Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2003
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.10/2003
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2003 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2003
![]() |
10. | Dezbaterea Propunerii legislative privind înfiinţarea Centrului intercultural romano-ebraic (restituit comisiei). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 312/2002 |
|||||
| ................................................ |
|
La pct.32, Propunerea legislativă privind înfiinţarea Centrului intercultural româno-ebraic. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, de această dată, propune respingerea. Domnul preşedinte Mihai Mălaimare, aveţi cuvântul. |
|
Domnul Adrian Mihai Mălaimare: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această propunere legislativă a stârnit un deosebit interes, şi nu vă ascund că noi dorim cu toţii ca subiectul, ca fondul profund al acestei propuneri să se realizeze. Am discutat la comisie, dar în prezenţa secretarului general şi al secretarului de stat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, am constatat că înfiinţarea acestui centru româno-ebraic se poate realiza extrem de eficient, mult mai repede şi acoperind întreaga plajă de probleme, pe care o astfel de realitate o presupune, printr-o hotărâre de Guvern. Am discutat cu iniţiatorul, care a fost de acord, şi, în consecinţă, accentuând încă o dată că suntem absolut de acord şi credem în necesitatea înfiinţării acestui centru intercultural româno-ebraic, noi vă propunem respingerea acestei iniţiative. Vă mulţumesc. |
|
Dacă doreşte cineva să comenteze propunerea de respingere, a domnului preşedinte Mihai Mălaimare? Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Înfiinţarea unui astfel de centru intercultural româno-ebraic la Iaşi nu reprezintă un lux. Oraşul Iaşi este un exemplu unic pentru mari valori ale iudaismului universal, iar coexistenţa elementului românesc cu cel ebraic a creat o istorie aparte, dominată de luminile, dar şi de umbrele sale. Iaşii rămân, din păcate, şi oraşul pogromului sângeros din 1941, pe care unii îl minimalizează, jonglând în mod cinic cu cifre şi statistici. În numele dreptului la liberă exprimare, anumite voci fac şi astăzi elogiul urii rasiale, readucând în prim-plan judecăţi desprinse din întunericul zoologiei politice. Relaţiile româno-ebraice la Iaşi, relaţiile dintre români şi evrei în general, au o complexitate excepţională, în cadrul cărora rolul factorului cultural este incomensurabil. Etnicii evrei originari din România rămân unii dintre cei mai fervenţi susţinătorii ai spiritualităţii şi intereselor ţării noastre în lume. Consider că un asemenea demers are, în substanţa sa, semnificaţia unei reveniri la normalitate, prin cultura care uneşte, toleranţa care înnobilează, democraţia care construieşte. Vă mulţumesc. |
|
Domnul preşedinte Mihai Mălaimare. |
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule deputat, Îmi cer scuze că trebuie să intru în contradicţie cu dumneavoastră şi să vă spun că nu faceţi decât să folosiţi tribuna ca să comiteţi o opinie pe care eu deja am pronunţat-o. Ca deputat de Botoşani sunt cel mai interesat să se înfiinţeze acest centru intercultural româno-ebraic. Eu cred că în Moldova, în România, cultura românească suferă, dacă această etnie suferă. Deci, noi am spus foarte clar că acest centru trebuie înfiinţat. Secretarul general şi secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării ne-au rugat, în comisie, să respingem iniţiativa, pentru că ei propun o hotărâre de Guvern. În faţa acestei realităţi şi de comun acord cu iniţiatorul am respins iniţiativa. Deşi noi, repet, suntem de acord ca acest centru intercultural să se înfiinţeze cât mai repede. Vă mulţumesc. |
|
Aş dori să îl completez pe colegul meu cu faptul că Guvernul a propus această soluţie nu pentru că nu ar fi de acord, ci pentru că nu este de domeniul legii înfiinţarea unui centru cultural, ci de competenţa administrativă a Guvernului. Aveţi cuvântul, domnule Brudaşca. |
|
Domnule preşedinte, Eu am o nedumerire. Ştim că am mai înfiinţat în ultima perioadă, tot prin acte normative, o serie de institute şi centre de cercetare, pe diverse teme, inclusiv cele care privesc minorităţile din România. Oare, nu este de competenţa Parlamentului să facă acest lucru? Să rezulte din cele declarate de antevorbitor că Parlamentul a devenit doar maşina care e obligată să ridice mâna sus? Pe de altă parte, legat de propunerea legislativă în sine, eu aş vrea să vă precizez că şi la Cluj-Napoca există instituţii care se ocupă de studiul foarte aplicat al problematicii raporturilor interculturale cu minoritatea ebraică. Aş vrea să precizez, în acest sens, că există în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, o instituţie prestigioasă, o secţie care acordă studiilor iudaice importanţa pe care o merită. Şi revista "Cetatea culturală", al cărei redactor şef sunt, publică, cu o frecvenţă foarte mare, texte ale unor scriitori de origine română, trăitori actualmente în Israel. Eu mă gândesc că Academia Română, de asemenea, are secţii care sunt specializate în cercetare şi în valorificarea acestor relaţii. În aceste condiţii, când sunt deja create pe lângă universităţi, când în cadrul Academiei Române există deja structuri care au, prin statut, menirea să rezolve această problemă foarte importantă... Pentru că, într-adevăr, minoritatea ebraică şi-a adus o contribuţie fundamentală de-a lungul timpului la dezvoltarea culturii române. Să nu uităm că au existat personalităţi marcante, să nu uităm că astăzi sunt o serie de personalităţi marcante în lume, originare chiar din spaţiul pe care domnul deputat Sandache l-a evocat aici: şi în lumea cinematografiei, şi în lumea ştiinţei, şi în lumea medicinei, şi în lumea literaturii. Dar, dacă există deja nişte instituţii competente în materie, oare, nu apare ideea redundanţei, aşa cum s-a evocat ca motiv de respingere a unei legi şi în această situaţie? Adică, eu cred că această problemă merită şi trebuie să fie studiată şi aprofundată, dar să nu neglijăm competenţele deja afirmate în această direcţie. |
|
Domnul preşedinte Mihai Mălaimare. |
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Eu sunt un om pragmatic şi când vreau să construiesc ceva construiesc în mod sigur. În secunda când a venit această iniţiativă la comisie, noi, cu toţii, am fost de acord cu ea. Din pornire, deci, nu încap discuţii. Îmi pare rău că sunt nevoit să spun, am constatat că textul este prost făcut, că avem mult de lucrat, am constatat că iniţiatorul nu a venit niciodată la comisie, să stea de vorbă cu noi, şi am mai constatat intenţia Guvernului României de a rezolva problema printr-o hotărâre de Guvern, care rezolvă, într-adevăr, multe din necunoscutele acestei ecuaţii. Domnule deputat, ştiţi foarte bine, ca şi mine, că prin lege nu poţi să spui că i se dă sediu în strada cutare, la numărul cutare, că i se dau dotările cutare ş.a.m.d. Or, printr-o hotărâre de Guvern, lucrul acesta se rezolvă într-o zi. Domnule preşedinte, eu nu vreau să intrăm într-un anume clinci şi să constatăm că, ştiu eu, deputaţii PSD se opun înfiinţării unui centru intercultural româno-ebraic. Ar fi o prostie imensă, drept care eu vă propun să trimiteţi la comisie înapoi, spre rediscutare acest proiect de lege şi îl rog pe domnul deputat să aibă amabilitatea să vină să-şi susţină proiectul, aşa cum este firesc şi civilizat. Vă mulţumesc. |
|
Reţin şi eu motivaţia dumneavoastră, mai ales că înţeleg de la alţi colegi, din alte zone, că asemenea centre ar fi utile. Şi supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră retrimiterea propunerii la comisie. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a restituit proiectul comisiei, unde să fie reanalizat, inclusiv cu invitarea reprezentanţilor Ministerului Culturii. |


