Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este cel de la punctul 9: Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.586/2002 pentru modificarea art.1 lit.c) din Ordonanţa guvernului nr.105/1999.

Iniţiatorul cine este? Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, cine este iniţiatorul la acest proiect? A, e propunere legislativă. Scuzaţi-mă.

Domnul deputat Dorel Dorian, este? Poftiţi.

Dumneavoastră sunteţi iniţiatorul. Vă rog să vă susţineţi...

Domnul Dorel Dorian:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiativa legislativă a avut şi are, în intenţia ei, o corecţie la Legea nr.189 care s-a transformat în Legea nr.562. S-au omis, pe parcurs, printre cei înscrişi la drepturi, la despăgubiri, evreii care au fost evacuaţi din locuinţele lor în perioada '41 - '45. Fusese o formulare iniţială, în care era vorba despre cei evacuaţi din locuinţele lor şi cei strămutaţi. A rămas, în lege, ideea cu cei strămutaţi, dar înţelegerea exactă, în aplicarea legii, a fost cei strămutaţi, cei care au părăsit ori au fost obligaţi să părăsească o localitate. În felul ăsta, cei evacuaţi din case nu au mai intrat în categoria celor cărora li se cuvin despăgubiri pentru evacuarea din locuinţele lor, timp de 4 ani de zile. Marea majoritate, evident, nu au mai intrat în locuinţele astea niciodată, pentru că, după război, au intrat în cu totul alt regim.

Ideea a fost ca, pe această listă a celor care au dreptul la despăgubiri să figureze cei evacuaţi din locuinţele lor în perioada respectivă. Sigur că asta ar mai obliga, nu ştiu dacă este prevăzut în iniţiativă, faptul ca ei să depună cereri pentru despăgubiri până la sfârşitul acestui an. Acesta este sensul modificării.

Ulterior s-a mai adăugat la această iniţiativă o propunere care este corectă, dar nu ştiu cum se poate corecta. Este vorba despre faptul următor, că, înainte de instituirea statului naţional legionar, la 14 septembrie 1940, a mai existat, în România, un pogrom, la data de 1 iulie 1940, la Dorohoi, pogrom în care au fost ucişi 70 de oameni. Au apărut şi nişte cereri, în sensul că, mi se pare este un singur caz sau două cazuri, oameni care cer, urmaşii, despăgubiri pentru suferinţele îndurate.

Există două posibilităţi: ori s-o puneţi în forma actuală, la vot, această iniţiativă legislativă, ori, dacă nu, de remis această iniţiativă legislativă înapoi la comisie, pentru ca să se facă şi modificarea termenului în care se poate face solicitarea despăgubirilor, pentru că, altminteri, este un termen depăşit, expirat, or, cererea de despăgubire trebuie făcută în cursul anului acesta, până la data de 31 decembrie 2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la problemele ridicate de iniţiator.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Din propunerile acestei iniţiative legislative, comisia a păstrat şi a formulat două, iar cu una nu a fost de acord, aceea cu reparaţia privind locuinţele. De ce nu a fost de acord? Pentru că ne-am uitat şi noi prin arhive şi prin legislaţie, fără să încercăm să spunem că noi ştim exact situaţia. Sunt sigură că distinsul nostru coleg o cunoaşte mai bine, dar, atâta câtă este şi la îndemâna tuturor, am văzut că în ceea ce priveşte situaţia bunurilor confiscate sau naţionalizate ca urmare a aplicării măsurilor discriminatorii, prin Legea nr.641/1944, s-a dispus că "bunurile şi drepturile de orice fel intrate în patrimoniul statului, respectiv al Centrului Naţional de Românizare sau a oricărui alt dobânditor, se socotesc că n-au ieşit niciodată din patrimoniul titularilor deposedaţi şi vor fi restituite acestora, fără îndeplinirea vreunei formalităţi de transcriere sau intabulare".

Totodată, există Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România, aprobată prin Legea nr.140/1997. Există Ordonanţa Guvernului nr.112/1998 privind, de asemenea, restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor - organizaţii, culte religioase - minorităţilor naţionale din România, aprobată prin Legea nr.176 şi, nu în ultimul rând, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. Deci o legislaţie reparatorie există.

Am putea să spunem, în privinţa termenului, că, prin modificările aduse în comisie, a dispărut termenul existent în Ordonanţa nr.105 modificată, devenită Legea nr.586/2002, acel termen de depunere a dosarelor, şi anume 31 decembrie 2003, a dispărut din corpul legii. Mărturisim că am avut îndelungate discuţii cu Consiliul Legislativ, cu Departamentul legislativ, cum să facem ca să nu deranjăm nici proiectele de lege care au modificat ordonanţa iniţială, în aşa fel încât să nu mai avem menţiunea termenului de 31 decembrie 2003, de depunere a dosarelor. În acest moment, nu mai există acest termen, deci dosare se pot primi în continuare.

Am reţinut ideea ca cei care au suferit masacre în masă să poate să se constituie, urmaşii lor direcţi, ei sau urmaşii lor, în categorie care să extindă prevederile iniţiale ale Ordonanţei nr.105 şi Legii nr.586. Deci am reţinut acest lucru ca o măsură de extindere reparatorie pentru această categorie "masacru în masă".

Cred că titlul generic al ordonanţei, respectiv al Legii nr.586, chiar dacă vorbim de perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, întrucât avem această sintagmă "masacru în masă", se încadrează şi va fi considerat, şi prin norme, şi prin modul de interpretare al nostru, ca un titlu generic al persecuţiilor pe motive etnice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dorel Dorian.

Domnul Dorel Dorian:

Revin la tribună pentru a face două precizări foarte importante. Prima: există măsuri reparatorii pentru proprietăţile comunitare care au fost luate în diferite perioade, există. E vorba, în această iniţiativă, despre proprietăţile individuale care au fost preluate, în principal, în urma Legii de românizare din anul '41. Nu există nici o normă de restituire a unei proprietăţi din care evreii au fost evacuaţi, în 48 de ore, din locuinţa pe care o aveau. S-a anulat această... şi Comisia pentru românizare, şi în normele ei, după ieşirea României din alianţa hitleristă, dar, practic, imobilele nu au fost, niciodată, redate. Aici se pune problema de o nedreptate care s-a produs în anul '41 şi este vorba de o măsură reparatorie pentru cei care au fost lipsiţi de aceste case între '41 - '44, până la anularea legii.

Îmi pare rău că nu am participat la dezbaterile în comisie, de aceea am propus, ca variantă, să se întoarcă la comisie, unde să vin să explic care este această situaţie. Nici unul dintre cei evacuaţi din case, care se află în România în viaţă, nu au beneficiat de o despăgubire reparatorie pentru o nedreptate cu nişte consecinţe dramatice, şi pentru familie, şi pentru copiii care fuseseră scoşi din şcoli şi alte lucruri.

Deci eu consider că această reparaţie trebuie neapărat făcută. încă o dată, insist, pentru ca lucrul să se lămurească deplin, să aduc datele de care va mai fi nevoie, la o nouă dezbatere la comisie, unde să demonstrez că este, într-adevăr, o situaţie dramatică limită.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Se pare că, a doua oară, domnul Dorel Dorian a fost mai persuasiv şi a convins-o şi pe distinsa noastră colegă. (Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu)

Supun votului, în aceste condiţii, propunerea dumnealui de a se întoarce proiectul la Comisia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Restituim propunerea la comisie. Termen pentru raport suplimentar: 10 zile.