Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 12,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul de 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 180.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei Deputaţilor.

La ordinea de zi de astăzi avem înscrise dezbaterile asupra iniţiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc şi programul de lucru de astăzi - între orele 12,00 şi 14,00 avem dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea; între 14,00 şi 14,30 - pauză.

Şi acum începem şedinţa de plen, urmând ca la 14,30 să avem votul final.

Dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi de astăzi.

1.Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România; Pl-x 256/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond, dau cuvântul unui reprezentant.

Domnul Victor Ilie, vă rog, Comisia pentru buget, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul Victor Ilie:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia pentru cultură au fost sesizate cu dezbaterea pe fond cu privire la acest proiect.

Conform art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 29 mai 2019.

La dezbaterea propunerii legislative s-au avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi Consiliului Economic şi Social, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România, astfel încât doar revistele cu conţinut strict cultural şi apolitic să poată primi finanţare publică.

În conformitate cu art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi-au desfăşurat lucrările în şedinţe separate de cei din Comisia pentru cultură.

Membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au dezbătut iniţiativa în data de 24 septembrie 2019. Dintre cei 15 membri ai Comisiei pentru cultură, au participat 12 deputaţi.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat propunerea legislativă menţionată mai sus, în şedinţa din 22 octombrie 2019. La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 26 de deputaţi, din totalul de 27 de membri.

În urma examinării iniţiativei legislative, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România, deoarece nu există o explicare clară şi obiectivă în ceea ce priveşte modul cum se stabileşte calitatea apolitică a unei publicaţii, reviste sau lucrări. În plus, reglementarea finanţării revistelor de cultură reprezentative din România este detaliată în normele metodologice privind finanţarea revistelor şi publicaţiilor culturale, aprobate prin ordin al ministrului culturii şi identităţii naţionale. Totodată, normele stabilesc o serie de criterii pe baza cărora revistele şi publicaţiile culturale care solicită finanţare sunt evaluate de către o comisie constituită din specialişti independenţi. Aceste criterii au în vedere valoarea conţinutului, originalitatea, raritatea produsului editorial, prestigiul colegiului de redacţie şi al colaboratorilor, notorietatea revistei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Dau cuvântul domnului Ioan Vulpescu, de la Grupul PSD.

Vă rog, aveţi două minute.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul mandat de parlamentar, am contribuit la deblocarea a ceea ce astăzi este Legea nr. 136/2015 - Legea finanţării revistelor culturale.

În prima variantă a acestei legi, distribuirea sumei pentru finanţare nu era făcută în mod echitabil, doar 10 procente din sumă fiind destinate revistelor care nu sunt membre ale Alianţei Naţionale a Uniunilor de Creatori.

Am susţinut în Parlament necesitatea ca un procent de 25% din suma prevăzută, echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, să fie repartizată suplimentar de Ministerul Culturii, prin ordinul ministrului, pentru finanţarea şi susţinerea editării revistelor şi publicaţiilor culturale, altele decât cele propuse de uniunile de creatori, şi am obţinut acest lucru.

Astăzi, principalele reviste de cultură din România, dintre care unele au o istorie de peste 100 de ani şi merite uriaşe în modernizarea ţării, atunci când existenţa lor nu este ameninţată de lideri locali ai puterii, aşa cum s-a întâmplat recent la Oradea cu revista "Familia", fondată şi condusă de Iosif Vulcan, revistă unde a debutat Eminescu, beneficiază de o susţinere financiară care le asigură apariţia regulată şi decentă.

Finanţarea revistelor culturale, prevăzută de Legea nr. 136/2015, nu trebuie să se transforme într-un instrument de cenzură a publicaţiilor care nu sunt în linie cu politica Guvernului, oricare ar fi acesta. Această finanţare trebuie să fie acordată în continuare pe baza unor criterii care evaluează valoarea culturală a publicaţiilor respective, şi nu opiniile politice ale autorilor.

Chiar dacă în ultima vreme acest lucru nu mai este evident, între cultură şi politică au existat întotdeauna legături, de multe ori cultura fiind folosită pentru a exprima opinii politice.

Dacă o asemenea iniţiativă ar fi existat în vremea lui Titu Maiorescu, revista "Convorbiri literare" n-ar mai fi primit finanţare.

Nu cred că poate cineva contesta valoarea culturală a "Convorbirilor literare", la fel cum nu-mi doresc ca o iniţiativă menită a sprijini cultura română să se transforme într-una de cenzurare a ei.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ioan Vulpescu:

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Vă reamintesc că această propunere legislativă are raport de respingere şi rămâne la votul final.