Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 noiembrie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 noiembrie 2001 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 noiembrie 2001
| 1. | Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 (anexa 3/30 - anexa nr.16) |  |
|||
|
Şedinţa a început la ora 9,45. Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Alexandru Athanasiu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul Laszlo Borbely, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul Aurel Pană, secretar al Senatului.
|
|
Doamnelor şi domnilor parlamentari, Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu anunţul obişnuit şi obligatoriu cu privire la prezenţă: din cei 485 de parlamentari, şi-au înregistrat prezenţa 414, fiind absenţi 71. Cvorumul legal de 243, prevăzut de art.39 din Regulamentul şedinţelor comune, este întrunit. V-aş ruga să acordaţi atenţia cuvenită continuării lucrărilor. Am ajuns aseară la anexa nr.3/30. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii la această anexă. Nu aveţi. Există un amendament din partea comisiilor, amendamentul de la pct.40, pag.16. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.40. Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Mai există, de asemenea, la anexa nr.3/30, un amendament de la comisiile reunite înregistrat la pct.41, pag.17. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Poftiţi. Ce amendament aveţi dumneavoastră? La ce anexă? |
|
Domnule preşedinte, Am un amendament la pct.299. Este vorba de alocarea unei sume de 12 miliarde de lei pentru bazinul olimpic din Brăila. Această sumă eu am solicitat-o şi în primăvară, iar domnul ministru Tănăsescu ne-a promis că, la rectificarea bugetară, ne va acorda o parte din aceşti bani. Am ajuns la bugetul pe anul 2002 şi nu s-au primit banii respectivi. L-aş ruga pe domnul ministru şi, de asemenea, pe domnul ministru Gingăraş să ne prezinte situaţia cu privire la finanţarea acestui obiectiv important la care ar trebui să se antreneze multipla campioană olimpică Diana Mocanu. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aveţi amendamentul înscris la pct.299 şi explicaţia de acolo a comisiilor cu privire la imposibilitatea găsirii acestei sume. Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului nostru de la PRM. Cine este pentru? 63 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 63 de voturi pentru, 183 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins. Dacă mai există la anexa nr.3/30 alte observaţii. Nu mai există. Supun anexa nr.3/30 votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul pentru anexa nr.3/30. 185 de voturi pentru. Împotrivă? 60 de voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 185 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă şi 2 abţineri, anexa nr.3/30 a fost adoptată. Anexa nr.3/31. Dacă aveţi observaţii la anexa nr.3/31. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/31. Cine este pentru? Mulţumesc. Sunt voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? O abţinere. La anexa nr.3/32 sunt propuneri, observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/32. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere, s-a adoptat anexa nr.3/32. Anexa nr.3/33. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Există un amendament la pct.42, propus de comisiile pentru buget. Cine este pentru amendamentul de la pct.42? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Cu 7 voturi împotrivă, s-a admis amendamentul de la pct.42. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/33 în întregime. Cine este pentru? Stimaţi colegi, Există totuşi un amendament respins la anexa nr.3/33. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, La anexa nr.3/33, s-a respins un amendament. Acest amendament a propus înlocuirea indicatorilor din programul de comunicare, informare publică, promovarea imaginii şi relaţiile României cu alţi indicatori. Indicatorii propuşi se consideră a fi mai semnificativi şi mai relevanţi pentru exprimarea ponderii activităţii desfăşurate de minister. Astfel, se propune înlocuirea la indicatorii fizici cu "numărul total de proiecte"; la indicatori de eficienţă cu "cost mediu proiect"; la indicatori de rezultat cu "gradul de acoperire finanţarea proiectelor potenţial de realizat". Fac precizarea, domnule preşedinte, că acest amendament este în legătură cu amendamentele admise la anexa nr.1 poz.42, şi credem că această modificare se impune în consecinţă. Nu influenţează în nici un fel sumele afectate ministerului. |
|
Amendamentul de la pct.42 l-am votat deja. Vă rog, domnule ministru. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. La anexa nr.3/33 am votat acest amendament de la pct.42. Ceea ce se propune de către distinsul domnul parlamentar se doreşte înlocuirea fişei programelor de la pag.23 a Ministerului Informaţiilor Publice prin această nouă propunere, propunere pe care putem să o acceptăm. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Atunci, supun din nou la vot amendamentul de la pct.42, cu includerea acestui program în cuprinsul său. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? 2 abţineri. Mai există la anexa nr.3/33 observaţii? Poftiţi, domnule Pambuccian. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Este vorba de un amendament care figurează la amendamente respinse la poz.315. Este vorba de o suplimentare a sumelor alocate organizaţiilor minorităţilor naţionale, şi voi justifica de ce am cerut această suplimentare. Stimaţi colegi, De zece ani, noi avem o problemă care este foarte-foarte greu de rezolvat din motive obiective. Este vorba de manualele minorităţilor care au un număr mic de membri. Tipărirea acestor manuale, care, iniţial, trebuia să fie făcută de către Ministerul Învăţământului de atunci, a trenat şi va trena multă vreme, pentru că, tirajele fiind foarte mici, este nerentabilă tipărirea lor. Din acest motiv, organizaţiile noastre au preluat problema aceasta a tipăririi manualelor şi, an de an, reuşim, obţinând suplimentări de sume la bugetul pe care îl avem, să realizăm, încet-încet, tipărirea manualelor care ne sunt necesare. Al doilea motiv este legat de faptul că din nou a trenat foarte mult problema obţinerii de sedii pentru organizaţiile noastre. Foarte multe dintre ele au rămas în continuare şi fără un sediu central propriu şi, atunci, noi am obţinut, prin modificarea textului, acum trei ani, posibilitatea de a achiziţiona sau de a construi asemenea sedii, dar lucrul acesta sigur se face foarte-foarte dificil. Este un alt motiv pentru care un timp am solicitat asemenea suplimentări. Al treilea motiv este legat de faptul că multe din organizaţiile care au sedii au sediile într-o stare avansată de degradare şi, atunci, anul acesta sunt sedii la care practic trebuie făcute reparaţiile urgent. O parte din suma pe care am solicitat-o ca suplimentare se referă la aceste reparaţii. Acestea ar fi cele trei motive pentru care noi am solicitat această suplimentare şi vă rugăm, domnule ministru şi stimaţi colegi, să aveţi înţelegere faţă de cererea noastră. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am ascultat cu mult interes motivaţiile care au fost aduse de către domnul Pambuccian vis-ŕ-vis de această solicitare suplimentară de fonduri. Considerăm că sunt pertinente şi, referitor la problema minorităţilor, trebuie să încercăm să o ajutăm. În acest sens, domnule preşedinte, vă facem o contrapropunere, şi anume de potenţiabilitate a majorării cheltuielilor Ministerului Informaţiilor Publice, respectiv pentru minorităţi, cu 6 miliarde de lei din fondul de rezervă. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Pambuccian, astfel cum a fost amendat de către domnul ministru al finanţelor. Este vorba de majorarea cheltuielilor cu 6 miliarde. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? 2 abţineri. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/33 în întregime. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? 3 abţineri. Deci, au fost 222 de voturi pentru, 25 împotrivă şi trei abţineri. Anexa nr.3/34. Dacă aveţi observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Unanimitate. Anexa nr.3/35. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/35. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu trei abţineri, anexa nr.3/35 a fost adoptată. Anexa nr.3/36. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/36. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.3/37. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.3/38. Dacă sunt observaţii. Stimaţi colegi, Dacă dumneavoastră nu aveţi observaţii, vă atrag atenţia că există un amendament propus de comisii - amendamentul de la pct.43. Este vorba de majorarea sumelor din credite externe. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul de la pct.43. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? Unanimitate. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/38 în întregime. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. 7 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 4 abţineri şi 7 voturi împotrivă, s-a adoptat anexa nr.3/38. Anexa nr.3/39. Aveţi observaţii? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri. 2 abţineri. Anexa nr.3/40. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Anexa nr.3/41. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 3 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost adoptată anexa nr.3/41. Anexa nr.3/42. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. Abţineri? 2 abţineri. Anexa nr.3/43. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 31 voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cu majoritate de voturi, a fost adoptată anexa nr.3/43. Anexa nr.3/44. Este vorba de bugetul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor? Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. 38 de voturi împotrivă. Cu marea majoritate a voturilor, a fost adoptată. Anexa nr.3/45. Este vorba de bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţii. Dacă sunt observaţii. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 31 de voturi împotrivă. Dacă sunt abţineri. Stimaţi colegi, Am senzaţia că votaţi şi împotrivă şi abţineri. (Vociferări în partea Grupului parlamentar al PRM.) Stimaţi colegi, În mod sigur, unii aţi votat şi împotrivă şi abţineri. Câte abţineri sunt? 8 abţineri. Cu majoritate de voturi Anexa 3/45 a fost adoptată. Deci, au fost 31 de voturi împotrivă şi 8 abţineri. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor. Anexa nr.3/46. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 39 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 39 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat anexa nr.3/46. Anexa nr.3/47. Institutul Naţional de Statistică. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. 41 de voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 41 de voturi împotrivă, 2 abţineri, anexa nr.3/47 a fost adoptată. Anexa nr.3/49. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 38 de voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 38 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, s-a admis anexa nr.3/49. Anexa nr.3/50. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. 34 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 34 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, anexa nr.3/50 a fost adoptată. La anexa nr.3/52, vă rog să urmăriţi în raportul comisiilor amendamentul de la pct.44. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.44. Nu aveţi. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.44. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotriva amendamentului de la pct.44. Nu sunt. Abţineri? 2 abţineri. Deci, amendament adoptat. Supun votului dumneavoastră anexa nr.3/52. În ansamblu. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. 29 de voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cu 29 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, anexa nr.3/52 a fost votată. Anexa nr.3/54. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? 23 de voturi împotrivă. Abţineri? 12 abţineri. Cu 23 de voturi împotrivă şi 12 abţineri, anexa a fost adoptată cu marea majoritate a voturilor. Anexa nr.3/55. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Cine este pentru anexa nr.3/55? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Cu 23 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, anexa nr.3/55 a fost adoptată cu majoritatea voturilor. Anexa nr.3/56. Dacă aveţi observaţii. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt. 15 voturi împotrivă. Abţineri? 11 abţineri. Cu 15 voturi împotrivă, 11 abţineri, majoritatea pentru, a fost adoptată Anexa 3/56. Ultima anexă de la 3, Anexa 3/65. Vă rog să observaţi, în raportul Comisiilor de buget, ultimul amendament propus, 45. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 45? Nu. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotriva amendamentului 45? 14 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 14 voturi împotrivă, 3 abţineri, amendamentul 45 a fost admis. Stimaţi colegi, Înainte de a vă supune votului dumneavoastră Anexa 3/65, vă reamintesc că, în urma voturilor dumneavoastră exprimate anterior, la anexa de aici, intervin următoarele modificări: fondul de rezervă bugetară se reduce cu 109,8 miliarde, fondul de intervenţie cu 200 miliarde lei, iar aceste influenţe ce decurg se vor introduce în Anexele 1 şi 2 şi în textul legii, bineînţeles, în articolele-cadru. Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră Anexa 3/65. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 32 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 32 voturi împotrivă, 8 abţineri, marea majoritate pentru, Anexa 3/65 a fost adoptată. Trecem în continuare la Anexa 4, stimaţi colegi. Dacă, la Anexa 4, aveţi observaţii? Nu aveţi. Cine este pentru? Voturi împotrivă? 33 voturi împotrivă. Abţineri? 8 abţineri. Anexa 5. Aveţi observaţii la Anexa 5? Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am un amendament care se află la poziţia 346, pag.129 şi se referă la suplimentarea cu 100 de miliarde de lei a sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare, repartizate judeţului Timiş. Pentru judeţul Timiş, au fost repartizate, în anul 2001, 91 de miliarde de lei, sumă care s-a dovedit insuficientă. Deci în 2001. Cu toate acestea, în bugetul pe anul 2002, în loc să crească această sumă, ea a fost micşorată prevăzându-se 79 de miliarde de lei, fără să se ia în calcul rata inflaţiei şi creşterea preţurilor. Analizând cifrele aferente altor judeţe, mă simt tentat să cred că, prin repartizarea unor sume insuficiente, populaţia judeţului Timiş este pedepsită pentru că a preferat PRM-ul înaintea PDSR-ului. (Rumoare în Grupul PSD) Desigur că există şi varianta unei banale greşeli comise în alocarea sumelor menţionate către judeţul din care provin. Dar, în acest caz, domnul ministru al finanţelor ar fi necesar să realizeze corecţia ce se impune. Mulţumesc. (Comentarii în Grupul PSD) |
|
Stimaţi colegi, Aţi văzut motivaţia comisiilor reunite, nu există surse pentru ceea ce se propune în acest amendament. Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului parlamentar al PRM. Cine este pentru? Mulţumesc. |
|
Domnul Florea Buga (din sală): Cine numără?! |
|
65 de voturi pentru. Împotrivă? 181 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 181 voturi împotrivă, 65 pentru şi 2 abţineri, amendamentul Grupului parlamentar al PRM a fost respins. Dacă mai sunt discuţii la Anexa nr.5? Nu. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, La nr.crt.330, Anexa nr.5 "Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anul 2002", Braşovului, judeţului Braşov consider că i se cuvine o sumă mai mare, şi anume pentru asigurarea ajutorului social şi ajutorului pentru încălzirea locuinţelor. În fiecare an, la fiecare buget, Braşovul este defavorizat, cu toate că judeţul Braşov are perioadă de anotimp rece 6 luni din 12. (Comentarii în Grupul PSD). Nu faceţi comentarii fără să cunoaşteţi amănunte, domnule coleg! Am considerat de cuviinţă să propun suplimentarea acestor sume cu 30 de miliarde luate de la judeţe care se aşază în teritoriul ţării la câmpie, la Constanţa, de exemplu, la Botoşani, unde sumele sunt d două ori mai mari decât la Braşov. Mulţumesc. |
|
Nu aş vrea să solicit părerea colegilor noştri de la Constanţa. V-aş ruga însă să vedeţi motivarea pentru care Comisiile de buget au respins acest amendament. Şi, cu această precizare, supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor de la PRM. Cine este pentru? 63 voturi pentru. Împotrivă? Constănţenii de la PRM nu au votat, bineînţeles. 183 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 183 voturi împotrivă, 63 pentru, amendamentul colegilor de la PRM a fost respins. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Pentru că, de fapt, voi avea mai multe amendamente care vor urma acum şi la Anexele 6, 7, 14, în primul rând vreau să fac o introducere simplă. Judeţul Mureş, pe care-l reprezint împreună cu alţi colegi, a trimis în Parlament aleşi nu numai de la Partidul România Mare, a trimis în Parlament şi din partea partidului de guvernământ, şi din partea UDMR, care are 40% în judeţ, şi din partea PNL şi aproape că era să trimită şi din partea PD. Speranţe există, domnule Sassu! (Domnul deputat Alexandru Sassu comenta din sală) Deci rugămintea mea este ca amendamentele pe care le propun pentru judeţul Mureş să fie susţinute de către dumneavoastră, indiferent de partidul din care faceţi parte, şi anume la Anexa 5, poziţia 341, prevede, pentru judeţul Mureş, suma de 233 de miliarde de lei, sumă defalcată din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Dar doresc să arăt, şi aici este sursa, pentru că ne trebuie încă 80 de miliarde de lei, deci un total de 313 miliarde de lei şi sursa este foarte uşoară, pentru că numai pe primele 9 luni ale anului s-au strâns, din judeţul Mureş, 2.848 de miliarde. Deci se estimează ca, până la sfârşitul anului, să se strângă peste 3.000 de miliarde, 3.612 de miliarde. Atunci, ce poate să fie mai simplu, de aici, de unde să se acopere aceşti bani care sunt necesari atât pentru modernizarea aeroportului din Tg.Mureş, cât şi pentru puguri, cât şi pentru Consiliul judeţean, la alimentare cu apă sau pentru susţinerea unor bugete de comune şi locale. Sunt convins că dumneavoastră veţi sprijini aceste puncte. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aţi reţinut argumentaţia colegului nostru. Din păcate, sursele pe care le indică nu corespund adevăraţilor indicatori financiari. O asemenea propunere ar presupune să se ia de la celelalte judeţe. Cine este pentru amendamentul distinsului nostru coleg de la Mureş? (Rumoare în sală) De la PRM şi Mureş. |
|
Domnul Alexandru Sassu (din sală): UDMR nu vrea să ridice mâna! |
|
66 voturi pentru. Împotrivă? 182 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 182 voturi împotrivă, 66 pentru, 8 abţineri, s-a respins amendamentul. Dacă mai sunt observaţii la Anexa nr.5? Nu. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.5, în ansamblu. Cine este pentru? 196 voturi pentru. Împotrivă? 71 voturi împotrivă. Abţineri? 1. Deci, 196 voturi pentru, 71 contra şi 1 abţinere, s-a adoptat Anexa nr.5. La Anexa nr.6, dacă aveţi observaţii? |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan (din sală): Da! |
|
Poftiţi. Un glas sigur! |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Sper ca şi argumentaţia... |
|
Discutăm după! |
|
Domnul Viorel-Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul nostru la Anexa 6 se referă la faptul că i-au fost transferate în autoritate Consiliului judeţean Timiş două instituţii de rang naţional: Opera Română din Timişoara şi Teatrul naţional din Timişoara. Voi aduce, în sprijinul amendamentului meu, două clase de amendamente, respectiv mai multe argumente. Primul, de ordin cultural: există şase teatre de rang naţional, dintre care trei, prin această anexă, au decăzut la rangul judeţean. Există, după aceea, Opera Română din Timişoara, care este o instituţie de prestigiu şi care are un repertoriu pe măsură şi face cinste României peste hotare. Din punct de vedere financiar, doresc să vă spun că, cheltuielile pentru Opera Română sunt de 30 de miliarde de lei pe an, iar pentru Teatrul Naţional de 18 miliarde, deci în total 48 de miliarde. Prin Anexa nr.5 şi prin Anexa nr.6, se alocă Consiliului judeţean 23,4 miliarde lei, ca şi ajutor pentru trecerea acestor unităţi în subordinea Consiliului judeţean. Deci coeficientul de acoperire este de 48,25%. Prin acest lucru, nu se respectă integral principiul conexităţii care spune: la transfer de competenţe, transfer de mijloace pentru a susţine aceste competenţe. Prin urmare, vă supun atenţiei dumneavoastră şi sprijinului dumneavoastră, ca cele două unităţi să rămână în subordinea Ministerului Culturii, mai ales că domnul ministru Răzvan Theodorescu a făcut public angajamentul său de a susţine în continuare aceste două unităţi în cadrul Ministerului Culturii. Vă mulţumesc. Discutăm după! |
|
Poftiţi. |
|
Doamna Maria Antoaneta Dobrescu: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori, Mă adresez dumneavoastră în calitate de parlamentar de Dolj. Aceeaşi situaţie pe care a prezentat-o stimatul domn deputat mai înainte este şi la Craiova în ceea ce priveşte Teatrul naţional. Problema care se pune este însă nevoia de descentralizare a instituţiilor din cultură, ceea ce este un pas pe care, trebuie să recunoaştem, România trebuie să-l facă. Foarte important este felul în care aceste instituţii de cultură de nivel naţional şi internaţional, pentru că sunt, într-adevăr, reprezentative şi sunt ambasadorii noştri dincolo de hotare, vor fi sprijinite, în continuare, şi de Ministerul Culturii, cel puţin prin programe care să însemne susţinere financiară considerabilă, pentru că, altfel, introduse astfel în buget, susţinerea financiară a consiliilor judeţene, nu sunt fonduri suficiente. Prin urmare, dacă se votează această Anexă 6 şi instituţiile de cultură amintite la această anexă trec în bugetul, în finanţarea consiliilor judeţene, ele trebuie neapărat susţinute prin programe de Ministerul Culturii. Îmi pare rău că, în momentul de faţă, nu este prezent domnul ministru Răzvan Theodorescu, cu care am discutat şi personal şi care şi-a exprimat acordul, pentru că, altfel, înseamnă că facem o descentralizare trunchiată şi nu ar fi corect faţă de aceste instituţii prestigioase. Vă mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Problema este asemănătoare şi la Tg.Mureş şi îmi exprim, şi eu, aceeaşi părere de rău că domnul ministru al culturii nu a binevoit astăzi să vină aici, mai ales că Anexa 6 se discută şi este direct în legătură cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, şi anume este vorba despre Teatrul Naţional din Târgu Mureş care, în anul 2001, a consumat, deci a fost nevoie pentru ca să existe, pentru punerea în scenă, de 14 miliarde şi 500. În Anexa 5, poziţia 28, unde este prevăzut judeţul Mureş, pentru anul 2002, este prevăzut 12 miliarde de lei 23 de milioane, deci mai puţin decât în 2001. În acelaşi timp, ştim foarte bine că urmează inflaţia şi coeficientul de inflaţie de 30%, 29%, nu are importanţă, pentru anul 2002 şi rolul pe care îl are cultura în continuare. În acest sens, vin şi mă aliniez, împreună cu colegii care au discutat şi au luat cuvântul puţin înainte, pentru a-mi exprima sau a ne exprima dorinţa ca Teatrul Naţional din Târgu Mureş să fie scos de pe lista instituţiilor care ar urma să fie finanţate de la bugetele locale, fiindcă nu există, şi s-a demonstrat acest lucru, nu există aceste fonduri, urmând ca să se ia măsurile ca probabil din anul 2003, să poată să funcţioneze şi el ca instituţie autonomă, aşa cum de fapt se doreşte, dar, până atunci, dorim şi vă rog pe dumneavoastră să aprobaţi scoaterea de pe lista de la Anexa 6 a Teatrului Naţional din Tg.Mureş. Este un teatru foarte important, are două secţii, Secţia română, are şi Secţia maghiară. deci amândouă se găsesc în aceeaşi criză şi sper ca domnii deputaţi Kelemen, Makkai, Borbely, pe care-i văd, aici, în sală, să susţină şi dânşii problemele judeţului Mureş. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Mihai-Adrian Mălaimare, preşedintele Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor. |
|
Domnul Mihai-Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi am avut, în Comisia pentru cultură, câteva amendamente privind instituţiile care urmează, conform principiului descentralizării, să se îndrepte către consiliile judeţene. Suntem absolut de acord cu principiul descentralizării. Putem fi de acord şi cu descentralizarea în trepte, chiar dacă ea nu ne face să fim martorii unor criterii extrem de solide. Ceea ce se întâmplă însă, în momentul de faţă, şi acesta este scopul intervenţiei mele, este că trebuie neapărat să construim un sistem coerent al unei multiple subvenţionări, posibilităţi de a accesa la stipendii. Este vorba de faptul că aceste instituţii care vor pleca spre consiliile judeţene întâlnesc uneori judeţe extrem de sărace, iar dacă nu sunt foarte sărace, nu întotdeauna au infrastructura bine pregătită, astfel încât, în deplin acord cu acest sistem al descentralizării şi cu hotărârea Guvernului de a o produce imediat, eu cred că va trebui să ne gândim, în perspectivă, la posibilitatea ca instituţiile de cultură să poată fi finanţate atât prin programe de la Ministerul Culturii, cât şi programe de la administraţia locală. Vă mulţumesc. |
|
Mai doreşte cineva să intervină? Domnul ministru Pâslaru, din partea Ministerul Culturii. Vă rog să vă exprimaţi şi dumneavoastră punctul de vedere. |
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Aş dori să precizez că principiul descentralizării este un principiu înscris în programul nostru de guvernare şi el corespunde sistemului model de administrare a instituţiilor, a sistemelor instituţionale şi chiar în cel al culturii. Descentralizarea instituţiilor de cultură nu înseamnă nicidecum degradare, ci tocmai ridicarea în grad şi creşterea în importanţă naţională, dar prin finanţare şi dezvoltarea specificului din zonă. Noi am ales cele 17 instituţii pentru a trece în subordinea administraţiei locale, dar, în acelaşi timp, prin prezenta Lege a bugetului, s-au alocat 594 de miliarde pentru echilibrarea bugetelor locale ca urmare a acestui transfer financiar. Pe de altă parte, instituţiile care au fost descentralizate nu vor rămâne ale nimănui, nu vor fi pierdute. Ele vor rămâne, în continuare, sub controlul metodic, cultural şi de specialitate al Ministerului Culturii, care va înfiinţa, în curând, un serviciu, ca să spunem aşa, postdescentralizare, cum este în FPS postprivatizare, care să urmărească modul în care instituţiile respective reuşesc să obţină performanţe culturale, în noua lor situaţie. De asemenea, în cadrul programelor culturale care vor fi finanţate de la Ministerul Culturii, instituţiile recent descentralizate vor avea prioritate şi, mai mult decât atât, în cursul anului următor, prin hotărâri de Guvern, prin ordonanţe, vom sprijini, cu sume suplimentare, acolo unde este cazul şi unde apar dificultăţi din acest punct de vedere. Pe de altă parte, instituţiile respective trebuie să obţină, ele însele, pe baza rezultatelor culturale pe care le au, venituri proprii, astfel încât presiunea pe bugetul central să fie progresiv diminuată. Vreau să vă spun că acest sistem al descentralizării nu se va încheia o dată cu bugetul pe 2002. El va continua, în funcţie de criteriile pe care le vom verifica în urma acestei prime experienţe a descentralizării celor 17 instituţii. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am apreciat expunerea domnului secretar de stat, dar mă gândesc cu foarte mare îngrijorare la faptul că un control metodic asupra modului cum se va desfăşura activitatea nu va reuşi ca să realizeze o finanţare. Programele la care domnul secretar de stat a făcut referire sunt, deocamdată, ipotetice. Nu există nici un program care să fie un program concret. Deci undeva ne jucăm cu focul. Teatrul de stat din Târgu Mureş are deja 40 de ani vechime la Secţia română şi are, probabil, 50 60 70, nici nu ştiu de câţi ani are Secţia maghiară. Deci absolut este foarte important, pentru acest stat, ca să funcţioneze în amândouă limbile. Pe de altă parte, eu pun o întrebare care este simplă. Teatrul din Târgu Mureş are numele "Teatrul naţional". Păi, teatrul naţional poate să fie teatru judeţean? Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Coifan. |
|
Domnul Viorel Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă reţin atenţia doar două minute. S-a vorbit foarte frumos despre descentralizare; s-a vorbit despre descentralizare în trepte, dar constatăm următorul lucru, că în judeţul Timiş, nu numai teatrul naţional trece în subordinea consiliului judeţean, dar şi opera, şi cred că este singura operă din ţară, în afara Bucureştiului, care trece în subordinea consiliului judeţean. Deja, la ora actuală, consiliul judeţean are 8 unităţi de cultură în subordine, ceea ce înseamnă foarte mult. Deci v-aş ruga să reflectaţi la acest lucru. Dacă facem descentralizare şi facem experimente, să începem cu cele trei teatre, aşa cum s-a propus, deşi părerea mea este că nu este descentralizare, pentru că unul plăteşte şi altul comandă, fie că îi spune control metodologic, fie că îi spune altcumva, acest lucru înseamnă, iar pe de altă parte, opera trebuie să rămână la nivelul Ministerului Culturii. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Marton. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Aici este o problemă, pe de o parte, administrativă, pe de altă parte, culturală. Într-adevăr, în cazul judeţului Timiş s-ar putea că ar fi trebuit să gândească mai mult ministerul dacă începe o experienţă printr-o singură operă, celelalte opere rămânând la bugetul central. Poate că nu este chiar consecventă această soluţie. În privinţa descentralizării, noi am fost şi suntem pentru descentralizare şi suntem în continuare pentru descentralizare, dar trebuie să vă spun că această descentralizare, într-adevăr, pe de o parte, necesită şi fondurile care dacă le-am dat, trebuie să le dăm integral, pe de altă parte, şi aici este problema mea cea mare, am auzit aici un cuvânt care se pare că este din ce în ce mai la modă în Ministerul Culturii şi cu care nu sunt de acord, cel puţin este acultural, controlul performanţei culturale. a cui? a unei unităţi culturale care, de acum încolo, aparţine judeţului respectiv Nu vă supăraţi, este ceva care nu se poate accepta, nici ideea. Nu văd cum va funcţiona acest control. Vă rog să renunţaţi la el. |
|
Domnul Valer Dorneanu:Domnul ministru Pâslaru doreşte să dea o explicaţie. |
|
Domnul Dumitru Pâslaru: În legătură cu intervenţia colegului Marton Arpad, nu este vorba de un control şi o monitorizare strictă, ci de urmărirea performanţelor culturale în sensul însuşirii experienţei acesteia de descentralizare pentru a fi promovată în viitor. Nu va înainta nimeni nici sancţiuni, nici bonificaţii pentru performanţe sau control e fond în sensul repertoriilor sau programelor culturale ca atare, nu va fi cenzură, dar ele vor rămâne în atenţia de specialitate, aşa cum am spus, nu? şi în interesul metodic al Ministerului Culturii, pentru că este obligaţia sa. |
|
Stimaţi colegi, Cu aceste explicaţii, eu supun votului dumneavoastră, pentru că este vorba de acelaşi principiu, cele două amendamente cu privire la descentralizarea teatrelor din Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova. Supun toate cele trei amendamente votului dumneavoastră. Cine este pentru? 62 de voturi pentru. Împotrivă? 184 voturi împotrivă. Abţineri? 2 Cu 184 voturi împotrivă, 62 pentru şi 2 abţineri s-au respins cele trei amendamente. Dacă la anexa 6 mai sunt alte observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa 6. Cine este pentru? 185 voturi pentru. Împotrivă? 61 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Deci, cu 185 pentru, 61 împotrivă şi 2 abţineri, anexa 6 a fost votată. La anexa 7 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră anexa 7. Poftiţi! Numai puţin. Aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Şi la anexa 7, şi am anunţat că o să mai vin, încă la două anexe care mai urmează, în faţa dumneavoastră să le susţin. V-aş ruga frumos să vă mai gândiţi şi am făcut apel, noi nu suntem aici deputaţii şi senatorii unui anumit partid, suntem parlamentarii unui anumit judeţ, pentru că este o idee foarte interesantă şi foarte importantă. Pentru ce? Pentru că, de exemplu, în judeţul Mureş, pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei pentru anul 2002 sunt necesare 116 miliarde de lei şi s-au dat prin această anexă, prin anexa 7, numai 26 de miliarde de lei. Deci, este normal, 90 de miliarde de lei că trebuie neapărat acoperite. Întrebarea este: cu ce o acoperim dacă noi, în clipa de faţă, nu votăm această diferenţă? Şi aş dori să subliniez un lucru deosebit, pentru că locuim în clipa de faţă aici, în Bucureşti, unii dintre dumneavoastră locuiesc în gazdă, deci, în chirie, sunt în Bucureşti şi, personal, cunosc o asemenea situaţie unde chiar în plin centrul Bucureştiului, pe strada Câmpineanu, este un bloc, blocul 21, care deja de 3 săptămâni are închise gazele, pentru că nu ajung banii; populaţia nu poate să-şi plătească această energie termică. Întrebarea este: ce se va întâmpla cu aceşti oameni? Deocamdată, încă, natura a ţinut cum a ţinut cu noi şi vremea a fost aşa, cât de cât caldă, dar, în continuare? şi atunci, mă întorc la problema de bază. Rog, neapărat, ca aceste sume stabilite pentru energie termică să fie revăzute şi în acest sens sper să primesc sprijinul dumneavoastră. Mulţumesc. |
|
Domnul Borbely. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am şi eu un amendament, cu nr.358, tot în legătură cu mărirea acestor sume pentru subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei pe anul 2002. Am vrut numai să iau cuvântul pentru a-mi susţine amendamentul şi pentru a preciza o problemă de principiu. Evident, fiecare deputat din fiecare judeţ ar vrea să aibă cât mai mulţi bani în judeţul respectiv şi, din acest punct de vedere, eu cred că de multe ori nu contează atât de mult culoarea politică a respectivei deputate sau domnilor deputaţi, ci, evident, această solicitare firească, dar avem un buget pe care-l avem cu toţii şi nu cred că în funcţie de numărul amendamentelor sau de suma cerută este un deputat mai ataşat judeţului sau mai puţin ataşat. Am obţinut, unii din noi, evident, unele sume suplimentare, alţii n-au reşit să obţină. eu cred că trebuie să ne păstrăm raţiunea şi cumpătul şi bugetul, evident, este cum este, deci, nici vorbă să nu susţinem bugetul din care provenim şi să nu încercăm să obţinem cât mai mulţi bani pentru judeţul respectiv. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, aţi auzit argumentele, le aveţi şi pe cele ale Comisiilor pentru buget. Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Moisoiu. Cine este pentru? |
|
Domnul Adrian Moisoiu (din bancă): 358 este împreună cu 359; este acelaşi amendament. |
|
Stimaţi colegi, ca să procedăm aşa cum am procedat şi în cazul teatrelor, sunt două amendamente cu acelaşi subiect: 358, formulat de domnul deputat Borbely, şi 359, formulat de domnul deputat Moisoiu. Deci votăm cu privire la ambele amendamente. Cine este pentru? 66 de voturi pentru. Împotrivă? 182 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Deci, cu 66 voturi pentru, 2 abţineri, 182 împotrivă s-au respins cele două amendamente. Supun anexa 7, în întregime, votului dumneavoastră. Cine este pentru? 185 voturi pentru. Împotrivă? 61 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 185 pentru, 61 împotrivă, anexa 7 a fost votată. Anexa 8. Nu aveţi obiecţiuni. Cine este pentru anexa 8? Stimaţi colegi, votăm anexa 8. 184 voturi pentru. Împotriva anexei 8? 62 voturi împotrivă. Abţineri? 6 abţineri. Deci, cu 184 pentru, 62 împotrivă şi 6 abţineri s-a adoptat anexa 8. Anexa 9. Domnul Birtalan. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mai înainte am votat anexa 8, am fost de acord. Vedeţi dumneavoastră că la pct.363 la "amendamente respinse" avem un amendament de completare a anexei nr.8, respectiv sub formă de notă în care am propus o completare a criteriilor care apar în această anexă, şi anume, prin această notă la anexa nr.8 mai înainte votată, să precizăm că acest criteriu, respectiv capacitatea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul unui judeţ să fie luată în considerare în proporţie de până la urmă 80%, iar în limita unei abateri maxime, de 20%, să fie posibile şi alte criterii pe lângă capacitatea financiară. Textul acestei note sună în felul următor: "consiliile judeţene pot utiliza şi alte criterii de repartizare în funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate administrativ-teritorială, fără a depăşi abaterea maximă admisă de 20% faţă de criteriul capacitatea financiară, calculat conform formulei de mai sus, respectiv din anexa nr.8". |
|
Domnule ministru, doriţi să daţi vreo explicaţie? Nu. Susţineţi punctul de vedere care a fost exprimat de cele două comisii. Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul colegilor noştri de la UDMR. Cine este pentru? 62 voturi pentru. Împotrivă? 184 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 184 voturi împotrivă, 2 abţineri şi 62 voturi pentru, amendamentul a fost respins. Cine este pentru anexa 9 în întregime? O clipă. Poftiţi! Domnul deputat Moisoiu. Vă rog, domnule Moisoiu, aveţi cuvântul. |
|
De atâtea ori am discutat aici că un amendament se poate susţine în măsura în care există sursă de finanţare. În clipa de faţă, amendamentul pe care vreau să vi-l propun referitor la anexa 9, şi anume este vorba de suplimentarea cu 215 miliarde a sumelor pentru judeţe, pentru judeţul Mureş pentru finanţarea cheltuielilor din învăţământ, şi anume: 5 miliarde pentru cheltuieli de personal de specialitate din învăţământul special, 141 de miliarde pentru învăţământul preuniversitar de stat, 42 de miliarde pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi 27 de miliarde pentru susţinerea persoanelor cu handicap. Deci, iată nişte sume deosebit de importante; total 215 miliarde, cum am arătat adineauri. Şi, de fiecare dată, se pune întrebarea: Ei, bine, bine amendamentul trece, dar dacă avem soluţie. Da domnilor, avem soluţie. În judeţul Mureş este staţiunea Sovata, staţiunea Sovata unde statul, prin privatizare, a făcut cadou peste 200 miliarde lei. Iată, cei 215 miliarde de lei cu care se pot acoperi aceste cheltuieli. Mă adresez dumneavoastră în clipa de faţă, pentru că tot aici s-a făcut o greşeală, spun eu. Deci este o treabă subiectivă, în momentul în care nu s-a acceptat ca să se înfiinţeze o comisie ca să verifice modul cum a avut loc privatizarea la Sovata, pentru că a înfiinţat această comisie Senatul, deşi 150 dintre noi au semnat cererea pentru comisie de verificare a acestei privatizări de la Sovata. Prin fondurile care precis vor apare din această privatizare a Sovatei, se poate acoperi această sumă sau se pot găsi alte sume, pentru că privatizările frauduloase din România nu s-au terminat, sunt multe şi dumneavoastră le cunoaşteţi şi presa şi întreaga mass-media le-a popularizat. Deci, cu rugămintea de a vota vă mulţumesc şi am încredere. |
|
Domnul deputat Sassu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc domnilor colegi, eu nu ştiu cine l-a păcălit pe domnul, colegul nostru dinainte, şi i-a spus că amendamentul trece. nu trece. Am şi eu un amendament la poz.381 din "amendamente respinse", priveşte judeţul Timiş şi învăţământul şi mi-l susţin, nu cred că are rost să spun mai mult, că şi aşa nu trece. |
|
Domnul senator Bindea, vă rog frumos, aţi cerut şi dumneavoastră cuvântul. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Fac parte din Comisia de verificare a privatizării Sovatei şi vă rog să se aibă în vedere faptul că pentru nişte sume care vor fi sau nu vor fi găsite, nu cred că se poate pune problema unor soluţii financiare pe nişte sume care încă nu se ştie dacă vor fi sau nu vor fi găsite. Nu cred că un parlamentar, în timpul anchetei parlamentare, se poate pronunţa pentru o hotărâre care va fi dată în viitor. De aceea, cred că fundamentarea făcută pe nişte rezultate ale unei anchete în derulare, nu este corectă. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Moisoiu. |
|
Mulţumesc domnului senator pentru intervenţia pe care dumnealui a făcut-o, dar mă gândesc la următorul aspect în sine, că indiferent dacă aceste sume se vor obţine sau nu se vor obţine, scopul pentru care am cerut acele 200 de miliarde este deosebit de important, este vorba de şcoală, este vorba despre handicap şi aşa mai departe. Deci, era o posibilitate şi posibilitatea la urmă, hai să o votăm şi cu aspectul că dacă se găsesc aceste sume, le suplimentaţi. Şi aceasta este o posibilitate. De ce? |
|
Domnul deputat Mardari. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Amendamentul pe care vreau să-l susţin se află la poz.380, pag.145. Solicit 35 de miliarde în plus pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului în judeţul Timiş. Pentru anul 2002, în judeţul Timiş s-a prevăzut mai puţin decât în anul 2001, deşi numărul copiilor cu probleme a crescut. De asemenea, nu a fost luată în considerare inflaţia şi creşterea preţurilor. Este necesară suplimentarea şi datorită importanţei acordate pe plan european acestei probleme, precum şi datorită importanţei pe care o acordă chiar domnul prim-ministru. Mulţumesc. |
|
Dacă mai sunt intervenţii? Stimaţi colegi, întrucât motivaţiile Comisiilor pentru buget cu privire la respingerea acestor amendamente sunt aceleaşi, eu supun votului dumneavoastră, împreună, cele trei amendamente formulate de domnii deputaţi Moisoiu, Sassu şi Mardari. Cine este pentru? 70 de voturi pentru. Împotrivă? 178 voturi împotrivă. Abţineri? Sunt abţineri? 3 abţineri. Deci, cu 70 voturi pentru, 3 abţineri ş 178 contra, cele 3 amendamente formulate de colegii Moisoiu, Sassu şi Mardari au fost respinse. Supun votului dumneavoastră anexa 9 în întregime. Cine este pentru? 185 voturi pentru. Împotrivă? 70 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 185 voturi pentru, 70 împotrivă, anexa 9 a fost votată. Anexa 9 A dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? 187 de voturi pentru. Împotrivă? 71 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. 187 de voturi pentru, 71 împotrivă şi o abţinere. Anexa 9b. Nu sunt observaţii. Cine este pentru Anexa 9b? 187, la fel ca în celălalt caz. Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu 187 de voturi pentru, 72 voturi împotrivă şi două abţineri, s-a adoptat Anexa 9b. Anexa 10. Domnul deputat Stanciu. Stimaţi colegi, Pentru a vă mobiliza grupurile la vot, anticipăm ora 13,00, aproximativ, când vom putea vota şi celălalt buget. Deci, vot final pentru cele două legi, aproximativ în jurul orei 13,00. Aveţi cuvântul, domnule Stanciu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mult stimate şi iubite domnule ministru de finanţe, (Râsete, rumoare) Există dorinţa (Rumoare) Domnule preşedinte, impuneţi autoritatea dumneavoastră! |
|
Colegii rectificaseră "Mult iubite şi stimate ", nu "Stimate domnule ministru". |
|
Vă rog să mă scuzaţi. Mult iubite şi stimate domnule ministru de finanţe, Există tendinţa normală, firească, de reducere a personalului. Şi această tendinţă, cu o pantă mai mare sau o pantă mai mică, se aplică din 1990 până în zilele noastre. Există, însă, un domeniu care nu ţine de legile specifice economiei de piaţă, şi anume naşterea de copii sau sporul demografic. Aici se pare că, cu cât ai mai puţini bani, faci mai mulţi copii. Iată că sporul demografic pozitiv se înregistrează în Moldova, şi în special în judeţul Iaşi. Ca urmare, numărul de clase, numărul de elevi în acest judeţ a crescut. Nu am găsit modalitatea de a-i micşora pe cei născuţi şi nici nu ne propunem. A găsit, însă, se pare, unul sau doi birocraţi din minister - Ministerul Educaţiei şi Cercetării - care, probabil, luându-se după anumite criterii, nu a luat în considerare datele pe care le-a înaintat inspectoratul şi a redus dânsul, că trebuiau reduse. Şi ne găsim, astfel, în judeţul Iaşi, cu un deficit de 300 şi ceva de posturi. Posturi pe care trebuia, pentru o anumită restructurare, şi vechiul inspectorat şcolar să le mai ajusteze, dar nu le-a ajustat şi le-a lăsat pe capul actualului inspector şcolar, care în timpul avut la dispoziţie a redus 112 posturi, ajungând până acolo încât, prin cuplaje de clase, să depăşească numărul prevăzut în statut de 30. Suntem acum într-o situaţie foarte delicată, că nu mai putem cupla nici clasele, pentru a ne încadra în patul lui Procust făcut de un funcţionar, pe care probabil că n-o să-l deranjeze nimeni. Până la urmă ei conduc; ne dau cifre şi noi le înghiţim. De aceea, noi vă propunem la Anexa 10, la nivelul judeţului Iaşi, să înţelegem că nu mai se poate face absolut nimic în ceea ce priveşte desfiinţările de grădiniţe, comasările de clase şi aşa mai departe şi să acceptăm această creştere de 137 de posturi, care să nu modifice pe ansamblu cifra totală de 328.698, ci ministerul, printr-o analiză obiectivă, să redistribuie aceste posturi, văzând, acolo unde s-a raportat în plus, şi să completeze dincolo, în care s-a raportat în minus. Deci, amendamentul nostru este clar un amendament de existenţă a unor clase, a unor copii care se pare că vor să facă şcoală, în pofida dorinţei de a reduce similar la o fabrică, la o întreprindere, evident de importanţă, dar acolo îşi trimit în şomaj nişte oameni, mai mult sau mai puţin vinovaţi de starea întreprinderii. Putem trimite în şomaj elevii? Eu cred că nu. De aceea, vă rog să acceptaţi această sugestie, să sporim cu 137 la poziţia judeţului Iaşi, dar, pe ansamblu, să nu schimbăm cifra, iar ministerul să găsească soluţia de redistribuire între judeţele respective şi să rezolve această problemă foarte delicată. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, nu veţi fi supărat dacă o voi ruga pe doamna ministru să vă răspundă la această întrebare, şi nu pe stimatul domn ministru al finanţelor. Doamna ministru Andronescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, judeţul Iaşi este unul dintre puţinele judeţe cu o creştere a cifrei demografice. De aceea, eu vă propun să acceptăm amendamentul susţinut aici de domnul preşedinte Stanciu şi nu numai de domnia sa, şi de domnul senator Solcanu şi, evident, şi de alţi deputaţi şi senatori de Iaşi şi să îngăduiţi ministerului să reconsidere cifra, păstrând ansamblul dat prin Legea bugetului. Deci, pentru acest moment, să votăm Anexa 10 aşa cum este, cu angajamentul ferm din partea ministerului că va regla în interiorul instituţiei această problemă a numărului de posturi pentru judeţul Iaşi. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Vă mulţumesc, doamna ministru. Cu acestă explicaţie, supun Anexa 10 votului dumneavoastră. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Una. Cu o abţinere, Anexa 10 a fost votată. Anexa 11. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră Anexa 11. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, s-a votat Anexa 11. Anexa 12. Dacă sunt observaţii? Poftiţi, domnule deputat Ifrim. |
|
Susţin amendamentele nr.387 şi 390, Anexa 12.a ale Comisiei de sănătate şi familie. Mă adresez direct domnului ministru al finanţelor. Aşa, după cum spuneam, nu mai revin asupra stării în care se găseşte sănătatea şi finanţarea sănătăţii. Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este făcut cu un excedent de 2.431. Deci, avem venituri mai mari decât cheltuielile. Aceste venituri nu le putem consuma. Eu repet faptul că la sfârşitul anului s-a încheiat bugetul acesta cu un excedent de 5.600, cu datorii ale spitalelor de 2.800, datorii care stau până în prezent. Aş vrea să vă spun că s-a analizat cu toată răspunderea la nivelul Guvernului şi al domnului premier care, văzând această situaţie, a dat dispoziţii să se deblocheze din fondurile Casei 4 mii, pentru a putea plăti datoriile spitalelor. Mă întreb: care este raţiunea ca la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi mă adresez direct distinsului ministru de finanţe să se estimeze un buget cu excedent de venituri, ca şi cum Sănătatea ar fi o afacere rentabilă şi ce se doreşte să se facă utilizând aceşti bani. Noi, dacă am primi această sumă, deci nu cerem nici un leu de la buget, cerem doar ca ceea ce se strânge de la contribuabil pentru starea lui de sănătate să se întoarcă înapoi la contribuabil, noi vom putea ca să facem acest lucru şi să dăm drumul la Sănătate. De asemenea, la Anexa 12a "Cheltuieli salarii, fond de asigurări", solicităm această suplimentare, întrucât este posibil ca să strângem mai mulţi bani, dacă vom avea mai multe posturi. Deci, solicit un răspuns direct şi vă rog să ne înţelegeţi să ne lăsaţi să ne cheltuim pentru Sănătate banii care se adună de la Sănătate. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Mă simt dator să fac o scurtă precizare, întrucât această problemă a depăşit, din păcate, cadrul comisiilor, cadrul ministerului şi se discută la ora actuală mai mult în presă şi în general în tot ceea ce înseamnă media şi, din păcate, se discută la un nivel de amatorism, transformând o problemă de formă într-o problemă de fond. Se aduc acuzaţii că există un excedent la bugetul asigurărilor de sănătate, că există nişte bani care nu s-ar folosi în interesul sănătăţii. Asta ar fi forma care se transformă în fond. Realitatea este următoarea. Din acest buget, Guvernul actual se angajează să aloce sănătăţii un procent de 4,2% din produsul intern brut. Aceasta este realitatea. Felul în care se adună aceşti bani la buget, că este vorba de un fond, că este vorba de mai multe fonduri, că se vor desfiinţa aceste fonduri, este absolut o problemă de formă. Esenţa este că se alocă Sănătăţii 4,2% din produsul intern brut, prin bugetul naţional, un procent echivalent cu suma din anul precedent şi net, categoric mai mare decât în toţi cei 10 ani precedenţi, când ea a variat între 2,7 şi 3,7%. Deci, nu se poate spune că Sănătăţii nu i se alocă o sumă cu importanţa cuvenită. Bineînţeles, Sănătatea este un domeniu particular care, indiferent cât îi aloci, ea poate să folosească fondurile. Pentru că sănătatea oamenilor poate fi păstrată, poate fi îmbunătăţită la niveluri din ce în ce mai mari calitative, dar aceasta înseamnă cheltuirea exponenţială a unor fonduri pe care deocamdată nu le avem. De aceea, vreau să fac această cuvenită precizare: legea se respectă, alocarea de 4,2% din buget pentru Sănătate se respectă, iar orice discuţii despre unele fonduri care ar exista sau nu sunt doar divagaţii care vor să ascundă realitatea şi preocuparea Guvernului pentru starea de sănătate a populaţiei. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Toate bune şi frumoase ce a spus domnul coleg înainte, dar vă rog să analizaţi Anexa 12a de la pag.1-68. La Cap. Cheltuieli de administrare a fondurilor de asigurări sociale de sănătate, 73.16 pct.14, cheltuielile cu alte drepturi salariale în anul 2002 cresc cu 900 la sută, de aproape 9 ori. Mai departe. Fondul de premiere faţă de anul 2001 creşte de 400%, adică 4,16 ori. Cine o fi întocmit acest buget al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate? La comisia noastră a administraţiei publice locale am propus ca aceşti 44 miliarde de lei care se economisesc aici, nu sunt mulţi, în cuantumul gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de aproape 50 de mii de miliarde de lei, 44 miliarde de lei par puţini, aproape 1 la mie. Dar, de ce să ne batem joc de aceşti bani? De ce aceşti bani să nu fie transferaţi la cheltuieli materiale şi servicii, la capitolul care ne doare cel mai tare, la asigurarea medicamentelor, condiţiilor care până la urmă garantează securitatea oamenilor. Şi am propus ca cei 44 de miliarde de lei, care se economisesc aici, cu nişte alocaţii exagerate şi poate de prost gust, să fie transferaţi la "Cheltuieli materiale şi servicii". Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Sassu. |
|
Aş vrea doar să spun câteva lucruri legate de acest excedent al fondului respectiv, despre care s-a vorbit şi despre care colegul meu Brînzan a spus mai devreme că nu contează dacă este sau nu este. Ba contează. Şi contează foarte mult, pentru că înseamnă că se întâmplă două lucruri: fie se colectează bani şi nu sunt utilizaţi într-un sistem pentru care sunt colectaţi. Fie această taxă este mult prea mare şi atunci mai bine lăsăm banii la populaţie. Dar să programezi şi asta era întrebarea domnului preşedinte al comisiei -, să programezi un excedent mare este o greşeală. Repet, înseamnă că fie taxa este mult prea mare şi atunci o scădem, fie nu se utilizează toţi banii şi ne programăm să nu utilizăm toţi banii în sistem şi lucrul ăsta este împotriva legii, pentru că aceşti bani sunt aduşi în fondul respectiv, sunt plătiţi de oameni pentru a primi în schimb un serviciu, pe care nu-l primesc. Dau mai mult decât primesc înapoi. Deci, programarea unui excedent este nu numai o greşeală, dar este împotriva populaţiei. Iar, dacă vorbim de Sănătate, uitaţi-vă că sunt pline şi presa şi spitalele şi aşa mai departe de oameni care-şi declară imposibilitatea de a-şi exercita actul medical şi întrebaţi-i pe cei care sunt bolnavi dacă sunt mulţumiţi de ceea ce primesc în schimbul banilor pe care-i dau. Eu nu cred că putem spune acest lucru şi nu cred că putem spune de la tribuna Parlamentului că este bine. Nici măcar că-i un început de bine. Eu cred că-i mai rău. |
|
Mai doriţi, domnule deputat Ifrim, o intervenţie? Poftiţi. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mă iertaţi că iau a doua oară cuvântul, aşteptând cuvântul domnului ministru. Raţiunea pentru care a fost înfiinţată această Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu 5 ani în urmă a fost tocmai pentru a intra în structuri, pentru a fi asemănători cu statele civilizate, în care se adună bani de la contribuabili, se întorc la contribuabili aceşti bani prin această Casă care trebuie să fie autonomă, trebuie să-şi ţină banii într-o bancă, să facă ce doreşte cu ei ca să-i sporească şi să-i întoarcă la populaţie. Deci a fost ideea să terminăm cu bugetul centralizat care a fost până în 1989 şi să facem acest lucru, care este în toate statele Europei. La ora actuală, ne aflăm în situaţia că această Casă este departe de a fi autonomă, este autonomă să strângă bani, dar nu este autonomă să-i cheltuie, bugetul se stabileşte la Ministerul Finanţelor şi lucrurile decurg ca şi cum ar fi un buget centralizat. Cu toate avatarurile unui buget centralizat şi cu toate avatarurile faptului că are o ireală autonomie. Deci, în aceste condiţii, trebuie să gândim foarte bine: menţinem în această formă? Sau Casa devine, într-adevăr, o casă de asigurări de sănătate? În ce priveşte p.i.b.-ul, sigur, este 4,2. Nu contestăm. Dar acest 4,2 reprezintă 0,58, cât este bugetul de stat pentru sănătate, care este în scădere şi căruia i-ar reveni în exclusivitate sarcinile programelor de profilaxie, care în toată lumea le face numai bugetul de stat, iar restul vin de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate care sunt banii contribuabililor. Dacă lucrurile ar sta atât de bine, n-ar fi fost necesar ca în urmă cu două zile să se dea dispoziţie să se elibereze nişte excedente, pentru ca această Casă să poată face plăţi către spitale. Întreb pe distinsul ministru de finanţe: cum se poate evalua, când sănătatea este aşa cum este, un buget cu exces la venituri? Exact ce spunea distinsul domn deputat Sassu: ori luăm prea mult de la populaţie şi atunci să-i lăsăm banii înapoi, că sănătatea merge foarte bine cu mai puţin -, ori cheltuim toţi aceşti bani. Vă mulţumesc. |
|
Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeţi la aceste amendamente. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Trei comentarii aş vrea să fac pe marginea acestor amendamente care au fost făcute, legat de situaţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. În primul rând, aş vrea să menţionez faptul că această instituţie Casa Naţională de Asigurări de Sănătate -, aşa cum este definită prin lege, este o Casă autonomă de interes public. Bugetul acestei Case se aprobă de către Parlamentul României. Ca atare, el intră sub incidenţa banului public. Coroborând aceste aspecte cu legile în vigoare, banii publici sunt gestionaţi prin Trezoreria Statului. Al doilea comentariu pe care vreau să-l fac este legat de faptul că aceste excedente ale Casei sunt nişte excedente temporare. Sigur, ele se acumulează, se strâng pe parcursul anilor şi se gestionează. Dar tot legea spune că, în cazul în care acest buget al Casei la un moment dat va avea deficit, deficitul va fi acoperit de către bugetul de stat şi bugetele locale. Deci, trebuie să privim într-o anumită perspectivă. Este foarte adevărat că cheltuielile pentru sănătate vor creşte de la an la an. Sigur, acum sunt 4,2%, superioare celor din anii precedenţi şi acesta este un lucru foarte bun. Aceste cheltuieli vor creşte de la an la an. Deci, în mod normal, aceste excedente se vor diminua de la an la an. Ca atare, la un anumit nivel, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate va avea un buget echilibrat. Al treilea comentariu pe care vreau să-l fac: acest buget al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate trebuie privit într-un ansamblu, şi nu de sine stătător, şi anume el este parte componentă a bugetului general consolidat. Prin definiţie, toate componentele bugetului general consolidat îşi aduc aportul la finalizarea deficitului acestui buget. Unele bugete, cum este cazul bugetului de stat înregistrează deficite mari - de exemplu, pentru anul în curs peste 4% -, alte bugete componente înregistrează temporar excedente care, sigur, sunt luate la calculul deficitului bugetului general consolidat. Deci, această privire numai la nivelul unui an, cred că nu este cea mai bună soluţie. Noi trebuie să privim în perspectivă. De aceea considerăm că bugetul, aşa cum a fost aprobat în anul 2001 şi cum se propune a fi aprobat în anul 2002, este un buget realist. Legat de comentariile care au fost făcute la cheltuielile cu salariile şi propunerile care au fost făcute, aş vrea să fac următoarele remarci. Această creştere la poz.08 Fond de premii care este, sigur, ca un cât între propunerile anului 2002 şi Programul pe 2001 de 400%, reprezintă de fapt al treisprezecelea salariu, care nu a fost luat în condiţii comparabile. De ce? Că în anul 2000 al treisprezecelea salariu a fost plătit tot în anul 2000; în anul 2001 urmează să fie plătit în anul 2002. Deci, această necomparare a cifrelor, sigur, ne poate duce la această analiză eronată de creştere substanţială a fondurilor de premii. De fapt, există aceeaşi linie pentru această componentă fond de premiere. În ceea ce priveşte alte drepturi salariale, unde creşterea, sigur, repet, ca un cât de 866%, reprezintă de fapt majorarea salariilor care urmează să aibă loc în anul 2002, conform legislaţiei care este în vigoare. Dar baza care a fost luată în calcul este legată de fondul aferent salariilor de bază, salariile de merit, indemnizaţii de conducere şi aşa mai departe. Deci, la nivelul întregului activ de salarii de care beneficiază Casa. De aceea, stimaţi parlamentari, v-aş propune ca să votăm în forma în care a fost prezentat acest buget al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Vă mulţumesc. |
|
Mai socotiţi necesar să mai daţi şi alte explicaţii, domnule coleg? Poftiţi. |
|
Dacă-mi permiteţi, doar câteva cuvinte, legat de expunerea distinsului ministru de finanţe, aş dori să vă spun că acest excedent nu este temporar, se petrece de 4 ani în urmă, este aceeaşi situaţie, şi este de ordinul a 5.600 de pildă la sfârşitul anului 2000. Deci, această chestiune este absolut clară că este un fond care stă blocat şi noi nu putem desfăşura ceea ce trebuie pentru asistenţa medicală. Dacă este un excedent, pentru că vor creşte în viitor cheltuielile, cheltuielile sunt crescute. Vreau să-l informez pe distinsul ministru că stau pe lista de aşteptare 43 de transplante hepatice, care vor muri în condiţiile în care aceşti bani nu ni se dau. Deci, nu poate fi vorba de o reglare în timp. Iar, dacă este o componentă a bugetului de stat şi a banului public, atunci de ce am mai făcut Casa Naţională de Asigurări de Sănătate? Ea s-a făcut tocmai pentru a scoate sănătatea din marasmul pe care l-ar fi putut avea în condiţiile unui deficit al banului public şi niciodată încă până acum şi cu aceasta închei nu s-a întâmplat ca bugetul de stat să acopere ceva din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vreau o întrebare pe care s-o adresez domnului ministru de finanţe: în situaţia în care va fi nevoie ca cheltuielile, fondurile asigurărilor de sănătate să fie majorate, în afara acestui excedent prevăzut, cum se va încadra bugetul considerat al României în deficitul negociat cu Fondul Monetar Internaţional? |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Personal, explicaţia domnului ministru de finanţe, legat de creşterile acestea salariale prevăzute pentru anul 2002, aberante, sincer să fiu, nu m-a mulţumit. A explicat faptul că anul trecut nu s-a plătit al 13-lea salariu şi în 2002 se va plăti, probabil, pe 2 ani, asta ar însemna că din 44 de miliarde la 4000 de salariaţi, că acest salariu al 13-lea la Casa Naţională de Sănătate este în medie de 11 milioane şi acesta este puţin cam exagerat faţă de puterile economice la care se face referire şi la alţi salariaţi din sistemul bugetar. Iar creşterea salariilor privind cea de 866%, adică de aproape 9 ori cresc salariile, iarăşi este o explicaţie puţin cam jenantă, cel puţin pentru mine, puţin inteligenţa mea mă depăşeşte. |
|
Domnule ministru, doriţi să daţi o explicaţie cu privire la întrebarea anterioară? |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Un singur comentariu, şi anume că, într-adevăr, majorarea cheltuielilor la acest fond conduce implicit la majorarea deficitului bugetului general consolidat de 3% şi, deci nerespectarea Memorandumului cu FMI. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Cu aceste explicaţii, să trecem la votarea amendamentelor pentru...Poftiţi, domnule senator. Cu aceasta o să propun sistarea dezbaterilor. |
|
Domnul Hermann Armeniu Fabini: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş avea o întrebare pentru domnul ministru al finanţelor: dacă bugetul Casei Naţionale este bine stabilit şi realist, aş vrea să vă întreb dacă pentru anul 2001, acest buget, care a fost realist, şi care nu ajunge în momentul de faţă, şi sunteţi nevoit să faceţi rectificare şi pe care nu o faceţi, iar spitalele se zbat în datorii, iar bolnavii nu au medicamente în spitale. Aş vrea să răspundeţi la această întrebare pentru că ieri la întâlnirea de la Guvern, dumneavoastră aţi stabilit că nu va avea rectificare anul acesta bugetul asigurărilor de sănătate. Aş vrea să-mi răspudeţi, cum se va rezolva problema medicamentelor în spitale când toate spitalele din ţară se zbat în datorii, de fapt spitalele au oferit servicii însă Casa Naţională nu le plăteşte. Vă rog pe dumneavoastră să explicaţi în ce fel furnizorii de medicamente o să vă răspundă la cerinţa dumneavoastră de a da în continuare pe datorii să crediteze Ministerul Finanţelor. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Eu cred că la toate aceste întrebări s-a răspuns în cadrul dezbaterilor generale şi dacă mai doriţi întrebări suplimentare există procedura interpelărilor, a întrebărilor. Poftiţi, domnule ministru, vă rog să-i daţi o explicaţie ca să nu mai prelungim discuţia. |
|
Era vorba doar de excedentul pe care şi-l programează Ministerul Finanţelor, domnule preşedinte. Nu era întrebare |
|
Vă rog frumos să-i răspundeţi. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Două comentarii aş vrea să fac. Orice instituţie a statului, orice ordonator de credite, oricine îşi are un buget bine definit cu venituri şi cheltuieli şi Casa de Sănătate a avut un buget de venituri şi cheltuieli aprobat. Deci, priorităţile pe care ni le stabilim fiecare dintre noi trebuie să pornească de la acest mare deziderat: bugetul de venituri şi cheltuieli pe care îl avem aprobat. Dacă ne abatem de la acest buget de venituri şi cheltuieli, sigur, pot să apară distorsiuni. Distorsiuni care pot fi obiective sau subiective. Sigur, aici putem discuta foarte mult. De aceea, cred că bugetul, ca atare, este un instrument al disciplinei, un instrument care trebuie să ţină cont, vizavi de veniturile pe care le pot realiza, şi de cheltuielile pe care pot să le facă. Ca atare, şi în cazul Casei de Sănătate, acest lucru trebuie respectat. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Cum amendamentele de la 387 la 391 sunt legate, au aceleaşi explicaţii, eu supun votului dumneavoastră aceste amendamente pe care colegii noştri le-au susţinut. Cine este pentru? 70 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 181 de voturi împotrivă, 70 pentru şi o abţinere, amendamentele au fost respinse. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.12, inclusiv Anexa nr.12 a) şi b), votului dumneavoastră integral. Cine este pentru? 186 voturi pentru. Voturi împotrivă? 71 voturi împotrivă. Abţineri? 186 pentru, 71 împotrivă s-a adoptat Anexa nr.12 a) şi b). Anexa nr.13 dacă sunt observaţii? Cine este pentru? 186 voturi pentru. Voturi împotrivă? 71 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 186 pentru, 71 împotrivă, 3 abţineri a fost adoptată. Anexa nr.13 a). Cine este pentru? 185 voturi pentru. Voturi împotrivă? 61 voturi împotrivă. Abţineri? 10 abţinmeri. Anexa nr.13a) a fost adoptată. Anexa nr.14. Aveţi o problemă? Da. Domnul deputat Moisoiu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Înainte de a intra în fondul Anexei nr.14, cred că ar fi cazul ca să fac şi eu o propunere în legătură cu modul cum a decurs votarea astăzi şi de alte dăţi. Şi anume, mă gândesc aici la faptul că stăm ca nişte caraghioşi cu mâinile ridicate, aşteptând să auzim că totalul numărului de voturi pentru şi contra. Nu este oare timpul ca să existe aici o tabelă electronică şi în felul acesta să se semnalizeze momentul în care s-a terminat o votare, nu să stăm 2, 3, 5 minute tot aşteptând să auzim rezultatul acestui vot. Deci, v-aş ruga să vă gândiţi, domnule preşedinte, şi întreg Biroul permanent al Camerei, în acest sens, pentru că eu cred că este în asentimentul tuturor celor care sunt acum în sală. În legătură cu Anexa nr.14 şi respectiv amendamentul 396 la care vreau să mă refer. În primul rând, îmi exprim părerea de rău că domnul ministru Mitrea nu este de faţă, chiar dacă avem plăcerea ca aici să fie domnul secretar de stat Florescu, pe care îl stimez în mod deosebit. De ce spuneam acest lucru? Pentru că în urmă cu circa 2 săptămâni, domnul ministru Mitrea, printr-un periplu prin ţară, a fost şi în judeţul Mureş, ocazie cu care s-au discutat exact problemele care sunt ridicat în acest amendament, şi anume îmbunătăţirea drumurilor judeţului Mureş, respectiv sunt necesare 131 de miliarde de lei pentru realizarea a 69,5 km drumuri judeţene, 40 de miliarde de lei pentru reabilitarea unui drum pe şoseaua de centură Acăţari-Ungheni care să preia traficul de transport, respectiv 30 de miliarde de lei pentru legătura între Sângiorgiu de Mureş şi Livezeni, o altă şosea de centură care ocoleşte municipiul, capitala de judeţ, Tg.Mureş. Deci un total de 201 miliarde de lei, ocazie cu care domnul ministru Mitrea a exprimat posibilitatea ca în anul 2002 să se realizeze toate aceste aspecte şi, atunci, numai înţeleg nimic. Pe de o parte, dumnealui poate să realizeze şi să promită că în judeţul Mureş se vor realiza aceste obiective şi, în acelaşi timp, amendamentul se respinge. Eu nu vreau să cred în clipa de faţă că cei care sunt în acelaşi partid cu domnul ministru Mitrea, deci la guvernare, mă refer la PSD, ar dori ca domnia-sa să facă nişte afirmaţii gratuite, respectiv să aducă numai promisiuni electorale. Convins fiind însă că există o comuniune între dumneavoastră, domnilor deputaţi ai PSD-ului, şi domnul ministru Mitrea, eu îmi exprim încrederea, măcar acum, la sfârşitul votării Legii bugetului, că veţi susţine amendamentul de la poz.396. Vă mulţumesc. |
|
Din partea Ministerului Transporturilor? |
|
Domnul Tudor Florescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Permiteţi-mi mai întâi să vă transmit mulţumirile conducerii ministerului pentru modul în care aţi abordat problematica ministerului, interesul acordat de către dumneavoastră pentru una din principalele activităţi ale ministerului, finanţate din fondul special al drumurilor, întreţinerea şi repararea drumurilor naţionale şi drumurilor locale. Revenind la cele spuse de stimatul domn deputat, vreau să spun că este o conduită a conducerii ministerului, respectiv a domnului ministru Mitrea, atunci când promite să se ţină de promisiune. Mi-aş permite, ca să vin în întărirea celor afirmate de mine puţin mai înainte, că ministerul nostru a fost de acord cu amendamentul propus de Comisia de industrie şi servicii din Camera Deputaţilor şi de către cele două Comisii reunite de buget-finanţe, prin care Fondul special al drumurilor se va repartiza, cu consultarea preşedinţilor consiliilor judeţene, în conformitate cu prevederile articolului 9 din Legea nr.118, respectiv 65,35% din fond, 35% pentru drumuri judeţene şi locale, precum şi pe baza criteriilor din normele de aplicare a acestora, în termen de cel mult 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial. Domnule deputat, vreau să vă asigur că o dată ce ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei emite o părere, fiţi convins că şi se va respecta. Vă mulţumesc. |
|
Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul 396, al domnului deputat Moisoiu. Cine este pentru? 63 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 63 vorturi pentru, 183 voturi împotrivă, amendamentul domnului Moisoiu a fost respins. Supun votului dumneavoastră Anexa nr.14, în întregime. Cine este pentru Anexa nr.14. La anexa nr.14? Poftiţi, revenim asupra votului. |
|
Domnul Viorel Gheorghe Coifan: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am aflat cu bucurie că 35% din fondul special al drumurilor vor fi dirijaţi pentru drumurile judeţene şi locale. Dar, dorim totuşi ca Anexa nr.14 să fie completată cu criteriile de reparizare pe judeţe, pentru că altfel vom cădea în situaţia cuplului din celebrul banc în care cei doi merg la restaurant, el mănâncă două fripturi, bea şi două sticle de vin, ea nimic, dar, per ansamblu, au avut o cină excelentă. Vă mulţumesc. |
|
Stimate coleg, vă amintesc, cu regret, că este un amendament de fond care n-a fost discutat la comisie, nu este un amendament de reglementare, încât nu-l voi supune votului, dar, sigur, ministerul va avea în vedere acest lucru necesar. Supun, cu această precizare, votului dumneavoastră Anexa nr.14 încă o dată. Cine este pentru? 187 voturi pentru. Voturi împotrivă? 65 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. A fost adoptată. Anexa nr.15. Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri. A fost adoptată. Ultima anexă nr.16. Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 57 voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri. Vă rog, cu aceasta, să constataţi că toate anexele bugetului de stat au fost aprobate, urmează să supunem Legea bugetului de stat votului final, după ce vom dezbate şi Legea bugetului asigurărilor sociale. (În continuare, conducerea lucrărilor este preluată de domnul vicepreşedinte al Senatului, Alexandru Athanasiu.) |
