Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propunerea legislativă privind Legea sănătăţii mintale. Ei, aici e aici!

Din partea iniţiatorilor. Cine doreşte să ia cuvântul?

Poftiţi.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

De fapt, aici suntem doi iniţiatori. Proiectul care era de mult aşteptat a fost lucrat de către specialiştii din Ministerul Sănătăţii şi Familiei, proces derulat cu mai mult timp înainte, cu mai mulţi ani în urmă şi la acesta a venit şi preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, domnul profesor Ifrim, care a şi materializat acest proiect printr-o iniţiativă legislativă.

Sănătatea mintală face obiectul unor măsuri de promovare şi apărare în cadrul planului naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică şi psihosocială revizuită anual, de a cărei elaborare şi aplicare răspunde Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Promovarea sănătăţii mintale vizează metodele de conduită şi stil de viaţă sănătos care cresc rezistenţa la factorii perturbatori şi minimalizează riscul de îmbolnăvire. Promovarea sănătăţii mintale se realizează printr-un cumul de mijloace educaţionale şi informaţionale similare celor utilizate pentru promovarea bunăstării fizice.

La elaborarea acestui proiect s-au avut în vedere şi reglementările date de OMS, de asemenea de Consiliul Europei, deci toate prevederile internaţionale. Era un proiect de mult aşteptat, binevenit, pentru că reglementează un aspect delicat care se constată şi în societatea românească, la o mică parte din categoria semenilor noştri.

Vă mulţumim pentru încrederea dumneavoastră şi supunem aprobării Camerei Deputaţilor această iniţiativă legislativă care, v-am spus, de data aceasta, are un caracter inedit, prin participarea Ministerului Sănătăţii şi a unui deputat pentru a prinde viaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul academician Ifrim, preşedintele comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Legea sănătăţii mintale, care este şi un exemplu de colaborare, reprezenta o necesitate. Toate statele Uniunii Europene au o asemenea lege, noi nu o aveam. Această lege permite ca această problematică a sănătăţii mintale să fie rezolvată mai bine. Ea este la ora actuală prioritară. Morbiditatea prin boli psihice şi sindroamele discordante sunt extrem de ridicate procentual, aşa încât legea reprezintă un real progres pentru asistenţa noastră medicală.

În numele Comisiei pentru sănătate şi familie, vă rugăm să votaţi această lege.

Vă mulţumim.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri. Nu. Nu doresc.

Titlul legii. Vă rog să observaţi că încă de la titlu ni se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.I. Titlul capitolului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2. Poftiţi! Sunt obiecţii.

Domnul Ştefan Cazimir:

Este vorba de un amendament redacţional. Articolul genitival "a" folosit în rândul ultim al articolului 2 nu poate să se acorde concomitent cu "prevenirea" şi cu "tratamentul". Pentru a remedia această situaţie, vă propun reformularea art.2 după cum urmează: "Guvernul României, prin organismele sale abilitate, întreprinde măsuri pentru promovarea şi apărarea sănătăţii mintale, prevenirea şi tratamentul tulburărilor psihice."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia e de acord? Da. Comisia e de acord.

Iniţiatorul? De acord cu redactarea domnului profesor Ştefan Cazimir. Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art.3. Veţi observa că la pct.3 al raportului se propune o anumită modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Adoptat art.3 în forma propusă de comisie.

Art.4. La pct.4 al raportului sunt o serie de modificări şi la alin.1 şi la alin.2. La alin.2 chiar se propune eliminarea.

Dacă faţă de propunerile din raportul comisiei de la pct.4 dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu sunt obiecţii. Deci art.4 a fost adoptat în forma propusă de către comisie în raport.

Art.5. Veţi observa că şi la art.5 sunt nişte propuneri de modificare în raport şi există o obiecţie şi din partea domnului profesor Ştefan Cazimir.

Poftiţi, domnule profesor!

Domnul Ştefan Cazimir:

N-aş numi obiecţie, ci încercare de ameliorare a redactării, dat fiind că adjectivul "psihic" sau la plural "psihice" apare de şase ori, încerc să mai reduc acest număr în felul următor – înlăturând de la rândul al şaptelea – "...precum şi persoana care...", eliminăm "din punctul de vedere al activităţii psihice" pentru că e clar, din context, că despre asta e vorba, "precum şi persoana care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate conform practicii medicale actuale ca fiind astfel de tulburări". Şi, atunci, din şase prezenţe ale adjectivului "psihic", "psihice", am rămas numai cu patru, ceea ce e, totuşi, o oarecare economie.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, aş face tot acum, ca să nu mai revin la microfon, şi observaţiile privind lit.b).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Poftiţi!

Domnul Ştefan Cazimir:

Mulţumesc.

Aici apar, după impresia mea care este, evident, cea a unui profan, unele formulări mai puţin limpezi sau mai puţin inspirate, "care nu este în stare să înţeleagă însemnătatea comportamentului său ori nu-şi poate stăpâni voinţa". Cred că ideea şi-ar putea găsi o exprimare mai adecvată, evident că ultimul cuvânt revine specialiştilor, prin următoarea formulare: "Prin persoană cu tulburări psihice grave se înţelege persoana cu tulburări psihice incapabilă a-şi controla comportamentul ori voinţa sau diminuarea acestora necesită ajutor psihiatric imediat."

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Să o luăm pe rând. Dacă la litera a) sunt obiecţii din parta comisiei, de data asta.

Domnul Mircea Ifrim:

La pct.a) putem să fim de acord: "...care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate conform practicii medicale actuale ca fiind tulburări psihice." "Psihicul" de la sfârşit trebuie să rămână.

În ce priveşte pct.b), nu suntem de acord, deoarece aceasta este definiţia de specialitate discutată şi luată după legile europene.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun. Domnule profesor, ce rămâne din lit.a) ? Ca să fie foarte clar pentru colegii noştri ce votează.

Domnul Mircea Ifrim:

Deci, se poate aşa: "...dependentă de alcool sau droguri, precum persoana care..." şi scoatem de aici "din punctul de vedere al activităţii psihice…", "…care manifestă alte dereglări ce pot fi clasificate conform practicii medicale actuale ca fiind tulburări psihice". suntem de acord să scoatem "...care din punctul de vedere al activităţii psihice". Rămâne "care manifestă". Deci, "din punctul de vedere al activităţii psihice" se scoate. Este posibil.

La pct.b) suntem pentru formularea comisiei.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles.

Pentru pct.a) comisia agreează această formulă: să se scoată sintagma "din punct de vedere al activităţii psihice".

Dacă doriţi să mai adăugaţi ceva, domnule profesor. Poftiţi!

Domnul Ştefan Cazimir:

Eu mi-am recunoscut din capul locului calitatea de profan. Problema care se pune acum este următoarea: dacă e vorba să ne sincronizăm cu anumite norme europene şi cu anumite definiţii de specialitate, aş fi bucuros ca textele în limbile în care aceste documente au fost redactate să ne poată fi înfăţişate, pentru că altminteri, pentru mine, vorbitor de limba română, o sintagmă ca "însemnătatea comportamentului" nu este acceptabilă. Nu e vorba aici de însemnătate, este vorba de o anumită natură a comportamentului, o anumită deviere a comportamentului. Deci, termenul de însemnătate este vizibil impropriu sau, în orice caz, eu aşa îl percep.

Sau mai departe: "nu îşi poate stăpâni voinţa". Voinţa este unul dintre elementele personalităţii alături de sensibilitate, de inteligenţă şi nu se poate vorbi de incapacitatea de a-şi stăpâni voinţa. E vorba de anumite impulsuri voliţionale care sunt negative sau sunt nocive şi nu pot fi stăpânite. Deci, o altă improprietate. Cred că este vorba de o traducere inabilă, cum ne întâmpină de foarte multe ori. Ne-am procopsit în ultima vreme cu folosirea adjectivului versatil în sensul din limba engleză care nu coincide deloc cu cel din limba română. S-ar putea ca şi aici să fie ceva asemănător.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dar la pct.a) rămâne aşa cum a propus domnul Ifrim. La pct.a) dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat în forma propusă de preşedintele comisiei.

La pct.b), totuşi, din partea comisiei...gândiţi-vă totuşi dacă la "însemnătatea comportamentului" nu ar trebui "semnificaţia comportamentului său" sau...

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule preşedinte, da. În primul rând aş vrea să precizez că nu facem traduceri ad litteram ci traduceri proaste. Acesta este limbajul în manualul de psihiatrie şi, în calitate de medici, le respectăm, în sensul că în această definiţie trebuie să se includă atât "comportamentul" care reprezintă un element medical determinat genetic şi nu facem toată explicaţia acestui fapt, şi trebuie ca să includă şi "voinţa" care poate sau nu poate fi sub control. Noi putem să înlocuim cuvântul "însemnătatea" cu "semnificaţia", este acelaşi lucru şi este mai avenită semnificaţia. Nu putem însă renunţa la sintagma "a stăpâni voinţa". Este vorba de manualele de psihiatrie şi de medicii psihiatrici. La această definiţie s-a lucrat prin tot grupul de specialişti cu foarte multă atenţie, departe de a fi făcut vreo traducere din vreun document.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Doamna secretar de stat.

Doamna Luminiţa Gheorghiu:

La pct.b), înlocuirea sintagmei "însemnătatea" cu "semnificaţia comportamentului" şi, în continuare, "stăpâni" înlocuit cu "a controla". Deci, "nu-şi poate controla voinţa", în loc de "a stăpâni voinţa" şi sună mai bine. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

A! Ne puneţi într-o situaţie oarecum dificilă pentru că, pe de o parte, domnul profesor Ifrim ne spune că acesta este limbajul uzual în tratatele de psihiatrie românească; pe de altă parte, noi facem aici şi o analiză din punctul de vedere al limbajului comun. Există, evident, nişte deosebiri între limbajul comun şi limbajul ştiinţific al unei anumite discipline. Şi în Drept există asemenea discrepanţe care par ciudate.

Vă rog, domnule profesor, să vă mai referiţi o dată la chestiunea asta.

Domnul Mircea Ifrim:

Referitor la "a stăpâni" şi "a controla", în limbaj psihiatric nu este acelaşi lucru. Dorim să ne aprobaţi "a stăpâni". De asemenea, aceste discuţii sunt foarte binevenite, însă la definiţii aş vrea să vă asigur şi la conţinutul acestei legi care este o lege de foarte mare specialitate, să ştiţi că am lucrat cu comisia de specialişti şi, ca atare, în general, ar fi bine să păstrăm ceea ce s-a stabilit de către specialişti.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi,

Eu vă fac o propunere: hai să păstrăm formularea aceasta din lege şi discuţiile astea să continue cumva când legea ajunge la Senat, pentru că este greu aici să avem o confruntare pe un domeniu atât de specializat.

V-aş propune să mergem pe varianta comisiei. Dacă sunt alte obiecţii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Pct.b) este acceptat.

Pct.c). Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.d) Obiecţii? Nu sunt.

Sunt mai multe puncte. La vreunul dintre ele mai este vreo obiecţie până la pct.q)? Da. Poftiţi, domnule profesor!

Domnul Ştefan Cazimir:

La lit.h), fiind vorba de sănătatea lingvistică şi nu de cea psihică, presupun că voi avea câştig de cauză.

La rândul penultim, "exercitarea drepturilor civile sau a unor activităţi specifice", pentru că se acordă cu "exercitarea".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E pct.i), domnule profesor, ăsta.

Domnul Ştefan Cazimir:

Pct.h).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pct.h)?

Domnul Ştefan Cazimir:

La mine este pct.h).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bun.

Domnul Ştefan Cazimir:

Şi dacă tot mă aflu la microfon şi-mi permiteţi să mă refer şi la pct.i)?!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da.

Domnul Ştefan Cazimir:

Pentru o mai bună construcţie logică a acestui text, aş adăuga un cuvânt şi atunci am avea următorul enunţ: "Prin handicap psihic se înţelege incapacitatea persoanei cu tulburări psihice de a face faţă vieţii în societate, situaţie decurgând direct din prezenţa tulburării psihice", pentru că altminteri "decurgând direct din prezenţa tulburării psihice," s-ar putea să se lege nemijlocit de "viaţa în societate" şi alogismul ar fi vizibil.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă comisia este de acord cu aceste două propuneri. Da. Comisia este de acord. Iniţiatorul este de acord. La aceste două litere sunt alte obiecţii? Nu sunt. Adoptate în această formă.

Art.5, în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Cap.II. Titlul capitolului. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.6. La art.6 vă rog să observaţi pct.6 din raportul comisiei unde sunt propuse nişte modificări. Sunt obiecţii?

Da. Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Ştefan Cazimir:

La rândul penultim al art.6 alin.1, "riscul de apariţie a bolilor psihice" pentru că e vorba de apariţie şi nu de risc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia e de acord? Comisia e de acord. Iniţiatorul e de acord. Da.

Art.6 cu modificara propusă de domnul profesor Cazimir. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art.6.

Art.7. Vă rog să vă uitaţi la pct.7 din raport dacă sunt probleme. Da. Poftiţi, domnule profesor!

Domnul Ştefan Cazimir:

Vă mărturisesc că, de data aceasta, intervin cu teamă, pentru că mi se poate aduce obiecţia că nu mai este amendament redacţional, ci este amendament de fond. Dar, cu acest risc asumat, vă rog totuşi să-mi permiteţi să spun despre ce e vorba. Nu cred că enumerarea printre factorii nocivi a concepţiilor este un lucru acceptabil. Pentru că textul sună aşa: "Apărarea sănătăţii mintale constă în adoptarea de măsuri de către instituţiile abilitate prin lege prin care să se limiteze răspândirea concepţiilor, atitudinilor şi comportamentelor dăunătoare pentru sănătatea mintală".

Prezenţa "concepţiilor" în această enumerare mi se pare nelalocul ei. Nu concepţiile sunt acelea care pot să dăuneze sănătăţii mintale. Atitudinile şi comportamentele, da. Dacă plasăm şi "concepţiile" în această suită, există riscul unor interpretări abuzive şi unor abateri totale de la spiritul legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Există un asemenea risc, dar probabil că au avut în vedere, de exemplu, satanismul, ce opinie aţi avea în domeniul ăsta? Pentru că această concepţie, această ideologie determină nişte comportamente şi nişte acte care, în totalitatea lor, pot ca să aibă un efect asupra sănătăţii mintale.

Domnul Ştefan Cazimir:

Da. E o explicaţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Comisia.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum s-a arătat încă de la început, este o lege care se ocupă şi de prevenire, de profilaxie. Dacă limităm textul legii doar la lucrurile care se fac, care se execută, înseamnă că nu ne mai referim la profilaxie. Concepţiile sunt lucruri care există în mintea individului şi care pot conduce la acte de natura de a fi încadrate în această lege.

De aceea, sugerăm adoptarea textului comisiei în forma în care a fost redactat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi domnul profesor Leonăchescu doreşte să-şi exprime opinia.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În acest text sunt prezente două planuri ale analizei: planul ideatic, pe care lucrătorii la acest proiect l-au concretizat în sintagma "concepţiile", şi cadrul concret, aplicativ concretizat în "atitudini, comportament". Şi la atitudini, şi la comportamente, în plan ideatic, există în fond concepţii. Deci n-am putea renunţa la această formulare şi eu sunt de acord cu ceea ce a propus comisia. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Este adevărat, însă, pe de altă parte, că nu se poate neglija un anumit risc de abuz. Poate comisia mai vrea ca să ne mai spună dacă nu cumva ar putea accepta răspândirea concepţiilor ilegale sub forma atitudinilor şi comportamentelor dăunătoare. Nu ştiu. Pentru că se poate ajunge totuşi şi la un abuz de drept în domeniu.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Din punctul nostru de vedere, nu considerăm că ar fi restrictivă adoptarea acestei formulări, întrucât se definesc clar şi în textul legii. Este vorba de concepţii care pot deveni dăunătoare pentru sănătatea mintală şi ajung iarăşi la partea de profilaxie.

E bine să nu inoculăm, să nu lăsăm inocularea în psihicul oamenilor a unor concepţii care pot să conducă ulterior la acte dăunătoare. Ele sunt aici parţial definite, în special abuzul de substanţe psihoactive, violenţa, comportamentul sexual anormal şi pornografia. Nu cred că puteţi să combateţi că asemenea concepţii, favorizarea acceptării unor asemenea atitudini ar fi cumva utilă.

De aceea, totuşi, suntem în situaţia de a insista pentru adoptarea acestei formulări care, din punct de vedere psihiatric, în nici un caz nu va conduce la abuzuri, iar din punct de vedere legal nu vedem să genereze consecinţe.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă altcineva mai doreşte. Domnul Sassu. Şi domnul Cazimir. Mai întâi domnul Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

N-aş fi revenit la microfon dacă doi dintre antevorbitori nu mi-ar fi oferit argumente suplimentare. Unul dintre ei spunând că atitudinile şi comportamentele decurg din concepţii şi, ca atare, invocarea expresă a concepţiilor devine de prisos. Iar al doilea enumerând printre concepţii abuzul de substanţe psihoactive, violenţa, comportamentul sexual anormal şi pornografia, toate acestea nefiind concepţii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnule Sassu, vă rog!

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Trebuie să fiu de acord cu domnul Cazimir, şi anume faptul că sintagma "atitudini şi comportamente" implică în spate o concepţie şi este modul de manifestare a concepţiei respective. Combaterea concepţiei se poate face prin combaterea atitudinilor şi comportamentelor şi, din punctul ăsta de vedere, a discuta despre o concepţie care nu se manifestă este o chestiune destul de complicată. Ea, repet, se manifestă prin comportamente şi atitudini.

Cred că nu neapărat că ar da loc la abuz, dar cred că mult mai corect şi mult mai clar este să vorbim despre ceea ce putem combate chiar în sensul profilaxiei şi atunci combatem atitudini şi comportamente.

În al doilea rând, sigur, fără a fi foarte important, pentru că în faţă este sintagma "în special abuzuri" şi aşa mai departe, totuşi, aş vrea să reamintesc membrilor comisiei, domnului preşedinte, că, în general, listele care apar în legi sunt tratate ca lucruri exhaustive, ca liste exhaustive şi sunt convins că nu au fost enumerate aici toate cele care pot duce la astfel de comportamente. şi poate e bine să facem aşa cum este de fapt în toată legislaţia: să nu facem nici un fel de enumerare, fiind cunoscute acele chestiuni, aici se spune "în special abuzul de substanţe psihoactive, violenţa, comportamentul sexual anormal şi pornografia." Repet: de obicei, când apare într-o lege, ea este tratată ca o listă exhaustivă chiar dacă are în faţă "în special" şi poate e bine, fie să ne mai gândim dacă sunt altele, fie efectiv să renunţăm, pentru că este o chestiune pe care cei de specialitate o cunosc.

Şi, în al treilea rînd, şi cu asta închei, după părerea mea, nu este vorba aici numai de măsurile instituţionale, ci este vorba şi de măsuri sociale şi educative care nu sunt neapărat instituţionale şi pot fi făcute şi de către organizaţii neguvernamentale şi care au, din fericire, o activitate destul de bogată în acest domeniu. Poate fi vorba sau poate ar fi bine să adăugăm instituţionale, sociale şi educative şi poate ar fi un lucru mult mai bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi domnul Leonăchescu vrea să mai intervină. Poftiţi!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este evident că suntem într-un simpozion pe temă. Că problematica este deschisă tuturor variantelor şi profesiilor. Iată, spre exemplu, a redacta în mod omogen un text. În acest proiect de lege, la acest alineat, n-am reuşit. Şi sunt atâtea minţi specializate în comisii administrative la nivelul ministerului şi în sală, încât, chiar dacă am prelungi dezbaterile pe temă, tot n-am găsi cea mai omogenă variantă.

De aceea, evident că ştiam că atitudinile au nişte concepţii şi conceptul ar trebui numai el să figureze, fiindcă de acolo rezultă totul, derivă totul, am tăcut. Şi e foarte bine că aţi punctat ideea, domnule Cazimir, pentru că în formularea aceasta ne apropiem de ceea ce ne propuneam. Sigur, şi domnul Sassu are dreptate, n-am enumerat toţi factorii concreţi care ar putea afecta psihicul şi mă gândesc, iată, spre exemplu, la tratamentul cu radiaţii de o anumită frecvenţă, de o anumită lungime de undă, cu o anumită doză care pot anihila de exemplu voinţa umană chiar. Am distrus complet, avem de-a face cu o cutie, în anumite cazuri.

Sigur, aici, eu specialist nu sunt decât la capitolul radiaţii şi radiaţie termică. Dar acolo, în comisie, pe acest proiect de lege, s-au bătut nişte oameni. Dacă aveţi propuneri, haideţi să le punem pe masă şi să le votăm. Dar dacă nu avem mai bun decât acest text de compromis livrat de comisie, eu vă propun să-l acceptăm, ca o fază intermediară spre un viitor mult mai bogat în idei şi ilustrabil în legislaţie.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, stimaţi colegi, vreau să vă spun, tehnic, noi nu putem, de vreme ce nu s-au făcut nişte amendamente, este o problemă de fond, totuşi. Domnul profesor Cazimir a avut dreptate când a spus acest lucru. Este o problemă de fond, nu este vorba de o redactare.

Pe de altă parte, am putea, cu o oarecare îngăduinţă să trecem peste acest text regulamentar numai în cazul în care şi plenul şi comisia ar cădea de comun acord cu o anumită variantă.

Deci, dacă comisia nu-şi schimbă opinia, eu nu pot decât să supun la vot această variantă a comisiei şi să vedem ce se întâmplă, pentru că nu mai putem să venim cu amendamente de fond dacă nu există un consens.

Poftiţi.

Domnul Ovidiu Brânzan:

Mai facem o ultimă încercare de a restabili consensul despre care vorbea domnul preşedinte.

Vreau să fac o primă precizare: este o diferenţă între profilaxie şi terapie. Terapie înseamnă să tratezi simptome sau comportamente aberante în cazul psihiatriei. Profilaxie înseamnă să le previi.

Revin la titlul legii şi la începutul art. 7: "Apărarea sănătăţii mentale", deci, vorbind despre sănătatea mintală a individului. Aceasta înseamnă că el să fie sănătos la cap, pe româneşte spus. Păi, ca să fie sănătos la cap – pe româneşte spus – el trebuie, printre altele, să aibă şi nişte concepţii sănătoase. Iar aceste concepţii sănătoase le poţi inocula în capul individului doar prin educaţie în familie, prin educaţie în şcoală şi prin măsuri coercitive sau de altă natură, impuse de societate prin stat. Şi acesta a fost sensul în care am făcut referire la limitarea acestor concepţii, răspândirea concepţiilor.

Partea a doua, pe care domnul deputat Sassu o sesizează, este adevărat, este o enumerare nonexhaustivă. Nefiind, însă, vorba de o lege cu caracter tehnic, este foarte greu ca în psihiatrie şi în psihologie să faci o enumerare exhaustivă a tuturor lucrurilor nocive, fiindcă poate să fie nociv şi praful de pe stradă şi bioxidul de carbon din ţevile de eşapament, totul este nociv şi totul poate să conducă la tulburări psihice. Din această cauză nu am făcut o enumerare exhaustivă.

Dacă consideraţi că din punct de vedere juridic nu este corect, bineînţeles, suntem de acord să scoatem această porţiune, însă, consider că acesta a fost motivul pentru care s-a făcut redactarea în forma care ea este prezentată.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu vreau să vă spun că, din punct de vedere juridic, această enumerare cu caracter ilustrativ, nu exhaustiv, din contră, diminuează o eventuală interpretare abuzivă a textului, pentru că dacă am scoate aceste trimiteri s-ar ajunge la nişte interpretări destul de periculoase.

Eu vă recomand să menţineţi această ilustrare a tipurilor de comportamente, pentru că altfel va veni… vedeţi că este vorba de nişte măsuri instituţionale. Măsurile instituţionale se iau de către autoritatea de stat. Deci, autoritatea de stat poate să spună că o anumită concepţie, chiar şi politică, este o concepţie nocivă, care deteriorează sănătatea mintală a oamenilor. Poate acţiona, eventual, abuziv.

Deci, exemplificarea aceasta pe care o faceţi dumneavoastră aici are, totuşi, un caracter pozitiv, pentru că ea îndreaptă atenţia şi zelul interpretatorului către un anumit domeniu.

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Eu aş dori să mai subliniez o dată: comisia este pentru textul care este formulat aici, iar concepţiile, este foarte important de a fi menţionate. Domnul vicepreşedinte, doctor Brânzan, spunea foarte bine deosebirea între terapie şi profilaxie. Deci, concepţiile trebuie să rămână cu atât mai mult cu cât conceptul de sănătate mintală suferă mari modificări. Nu intrăm în amănunte, însă aş vrea să vă spun, termenul, de pildă, de nebun este scos din toată literatura de specialitate, pentru că reprezintă un anumit concept atunci când îl utilizezi.

Or, pentru sănătatea mintală trebuie să lăsăm, tocmai legea având un caracter profilactic, această menţiune de concepţii. Şi putem intra în probleme şi mai adânc. Domnul preşedinte de şedinţă a spus foarte bine: deja prezentăm un amendament de fond şi nu un amendament de formă, care trebuia discutat în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Luăm act de faptul că membrii comisiei îşi menţin punctul de vedere. Propunerile de modificare sunt în mod evident nişte amendamente de fond şi, deci, neavând un accept al comisiei, nu putem să le luăm în considerare.

Eu vă supun la vot articolul în redactarea comisiei.

Cine este pentru redactarea comisiei? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Voturi contra? Nu avem nici un vot contra.

Abţineri? Sunt 4 abţineri.

S-a adoptat varianta art. 7 aşa cum a fost modificat de comisie.

Articolul 8. La art. 8 dacă sunt probleme?

Poftiţi, domnule profesor Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Aici ne găsim într-o situaţie generată de faptul că, sub anumite aspecte, limba română este – nu mă suspectaţi de hiperpatriotism – mai bogată şi mai nuanţată decât limba franceză.

Câteva exemple: francezul "constitution" se traduce în româneşte, în funcţie de context, prin constituţie sau constituire; francezul "situation" se traduce în româneşte, în funcţie de context, prin situaţie sau situare şi numărul exemplelor ar putea spori.

În cazul de faţă, ne găsim în faţa termenului "prevenire", folosit şi la art. 2 şi la art. 8, dar schimbat pe parcurs prin termenul "prevenţie". Prevenţie, în limba română, înseamnă altceva şi nu este cazul să vă explic. El nu poate fi folosit, în contextul acestei legi, pentru că ar duce la o confuzie totală. Aceasta este prima chestiune.

A doua. Din punct de vedere pur sintactic, legătura este vicioasă. Uitaţi-vă cum sună: "Prevenirea îmbolnăvirilor psihice se realizează prin programe ştiinţifice, medicale, educaţionale şi sociale, destinate: a) întregii populaţii, denumită prevenţie generală". Cine? Populaţia? Nu. Programele? Nici, pentru că atunci ar trebui la plural, "denumite".

M-am întrebat cum se poate remedia acest viciu de construcţie şi am ajuns la o soluţie provizorie, până în clipa în care comisia şi iniţiatorul ar subscrie. Aş tăia adjectivul "destinate" de la sfârşitul alin. 1 şi aş reformula cele trei litere, după cum urmează: a) "programele destinate întregii populaţii alcătuiesc prevenirea generală"; b) "programele destinate grupurilor de populaţie cu risc semnificativ mai mare" – sar peste o porţiune – "alcătuiesc prevenirea selectivă"; c) "programele destinate grupurilor cu risc înalt" – sar peste o porţiune – "alcătuiesc prevenirea focalizată".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trebuie explicat de către comisie diferenţa aceasta "prevenţie", "prevenire" şi realizat un termen care poate să fie folosit pe parcursul întregii legi. Iar, pe de altă parte, ar putea exista şi o altă variantă, ca la aceste litere a), b) şi c) să se elimine "prevenţie generală", "prevenţia selectivă", "prevenţia focalizată", pentru că scopul esenţial al articolului este a arăta spre cine se îndreaptă programele. Această clasificare ar putea rămâne o chestiune de doctrină, nu neapărat necesară legii.

Domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, putem utiliza termenul de prevenire, în loc de prevenţie, este similar. Noi, de fapt, l-am şi înlocuit cu prevenirea la art. 8 începutul primului paragraf şi putem să facem "medicale destinate: întregii populaţii" şi nu mai zicem "denumită", "– prevenire generală", în loc de "denumită" să punem o linioară şi să punem "prevenire generală, prevenire selectivă, prevenire focalizată", deoarece aceste trei denumiri sunt denumiri medicale ce trebuie să rămână, totuşi, pentru precizarea conţinutului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acceptăm înlocuirea cuvântului "prevenţie" cu "prevenire", deci acesta este un bun câştigat.

În ceea ce priveşte înlocuirea denumită cu liniuţă acceptăm această formă.

Să lăsăm varianta comisiei, deci în loc de "numită", liniuţă, şi "prevenire" pe întreg cuprinsul legii, dacă doriţi.

Articolul 8, cu aceste propuneri de modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma convenită.

Articolul 9. Dacă la art. 9 sunt probleme? Nu sunt obiecţii.

Adoptat în forma modificată de către comisie.

Capitolul III. Titlul capitolului. Poftiţi.

Domnul Ştefan Cazimir:

Este o anumită particularitate pe care limba poetică a ridicat-o pe treptele cele mai înalte, prin Eminescu: "A noastre inimi îşi jurau credinţă pe toţi vecii, / Când pe cărări se scuturau de floare liliecii". Dar Eminescu îşi putea permite să spună "a noastre inimi", iar noi suntem obligaţi de gramatica prozei pe care o folosim să spunem "ale noastre". În cazul de faţă, în titlul Capitolului III: "Evaluarea sănătăţii mintale şi proceduri de diagnostic a tulburărilor psihice". Nu poate fi în nici un caz "a"! Poate fi sau "ale", "proceduri de diagnostic ale", dacă ne referim la proceduri sau "al", dacă ne referim la diagnostic: "proceduri de diagnostic al tulburărilor psihice". Ultimul cuvânt revine specialiştilor.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Comisia? Deci, cum trebuie să sune, spuneţi exact cum trebuie să sune. "Evaluarea sănătăţii mintale şi proceduri de diagnostic ale tulburărilor psihice", da? Sunteţi de acord cu forma aceasta.

Domnul Mircea Ifrim:

Da.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bun.

Alte obiecţii? Nu sunt.

Adoptat în această formă.

Articolul 10. Vă rog să vă uitaţi la pct. 11 al raportului. Sunt propuse nişte modificări. Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat art. 10 aşa cum a fost modificat de către comisie.

Articolul 11. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 12. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de către comisie.

Articolul 13. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat aşa cum a fost modificiat de comisie.

Articolul 14, nemodificat de comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 15. La alin. 3 se propune o modificare de către comisie. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul 15 adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 16. Nemodificat.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 17. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Articolul 18. Modificat de comisie. Este o propunere la pct. 15. 15 ce presupune? Să se elimine.

Sunteţi de acord cu această eliminare? Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptată propunerea comisiei.

Capitolul IV. Este propusă o modificare de către comisie la titlul acestui articol. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată varianta comisiei.

Articolul 19. Este o propunere la alin. 2 făcută de către comisie la pct. 17 al raportului. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Articolul adoptat în forma propusă de comisie.

Articolul 20, la pct. 18 din raport se propune o modificare. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii?

Articolul 20 adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 21. Vă rog să vă uitaţi la pct. 19. Sunt propuneri de modificare făcute de comisie.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Articolul 21 adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Articolul 22. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 23. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Secţiunea a II-a. "Norme de îngrijire". Titlul. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 24. Vă rog să vă uitaţi la pct. 22 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 25. La pct. 23 se propun modificări din raportul comisiei.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Articolul 26. La pagina 20 a raportului, să vedeţi la pct. 24 sunt nişte modificări. Este vorba de o renumerotare, practic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 27. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 28. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 29. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 30. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 31. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 32. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 33. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 34. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea a III-a. "Drepturile persoanelor cu tulburări psihice". Titlul acestei secţiuni. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 35. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat aşa cum a fost modificat de comisie.

Articolul 36. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 37. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 38. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 39. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Capitolul V. "Procedura de internare într-o unitate de sănătate mintală". Obiecţii asupra titlului? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 40. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Secţiunea I. Titlul secţiunii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 41. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 42. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 43. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a II-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 44. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 45. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 46. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 47. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 48. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 49. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 50. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 51. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 52. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 53. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 54. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 55. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 56. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 57. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 58. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 59. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului VI. "Sancţiuni". Sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 60. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului VII. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 61. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 62. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Capitolului VIII. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 63. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 64. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întreaga lege, am adoptat pe articole. La poziţia 65. Da, spuneţi, domnule profesor.

Da. Vă rog să observaţi că la poziţia 65 din raport se face o propunere de modificare a unei sintagme. Dacă sunteţi de acord? Sunt obiecţii? Nu sunt. S-a adoptat.

La finalul legii domnul academician Ifrim, preşedintele comisiei, doreşte să spună ceva. Înainte de votare sau după?

Domnul Mircea Ifrim:

După.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

După votare.

Vă supun la vot această lege ordinară.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt nici abţineri.

Adoptată în unanimitate.

Poftiţi, domnule profesor.

Domnul Mircea Ifrim:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În final, aş dori să vă mulţumesc, în numele comisiei şi iniţiatorilor, pentru faptul că aţi votat această lege. Mulţumim celor care ne-au făcut observaţiile în cursul şedinţei, domnului preşedinte de şedinţă şi sperăm că prin această lege vom reuşi să rezolvăm mai bine o problemă care este socotită la ora actuală prima problemă a sănătăţii, întrucât, de buna funcţionare a psihicului depinde tot ceea ce se numeşte stare de sănătate. Iar această lege, realizând această concordie între toţi factorii implicaţi, cred că este un exemplu de însănătoşire a acestei problematici. Vă mulţumesc.