici nu vă imaginaţi domnilor ! Sunt unul care probabil a fost martor şi i-a trecut prin mână toată această economie. Dacă vreţi să vă fac o istorie ce s-a întâmplat în Ardeal şi cum s-a amplasat industria vă pot face. Deci nu este meritul şi cum s-a deplasat forţa de muncă şi s-a adus acolo cu un anumit scop. Dacă vreţi să vă fac o istorie cum s-a dezvoltat Argeşul sau Braşovul, de asemenea, pot să vă fac o istorie. Şi toată această ţară a suferit ca să se dezvolte anumite zone. Nu ăsta a fost obiectivul. Mie, sincer, îmi e jenă de această propunere care s-a făcut şi sper să nu mai avem ocazia să mai trăim astfel de lucruri în Parlamentul României chiar dacă, spuneţi dumneavoastră, sunt nişte jocuri simbolice în stânga, dreapta. Nu vreau să reiau tot expozeul domnului deputat Stanciu, vreau să vă dau un exemplu din exteriorul României. Acum cinci ani de zile în Anglia s-a luat o măsură extrem de dură, s-a redus gradul de autofinanţare în plan teritorial de la 52% la 25%. Scopul este o dezvoltare puternică în anumite zone şi un adevărat dezastru în altele şi acum intervine bugetul central din Anglia care a preluat toate aceste sume şi face o redistribuire corespunzătoare pentru ca întreaga ţară să se ridice la un anumit nivel de dezvoltare. Nu vreau să vorbesc despre solidaritate, nu vreau să vorbesc despre valori de tot felul. Nu am crezut că voi trăi în Parlamentul României să ascult o astfel de propunere ! (aplauze) |
|
Stimaţi colegi, A mai solicitat cuvântul un coleg de-al nostru de la PRM, vă propun ca după dumnealui să sistăm discuţiile. Cine este pentru ?! Da, mulţumesc. Împotrivă ?! 2 voturi împotrivă. Cu mare majoritate de voturi a fost admisă propunerea de sistare a discuţiilor. Aveţi cuvântul domnule deputat. |
|
Mulţumesc. Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Aş vrea în primul rând să nominalizez ceva ce spunea puţin mai devreme domnul deputat Nicolăescu, mai exact judeţul Mureş, pe care îl reprezint aici, în faţa dumneavoastră, faţă de un total de sume defalcate pe venit, care trebuia să fie în valoare de 162 de miliarde de lei a primit 94. Pe global. Nu vorbesc pe diferenţa pentru bugetul propriu al judeţului sau pe comune, că pot să-l fac şi îl am aici prezentat, dar cred că diferenţa de la 162 de miliarde 800, deci aproape 163 de miliarde lei la 94 miliarde 500 cât s-a dat, este deja puţin prea mare. Şi atunci aş vrea să subliniez o idee. Sunt născut la Iaşi, dar trăiesc de aproape 60 de ani la Mureş şi din acest motiv vreau să spun următorul lucru: la ce personalităţi ne referim? La vicepreşedinţi sau preşedinţi în cadrul PDSR-ului sau, cumva Din sală: Ăsta e atac. |
|
Nu, că nu e vorba de atac aici Sau cumva la valori culturale ? Păi, valori culturale a dat şi Ardealul. Deci, putem să discutăm oricând despre valorile culturale ale Ardealului. Şi atunci o asemenea discrepanţă cum s-a făcut faţă de judeţele din Transilvania s-a întrecut o anumită limită şi nu este corect. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, aţi auzit toate explicaţiile care s-au dat, inclusiv de către minister. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 294 la Anexa 7. Cine este pentru? 22 voturi pentru. Împotrivă? Da. Marea majoritate votează pentru respingerea amendamentului. Supun votului dumneavoastră Anexa 7 în integralitatea sa, cum a prezentat-o Guvernul. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotriva Anexei 7? 21 voturi împotrivă. Cu majoritate de voturi Anexa 7 a fost votată. Revenim la Anexa 5. Dacă sunt intervenţii la Anexa 5? Domnul deputat Sassu şi apoi domnul deputat Oltean. |
|
Este vorba de Anexa 5 şi este vorba tot de judeţul Timiş. Aş vrea să spun că aceşti bani sunt |
|
La ce poziţie? |
|
281. Este amendament depus împreună cu domnul deputat Viorel Coifan. Aş vrea să spun că aceste sume sunt necesare pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2000. Este până la urmă o diferenţă relativ mică, dar este necesară atâta vreme cât în spatele administraţiei locale, prin acest buget, au fost transmise diverse obligaţii de care nu se poate achita. S-a spus astăzi la un moment dat că este vorba de o creştere care s-a transmis către judeţe cu 1,5 % şi că ea ar compensa acest lucru. Compensează, dar într-o măsură foarte mică. La nivelul judeţului până la urmă este vorba de o sumă care nu compensează nici a zecea parte din ceea ce lipseşte. Şi cred că acelaşi lucru se întâmplă, de fapt, cu toate judeţe. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Stimate domnule Oltean, poftiţi, dar vă reamintesc că votând Anexa 7 cam greu este să mai Din sală: E formulă matematică. |
|
E formulă matematică, totuşi. |
|
Domnilor preşedinţi, îngăduiţi-mi să fac o onoare faţă de cei ce m-au trimis în Parlamentul României şi să-mi susţin totuşi amendamentul pe care l-am înaintat din timp comisiilor reunite ale celor două Camere şi să susţin şi demersul făcut înainte la Ministerul Finanţelor Publice în vederea realizării acestui obiectiv. Deci, la poziţia 272, domnule preşedinte, se află motivaţia Comisiei pentru respingerea amendamentului pe care l-am făcut în vederea modificării Anexei 5 la poziţia 6 judeţul Bistriţa Năsăud la care am solicitat completarea acelei sume de 72 miliarde cu încă 20 miliarde lei, justificată fiind în următoarea argumentaţie: În baza unui acord semnat între România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 1997 la nivelul municipiului Bistriţa se dezvoltă o investiţie ce se susţine cu resurse financiare BERD, PHARE, din partea Guvernului României şi resurse locale din cadrul bugetului Consiliului judeţean. Anul acesta această investiţie se finalizează, iar Consiliului judeţean îi revine să suporte suma de 800.000 de dolari, ceea ce înseamnă aproape 23- 24 de miliarde la un curs valutar de 28.500 lei. Această sumă înseamnă peste 50 % din resursele proprii de finanţare ale judeţului, ceea ce pune în imposibilitate judeţul să suporte această sumă şi în această situaţie se pune în dificultate finalizarea investiţiei respective. Judeţul Bistriţa-Năsăud este un judeţ cu o putere economică scăzută şi aceasta duce la o realizare redusă a veniturilor proprii şi ne simţim obligaţi să solicităm sprijinul Bugetului naţional în vederea realizării acestei investiţii. Aceasta este motivaţia pentru care, domnilor preşedinţi, domnilor colegi, consider că poate fi anexa 5 modificată cu suma de 20 de miliarde lei pe care am solicitat-o şi nominalizez ca sursă Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului României. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat Oltean. Dacă mai intervine cineva? Poftiţi. Domnul ministru Tănăsescu, aveţi cuvântul! A, staţi puţin, că mai există un coleg deputat de la PRM care mai vrea să intervină. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Mă refer la poziţia 278 la care am depus un amendament pentru judeţul Brăila. Este adevărat, este târziu, ştiu că nu avem nici o şansă să obţinem nimic la ora aceasta şi nici mai târziu, însă vreau să precizez doar câteva lucruri. Noi am cerut 600 de miliarde lei pentru 7 obiective. Dintre acestea, unul singur vreau să-l aduc în atenţia dumneavoastră, el fiind prezentat şi de Televiziunea Română acum 2 zile. Este vorba de bazinul olimpic din Brăila. Acest bazin în care s-a antrenat, dar în care nu se mai poate antrena, dubla campioană olimpică Diana Mocanu, este în stare foarte gravă. El are nevoie de 10 miliarde lei pentru reparaţii şi nu sunt surse, Consiliul local municipal, de care depinde, nu are fonduri la dispoziţie. De aceea, eu l-aş ruga pe domnul ministru al finanţelor, în condiţiile în care dumnealui îmi va spune că vom primi banii la rectificarea din toamnă, unde se va antrena Diana Mocanu până atunci ? Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, mai sunt intervenţii ? Domnul ministru Tănăsescu, vă rog să vă pronunţaţi la toate cele 3 amendamente, 281, 272, 278. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da mulţumesc domnule preşedinte. Toate cele 3 amendamente au în vedere modificarea sumelor care sunt prevăzute la anexa 5. Anexa 5 este de fapt o consecinţă a anexei 7 care a fost aprobată de dumneavoastră. Deci aplicând formula, sunt sumele care sunt în anexa 5. De aceea, vă propunem să fiţi de acord cu sumele care au fost propuse în anexa 5 de către iniţiator. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, trecem să votăm amendamentele în ordinea în care au fost prezentate, primul - de domnul deputat Sassu, cel de la poziţia 281. Cine este pentru ? 27 de voturi pentru. Împotrivă ? Vă mulţumesc. Cu mare majoritate a fost respins acest amendament. Amendamentul domnului deputat Oltean, marcat la 272 din raport. Cine este pentru ? 34 voturi pentru. Împotrivă ? Este evident, cu marea majoritate a voturilor a fost respins şi acest amendament. Amendamentul prezentat de colegul nostru de la PRM cu privire la poziţia 278. Cine este pentru ? 36, în ambele părţi, voturi pentru. Împotrivă ? Mulţumesc. Cu marea majoritate a voturilor a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră anexa 5 în formula prezentată de Guvern. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotriva anexei 5 ? 33 voturi împotrivă, cu mare majoritate a fost adoptată anexa nr.5. La anexa nr.6 vă rog să vă uitaţi în raportul suplimentar, un amendament al comisiilor reunite. Domnul Sassu, aveţi ceva împotriva acestui amendament ? Bun. Deci supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 3 din raportul suplimentar al comisiilor comune, care înlocuieşte amendamentul 45 din raportul iniţial. Corect, domnul ministru ? Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotriva amendamentului comisiilor reunite ? Nici un vot împotrivă. Abţineri ? Cu unanimitate de voturi a fost adoptat amendamentul, cu 4 abţineri, pardon. Amendamente la anexa 6 ? Domnul deputat Sassu, vă rog să vă raportaţi la amendamentul din raport. |
|
Este vorba de amendamentul cu numărul 285 din centralizatorul amendamentelor respinse şi este propunerea modificării anexei 6 poziţia 37, cu modificarea corespunzătoare a articolului 30 din textul legii, respectiv - o creştere de la 87,377 de miliarde de lei la 90 de miliarde de lei. Este vorba în fapt de subvenţionarea sumelor datorate pentru compensările pentru energia termică, sume datorate populaţiei. Este o diferenţă care apare în mod cert faţă de necesar, este vorba de aplicarea unei legi şi dacă aceste sume nu sunt, aceste compensări, pe care prin lege administraţia locală este obligată să le facă, nu vor putea fi făcute şi sigur populaţia, şi în primul rând cei săraci, vor avea de pătimit, neavând banii respectivi, nu vorbesc dincolo de acest lucru, de faptul că nu se vor putea face plăţile către regiile respective şi iarăşi vom intra într-un ciclu de datornici care vor trebui să fie executaţi ulterior. Repet, este vorba de o creştere de 2,7 miliarde de lei şi cred că având în vedere că este obligativitate bugetară, ea ar trebui să fie aprobată. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Dacă mai sunt intervenţii la anexa numărul 6 ? Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Două precizări: ajutoarele pentru energia termică nu se suportă din această anexă, ci ele sunt plătite din cadrul bugetelor locale, iar anexa numărul 6, la determinarea sumelor din anexa numărul 6, s-a ţinut cont de cantitatea de energie termică care este livrată populaţiei, diferenţa de preţ, între preţul de referinţă plătit de către populaţie şi preţul de producţie de fiecare unitate producătoare de energie termică. Aşa că toate acele cifre care sunt, sunt cuantificate ca urmare a calculelor care au fost făcute şi ca urmare a indicatorilor care au fost avuţi în vedere la dimensionarea cifrelor respective. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule ministru. Domnul deputat Sassu mai doreşte să intervină. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Este vorba de bugetele locale, sunt transferurile către bugetele locale, dar nu aş vrea să insist pe acest lucru, însă îmi pun o întrebare, toate aceste date sunt luate de la Consiliul judeţean, cel cu care în mod normal ar fi trebuit să lucraţi şi sunt discutate împreună cu preşedintele Consiliului judeţean, care este reprezentantul PDSR-ului. Eu nu înţeleg cum avem anumite date de la Consiliul judeţean, şi nu este cazul Timişului, ci este un caz în foarte multe locuri şi Ministerul de Finanţe are alte date de la acelaşi Consiliu judeţean. Îmi pare rău, există o problemă care probabil va trebui să fie lămurită, nu acum, dar odată şi odată va trebui să fie lămurită, pentru că spun încă o dată există acest material, el a fost şi trimis către Ministerul de Finanţe, către dumneavoastră, şi există aici şi o notă, un aviz de primire şi nu înţeleg, este trimis şi către comisiile respective, şi nu înţeleg cum se poate spune că există o diferenţă între ceea ce am primit noi şi dumneavoastră şi ceea ce aţi discutat, nu ştiu cu cine. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Mai doriţi să interveniţi, domnule ministru ? Poftiţi. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş vrea decât să fac specificaţia că într-adevăr aceste date sunt, sau au fost transmise de către Consiliul judeţean. Deci noi avem toate aceste date transmise de Consiliul judeţean şi toate calculele făcute sunt făcute pe baza datelor transmise de către Consiliul judeţean. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Sassu, marcat în anexă la raportul iniţial, poziţia 285. Cine este pentru ? 29 de voturi pentru. Împotrivă ? Da, mulţumesc. Cu mare majoritate, amendamentul domnului Sassu a fost respins. Supun votului dumneavoastră anexa nr.6, astfel cum a fost amendată de către comisie. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? Vă rog să le număraţi. 23 de voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt ? 23 de voturi împotrivă şi 1 abţinere anexa 6 a fost adoptată. Anexa 7 vă amintesc că am adoptat-o deja. La anexa nr.8 nu sunt observaţii, dacă dumneavoastră aveţi ? Poftiţi domnule deputat, la anexa 8. |
|
Domnul VIOREL GHEORGHE COIFAN: Domnule preşedinte, stimaţi colegi şi la anexa 8 care se referă la sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată în vederea finanţării cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar, avem amendament pentru judeţul Timiş şi anume propunem să modificăm din anexa 8 poziţia 37, în sensul că total sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată de la 669.503.800 la 750 de milioane. Solicităm acest lucru pentru că nu putem asigura decât 10 % din mărirea de salariu pe care Guvernul a propus să fie 20 % în programul său electoral, iar pe de altă parte, avem probleme cu creşele şi cu instituţiile pentru preşcolari. Prin urmare, solicităm această mărire. De asemenea, de la învăţământul preuniversitar de stat, solicităm o mărire de la 664, 740 de milioane de lei la 745 de milioane de lei. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Coifan. Dacă mai doreşte cineva să intervină la anexa 8 ? Nu. Domnul ministru, vă rog să vă pronunţaţi asupra amendamentului domnului deputat Coifan de la poziţia 296. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Da, mulţumesc domnule preşedinte. O remarcă - şi anume că majorarea medie faţă de decembrie 2000 a fost de 12 % şi nu de 20 %. Doi, toate aceste sume care sunt trecute în anexa nr.8 sunt sume primite prin Ministerul Învăţământului de la toate judeţele respective, deci ele reflectă realitatea din fiecare judeţ în parte. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Cu această explicaţie, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Coifan de la poziţia 296. Cine este pentru ? 26 de voturi pentru. Împotrivă ? Este evident, cu o mare majoritate acest amendament a fost respins. Supun votului dumneavoastră anexa 8 în formula pe care a prezentat-o Guvernul. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotriva anexei nr.8 ? 19 voturi împotrivă, insuficient, cu mare majoritate a voturilor, a fost adoptată anexa 8. Anexa nr.8a. La anexa 8a, da ? Domnul deputat Sassu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Este vorba bineînţeles de sumele acordate judeţului Timiş, este, în acest caz, vorba de sumele acordate şcolilor speciale şi am făcut o cerere de creştere de la 48,5 miliarde lei la 60 miliarde lei, este necesară acoperirii cheltuielilor şcolilor speciale din judeţul Timiş. N-aş vrea să se deranjeze domnul ministru să vină până aici să-mi spună că datele obţinute sunt de la Consiliul judeţean Timiş, o să-i spun că sunt şi ale noastre tot de la Consiliul judeţean Timiş, probabil că diferenţa este că noi le aducem aici exact forma în care au fost cerute de dânşii, pe când dumneavoastră le aveţi după ce le-aţi redus cu un procent, aşa cum l-a făcut totdeauna Ministerul de Finanţe, aşa că de aici probabil că apare diferenţa dintre noi, datele dumneavoastră sunt prelucrate probabil de Ministerul de Finanţe. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Mai sunt intervenţii la anexa 8 ? Nu. Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul MIHAI NICOLAE TĂNĂSESCU: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Nu m-am deranjat, este o plăcere pentru mine doar să fac specificaţia că de data aceasta datele nu sunt de la Consiliul judeţean, ci sunt de la Inspectoratul judeţean şcolar, care ne-au transmis aceste date care au stat la fundamentarea anexei nr.8. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Sassu. |
|
Îmi pare rău, domnule ministru, dar aceste date sunt şi cu ştampilă şi cu semnătură de la Inspectoratul judeţean şcolar. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Sassu. Cine este pentru ? 42 voturi pentru. Împotrivă ? Da, este evidentă majoritatea cu care s-a respins acest amendament. Supun votului dumneavoastră anexa 8a în formularea Guvernului. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? 28 de voturi împotrivă. Abţineri ? Cu 2 abţineri, 28 voturi împotrivă şi 2 abţineri, anexa 8a a fost adoptată. Anexa 8b. Dacă la anexa 8b aveţi observaţii ? Supun votului dumneavoastră anexa 8b. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? 19 voturi împotrivă. Abţineri ? Cu 19 voturi împotrivă, 4 abţineri anexa 8b a fost votată. Anexa 8c. Nu sunt observaţii. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt. 21 voturi împotrivă. Abţineri ? Nu sunt. Cu mare majoritate de voturi anexa 8c a fost votată. Anexa 9. Nu sunt observaţii. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? 14 voturi împotrivă. Abţineri ? 2 abţineri. 14 împotrivă, 2 abţineri, anexa 9 a fost votată. Anexa 9a. Domnul deputat Sassu. |
|
Suntem aproape de final, eu nu cred că are rost să vă manifestaţi în momentul acesta, până la urmă fiecare din noi suntem reprezentanţii unui judeţ şi dăm seama în faţa alegătorilor noştri pentru ceea ce facem aici, aşa că trebuie să respectăm fiecare în parte munca celuilalt. Vă mulţumesc. La anexa 9a am făcut un număr de 3 amendamente, am să le spun pe toate acum, ca să nu avem, să nu revenim, este vorba de 305, 306 şi 307, de fapt ele sunt legate între ele şi se referă la faptul că numărul de posturi corespunzătoare, prevăzute în articolul 34, este un număr orientativ de posturi, pe de o parte, iar pe de altă parte este vorba de faptul că numărul de personal pentru aparatul propriu în condiţiile în care acest număr este orientativ, este oare o altă, mă rog, este un alt număr de posturi pe care-l propun, nu o să vă obosesc să-l citesc pe fiecare, în orice caz ideea este ca acest număr de posturi să fie orientativ, având în vedere faptul că se vorbeşte despre o descentralizare şi a deciziei, faptul că până la urmă fiecare dintre comunele şi judeţele, oraşele, municipiile, judeţele ţării, au un buget propriu, aşa cum scrie şi în Constituţie, pe care-l administrează în mod normal fiecare dintre ele, votează şi-l determină, şi-l administrează şi în consecinţă putem, dacă vrem, să discutăm despre o chestiune de austeritate, ca să folosesc ceea ce s-a spus zilele trecute şi anume să transferăm şi austeritatea către administraţia locală, dar măcar să le dăm o idee orientativă şi nu să le plafonăm acolo unde nu este cazul. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Dacă la 9a mai există alte intervenţii ? Nu. Domnul ministru vă rog să.. domnul ministru Fleşariu. Vă rog, nu agresaţi şeful Grupului parlamentar al PDSR-ului. Aveţi cuvântul. |
|
Domnul IONEL FLEŞARIU: secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul Ministerul Administraţiei Publice Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Ministerul Administraţiei Publice şi în cadrul Guvernului, la propunerea noastră, s-a făcut o analiză temeinică a aparatului şi a numărului de personal din aparatul propriu al consiliilor locale şi consiliilor judeţene. S-a ajuns la concluzia că la unele consilii locale şi consilii judeţene, dar mai ales la consiliile locale, numărul de personal din aparatul propriu este exagerat de mare faţă de posibilităţile financiare ale acestora, tocmai din această cauză se solicită foarte mult să li se acorde sume defalcate din unele venituri ale bugetului central şi în această situaţie s-a considerat că este bine ca la ora actuală, repet, în condiţiile de venituri foarte mici, să se stabilească un număr maxim de posturi care pot fi folosite în aparatul propriu al consiliilor locale şi consiliilor judeţene. Stabilirea unui număr orientativ, aşa cum propune domnul deputat Sassu, nu ajută absolut la nimic. Noi am mai făcut asemenea propuneri, noi am mai făcut asemenea recomandări şi nu s-a ţinut absolut deloc cont de ele, aşa că vă solicit, vă rog, în numele Ministerului Administraţiei Publice, în numele Guvernului să aprobaţi anexa 9a, aşa cum a fost ea prezentată de Guvern. Vom discuta, sunt unele amendamente care au fost acceptate de cele două comisii, cu unele suntem de acord, dar le vom discuta, dacă este cazul, atunci când vom discuta amendamentele admise. |
|
Domnul deputat Florin Georgescu doreşte să intervină. |
|
Aş spune că şi comisia este de acord cu poziţia Guvernului, pentru că, domnule deputat, cu toată stima pe care v-o port, nu putem judeca lucruri diferite cu unităţi de măsură diferite. Când vorbim despre descentralizarea veniturilor, a competenţelor în administrare şi în materie financiară, se doresc venituri sigure, clare şi concrete. Când este vorba despre descentralizarea economicităţii şi a austerităţii, doriţi ca aceasta să fie numai orientativă. Deci nu se poate ca activele să fie clare şi stabile şi concrete, iar pasivele, obligaţiile să fie numai orientative. Vă rugăm, să judecăm cu aceeaşi unitate de măsură. |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Sassu. Un pic de răbdare, că terminăm acum, domnul.., vă rog frumos. |
|
Eu sunt de acord cu toate argumentele aduse, însă am să vă spun că dacă vă uitaţi pe anexa 9a o să constataţi că în oraşe, comune şi municipii, avem un funcţionar care să deservească peste 1.000 de locuitori. Şi atunci nu vă întrebaţi de ce în urma acestei chestiuni, o să avem nemulţumiri, de ce oamenii stau la cozi, de ce nu-şi primesc drepturile, de ce umblă după o hârtie cât umblă şi aşa mai departe. Este un funcţionar la peste 1.000 de locuitori. Iar în Bucureşti este şi mult mai mult. Dar aceasta este situaţia, o să avem oamenii pe stradă, o să vedem cum toată lumea o să înjure, probabil, Guvernul şi administraţia locală şi nu uitaţi că marea majoritate a primarilor şi consilierilor sunt ai dumneavoastră şi pe dumneavoastră o să vă înjure. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, să trecem la vot, la poziţia poftiţi domnule deputat. Domnul deputat Marton. |
|
Domnul ARPAD FRANCISC MARTON: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor. Nu ştiu dacă eu îmi aduc bine aminte, dar în momentul când am votat legea pe articole, s-a aprobat un amendament conform cărora aceste cifre sunt orientative. De aceea nu mi-am susţinut nici eu amendamentele şi cred că dacă aşa am votat, aşa şi rămân, pentru că altfel s-ar putea într-adevăr să se dea afară oameni, nu numai din aparatul propriu, ci inclusiv oameni care au preocupări sociale foarte importante şi la care nu se poate renunţa, pur şi simplu. Deci eu cred că dacă s-a dat un vot, ca acesta să fie un număr orientativ, acest vot este valabil până când nu am revenit asupra votului respectiv. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, trecem la vot, aţi auzit şi explicaţiile Guvernului. La amendamentul domnului Sassu de la poziţia 305, cine este pentru ? 24 de voturi pentru. Împotrivă ? Cu mare majoritate de voturi amendamentul 305 a fost respins. Amendamentul 306, tot al domnului deputat Sassu. Cine este pentru ? Tot 24 de voturi pentru. Împotrivă ? Da, mulţumesc, marea majoritate a votat împotrivă, amendamentul s-a respins. Ultimul amendament al domnului deputat Sassu, cel de la poziţia 307. Cine este pentru ? 24 de voturi pentru. Împotrivă ? Cu mare majoritate de voturi, a fost respins şi acest amendament. Vă rog să reveniţi la raportul comun al comisiilor de buget şi să vă uitaţi la poziţia 46, comisiile ne propun un amendament. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotriva amendamentului ? Cu 7 voturi împotrivă şi 4 abţineri a fost adoptat amendamentul de la poziţia 46. Tot comisiile comune ne propun un nou amendament la poziţia 47, vă rog să urmăriţi la pagina 18 din raport. Dacă aveţi observaţii ? Nu aveţi. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? 6 voturi împotrivă. Abţineri ? Cu 6 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat şi amendamentul 47. Supun votului dumneavoastră anexa 9, aşa cum a rezultat din votarea amendamentelor, 9 a, deci anexa 9a. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? Vă rog să le număraţi. 9 voturi împotrivă. Abţineri ? Cu 9 voturi împotrivă şi 2 abţineri a fost adoptată Anexa 9a. Anexa 10, dacă aveţi observaţii ? Nu aveţi. Cine este pentru ? Are observaţii domnul deputat. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Vă rog, stimaţi colegi, să mă scuzaţi, dar calitatea de preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei mă obligă să susţin amendamentele adoptate de această comisie. Ora este înaintată, iertaţi-mă, dar nu avem altă soluţie. Este vorba de bugetul Casei de sănătate, casă autonomă, europeană, dar al cărui buget îl stabileşte, conform legii Ministerul finanţelor. Doresc să vă spun Casa s-a prezentat cu un buget în care cheltuielile depăşesc venitul, deoarece este firesc, această casă având un excedent de 4700 miliarde din anul trecut. Bugetul a fost structurat cu un venit mai mare decât cheltuielile, respectiv cu excedent, ceea ce înseamnă că în sănătate avem foarte mulţi bani şi este o irealitate. S-a venit de către Casă cu propunerea 37 de mii venit, 39 de mii cheltuieli, s-a trecut, după aceea, în urma negocierilor la Ministerul Finanţelor 36.529 venit şi 37856 cheltuieli, pentru ca în final Casa să fie obligată la un buget cu excedent, având 35934 venit şi 34856 cheltuieli. Amendamentul Comisiilor reunite pentru sănătate ale celor două Camere este să revenim la ceea ce s-a negociat iniţial şi ceea ce Casa susţine să aibă, un buget cu 36529 venit, 37856 cheltuieli, bazat pe faptul că din anul trecut au rămas 4700 necheltuite, urmând a trece în fondul statului. Cu tot respectul şi stima pe care o am pentru domnul ministru al finanţelor, îl rog să se aplece asupra acestei situaţii şi de asemenea pe distinsul finanţist, domnul Florin Georgescu, şi să adoptaţi acest amendament care nu face decât să mai dea ceva acestui sistem nenorocit al sănătăţii, acestei situaţii grave în care ne aflăm şi nu mai insist. Doresc să vă spun că această chestiune nu necesită bani, Casa are posibilităţi să aibă venituri, deja lunile ianuarie-februarie arată un excedent, nu luăm bani de la nimeni, sunt banii contribuabililor care trebuie să se întoarcă la sănătate. Şi, vreau să vă spun că, în comparaţie cu anul trecut, dacă ceea ce Casei de sănătate i-a fost admis anul trecut a însemnat 3,29 din PIB, anul acesta reprezintă o mică creştere - 3,38 dar este o picătură într-o mare. Îl rog pe domnul ministru încă o dată, cu tot respectul, şi pe domnul preşedinte al Comisiei de finanţe să ne aplecăm cu toată atenţia acestui amendament care nu cere bani şi care poate fi făcut fără să afecteze nici un sector. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Revin la microfon în această seară tot pentru sănătate. De data aceasta mă refer la bugetul Asigurărilor sociale de sănătate, tot la Legea 142/1998. Dacă doamna ministru Bartoş mi-a răspuns că la Ministerul Sănătăţii bugetul nu a prevăzut cheltuieli în acest sens, mă întreb dacă la Casa naţională, preşedintele Casei şi-a propus aşa ceva. Amendamentul este respins şi motivaţia este aceeaşi, că ordonatorul principal de credite trebuie să prevadă. Doresc un răspuns din partea Casei Naţionale. Mai am un amendament la poziţia 310 |
|
La ce poziţie a fost primul ? |
|
La 309 şi acum la 310. Este vorba de un capitol nou, o prevedere în bugetul de cheltuieli al Casei privind informatizarea sistemului de sănătate. Se respinge din motivele pe care le aveţi date de Comisia pentru buget, finanţe. Vă mulţumesc. |
|
Mai doreşte cineva să intervină ? Doamna ministru Bartoş. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi. La amendamentul prevăzut la poziţia 309 pentru tichetele de masă, nici la bugetul Casei de asigurări nu au fost prevăzute sumele pentru acordarea tichetelor de masă, conform Legii nr. 142/1998 pentru anul acesta. Pentru amendamentul de la poziţia 310 legat de informatizare, anul acesta se prevede strângerea banilor pentru sistemul de informatizare, bani care se regăsesc în excedentul pe anul acesta. Banii sunt prevăzuţi a fi în bugetul Casei de asigurări de sănătate. La amendamentul de la poziţia 311, excedentul care este menţionat ca sursă de finanţare, de 4700 de miliarde, este folosit la începutul fiecărei luni până la încasarea veniturilor pe luna respectivă, venituri care se strâng în jurul datei de 25. Cu aceşti bani se acoperă sumele necesare finanţării pentru luna în curs, iar excedentul care este prevăzut pentru anul 2001 este cel pentru realizarea plăţilor pentru informatizarea sistemului de sănătate. |
|
Poftiţi, domnule deputat, poftiţi. |
|
Doresc să vă informez că noi am făcut audieri la Comisia de sănătate, au venit distinşii reprezentanţi, preşedintele Casei naţionale de asigurări, incontestabil faptul că această Casă este şi nu este autonomă, este ştruţo-cămila din "Descripţio Moldaviae" a lui Dimitrie Cantemir şi de aceea poate funcţiona aşa pentru sistem însă, noi rugăm să fie lăsată Casa să-şi facă bugetul, pentru că are posibilitate să aibă venituri, are posibilitate şi şi-a estimat bine cheltuielile, aşa este în toată Europa, spuneam şi în expunerea de data trecută iar disponibilităţile care se folosesc de la o lună la alta, nu este o realitate, îmi pare rău că nu este preşedintele Casei, un excedent de 5900 miliarde nu a primit dobânzile corespunzătoare şi se găseşte. Noi vă rugăm să analizaţi cu toată atenţia, prin prisma necesităţilor. Sigur, vom mai lucra la Legea asigurărilor sociale şi probabil se va înţelege, ca şi în Europa, Casa trebuie să fie autonomă şi să-şi poată face treaba pentru sănătate. |
|
Stimaţi colegi, Vă propun să trecem la vot, în ordinea în care sunt prezentate aceste amendamente în raport, ca să vă fie mai uşor. La poziţia 309, amendamentul susţinut de domnul deputat Ion Luchian. Cine este pentru ? 40 de voturi pentru. Împotrivă ? Este evident, cu mare majoritate a fost respins acest amendament. Amendamentul de la poziţia 310, tot al domnului deputat Ion Luchian. Cine este pentru ? 40 de voturi pentru. Împotrivă ? Mulţumesc. Cu mare majoritate a fost respins şi acest amendament. Amendamentul de la poziţia 31, susţinut de domnul deputat Mircea Ifrim. Cine este pentru ? 38 voturi pentru. Împotrivă ? Cu mare majoritate, a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră anexa 10 în formularea prezentată de către Guvern. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? 35 de voturi împotrivă. Abţineri ? 2 abţineri. Cu 35 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptată anexa 10. Anexa 11 nu are amendamente. Dacă aveţi observaţii ? Cine este pentru anexa 11. Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Abţineri ? 7 abţineri Cu trei voturi împotrivă şi 7 abţineri s-a votat şi anexa 11. Anexa 12. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotriva anexei 12. 3 voturi împotrivă. Abţineri ? Cu 3 voturi împotrivă şi 2 abţineri, s-a votat anexa 12. Anexa 13. Nu sunt amendamente. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? 7 voturi împotrivă. Abţineri ? 8 abţineri. Cu acest cvorum a fost adoptată şi anexa 13. Anexa 14. Dacă sunt observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Un vot împotrivă. Abţineri ? Cu un vot împotrivă şi 11 abţineri, şi anexa 14 a fost votată. Anexa 15, vă rog să urmăriţi raportul comun al celor două comisii, un amendament la poziţia 48, pag. 19. Dacă aveţi observaţii la acest amendament. Nu aveţi. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă. Un vot împotrivă. Abţineri ? Cu un vot împotrivă şi 9 abţineri, a fost adoptat amendamentul de la anexa 15. Cine este pentru anexa 15 în totalitate ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Un vot împotrivă. Abţineri ? Cu un vot împotrivă şi 9 abţineri, a fost adoptată şi anexa 15. Cu aceasta, vă rog să constataţi că Legea bugetului, şi anexele pe articole, a fost votată. Este o veste bună, dar vestea şi mai bună este că am putea adopta şi Legea bugetului asigurărilor de stat Domnul deputat vrea să susţină această propunere. |
|
Vă rog să-mi daţi voie să exprim părerea celor mai mulţi cu care am vorbit, adică cu 3-4, şi vă cer permisiunea de a pleca astăzi, cu sentimentul unei datorii împlinite în urma unei zile de muncă foarte grele, pentru care eu vă felicit. Şi, pentru că mâine avem o zi tot atât de grea, în care preşedinţii grupurilor parlamentare, ai partidelor vor lua cuvântul, după aceea ne vom retrage, vom stabili fiecare cum votează, vom trece la vot şi aşa mai departe şi, nedorind să trecem spre seara acelei zile, când cei mai mulţi dintre noi vor pleca, unii chiar la Satu Mare sau Baia Mare, vă propun să trecem, pentru că tot suntem într-un ritm accelerat, la discutarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001. (aplauze, comentarii) Doream să vă mai spun ceva, dar |
|
Domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor. Astăzi, de-a lungul întregii zile, am lucrat fără a mai avea cvorumul legal. Foarte mulţi dintre colegii noştri au plecat şi sunt foarte mulţi dintre cei care au amendamente sau puncte de vedere de spus şi care nu mai sunt în sală. În condiţiile în care vreţi să trecem la votarea Bugetului asigurărilor sociale de stat, noi suntem de acord dar, vă cerem o oră de pauză ca să putem să ne aducem colegii. Fac această cerere în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat. |
|
Stimaţi colegi, Nu putem trece la vot, îmi pare foarte rău, s-a cerut o pauză de consultări. Putem vota schimbarea programului, dacă colegii noştri nu solicită pauză. Dacă cer pauză de consultări, eu sunt obligat să le-o acord. Vă ajung 15 minute de pauză, domnule deputat Sassu ? Stimaţi colegi, Orice forţare este exagerată. Să ne felicităm pentru ce am făcut astăzi. Ne vedem mâine la ora 9,00 cu Bugetul de asigurări sociale. Declar închisă şedinţa de astăzi, 11 aprilie 2001. Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 22,50. |
