Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 noiembrie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.160/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 noiembrie 2002 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 noiembrie 2002
| 1. | Continuarea dezbaterilor şi adoptarea proiectului Legii bugetului de stat. | ![]() |
|||
|
Şedinţa începe la ora 9,50. Lucrările sunt conduse Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului, asistat de Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi Borbely Laszlo, secretar al Camerei Deputaţilor. |
|
Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, anunţându-vă că, din totalul de 484 deputaţi şi senatori, şi-au anunţat prezenţa 408 colegi, 76 fiind absenţi. Reluăm dezbaterile la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003. Vă anunţ că la ora 10,30 va rosti o alocuţiune în faţa Camerelor reunite domnul Pat Cox, preşedintele Parlamentului European. Stimaţi colegi, Ne-am oprit la anexa nr. 4. Vă anunţ că la anexa nr. 4 - "Sume defalcate" - avem o serie de amendamente de la poziţia 386, 387, 390, 391, 392, 395, 397, 400, 403, 404, şi mergem până la poziţia 411, amendamente propuse în timpul dezbaterilor în comisii, acceptate de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi care au fost însuşite de către Ministerul Finanţelor Publice, respectiv, de către Guvern. În consecinţă, vă propun să intrăm pe amendamente respinse. Dacă sunt intervenţii? Imediat. Domnul deputat Damian, vă rog! |
|
Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor! Bună dimineaţa, domnilor preşedinţi, domnilor miniştri! În anexa nr. 4 am avut amendamente la mai multe poziţii referitoare la sume care să se refere la judeţul Cluj. Reamintesc că am avut aceste amendamente la sugestia şi la solicitarea Consiliului judeţean Cluj, consiliu care este condus de către reprezentanţii partidului de guvernământ. Am avut în vedere aceste amendamente, date fiind evidentele defavorizări ale judeţului Cluj în privinţa sumelor care i-au fost repartizate în raport cu alte judeţe şi mai ales în raport cu o medie pe ţară de 723.500 lei/persoană. Surprinzător, au fost amendamente în această anexă care au fost susţinute de marea majoritate a parlamentarilor de Cluj, indiferent de partidul politic din care fac parte. În acest sens, atrag atenţia asupra amendamentului privind echilibrarea bugetelor locale la judeţul Cluj, în sensul suplimentării de la 365,4 miliarde lei a sumei alocate la 508 miliarde de lei, prin aplicarea acelei medii pe ţară, pe care am menţionat-o. Necesitatea acestei sume rezidă în majorarea alocaţiilor pentru protecţia socială privind asigurarea ajutorului social pentru încălzirea locuinţelor şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap la suma de 390 miliarde de lei în loc de 178,2 miliarde lei. Majorarea alocaţiilor privind sistemul de protecţie al copilului şi majorarea alocaţiilor prevăzute pentru cultură, aşa cum am avut posibilitatea să arăt şi în dezbaterile de ieri, inclusiv pentru revista Tribuna, revistă care a fost preluată prin ordonanţă de Guvern de către bugetul consiliului local. Considerăm că, având în vedere această situaţie deosebită, în sensul că toţi parlamentarii P.S.D., P.R.M., P.D. şi U.D.M.R. se raliază acestui punct de vedere, credem că ar fi un semnal pentru a determina Executivul să aibă în vedere această suplimentare pentru a nu face din judeţul Cluj o Cenuşăreasă a bugetului de stat. De asemenea, am dori să nu se confirme prin atitudinea pe care o are Guvernul şi aserţiunea tot mai frecvent întâlnită în mass-media şi în discuţiile publice, potrivit unei posibile răzbunări din partea Executivului pe rezultatele electorale modeste obţinute de partidul de guvernământ în alegerile din anul 2000, atât la prezidenţiale, cât şi alegerile pentru Camerele Parlamentului României. Deci, am în vedere în acest sens poziţiile 387, 389 şi 420. Mulţumesc. |
|
La poziţiile amintite dacă mai aveţi intervenţii? Deci, mă refer la poziţiile... Domnule deputat Adrian, Urmăriţi-mă! Deci, poziţiile 387, 389 şi 420. Da? Dacă la aceste 3 poziţii aveţi intervenţii? La acestea 3, ca să terminăm cu ele şi după aceea... Dacă mai sunt intervenţii, aici? Înţeleg că nu mai sunt. (Rumoare.) Imediat revenim. Vă dau cuvântul imediat, domnule deputat. Întâi să rezolvăm şi să discutăm aceste amendamente. Îl rog pe domnul ministru Mihai Tănăsescu... |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu -ministrul finanţelor publice: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor! Legat de amendamentele care au fost propuse în dimineaţa aceasta aici, aş vrea să mă refer, pe rând, la ele. La amendamentul de la poziţia 387, sigur, se solicită această suplimentare a sumei defalcate, dar aş vrea să vă informez, să vă reamintesc, că aceste sume defalcate sunt stabilite pentru fiecare judeţ pe baza unei formule care a fost acceptată. A majora, la ora actuală, această sumă pentru judeţul Cluj înseamnă a încălca această formulă de calcul care a fost aplicată strict la toate judeţele respective. Amendamentul de la poziţia 389 are, de fapt, aceeaşi destinaţie, şi anume suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit cu 85 de miliarde de lei. Şi acest lucru ar însemna ca formula de calcul care a fost avută în vedere să fie nerespectată. În ceea ce priveşte amendamentul de la poziţia 420, acest calcul al subvenţiilor aferente energiei termice au fost foarte clar calculate, pe baza datelor transmise de către Agenţia Naţională de Reglementare în domeniu şi, bineînţeles, ele au fost calculate, aceste subvenţii, la nivelul procentului de 45%, urmând ca diferenţa, conform legislaţiei în vigoare, să fie acoperită din veniturile colectivităţilor locale. De aceea, domnule preşedinte, vă propunem ca aceste 3 amendamente să fie respinse. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Damian, aveţi cuvântul! |
|
Domnule preşedinte, Eu am înţeles formulele pe care le evidenţiază domnul ministru, dar pe care nu le face publice. Nu ştiu, sunt secrete, nu e bine să le cunoască deputaţii pentru a nu putea reacţiona? Eu ştiu că din calculele care au fost făcute de către reprezentanţii Consiliului judeţean Cluj, rezultă că, cel puţin în ceea ce priveşte sumele defalcate din impozitul pe venit, s-a calculat o medie de 723.500 lei pe persoană. În aceste condiţii, suma calculată în raport cu populaţia efectivă, în urma recensământului recent, ar rezulta pentru judeţul Cluj nu suma de 365,4 miliarde de lei (aproape), ci 508 miliarde de lei. Păi, dacă este vorba să aplicăm un principiu, să-l aplicăm pentru toate judeţele. Nu pentru unii mumă, pentru alţii ciumă! Eu nu cer să se umble în bugetele niciunui alt judeţ. Sunt convins că au fost argumente riguroase, pe deplin justificate, în stabilirea sumelor pentru toate celelalte judeţe. Dar de ce nu se aplică acelaşi principiu şi pentru judeţul Cluj? Aici este problema! Deci, domnule ministru, cu tot respectul noi vă cerem să aplicaţi principiile pe care le-aţi folosit în stabilirea sumelor pentru celelalte judeţe, şi judeţului Cluj. Dumneavoastră, ca ministru al finanţelor, cunoaşteţi acest lucru mai bine decât oricare dintre noi, cei prezenţi aici, şi vă daţi seama, va trebui să recunoaşteţi, cel puţin pentru dumneavoastră, că din acest punct de vedere judeţului Cluj nu i s-a făcut dreptate. Iar în ceea ce priveşte amendamentul de la poziţia 420, noi vă reamintim că dumneavoastră, Guvernul, sunteţi cei care aţi dat Ordonanţa nr. 115/2001, prin care v-aţi asumat răspunderea acoperirii diferenţei de preţ şi tarif, prin subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei. Deci, dacă aţi emis o asemenea ordonanţă, domnule ministru, Guvernul dumneavoastră, pe deplin responsabil, care este foarte atent la toate nuanţele imaginii sale în populaţie, cred că nu este bine să periclitaţi această imagine, tocmai acum, când vă pregătiţi de un nou pas electoral pentru anul viitor. Vă rog cu tot respectul să analizaţi în deplină obiectivitate şi imparţialitate aceste sume ce revin şi judeţului Cluj, ca el să, cum spuneam, să nu fie "ciuca bătăilor" în ceea ce priveşte bugetul. |
|
Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule deputat, Judeţul Cluj nu-i "ciuca bătăilor" şi este tratat la fel ca toate celelalte judeţe ale României. Luaţi anexa 7, vă rog frumos, care v-a fost prezentată. Aveţi formula de calcul a modului în care se repartizează aceste sume şi o să vedeţi că sumele care sunt trecute judeţului Cluj corespund în totalitate cu această formulă. Noi nu putem să ne abatem de la o formulă care este aprobată. Mai mult, legat de energia termică: aveţi foarte clar şi avem comunicate împreună, şi s-a lucrat împreună cu judeţul Cluj, vizavi de cantităţile de gigacalorii care urmează să fie pe judeţul Cluj. Acestea sunt clar înmulţite cu subvenţiile totale şi, sigur, cota de 45%, care este suportată de către contribuabil, de către bugetul de stat, este trecută aici. Deci, vreau să vă asigur încă o dată, şi pe această cale, că sumele care sunt trecute nu vin în dezavantajul judeţul Cluj sau în avantajul altui judeţ, ci ele sunt calculate strict matematic pentru nişte formule, pentru toate judeţele. |
|
Da. Eu cred că răspunsul a fost concludent. Stimaţi colegi, La poziţia 387 din anexa 4, amendamentul susţinut de domnul deputat Damian Brudaşca nu a fost acceptat de către Ministerul Finanţelor Publice, Guvern, şi nici de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, după cum aţi observat. Supun, totuşi, votului dumneavoastră această anexă. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Cu 32 de voturi pentru, majoritate de voturi împotrivă, 4 abţineri, amendamentul a fost respins. (Rumoare.) Numai o secundă, că n-am terminat! La poziţia 389, de asemenea, pentru judeţul Cluj au fost iniţial 185 de miliarde; pe aceleaşi considerente, legat de explicaţia dată de ministrul Mihai Tănăsescu, a fost respins şi de către comisii şi de către Guvern. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 389. Cine este pentru? 42 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Cu majoritate de voturi a fost respins şi acest amendament. Legat de poziţia 420 vom reveni, întrucât se referă la anexa 6. Domnul deputat Ludovic Mardari. |
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, La anexa 4 am două amendamente respinse. Primul se găseşte la poziţia 407. Prin acest amendament solicit să se aloce sistemului de protecţie a copilului, aferent judeţului Timiş, o sumă de 120 de miliarde de lei, în loc de 69 de miliarde de lei, cât este prevăzut în proiectul Legii bugetului de stat. Sursa de finanţare: Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a rămas încă suficient de mare. Motivarea acestui amendament este următoarea: în judeţul Timiş există aproximativ 1.200 de copii instituţionalizaţi, cifră care a rămas, practic, aceeaşi în ultimii 2 ani. Suma prevăzută în proiect pentru anul 2003 este mai mare doar cu 15% faţă de anul 2002, fără să se ţină cont, în suficientă măsură, de creşterea preţurilor la utilităţi, căldură, gaz metan, energie electrică, precum şi de creşterea alocaţiei la hrană. Pe de altă parte, judeţul Timiş, în domeniul protecţiei copilului, a câştigat cele mai multe proiecte cu finanţare externă, în care este prevăzută şi o cotă-parte de contribuţie din partea României. Unele dintre acestea se află deja în derulare, iar altele urmează a fi demarate în 2003. Se pune problema: cum vor fi asigurate sumele necesare, din moment ce Guvernul, prin banii alocaţi în proiectul de buget pe anul 2003, n-a luat în calcul nici măcar creşterile reale de preţuri intervenite în anul 2002? Cel de-al doilea amendament se află la poziţia 410. Prin acest amendament solicit să se aloce 200 de miliarde de lei pentru judeţul Timiş la capitolul "Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare", în loc de 98 de miliarde, cât este prevăzut în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003. Sursa de finanţare: am lăsat să fie identificată de către domnul ministru al finanţelor. Motivarea amendamentului este următoarea: judeţul Timiş deţine locul 3 pe ţară în ceea ce priveşte contribuţia adusă la constituirea bugetului de stat. Acest aspect justifică faptul că şi activităţile economico-sociale sunt mai intense decât în zonele surclasate. În consecinţă, sunt necesare cheltuieli mai mari pentru reparaţii de şcoli, iluminat public, reparaţii de drumuri etc. Cu toate acestea, Guvernul s-a gândit să ofere, pentru anul 2003, o sumă care este cu 7% mai mare decât în 2001, şi cu 22% mai mare decât în 2002, bani care nu acoperă nici măcar creşterile de preţuri intervenite în perioada anului în curs. S-a făcut abstracţie de faptul că, începând cu anul 2003 vor apare obligaţii noi în sarcina autorităţilor locale. Care va fi soarta, de exemplu, a spitalelor în condiţiile în care finanţarea nu va putea fi asigurată de la un buget local insuficient? Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Vă rog un răspuns, domnule ministru Mihai Tănăsescu, pentru amendamentele de la poziţiile 407 şi 410. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Legat de amendamentul de la poziţia 407, această creştere de 15% a fost avută în vedere, pe de o parte, ca urmare a numărului de copii din fiecare centru, şi el corespunde, pe de o parte, cerinţelor şi, pe de altă parte, faptului că aceste sume care au fost alocate fiecărui judeţ, în speţă judeţului Timiş, în valoare de 69,1 miliarde de lei, cerinţelor pe care aceştia le au de rezolvat. Aş vrea să specific că nu este posibilă diminuarea fondului de rezervă cu diferenţa între 120 de miliarde şi 69 de 3 miliarde, având în vedere faptul că la ora actuală fondul de rezervă, repet, este sub cel dimensionat în anul acesta. Legat de amendamentul de la poziţia 410, prin care se solicită o suplimentare de la 97 de miliarde la 200 de miliarde de lei, vreau să mai adaug, încă o dată, că aceste sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale sunt alocate conform acelei formule de calcul care este prezentată în anexa 7 la proiectul Legii bugetului de stat. A adăuga o sumă în plus ar însemna să nu respectăm această formulă şi, în mod automat, ar însemna să prejudiciem alte judeţe. Ca atare, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă propunem respingerea celor două amendamente, aşa cum ele au fost respinse şi de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Vom continua.... Este ora 10,15. Permiteţi-mi să dăm o pauză de 15 minute pentru amenajare. La ora 10,30, domnul Pat Cox, preşedintele Parlamentului European, va rosti o alocuţiune în faţa celor două Camere. Rugămintea mea este să rămâneţi în sală. |
|
PAUZĂ |
| ................................................ |
|
DUPĂ PAUZĂ |
|
Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Continuăm discuţiile asupra bugetului de stat. Suntem la anexa 4. Rog colegii secretari să poftească la pupitru. Vă rog! Domnul secretar Mihai Ungheanu! Stimaţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile! Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari, pentru a relua argumentele legate de amendamentul de la poziţia 407 şi 410. Vă rog, domnule deputat! |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc doar o scurtă intervenţie. În legătură cu amendamentul de la poziţia 407, domnul ministru Tănăsescu a omis să se refere şi la faptul că judeţul Timiş a câştigat cele mai multe proiecte cu finanţare externă, dar şi cu o cotă-parte de contribuţie autohtonă, proiecte care au ca obiect protecţia copilului. În legătură cu amendamentul 410, judeţul Timiş contribuie la bugetul de stat cu 8.500 miliarde lei. I se returnează doar 5% din această sumă. Alte judeţe contribuie la bugetul de stat cu 400 miliarde lei şi li se returnează 100%. Nu credeţi că, procedându-se în acest mod... (Discuţii în sală.) |
|
Numai o secundă, domnule deputat! Stimaţi colegi... Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală! Domnul senator Novolan! Fac un apel la dumneavoastră. Haideţi să continuăm lucrările noastre, care sunt extrem de importante. Vă ascultăm, domnule deputat Mardari! |
|
Prin această repartizare incorectă a banilor de la bugetul de stat, nu credeţi că nu vor mai fi stimulaţi conducătorii locali să creeze un climat de afaceri favorabil? Nu credeţi că diminuarea evaziunii fiscale şi a corupţiei vor fi obiective greu de atins? Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Mihai Tănăsescu, vă rog! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vroiam doar să adaug că toate aceste programe naţionale la care aţi făcut referire, domnule deputat Mardari, aceste sume sunt cuprinse nu aici, ci la Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului, care este ordonator principal de credite şi derulează aceste programe. Deci, sumele corespunzătoare, aferente fiecărui judeţ, inclusiv judeţului Timiş, se regăsesc în anexa pe care am votat-o ieri la Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să supun la vot cele două amendamente, chiar dacă sunt respinse de către Guvern, Ministerul Finanţelor Publice şi comisii. Deci, amendamentul de la poziţia 407. Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Deci, amendamentul este respins. La poziţia 410, de asemenea, amendament respins de către Ministerul Finanţelor Publice şi comisii. Cine este pentru? 35 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Deci, cu majoritate de voturi a fost respins şi acest amendament. Dau cuvântul domnului deputat Adrian Moişoiu. Da? Domnul deputat Moisoiu. Scuzaţi-mă! Dau un miel, până la urmă. Deci, domnul Moisoiu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi chiar vă mulţumesc pentru faptul că mi-aţi reţinut şi numele, deşi mă pregătisem să vă dau o carte de vizită. Asta, oricum, după! (Voci suprapuse.) |
|
Veniţi de câteva ori la tribună! Să ştiţi că învăţ şi familia. Vă rog frumos! |
|
Deci, poziţia 395, domnule preşedinte, se referă la sume defalcate prin impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Eu nu le-am mai făcut pe 3 amendamente distincte, cum au făcut colegii mei - şi aţi văzut ce soartă au avut ele. Eu am făcut numai pe o singură poziţie, şi anume a reieşit faptul că în judeţul Mureş suma prevăzută la sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale este insuficientă, în valoare de 190.204.600.000 lei. In acest sens, mă refer la faptul că la susţinerea protecţiei copilului ar trebui încă o diferenţă de 6.617.100.000 lei; pentru protecţia socială privind asigurarea ajutorului social pentru încălzirea locuinţelor şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap - 163.587.500.000 lei; pentru sume defalcate din impozit pe venit pentru echilibrare - 10 miliarde, iar pentru cultură şi culte ar fi trebuit 10 miliarde, dar ştiu că este un amendament propus pentru aprobare, în valoare de 6 miliarde lei. Sper să se accepte. In consecinţă, suma care era în total, aşa cum v-am anunţat-o - 190.204.600.000 lei. Bineînţeles, bănuiesc răspunsul pe care o să mi-l dea domnul ministru Tănăsescu, pentru că nu sunt definite sursele de acoperire a acestor sume. Intrebarea este: vom putea sau nu vom putea funcţiona fără aceste sume? Cred că nu. Concluzia, care este? Că ulterior se vor face nişte inginerii, se vor găsi nişte modalităţi prin care, de bine de rău, la limită, aceste sume să fie acoperite. Si atunci, întrebarea pe care i-o pun domnului ministru, cu această ocazie, este: de ce mai târziu, când putem s-o facem de la bun început? Haideţi, prin această lege a planificării activităţii noastre pe anul 2003, să stabilim exact modul în care vom reuşi să acoperim toate necesităţile. De ce trebuie să vină rectificări şi para-rectificări?! Sau trebuie culese felicitări la diverse intervale, la sfârşitul semestrului I, la sfârşitul trimestrului III, în luna noiembrie, pentru ca în felul acesta să putem să ne acoperim necesităţile? Deci, domnule ministru, rugămintea pe care v-o exprim de la această tribună şi de la acest microfon este să găsim acea modalitate ca aceste sume să le acoperim acum, de la bun început. Orice lucru care se face planificat este altfel decât cel care se face la voia întâmplării. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnule ministru Mihai Tănăsescu, Vă rog să luaţi cuvântul! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să menţionez faptul că sumele care sunt trecute aici, în anexa 4 la Legea bugetului de stat, au fost fundamentate împreună cu judeţele respective, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi, distinct de aceste sume, putem vedea foarte clar că sumele cu privire la susţinerea sistemului de protecţie a copilului, care sunt detaliate pe fiecare judeţ, pot fi completate şi din sumele defalcate care sunt la nivelul judeţului şi la nivelul bugetelor locale ale comunelor şi oraşelor. În ceea ce priveşte sumele legate de protecţia socială, aferente Legii nr. 416/2001, de asemenea, pe parcursul execuţiei există această tendinţă, la unele judeţe şi în cadrul judeţelor respective, de modificare, între componentele respective, a sumelor respective. Aş vrea să specific că aceste sume rămân la dispoziţia judeţelor, iar în fiecare lună ele sunt împărţite pe fiecare localitate. Deci, noi considerăm că, în această etapă de aprobare a Legii bugetului de stat, sumele, aşa cum sunt repartizate, după ce au fost evaluate împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi colectivităţile locale, răspund cerinţelor respective. Sigur că pe parcursul execuţiei bugetului pot interveni anumite mutaţii. Unii au mai mult şi renunţă, alţii, probabil, au mai puţin şi se completează. De aceea, noi considerăm că a face de acum această repartizare sau această... ne gândim că există o tendinţă de modificare între judeţe... este foarte greu de anticipat. De aceea, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă propun să aprobăm, aşa cum au fost ele elaborate, pe baza fundamentărilor primite de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi de la judeţe, sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Dacă mai sunt intervenţii aici? Inţeleg că nu sunt. Stimaţi colegi, Amendamentul la nr. crt. 395, pe argumentele arătate, a fost respins atât de către comisiile de buget-finanţe, cât şi de Ministerul Finanţelor Publice şi de Guvern. Supun totuşi votului dumneavoastră acest amendament. Cine este pentru? 40 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Împotrivă? Mi-ar face plăcere dacă şi doamna deputat Naom ar sta cu faţa către noi. Vă mulţumesc foarte mult. Deci, cu mare majoritate, a fost respins amendamentul. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat! |
|
Deputat P.R.M. de Braşov, Gheorghe Dinu. La anexa 4, consultându-mă cu colegii mei de la Braşov, respectiv cu administraţia locală, se impune suplimentarea, la poziţia 8, judeţului Braşov... |
|
La ce poziţie sunteţi? |
|
396. |
|
Mulţumesc. |
|
...suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de aproximativ 126 miliarde lei: 25 miliarde lei pentru protecţia socială privind asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinţelor şi susţinerea sistemului de protecţie a persoanelor cu handicap; 15 miliarde lei pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; 86 miliarde lei sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local, de la 104 la 191, repartizate pentru bugetul propriu, cu cel local şi aşa mai departe. Ideea este următoarea: judeţul Braşov este un judeţ de munte, care contribuie la bugetul statului cu venituri în sume respectabile. Mă uit pe anexa aceasta, domnule ministru, de la pagina 96: pentru Braşov se repartizează 367 miliarde lei, în timp ce pentru Botoşani 483 miliarde lei. Care este logica? Dacă aplicăm formula aceea de la 7, cum iese judeţul Botoşani totdeauna pe primul loc? Noi înţelegem o solidaritate naţională, dar până la un anume moment, pentru că, la un moment dat, o parte din judeţe, numai ele sunt donatoare, în timp ce altele sunt acceptoare. Trebuie să delimităm în timp. Cât timp facem această subvenţie încrucişată, luăm de la un judeţ, care tot timpul dă, şi punem la un judeţ care, din varii motive, nu reuşeşte să aibă veniturile necesare? Altfel, la nivelul judeţului Braşov, unde temperaturile reci sunt cam 8 luni pe an, noi primim ca subvenţie doar 150 miliarde lei, în timp ce judeţe precum Constanţa sau Timiş, cu temperaturi mult mai prietenoase, primesc aproape dublu. Este cazul judeţului Timiş, care primeşte 315 miliarde lei. Deci, se pune problema: până unde mergem cu această încrucişare şi cei care donăm îi ajutăm pe cei care acceptă tot timpul? Asta pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că judeţul Braşov, fost preponderent industrial, devine, din ce în ce, preponderent în şomaj. Gândiţi-vă puţin la industria de apărare, care este pe butuci, gândiţi-vă că embleme ale economiei româneşti, precum Tractorul şi Roman - S.A., care erau şi sunt încă unicate în producţia internă de camioane, respectiv tractoare, îşi trăiesc obştescul sfârşit. Până unde mergem? Până la a avea o explozie socială ca cea din 1987? E o întrebare pe care mi-o pun şi vă rog, cu deosebită condescendenţă, să vă aplecaţi asupra ei. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vă rog! |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Nu aveam intenţia să iau cuvântul la acest capitol, la acest amendament, însă colegul antevorbitor m-a determinat să vin la această tribună din dorinţa de a vă convinge pe dumneavoastră, cei care veţi vota, că judeţul Botoşani are, într-adevăr, nevoie de această sumă şi să-l rog pe colegul antevorbitor să nu ne invidieze pentru situaţia pe care o au locuitorii judeţului Botoşani, situaţie de care nu ei sunt vinovaţi, ci, poate, cei 50 de ani în care s-au dezvoltat mai mult alte zone ale ţării. Aşadar, vă rog din tot sufletul să aveţi în vedere că, dacă judeţului Botoşani i s-au alocat sume mai mari, asta este pentru că nevoile sunt mult mai mari, pentru că posibilităţile de venit local sunt mult mai mici şi vă rog, în final, nu ne invidiaţi pentru ceea ce nu avem, invidiaţine pentru ceea ce avem, şi anume pentru geniile pe care le-a dat judeţul Botoşani. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. (Domnul deputat Gheorghe Dinu solicită cuvântul.) Domnul deputat Dinu Gheorghe, vă rog frumos, nici o problemă, poftiţi la microfon! |
|
Doamna deputat, Am spus-o şi o repet: noi înţelegem această solidaritate naţională şi înţelegem că Botoşanii, din motivele pe care lesne le înţelegem cu toţii, nu au resursele financiare, deocamdată, dar trebuie să delimităm în timp, pentru un viitor mai mult sau mai puţin apropiat, până când unele judeţe vor dona iar altele vor accepta. Altminteri, nu vor exista suficiente motive pentru competiţie, pentru ca judeţele să fie interesate să producă, să dezvolte economia, pentru că, din veniturile din impozitele pe salarii, iată, se constituie, de fapt, cel mai mare procent la venitul naţional. |
|
Domnul ministru Mihai Tănăsescu, vă ascultăm. Înţeleg că domnul deputat Florin Georgescu vorbea pe mobil cu domnul ministru Mihai Tănăsescu. Vă rog! Vă ascultăm, domnule ministru! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să vă spun, legat de acest amendament de la poziţia 396, că majorarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, aşa cum am menţionat, nu poate să fie efectuată. De ce? Fiindcă formula de calcul care ţine cont de modul în care se repartizează aceste sume defalcate este egală pentru toate judeţele. Această formulă de calcul se aplică de sus şi până jos, în aşa fel încât ea să răspundă cerinţelor fiecărui judeţ în parte. Sigur, acolo unde veniturile proprii sunt mai mici la un judeţ, cum este judeţul Botoşani, el, prin această formulă de calcul, primeşte sume mai mari pentru echilibrare. Aceasta este politica pe care noi o ducem. Suntem convinşi că în momentul în care şi judeţe mai puţin dezvoltate vor ajunge la un anumit nivel de dezvoltare, prin aplicarea acestei formule, în mod cert şi aceste sume de echilibrare se vor diminua, dar în etapa de astăzi trebuie să respectăm acest principiu al solidarităţii, trebuie să respectăm faptul că unele judeţe care nu au avut şansa, încă, să aibă aceste venituri proprii mai mari trebuie ajutate prin aceste sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrare. De aceea, domnule preşedinte, vă rog să respingeţi amendamentul respectiv. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Deci, legat de amendamentul de la nr. crt. 396, aţi auzit argumentele. Sigur că nevoie de surse financiare avem peste tot. Deci, amendamentul este respins de domnul Mihai Tănăsescu, în numele Guvernului, şi de comisiile de buget-finanţe. Supun votului dumneavoastră acest amendament de la poziţia 396. Cine este pentru? 26 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Stimaţi colegi, Voturi împotrivă? Domnule deputat Marin Cristea, Am crezut că sunteţi contra. Vă rog! Sunteţi pentru. Vă mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. Amendament, de asemenea, respins cu votul majorităţii. Domnul deputat Mihai Stănişoară? Nu? La ce poziţie aveţi? 400? Vă ascultăm, domnule deputat! |
|
Pentru exactitate, Alexandru Pereş, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. |
|
Scuzaţi-mă! Să ştiţi că am vrut să pronunţ numele, că vă cunoşteam după figură, numai că m-a derutat, pentru că în fişa mea scrie Partidul România Mare şi am zis: "Domnule, s-a întâmplat ceva" şi atunci m-am abţinut. Aveţi cuvântul, domnule Alexandru Pereş! |
|
Domnul Florin Georgescu poate trebuia să scrie P.S.D., nu P.R.M. |
|
Vă aşteptăm. |
|
Nici o problemă. Aşteptaţi-l! Legea nr. 522/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002, referitoare la taxele şi impozitele locale, la art.61 alin.5 stipulează: "Persoanele fizice care au domiciliul şi locuiesc efectiv în localităţile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.323/1996 privind aprobarea programului special pentru sprijinirea dezvoltării economicosociale a localităţilor din Munţii Apuseni, cu modificările ulterioare, beneficiază de reducerea cu 50% a impozitelor şi taxelor locale". Ca urmare, şi sumele bugetelor locale sunt mai mici, aproximativ la jumătate. Pentru ca programul special de dezvoltare a acestei zone să fie o reuşită, solicităm, domnule ministru, suplimentarea bugetului judeţului Alba cu suma necesară echilibrării bugetelor locale a celor 22 de localităţi din Munţii Apuseni aparţinătoare judeţului Alba. Menţionez şi votul favorabil a 3 comisii: Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului din Senat, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport din Senat şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Domnule preşedinte, Chiar prin formula de calcul, care este aplicată acolo unde veniturile pe cap de locuitor sunt mai mici, sigur, sumele defalcate sunt mai mari. De aceea, prin repartiţia care este efectuată prin proiectul de buget, judeţul Alba, un judeţ cu venituri proprii mai mici decât multe dintre judeţele ţării, beneficiază de sume superioare din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. De aceea, considerăm că nu poate fi avut în vedere acest amendament. |
|
Da, mulţumesc. Totuşi, supun votului amendamentul domnului deputat Alexandru Pereş. Cine este pentru? 31 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi contra? Cu mare majoritate, amendamentul a fost respins. Vă rog, domnule deputat! |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Trebuie să constat şi eu că am devenit membru al Grupului parlamentar P.R.M., deşi sunt încă reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Cred că este un fenomen, cum se spune pe aici... Da... Sper să se facă corecturile de rigoare... Domnule preşedinte, Propun, pentru modificarea sumelor alocate bugetului judeţului Hunedoara, o sumă de aproximativ 26,5 miliarde şi o motivez pe următoarele lucruri. După cum ştiţi, judeţul Hunedoara este mereu în topul judeţelor cu rata şomajului cea mai mare şi este caracterizat de monoindustria care se găseşte în acest judeţ, în special în industria mineritului şi siderurgiei. În al doilea rând, există un lucru care se întâmplă numai în Valea Jiului, în sensul că este singurul loc în ţară unde se subvenţionează de către consiliile locale apa potabilă; acest lucru se face de la bugetul consiliului local. Din păcate, acolo veniturile proprii nu se realizează niciodată, decât în proporţie foarte mică, şi acest lucru este cunoscut la nivelul Guvernului, datorită neefectuării vărsămintelor din partea Companiei Naţionale a Huilei, în principal. În plus, există în Valea Jiului un program, finanţat prin împrumut BERD, la care se fac rambursări anuale de două ori, în martie şi septembrie, dacă reţin exact. Şi în tot anul 2002, şi parte din 2001, Regia Apei Valea Jiului nu a reuşit să ramburseze aceste sume. A fost nevoie de sume de la bugetul consiliului judeţean. Acestea sunt motivele principale pentru care am făcut această propunere, pentru suplimentarea bugetului propriu al consiliului judeţean şi al administraţiei locale, în special a celor din Valea Jiului, şi aş mai adăuga un lucru, care sper să-şi găsească soluţionarea, în ultimă instanţă, din rezerva bugetară aflată la dispoziţia Guvernului. Cred că va fi un unicat în România, dacă un municipiu, cum este Orăştie, va rămâne fără primărie. Primăria a fost restituită, câştigată de proprietar şi, în acest moment, este chiriaşă în sediul în care funcţionează, cu expirarea termenului contractual de închiriere la sfârşitul anului 2003. Există un proiect de hotărâre de Guvern pentru susţinerea acestei primării, de vreo 7-8 luni, care nu a fost materializat, aprobat de către Guvern. Am avut discuţii cu domnul ministru Tănăsescu, pe care îl rog şi acum, de la această tribună, să găsescă o soluţie pentru rezolvare şi un sprijin financiar, întrucât Orăştie, datorită restructurărilor masive din domeniul industriei de apărare, de la Mecanica Orăştie şi Rom-Piro, se găseşte într-o situaţie dificilă din punct de vedere al veniturilor şi nu poate singură să suporte modificările şi reparaţiile necesare la o nouă clădire primită, prin hotărâre de Guvern, de la Ministerul Culturii şi Cultelor, în patrimoniul public al primăriei. Sper ca această rugăminte să fie auzită şi soluţionată. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat Barbu. Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Da, mulţumesc, domnule preşedinte. Şi în cazul de faţă se propune o suplimentare a sumelor defalcate din impozitul pe venit. Sigur, acceptarea acestui principiu ar duce la încălcarea formulei care a stat la baza acestei determinări de fonduri pentru fiecare judeţ în parte. Sigur, cele expuse de domnul coleg, domnul deputat, sunt reale. De aceea, vedeţi, încă o dată, şi-mi pare bine că face această remarcă, se justifică faptul de a lăsa 50% la dispoziţia colectivităţilor locale, ca, pe baza unor criterii proprii, să poată să judece mai bine cum să fie repartizaţi aceşti bani. Deci, chiar dumneavoastră, membru al opoziţiei în Parlamentul României, veniţi în întâmpinarea acestei gândiri care a fost făcută vizavi de această repartizare a sumelor. Sigur, în ceea ce priveşte Orăştie, am discutat şi este adevărat. V-am spus că suntem, la ora actuală, în discuţii, pentru a vedea ce soluţie concretă găsim pentru acest oraş. Ca atare, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă propun respingerea amendamentului. Vă mulţumesc. |
|
Da, aţi ascultat argumentele pentru care se respinge acest amendament de la poziţia 401. Supun votului dumneavoastră însă acest amendament. Cine este pentru? 27 de voturi pentru. Abţineri? O abţinere. Voturi împotrivă? Cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins. Înţeleg că nu mai avem alte amendamente. Aveţi, domnul Alexandru Ionel, un amendament peste care am sărit? La ce poziţie? Vă rog, la microfon! |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Amendamentul este înregistrat la nr. crt. 399. Deci, în calitate de parlamentar de Brăila, încerc şi eu să obţin de la domnul ministru o suplimentare, şi poate va fi rezolvată. Am o serie de argumente pe care vreau să vi le prezint, şi anume este vorba de o suplimentare de 8 miliarde, pe care o solicităm pentru judeţul Brăila. De la 74 de miliarde la 82 de miliarde. De ce avem această solicitare? Pentru faptul că, în urma calculelor făcute de noi, judeţului Brăila i s-a acordat o creştere total nesemnificativă, şi anume, doar de 7,75%, faţă de prevederile anului 2002, în condiţiile în care pe restul ţării, la total buget, la sumele defalcate, creşterea a fost de 19%. Şi aş vrea să-l întreb pe domnul ministru: de ce s-a făcut această discriminare? Judeţul Brăila are o situaţie delicată, suntem pe locul 2 la şomaj, la şomajul real şi, dacă vă aduceţi aminte, în urma listei Guvernului Ciorbea, "lista neagră" din 1997, din cele 17 unităţi lichidate, 3 erau din judeţul Brăila. Practic, ne-a lichidat nu numai economia, ci şi toate sursele de finanţare. De aceea, solicităm această suplimentare. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să-i spun domnului coleg că ministrul finanţelor nu împarte, respectă legile. Şi ca atare, şi acest amendament al dumneavoastră vine în neconcordanţă cu legea, şi anume cu respectarea formulei de calcul. Şi vreau să vă informez, domnule deputat, că la judeţul Brăila, la care făceaţi menţiune, creşterea sumelor defalcate nu este de 7%, ci ea este de aproape 30% în anul 2003, vizavi de anul 2002. Deci, creşterea este, după părerea noastră, o creştere substanţială. De aceea, domnule preşedinte, vă propunem respingerea amendamentului. |
|
Da, vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră acest amendament de la nr. crt. 399, respins de comisii şi de Ministerul Finanţelor Publice. Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Abţineri? Două abţineri. Voturi împotrivă? Vă mulţumesc foarte mult. Amendamentul a fost respins. Înţeleg, stimaţi colegi, că nu mai avem amendamente. Deci, supun votului dumneavoastră anexa nr. 4, cu amendamentele acceptate la poziţiile 39, 40 şi 41, acceptate în Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi de către Ministerul Finanţelor Publice, respectiv Guvernul. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 36 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Deci, cu majoritate de voturi, anexa 4 a fost votată. Trecem la anexa nr. 5, lista instituţiilor de cultură care se finanţează din bugetele locale. Dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră, în totalitate, anexa nr.5. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 16 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu mare majoritate anexa nr. 5 a fost votată. Trecem la anexa nr. 6. Vă rog, dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt. Da... Vă rog, domnule deputat! |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La poziţia 418. Judeţul Alba traversează şi în prezent o perioadă grea, determinată de procesul de recesiune, caracteristic zonelor miniere şi celor cu industrie specială. Aceste condiţii economice precare au generat creşterea şomajului şi diminuarea economiilor populaţiei, precum şi imposibilitatea administraţiei publice locale şi judeţene de a asigura din resurse proprii finanţările necesare pentru asigurarea plăţii energiei termice pe perioada de iarnă 2002-2003. Iată pentru ce am propus suplimentarea sumei cu 3 miliarde lei. Pe de altă parte, aş dori să fac o precizare. Ştiu că sunt demesuri atât la nivel de Guvern, la nivelul Ministerului Administraţiei Publice, la domnul ministru Tănăsescu, în special pentru oraşul Cugir, şi am următoarea rugăminte: Dacă efortul meu, împreună cu cel al prefectului şi al administraţiei locale, al domnului preşedinte al consiliului judeţean, poate fi materializat pentru a primi această sumă de 3 miliarde lei în plus la ceea ce înseamnă plata energiei termice în perioada de iarnă 2002-2003, în general, pentru oraşul Cugir. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să fac menţiunea, vizavi de această anexă, privind sumele sau subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ la energia termică livrată populaţiei, că situaţia a fost întocmită în strictă concordanţă cu datele livrate de către Agenţia de Reglementare din Domeniul Energiei Electrice, în cazul judeţului Alba fiind luată în calcul o cantitate de 260.386 de gigacalorii pentru întreg judeţul. Repet, nu ştiu cât este pentru oraşul Cugir. Subvenţia totală, care este acordată judeţului Alba, este de 37 miliarde lei, care se partajează în două, respectiv, aproape 17 miliarde de la bugetul de stat, deci din sume defalcate, ceea ce reprezintă cota de 45 %, iar diferenţa, sume defalcate de la bugetele locale. Ca şi anul acesta, dacă pe parcursul execuţiei bugetare există disfuncţii, există depăşiri de sume la acest capitol specific, şi anume subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de tarif la energia termică, vom acoperi la rectificarea bugetară sumele respective. În nici un an, nici o localitate nu a rămas neacoperită cu asemenea sume. De aceea, repet, în această etapă noi considerăm că cifrele care au fost date de către Ministerul Industriilor, respectiv de către Agenţia de Reglementare, sunt corecte şi, sigur, ele au stat la baza fundamentării cifrelor pentru banii alocaţi pe fiecare judeţ în parte, funcţie de cantităţi şi subvenţia totală. Vă mulţumesc. |
|
Deci, s-a argumentat respingerea la amendamentul domnului deputat Alexandru Pereş. Supun votului dumneavoastră acest amendament de la nr. crt. 418. Cine este pentru? 22 de voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? Vă mulţumesc. Cu majoritate de voturi amendamentul a fost respins. Scuzaţi-mă, la nr. crt. 420... numai o secundă... Deci, la nr. crt. 420, domnii deputaţi Damian Brudaşca şi Ion Miclea au avut un amendament, de asemenea respins, dar nu l-am supus la vot, am zis să-i vină rândul. Dacă doresc să mai adauge ceva? Dacă nu, supun la vot acest amendament de la nr. crt. 420, respins de Ministerului Finanţelor Publice şi comisii. Cine este pentru? 16 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Cu mare majoritate a fost respins şi acest amendament. Domnul deputat Adrian Moisoiu, aveţi cuvântul! Observaţi că pronunţ şi bine acum. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi am să mă pregătesc şi pentru la anul, eventual, dacă cu alegerile astea anticipate nu se va întâmpla... |
|
Vă rog să nu vă schimbaţi numele. Aveţi cuvântul! |
|
Nu. Şi dacă la anul vom mai fi amândoi aici! |
|
Vom fi, sigur, nu vă faceţi griji! |
|
Sau măcar unul dintre noi. Deci, la poziţia 417, şi anume la sume defalcate din impozitul pe venit pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei, în judeţul Mureş s-a prevăzut suma de 21 miliarde 627 milioane lei. Numai municipiul Târgu Mureş, într-o adresă pe care am primit-o la o zi după ce am depus acest amendament, deci în 22 octombrie, şi amendamentul a fost depus în 21 octombrie, solicită suma de 57 miliarde 450 milioane. Ştiu ce o să spună domnul ministru Tănăsescu că, de fapt, numai 45%, - nu, domnule ministru? - v-aţi gândit ca să suportaţi dumneavoastră şi 55% să fie efortul propriu al populaţiei. Am făcut şi un calcul de acest gen şi, atunci, la cei 45%, faţă de 57 miliarde, judeţul Mureş ar fi trebuit să primească 25 miliarde 852 milioane. Dacă însă luăm suma totală care corespunde, deci, faţă de cele 63 miliarde pe care le-am propus, fără ca să iau majorarea judeţului Mureş, în acest caz ar mai trebui încă 6,8 miliarde lei, ca să mai faceţi o completare. Dacă iau şi cu suplimentul respectiv, la care mă refeream aici, am zis de 7 miliarde la nivelul Târgu Mureşului, deci în acest caz ar trebui 10 miliarde 129 milioane. Domnule ministru, Adineauri aţi dat un răspuns pentru domnul deputat din judeţul Alba, parcă, domnul Pereş, şi aţi spus următorul lucru... Dacă, cumva, rezultatele de pe teren, deci, pe urmă, când se va trage linie şi se va aduna... |
|
Vorbiţi, vă rog, la microfon! |
|
Dacă aceste rezultate vor justifica completarea, în acest caz veţi fi dispus să completaţi sumele necesare pentru judeţul Alba. Ei, atunci, vă pun şi eu aceeaşi întrebare şi, în acelaşi timp, îmi exprim aceeaşi speranţă. Dacă dumneavoastră credeţi că acelaşi răspuns, pe care l-aţi dat pentru judeţul Alba, îl veţi da şi pentru judeţul Mureş şi, în acest sens, sumele respective vor fi acoperite pentru această subvenţie a energiei termice livrată populaţiei, atunci nu pot să spun altceva decât că trebuie să fiu mulţumit dacă veţi face acest pas. Să sperăm că răspunsul va fi acelaşi şi respectiv fapta, nu numai răspunsul, va fi pe măsură. Vă mulţumesc. |
|
Da, o să dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu, dar, sincer să fiu, suma este enormă. Nu ştiu cum au făcut calculele acolo. La domnul Pereş era vorba de 3 miliarde. Vă rog! Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să răspund tuturor celor care vor ridica această problemă. Bugetul de stat va asigura 45% pentru toate judeţele ţării, nu numai pentru judeţul Alba sau pentru judeţul dumneavoastră, funcţie de consumul care va fi efectuat pe perioada sezonului de iarnă. Aş vrea să vă spun că absolut pentru toate aceste judeţe, că este Alba, că este Botoşani, că este alt judeţ, am avut în vedere cantităţile date de către Agenţia Naţională de Electricitate. Repet, este doar un singur caz în care aceste date au fost date eronat. Este cazul judeţului Giurgiu aici - vreau să menţionez acest lucru - dar, în rest, aceste cantităţi sunt date corect de către agenţie. Şi repet încă o dată, în cazul în care aceste sume depăşesc, aşa cum am făcut-o şi anul acesta, şi în anii anteriori, sumele respective vor fi acoperite de la bugetul de stat în mod corespunzător. Vă mulţumesc. |
|
Da, asta este situaţia. Deci, la poziţia 417 se respinge amendamentul. Aţi auzit argumentele. Totuşi, îl supun votului. Cine este pentru? 41 de voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? Cu majoritate de voturi a fost respins amendamentul de la nr. crt. 417. Înţeleg că aici nu mai avem amendamente. În consecinţă, supun votului dumneavoastră anexa nr.6, în totalitate. Cine este pentru? Da, vă ascultăm, domnule deputat! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este vorba de un amendament la poziţia 415, care este creat datorită unei greşeli făcute de noi, cei din Giurgiu, în determinarea nivelului energiei termice ce urmează a fi livrată populaţiei în anul 2003. În loc să determinăm nivelul real de 99.000 gigacalorii, am determinat numai 59.000 gigacalorii şi, ca urmare, suma defalcată din impozitul pe venit pentru subvenţionarea energiei termice livrată populaţiei în 2003 este de numai 17 miliarde lei, în loc de 28 miliarde, cu o descoperire de 11 miliarde. Vă propun să ne ajutaţi să reparăm această greşeală, pentru că pe o greşeală de-a noastră nu este bine ca 22.000 familii din Giurgiu să sufere anul viitor. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Înţeleg că Ministerul Finanţelor Publice şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au confirmat această greşeală. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi, acest amendament de la poziţia 415 a fost votat. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Numai un singur comentariu. |
|
Vă ascultăm, domnule ministru. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Un singur comentariu aş vrea să fac, fiindcă este de datoria mea să informez Parlamentul. Influenţa financiară, vizavi de această aprobare a dumneavoastră, este de 11,5 miliarde lei, cu care bugetul judeţului Giurgiu va fi suplimentat. |
|
Deci, 11,5, nu 18. S-a înţeles, domnilor. Bine. Deci, atâta este eroarea. Deci, corecţia la poziţia 415 acceptată. Supun votului dumneavoastră, acum, anexa nr. 6, în ansamblu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 26 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu majoritate de voturi anexa nr.6 a fost votată. La anexa nr. 7 dacă sunt intervenţii? Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, vă ascultăm. |
|
Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Desigur, intervenţia mea pare a fi inutilă, câtă vreme sumele care au fost calculate pe baza anexei nr. 7, şi anume sumele defalcate, au fost deja votate. Aş ruga ca în viitoarea lege această anexă să fie introdusă înaintea celorlalte anexe, pentru că pe baza ei se calculează toate aceste sume defalcate şi vreau să fac această intervenţie pentru a lămuri un anumit lucru. Sumele care sunt repartizate judeţelor, după părerea noastră, am spus-o de mai multe ori, sunt îndreptate datorită unor factori politici. Calculul nu poate fi verificat de către nimeni datorită acestei complexe formule, dar sumele pe care anumite judeţe le primesc sunt atât de mari, depăşesc de două ori sau de trei ori, de exemplu, sumele destinate judeţului Braşov, încât nu poate să existe o altă explicaţie. Am spus şi la Legea bugetului pe 2002, o spun şi astăzi, eu cred că trebuie să existe o motivare pentru acele sume şi am arătat în amendamentul meu că rog ca rezultatul final obţinut după aplicarea "vestitei" formule, rezultatul să fie majorat cu sumele restante ale judeţelor la 31.12.2002 la furnizorii de investiţii şi utilităţi. Acolo este statul care este dator, lucrările au fost făcute, cred eu că este firesc ca acele sume să fie plătite. Totodată, să fie majorat rezultatul obţinut cu 50% din sumele neacoperite ale programelor de dezvoltare pentru judeţele care au astfel de programe în derulare. Este vorba despre o multitudine de programe de dezvoltare care sunt blocate, spun eu, nejustificat. E firesc ca dumneavoastră să aveţi în vedere aceste programe de dezvoltare şi să acordaţi în buget o parte pentru continuarea acestor programe. Am ajuns în multe judeţe ca astfel de programe să fie blocate datorită lipsei de finanţare. Deci, vă rog foarte mult să aveţi în vedere şi aceşti doi factori şi să adăugaţi rezultatului formulei amendamentul meu. |
|
Da, vă mulţumesc, domnule senator Nicolae-Vlad Popa. Are cuvântul domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum a menţionat şi colegul nostru, domnul deputat, am ţinut cont în elaborarea bugetului de această formulă. Sigur, ţinem cont de remarca şi de sfatul care ne-a fost dat, să prezentăm această formulă înainte de începerea discuţiilor la anexele respective în proiectul de buget pentru anul următor. De aceea cred că comentariile care au fost făcute aici trebuie să le avem în vedere, dar repet, întreaga construcţie bugetară, vizavi de sumele defalcate din impozitul pe venit pentru sume de echilibrat, a avut în vedere această formulă de calcul care a fost acceptată de către toate colectivităţile locale. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. În consecinţă, pe aceste argumente amendamentul de la 425 este respins de Ministerul Finanţelor Publice şi de Comisiile de buget-finanţe şi bănci. Totuşi eu îl supun aprobării. Cine este pentru? 27 de voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? Cu marea majoritate de voturi a fost respins. Supun votului dumneavoastră anexa 7 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 18 voturi împotrivă. Abţineri? Cu marea majoritate a fost aprobată anexa nr. 7. La anexa nr. 8 dacă sunt intervenţii? Domnul deputat Adrian Moisoiu. Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul! |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, este ultima oară când vom lua cuvântul pe această temă pentru că este şi ultima dintre anexe. Amendamentul este nr. 426, domnule preşedinte: "Sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor de învăţământ preuniversitar de stat, a creşelor şi a centrelor judeţene şi locale de consultanţă agricolă." În anexa nr. 8A, de la pagina 107, la poziţia 28, judeţul Mureş este prevăzut la învăţământ special cu suma de 24.851.700.000 lei Deci, de data aceasta, domnule preşedinte, în speranţa că măcar acum ne veţi da ceva, este o solicitare minimă şi anume, o solicitare de 3.991.300.000 lei, şi anume reprezintă faptul că necesarul pentru judeţul Mureş la învăţământ special în 2003, conform calculelor, în clipa de faţă, după formula care este dată de către domnul ministru Mihai Tănăsescu, este de 28.843.000.000 lei. Nu trebuie să mai explic importanţa învăţământului special sau de ce este nevoie de o asemenea sumă, Speranţa mea este că măcar acum, în ultimă oră, să fiu sprijinit şi să fim sprijiniţi, eu spun "fiu" pentru că sunt fiul judeţului Mureş. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Tot la nr. crt. 427, domnul senator Nicolae-Vlad Popa. |
|
Eu am prezentat în amendament toate sumele de care judeţul are nevoie pentru ca administraţia publică să funcţioneze; învăţământul preuniversitar de stat să funcţioneze, diferenţa, într-adevăr, poate fi considerată apreciabilă, dar din punctul nostru de vedere, aşa cum am arătat şi cum a fost susţinut acest amendament şi de către Comisiile pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, de Comisiile de sănătate, ecologie, tineret şi sport din Senat şi din Camera Deputaţilor, considerăm că poate fi aprobată această mărire a sumelor defalcate pentru judeţul Braşov. Vreau să vă spun, chiar dacă realizez foarte bine care va fi rezultatul votului, vreau să vă spun că în judeţul Braşov ne aflăm într-o situaţie cu totul şi cu totul specială. În curând, peste câteva zile se va întâmpla un lucru deosebit, vom aniversa o rebeliune, o răscoală a muncitorilor de la fosta uzină Steagul roşu din 15 noiembrie 1987, şi situaţia şi tensiunile care există în Braşov sunt, cred eu, justificate de o criză profundă economică în care se află judeţul şi oraşul Braşov. Cred că aceste fonduri sunt necesare într-o mică parte pentru a ţine un echilibru social în judeţul Braşov. Vă rog foarte mult să ne ajutaţi şi să primiţi acest amendament care măreşte sumele defalcate pentru judeţul Braşov la o sumă minimă de subsistenţă pentru ca să nu fim nevoiţi ca în viitor să venim şi să vă anunţăm că există un blocaj total în judeţul Braşov. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule senator. Domnul ministru Mihai Tănăsescu pentru nr. crt. 426, 427, cele două amendamente, unul este al domnului deputat Adrian Moisoiu, celălalt al domnului senator Nicolae-Vlad Popa. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte, Atât amendamentul 426... sau în principiu aş vrea să fac remarca că această anexă a 8-a are în vedere numărul exact de posturi şi salariul aferent numărului de posturi. Aferent fiecărui judeţ, aici sunt trecute numărul de posturi şi salariile respective, repet, nu credem că calculele care au fost făcute sunt justificate vizavi de majorarea acestor cheltuieli pentru învăţământul special în acest context. De aceea, domnule preşedinte,... Doamnelor şi domnilor, Vă propun să fim de acord cu propunerea Comisiilor de buget-finanţe şi bănci în sensul respingerii celor două amendamente. |
|
Aţi ascultat argumentele, amândouă amendamentele respinse, votăm întâi amendamentul de la 426. Cu acest amendament şi cu celălalt nu au fost de acord nici Comisiile de buget-finanţe şi bănci. Cine este pentru? 24 de voturi pentru. Abţineri? Voturi împotrivă? Amendament respins cu majoritate de voturi. La nr. crt. 427, amendamentul domnului senator Nicolae-Vlad Popa şi al senatorului P.R.M. Vă rog, de asemenea, respins. Supun votului însă. Cine este pentru? 10 voturi pentru. Abţineri? Împotrivă? De asemenea, cu majoritate de voturi este respins şi acest amendament. Vă rog, domnul deputat Ludovic Mardari, aveţi cuvântul! |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am un amendament admis la poziţia 42 şi am ţinut să mulţumesc celor două Comisii de buget-finanţe şi bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului; de asemenea, mulţumesc domnului preşedinte Florin Georgescu şi domnului ministru Mihai Tănăsescu pentru faptul că au manifestat înţelegere faţă de creşele din judeţul Timiş acordându-le o suplimentare de 1,47 miliarde de lei. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Trecem la vot. Supun votului dumneavoastră anexa 8A. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Anexa a 8-a fost votată. Anexa 8B. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Fără abţineri, a fost votată anexa nr. 8B. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 8. Cine este pentru? (Se adresează domnului Ion Predescu.) Vă mulţumesc, domnul Predescu. Cine este împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Anexa nr. 8 a fost votată cu majoritate de voturi, sigur cu cele două amendamente la poziţia 42, 43 acceptate, am spus la început, de Comisiile de buget-finanţe şi bănci, de către Ministerul Finanţelor Publice şi de către Guvern. Deci, poziţiile 42 şi 43. La anexa nr. 9 dacă sunt intervenţii? Din sală: Vă rog! |
|
Aveţi? Din sală: Da. |
|
Domnul deputat Ludovic Mardari, vă rog, aveţi cuvântul. Vă anunţ că avem un amendament acceptat de către Comisiile de buget-finanţe şi bănci şi de Ministerul Finanţelor Publice. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul respins se află la poziţia 431. |
|
Mulţumim. |
|
Am solicitat ca numărul de posturi în învăţământul preuniversitar din judeţul Timiş să fie 11.230 în perioada 1 ianuarie 2003 - 31 august 2003, în loc de 11.029, cât este prevăzut în proiectul Legii bugetului de stat. Sursa de finanţare va fi stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Motivarea: Ministerul Educaţiei şi Cercetării în anul 2002 a aprobat un număr de 11.230 de posturi pentru învăţământul preuniversitar din judeţul Timiş, prin planul de şcolarizare aferent perioadei 15 septembrie 2002 - 31 decembrie 2002. Consider că în anexa nr. 9, referitor la judeţul Timiş s-a greşit prin înscrierea cifrei de 11.029 de posturi pentru perioada 1 ianuarie 2003 - 31 august 2003, cu 201 cadre didactice mai puţin decât în 2002. S-a omis faptul că anul şcolar a început în septembrie 2002 şi se va termina în iunie 2003. Dacă am considera valabilă cifra 11.029 ar însemna că elevii celor 201 cadre didactice care ar urma să-şi părăsească locurile de muncă în ianuarie 2003 să nu mai beneficieze de şcolarizare. Solicit, deci, să se realizeze această corecţie absolut necesară. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vizavi de această cerere a domnului deputat Ludovic Mardari aş vrea să comentez faptul că la ora actuală în judeţul Timiş, în teren sunt 10.966 de posturi. Propunerea noastră de 11.029 este o propunere acoperitoare; mai mult, venind în întâmpinarea celor spuse de dumneavoastră, de 11.230, acest număr de posturi va fi valabil de la 1 septembrie anul 2003, atunci când clasa suplimentară va fi introdusă. Aş vrea să vă asigur, domnule deputat, că, aşa cum au fost construite sumele de bani aferente numărului de posturi finanţate pentru învăţământul preuniversitar, se asigură buna desfăşurare a activităţii şi în judeţul Timiş, în care dumneavoastră sunteţi deputat. |
|
Domnule deputat Ludovic Mardari, aveţi cuvântul! |
|
Vreau doar să fac o precizare: informaţia conţinută în amendamentul pe care l-am susţinut anterior provine de la Consiliul Judeţean Timiş, care este condus de către P.S.D.; în orice caz, cifra cadrelor didactice care semnează în prezent state de plată în judeţul Timiş este chiar mai mare decât 11.230; rămâne de văzut ce se va întâmpla. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la nr. crt. 431 respins de Comisiile de buget-finanţe şi bănci şi de Ministerul Finanţelor Publice. Cine este pentru? 19 voturi pentru. Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu majoritate de voturi a fost respins şi acest amendament. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 9 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu majoritate de voturi a fost votată anexa cu amendamentul acceptat de la poziţia 44; mă refer la anexa 9. La anexa nr.10 înţeleg că nu avem amendamente. Cine este pentru? Numai o secundă, scuzaţi-mă, m-am mişcat eu prea repede. Din sală: Vă rog! |
|
La poziţia 433 este amendamentul. |
|
La nr. crt. 433, da? Domnul Iustian Mircea Teodor. |
|
Da. |
|
Vă ascultăm, domnule senator! |
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Din cele 145 de instituţii pentru protecţia specială a persoanelor cu handicap ce asistă persoane pe raza unui judeţ sau a mai multor judeţe, doar 30 se află în localităţi medii sau mari ce sunt în măsură să acopere, chiar la nivel teoretic, cheltuielile necesitate de aceste instituţii, din resurse proprii. Celelalte instituţii, în număr de 115, se află în localităţi mici şi foarte mici, imensa majoritate sunt comune care nu asistă cetăţeni ai localităţii respective, ci ai întregului judeţ. Aceste localităţi nu pot asigura cheltuielile instituţiilor speciale pe care le găzduiesc pe teritoriul lor, singura sursă pentru acoperirea cheltuielilor fiind sumele venite de la judeţ pentru reechilibrarea bugetelor locale. Prin urmare, dacă oricum bugetul judeţean acoperă aceste cheltuieli, este normal ca ele să se facă direct către aceste instituţii de asistenţă. Simplul fapt că sumele destinate instituţiilor de asistenţă provin din sumele de reechilibrare, determină consiliile locale care administrează fondurile instituţiilor să folosească aceste fonduri pentru reechilibrarea tuturor deficitelor localităţii respective. În acest fel, folosesc o bază legală pentru deturnarea fondurilor primite de la judeţ pentru instituţiile de asistenţă. Pentru corectarea acestei situaţii am propus completarea textului de la Capitolul I de "Cheltuieli", punctul 5 al anexei nr. 10, astfel încât consiliul judeţean, ca autoritate locală, să finanţeze aceste instituţii de îngrijire şi asistenţă, acolo unde aceste instituţii sunt de interes judeţean. Având în vedere cele expuse, cât şi faptul că amendamentul nu vizează sume suplimentare, ci doar alocarea lor conform destinaţiei, vă rog să fiţi de acord cu el. Referitor la amendamentul respins, cu numărul 433, prin care se solicita introducerea în anexa nr. 10, capitolul I de "Cheltuieli", punctul 5, a unor texte suplimentare prin care consiliile judeţene pot finanţa instituţiile de protecţie specială a persoanelor cu handicap, în motivaţia respingerii se face în mod greşit referire la Ordonanţa de urgenţă nr.102/1999 aprobată, de altfel, cu modificări prin Legea nr.519/2002, invocând faptul că astfel de cheltuieli se finanţează din bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor şi nu din bugetul propriu al judeţului. În sensul Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, în noţiunea de autorităţi ai administraţiei publice locale intră reprezentanţii locali aleşi prin vot la nivel de comună, oraş sau judeţ, după caz. Prin urmare, art. 7 alin. 2, mai sus citat din Legea nr.519/2002, se referă inclusiv la bugetele consiliilor judeţene, nu doar la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor. |
|
Vă mulţumim, domnule deputat. Am înţeles, să ştiţi! |
|
În consecinţă, vă rog să analizaţi amendamentul propus şi să fiţi de acord cu el, acesta venind în întâmpinarea acestor instituţii de asistenţă pentru protecţia persoanelor cu handicap. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumim, domnule senator Mircea Iustian Teodor. Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să remarc faptul că la această anexă nr. 10, cheltuielile enumerate de colegul nostru se regăsesc la pagina 121, la cheltuielile aferente consiliilor locale; ele nu sunt de categoria consiliilor judeţene. Aş vrea să remarc, însă, faptul că la anexele care fac parte din Ordonanţa de urgenţă nr.102/1999 se arată foarte clar acolo care sunt categoriile de venituri şi cheltuieli care intră în componenţa consiliilor locale, iar acestea care au fost enumerate aici sunt de competenţa consiliilor locale şi nu a consiliilor judeţene. De aceea, anexa nr. 10 a fost elaborată sub forma care v-a fost prezentată dumneavoastră. Mulţumesc. |
|
Da, s-a înţeles motivele pentru care se respinge acest amendament. Îl supun, totuşi, votului. Cine este pentru? Probabil un vot, cine l-a susţinut. Două voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Împotrivă? Vă mulţumesc. Amendament respins. La anexa nr. 11/01, înţeleg că nu avem amendament. Din sală: Vă rog! |
|
Vă rog, domnul deputat Mircea Ifrim, vă ascultăm. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Avem amendamentul nr.52, făcut de Comisiile pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport de la Camera Deputaţilor şi de la Senat în unanimitate. Este vorba de o solicitare de a creşte Fondul pentru asigurări de sănătate cu 12.400 miliarde, exact suma pe care o datorează la ora actuală spitalele furnizorilor de servicii, fapt pentru care sistemul sanitar se găseşte într-o criză foarte gravă. Cunoaştem o serie de argumente care ni s-au adus pe parcursul acestor dezbateri şi nu am dori ca să le mai primim din nou, faptul că sunt bani publici cei de la asigurările de sănătate, dar depinde cum interpretăm. La amendamentul nostru privind salarizarea ni s-a spus că salarizarea sunt bani de la buget şi nu de la Fondul de asigurări de sănătate, motiv de respingere a amendamentului. În fapt, este banul privat al populaţiei, dat pentru sănătate. Ni s-a spus că avem dobânzi, aceste dobânzi nu le putem cheltui pentru că planul de cheltuieli este limitat de Ministerul Finanţelor Publice şi, chiar dacă avem aceste dobânzi, ele rămân la locul respectiv. Ni s-a imputat că facem risipă în sistemul sanitar. Dorim să veniţi şi să vedeţi starea spitalelor şi să vedeţi dacă se face sau nu risipă. Întrebarea mea la această creştere de fonduri este una singură, la care nu ni s-a răspuns. Titlurile de creanţă, care devin titluri executorii, nu sunt luate în evidenţele contabile, ci în cele extracontabile, astfel încât veniturile provenite de la populaţie nu sunt evidenţiate precum trebuie. La sfârşitul anului 2001, 20.000 miliarde au rezultat din creanţe şi 9.000 miliarde - un excedent. Am ruga distinsul ministru al finanţelor să reanalizeze situaţia din sănătate şi să îi acorde puţină atenţie deoarece realităţile sunt realităţi şi chiar dacă bugetul consolidat este format în nişte parametri, situaţia sănătăţii naţiunii este cea care este şi rugăm acest lucru; de asemenea, l-aş ruga în mod expres pe distinsul ministru al finanţelor să ne spună care este situaţia acestor titluri executorii, întrucât datele despre care vorbesc sunt date ale Curţii de Conturi, care de asemenea a pus pertinenta întrebare: De ce nu sunt evidenţiate aceste creanţe? Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumim, domnule deputat. Domnul ministru Mihai Tănăsescu. |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să remarc faptul că proiectul de buget pentru anul 2003, aferent Fondului de asigurări, este un buget echilibrat, respectiv doar cu un plus de 400 de miliarde aferent Fondului de rezervă, conform legislaţiei în vigoare. Deci, bugetul Fondului de asigurări nu mai înregistrează excedentele din anii trecuţi. Aş vrea să-i spun domnului deputat că aceste creanţe sunt evidenţiate, nu există să nu fie evidenţiate. Ele poate nu sunt încasate, asta este cu totul altceva, dar absolut toate creanţele se ştiu şi sunt evidenţiate, iar ele se încasează pe parcurs în funcţie de posibilitatea de încasare a acestor creanţe. Nu poţi să construieşti un buget pe nişte pontenţiabilităţi de creanţe care urmează să fie încasate în ianuarie, în februarie, în martie şi aşa mai departe, dar ele sunt evidenţiate. Nu putem spune că nu sunt evidenţiate, nu sunt luate în calculul veniturilor pentru acest buget, dar ele sunt evidenţiate chiar într-un mod foarte analitic de urmărire şi încasare a lor. Aş vrea să spun totuşi că Fondul de asigurări sociale de sănătate, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, înregistrează peste 12.000 de miliarde de lei, datorii ale Casei, faţă de diverse firme pentru medicamente şi alte prestări de servicii. În fiecare an Parlamentul a aprobat un buget de venituri şi cheltuieli ale Casei. Acest buget de venituri şi cheltuieli, dacă a înregistrat datorii, înseamnă că nu a fost respectat, înseamnă că disciplina financiară în modul de management al acestui buget nu a fost efectuată în mod corespunzător. De aceea, una dintre măsurile care au fost luate prin proiectul de buget a fost, clar: să nu mai avem excedente în anul 2003. A doua măsură, şi am menţionat, însăşi prin legea de rectificare au fost alocaţi 1.100 de miliarde pentru recuperarea acestor debite care au fost acumulate, repet, dintr-o cauză sau alta, nu este rolul meu să intru în aceste amănunte, dar vreau să vă asigur, domnule preşedinte, că aceşti bani care sunt prevăzuţi în 2003 în bugetul Fondului de asigurări de sănătate răspund cerinţelor şi programelor pe care noi dorim să le efectuăm. De aceea, domnule preşedinte, vă rog să aprobaţi anexa nr. 11, în forma acceptată de către Comisia de buget-finanţe şi bănci. Mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Mircea Ifrim, aveţi cuvântul! |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate domnule ministru, În primul rând, aş vrea să vă mulţumesc pentru faptul că veniturile sunt egale cu cheltuielile. Au fost 2 ani de luptă a acestor comisii de sănătate pentru ca să avem acest buget consolidat şi este incontestabil un progres. În ce priveşte datoriile, datoriile nu se fac pentru că nu se respectă bugetul; la noi vin bolnavi şi dacă un bolnav vine şi necesită tratament, trebuie să i-l dai, şi dacă bolnavii sunt atâţia, încât banii sunt mai puţini decât ce aţi prevăzut dumneavoastră, nu-i putem lăsa să moară la poarta spitalelor, aşa încât aceste datorii sunt create obiectiv de către viaţă, care nu este doar un buget în nişte parametri şi, deci, sunt realităţi. Toate analizele făcute până în prezent, şi aţi văzut cele ridicate de distinşii colegi deputaţi, numărul mare de amendamente care au fost aprobate de Comisiile pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport ale Parlamentului, peste 52 care au fost respinse, toate sunt pertinente şi arată faptul că aceste calcule făcute în birou pentru un buget, sigur, care are cerinţele lui, înţelegem alte cerinţe care trebuie îndeplinite, nu este corespunzător pentru sănătate. Dumneavoastră vorbiţi de 1.100, dar datoriile sunt 12.400, deci de 11 ori mai mult. Noi am dori, şi acesta este scopul intervenţiei mele, deşi ştiu că şi acest amendament va cădea, pentru a vă face totuşi să vă aplecaţi asupra problemelor de sănătate şi să nu le socotiţi atât de birocratic şi să luaţi realităţile în considerare. Toate amendamentele prezentate de colegii mei care au fost aprobate de comisii sunt amendamente reale şi aceşti bani ar fi trebuit să fie la Sănătate. Dacă ar fi fost, nu am fi fost ultima din ţările candidate la Uniunea Europeană cu indicatorii de sănătate, şi vă citez doar cel privind bolile cardiovasculare care este de 720 la suta de mii, următoarea ţară din Europa înregistrând 280, iar Franţa având 140. Deci, trebuie să ne atragă atenţia acest lucru. Eu vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră anexa 11/01, în formularea prevăzută de iniţiator şi aprobată de Comisiile bugetfinanţe. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 36 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră anexa 11/02. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră anexa 11/03. Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? 28 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră anexa nr. 11 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 27 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată. Supun votului dumneavoastră anexa 1, care va cuprinde toate modificările acceptate; mă refer la amendamente. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 26 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi s-a aprobat anexa 1. Supun votului dumneavoastră anexa 2. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 22 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobată anexa 2. Supun votului dumneavoastră art. 15 alin. 1, votat de principiu. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? 20 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobat alin.1 al art. 15. Supun votului dumneavoastră art. 15 în totalitate. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 15. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să vă spun câteva lucruri. Ca o consecinţă a amendamentelor admise în contextul proiectului legii şi în anexele acestuia, modificările respective se vor efectua în tot cuprinsul proiectului de lege, acolo unde este cazul, sigur, ţinându-se cont de clasificaţia bugetară. Potrivit prevederilor Legii privind finanţele publice, bugetul se aprobă de către Parlament pentru anul bugetar. Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă numai informaţii, orientări privind necesarul de finanţare pe termen mediu şi nu fac obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi. Ca urmare, Parlamentul României aprobă bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale de stat pe anul 2003, nu şi estimările 2004-2006. Sunt plafoane, bineînţeles, orientative. După aprobarea bugetelor de către Parlament, stimaţi colegi, se vor publica în Monitorul Oficial numai datele pentru anul pentru care s-a aprobat bugetul, cu excepţia bugetului pe programe, proiectelor de finanţare internaţionale şi investiţii, care vor fi publicate aşa cum sunt prezentate în acest proiect. Stimaţi colegi, Vă propun să reluăm lucrările noastre la ora 15,30. Vom începe cu dezbaterile, sper eu, într-o formă mai în sinteză asupra bugetului de asigurări sociale de stat, vom intra pe articole şi amendamente şi vă propun, dacă sunteţi de acord, să facem un efort ca între orele 19,00 - 20,00 să dăm votul final, atât pentru bugetul de stat, cât şi pentru bugetul asigurărilor sociale de stat. Rugămintea este să ne încadrăm în acest program. Vă mulţumesc foarte mult! Vă aşteptăm la ora 15,30. |
|
PAUZĂ |

