Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian Năstase:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2005 pentru abrogarea art.31 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale, nr.36/1995.

Suntem în procedură de urgenţă. Invit biroul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, să facă propunerile regulamentare.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Credem că două minute pentru discuţii generale şi două pentru singurul articol sunt suficiente. E vorba de abrogarea unui singur articol.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc pentru aceste sugestii.

Supun votului dumneavoastră propunerile biroului comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost acceptate.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului dacă doreşte. Doreşte.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Andreica:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Susţinem această lege în forma adoptată şi de către Senat. Este vorba de înlăturarea unui articol care condiţiona cercetarea, percheziţionarea, reţinerea sau trimiterea în judecată penală sau contravenţională a notarilor pentru fapte săvârşite în legătură cu exerciţiul activităţii lor profesionale, de avizul ministrului justiţiei. Prin obligaţii asumate de statul român, s-a promis că se va renunţa la acest aviz, iar notarii şi-au dat acordul spunând chiar că, de obicei, existenţa acestui aviz, atunci când se dădea, crea un impact negativ, în sensul că se considerau aproape condamnaţi.

Toată lumea este de acord cu înlăturarea acestui articol.

Vă mulţumim.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei, domnul preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa este, toată lumea pare de acord. În comisie, voturile au fost mai nuanţate, 10 voturi pentru, 3 împotrivă, 3 abţineri. Este vorba de un pas înainte către obiectivul reducerii regimurilor de discriminare pozitivă, aşa-zisei inamovibilităţi sau imunităţi acordate unor categorii de persoane, deci subiect de drept. Notarii reintră în categoria cetăţenilor obişnuiţi sub aspectul posibilităţilor de a se fi constituit subiectul unor verificări prealabile şi a unor acte de urmărire penală.

Senatul a adoptat proiectul de lege privind abrogarea acestui art.31, iar Comisia juridică, cum spuneam, cu majoritate de voturi, propune plenului, de asemenea, adoptarea acestui proiect de lege. Este constituţional şi se încadrează în pachetul de legi solicitate de organismele europene.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii.

Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră articolul unic. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este o lege organică. De aceea, votul final îl vom da mâine, la ora 11.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru înţelegere, şi nu mă îndoiesc că, în afara calităţii dumneavoastră de preşedinte, această înţelegere provine şi din faptul că dumneavoastră sunteţi jurist.

Eu am vrut să iau cuvântul înainte de a vota un proiect de lege anterior, dar, din nefericire, şi asta am sesizat de foarte multe ori, în colţul acela se aude foarte prost. Noi, întotdeauna, avem tendinţa să vă întrerupem ca să vă întrebăm din nou ce aţi vorbit.

Aş face o solicitare celor care sunt în drept să facă nişte difuzoare mai bune acolo sau nu ştiu ce se întâmplă că în partea aceea (arată în partea stângă a sălii) aproape că nu există.

Acum, daţi-mi voie, în condiţiile astea, să exprim de ce ne-am abţinut la vot, dacă vreţi ca o procedură cumva, pentru că intenţionăm să facem o astfel de procedură ulterior, în privinţa legii care a reglementat imposibilitatea chiriaşului care deţine în chirie o locuinţă de serviciu de la Ministerul Justiţiei sau ministerul nu ştiu care, reprezentat prin domnia sa, a făcut apel la înţelegerea noastră, dar, din nefericire, noi nu am fost atenţi la ceea ce a zis domnia sa.

Iată ce presupune acest articol votat de Senat, nu ştiu în ce condiţii l-au votat dânşii, pentru că noi l-am votat aşa, într-o repezeală, şi nu prea am fost atenţi. Dar trec peste asta şi spun de ce intervin.

Se sancţionează dreptul omului de a interveni în justiţie. Şi spun aşa: eu, proprietarul acestei locuinţe, te dau afară din locuinţă în momentul în care dumneata te adresezi justiţiei cu ce? Nici măcar nu-l pârăsc, cu dorinţa de a face demersurile necesare, dacă se poate, să o cumpere. Este dreptul inalienabil al fiecărui cetăţean să se adreseze justiţiei. Pentru aceasta am muncit 15 ani. Nu ne-a plăcut când nu ne puteam adresa justiţiei înainte de 1989 şi acum revenim la o situaţie anterioară anului '89 şi spun: Te pedepsesc şi te învăţ minte să nu cumva să te adresezi justiţiei, că te dau afară din casă!

Iată ce aţi votat, domnilor. Nu ştiu dacă există o procedură viabilă, permisibilă, prin care să revenim la un asemenea vot, dacă nu, aşa cum a sugerat de fapt şi domnul preşedinte, mai este o cale, calea Curţii Constituţionale. Dar lucrul nu este atât de lezabil pentru noi, ca partid, cât este lezabil pentru un grup restrâns de oameni. Nu cred că ne vom bate aşa cu disperare pentru această mică scăpare pe care am avut-o noi în legislativ astăzi.

Totuşi, datoria mea de om cu capul limpede, nu întotdeauna, recunosc, nici astăzi nu l-am avut datorită şi faptului că n-am auzit bine, să vă informez asupra unui drept pe care noi l-am răpit, după 15 ani, unor cetăţeni, destul de mulţi probabil, de a se adresa liber, nestingheriţi, neimpuse sancţiuni din partea nimănui, justiţiei. Vă place, nu vă place, eu mi-am făcut datoria să sesizez acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu siguranţă, ceea ce am auzit anterior are mult bun simţ, dar că nu este exact. Cu alte cuvinte, ceea ce noi am aprobat, cu siguranţă, nu îngrădeşte dreptul de a se adresa justiţiei. Doar că legea specifică că regimul de locuinţă fiind regim de locuinţă în interesul serviciului, presupune dreptul proprietarului de a-şi asigura perpetuu această bază materială, pentru a asigura locuinţă celor care sunt angajaţi.

Cu alte cuvinte, chiar din text rezultă că nu se îngrădeşte dreptul de a se adresa justiţiei, cetăţeanul este liber să o facă, doar că, în situaţia în care o face, îşi pierde calitatea de chiriaş.

Cu alte cuvinte, nu se încalcă principiul consacrat în Constituţie prin care îngrădirea accesului la justiţie este nepermis. Cetăţeanul este liber să se adreseze justiţiei, doar că-şi asumă consecinţele date de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog să ascultaţi la difuzor!? (Se adresează domnului deputat Marcu Tudor)

Domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ilustrul nostru coleg, domnul Marcu Tudor, a afirmat că noi nu ştim ce am votat. Am fost extrem de atent când domnul secretar de stat ne-a explicat ce înseamnă amendamentul pe care colegii noştri de la Senat l-au adus şi a susţinut aici că ministerul este de acord cu amendamentul colegilor de la Senat, rugându-ne şi pe noi să-l votăm.

Pe de altă parte, am înţeles că este vorba de locuinţele de serviciu care sunt primite de minister şi fiind situaţiile care le ştim cu toţii, domnule Marcu Tudor, ştim ce am votat şi am fost de acord cu ceea ce s-a propus.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Nu dumneavoastră aţi fost iniţiatorul. (Se referă la domnul deputat Marcu Tudor care doreşte să intervină). Dânsul a menţionat iniţiatorul.

Domnul Marcu Tudor:

A menţionat numele meu şi pentru asta îi mulţumesc.

Pentru că se prefac amândoi că nu înţeleg ce am vrut să spun, nu am spus că îl îngrădim şi-l oprim să nu se adreseze justiţiei, dar îl pedepsesc dacă se adresează, îl opturez, îi spun: "Nu te adresa că te dau afară!"

De altfel, ce rău face că se adresează justiţiei, a luat deja cu japca locuinţa aia? Dacă vrea nu o vinde posesorul. Nu face nici un rău că se adresează justiţiei ca să-l sancţionez. Nu există nici o raţiune pentru care aveţi dreptate la o asemenea justificare. Nu am spus că nu-i dau voie să intre în actul de justiţie, dar am spus: Du-te, dar păţeşti, că te dau afară dacă te duci. Asta e. Indiferent dacă vă prefaceţi că înţelegeţi sau nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc.

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Stimaţi colegi,

Este evident că există în cadrul reglementat în România şi alte prevederi care aduc sancţiuni pentru încălcarea anumitor principii pe care legiuitorul, la momentul respectiv, l-a dat. Cu alte cuvinte, eu constat că, în ciuda faptului că în Constituţie dreptul de a vota este garantat, există şi posibilitatea prin care o hotărâre judecătorească poate să ridice acest drept, este specificat în reglementare.

În cazul în speţă, cel pe care-l discutăm, eu nu cred că prevederea respectivă poate să fie privită ca o sancţiune, este excesiv. Cetăţeanul care, în exerciţiul drepturilor sale, optează pentru ceva este în primul rând informat ce se întâmplă în acea situaţie.

Cu alte cuvinte, nu este sau nu trebuie să fie percepută ca o pedeapsă, ci doar ca o asumare a unui risc. El se poate adresa justiţiei, îşi pierd calitatea de chiriaş şi, în continuare, se judecă cu partea pe care a chemat-o în instanţă. Mie mi se pare perfect normal ca ministerele, instituţiile publice să-şi rezerve locuinţele de serviciu tocmai datorită faptului că acestea au un regim special de a asigura locuinţă personalului propriu. Vă mulţumesc.

Şi nu poate să fie ca o concluzie obiect de vânzare. Dar instanţa, dacă legiuitorul ar fi gândit altfel, ar fi acordat poate chiriaşului dreptul de a cumpăra, în ciuda faptului că legea stabileşte că parcul este pentru locuinţe de serviciu. Dacă noi dorim totuşi să ne exprimăm voinţa ca instituţiile statului să utilizeze eficient şi raţional bugetul, nu putem să creăm astfel sau să lăsăm astfel o cale lăturalnică prin care cetăţenii să dobândească locuinţe. Ei n-au decât să şi le cumpere ca atare de pe piaţa liberă sau altfel cum face orice cetăţean.

Cu alte cuvinte, să nu creăm discriminări pozitive pentru anumiţi cetăţeni care-şi pot cumpăra din parcul locuinţe de serviciu.

Mulţumesc mult.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că trebuie să înţelegem foarte clar că e vorba de o lege care nu poate să afecteze un drept constituţional al accesului la justiţie. Nu e vorba aici de opţiune sau de un risc, ci e vorba de o sancţiune aplicată celui care se adresează justiţiei. Statul trebuie să-şi apere proprietatea, dar nu sancţionându-i pe cei care îndrăznesc să se adreseze justiţiei, ci apărându-se în instanţă care, dacă va fi cazul, va stabili acest drept.

Dacă doriţi să-i sancţionaţi pe cei care îndrăznesc să se adreseze justiţiei, putem să mai adăugăm ceva la acel alineat, să spunem că-l dăm afară din serviciu, sau că-i facem orice altceva, îl gonim din ţară. Din păcate, un asemenea text este neconstituţional şi, în mod sigur, ar fi fost foarte bine să avem un punct de vedere în primul şi în primul rând al Comisiei juridice.

Mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Lucrurile sunt foarte simple şi dovedesc un infantilism juridic total. În primul rând, textul este absolut inutil şi încălcăm Constituţia în mod inutil. Pentru că nu ştim actul de bază pe care-l modifică, şi anume art.6 din ordonanţa de urgenţă care se modifică, spune aşa: "Imobilele care intră sub incidenţa prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă nu pot fi înstrăinate sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare."

Deci, această pretinsă adresare justiţiei pentru cumpărare este absolut inadmisibilă prin însăşi textul ordonanţei. În aceste condiţii, modificarea nu-şi are nici un rost.

În al doilea rând, a spus domnul Ponta, şi sunt de acord cu colegul care a redevenit jurist de data aceasta, că nu pot prin lege, ni s-a dat exemplu, dar nu e vorba aici de exemple de îngrădiri. E vorba să punem mâna pe carte şi să citim Constituţia, art.21 alin.2: "Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept." Nu pot printr-o sancţiune să îngrădesc exercitarea unui drept. Dacă se găseşte cineva atât de temerar, am folosit un eufemism, ca să se adreseze justiţiei, ştiind că acţiunea sa este inadmisibilă, e dreptul lui să se adreseze, dar nu vă temeţi, aceste case pentru care, la ora actuală, statul plăteşte şi chirie şi întreţinere, o şi dotează, că asta este esenţa modificării, nu pot să fie înstrăinate.

Asta este tot. Deci, textul fără nici o discuţie, supune întregul proiect de lege, întreaga lege, cenzurii Curţii Constituţionale.

În aceste condiţii, vă rog să apreciaţi.

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă reamintesc câteva lucruri. În primul rând, această lege... domnule Nicolăescu, vă rog să luaţi loc, că n-am închis şedinţa. Vă rog să luaţi loc că spun lucruri foarte importante, ca de obicei.

Prima chestiune. Vreau să vă subliniez un lucru care poate are o anumită semnificaţie: legea n-a fost încă votată. Acest lucru se va produce, eventual, mâine. Aşa că eu consider discuţia de astăzi interesantă, dar cel mult sub semnul unor explicaţii înainte de vot.

În al doilea rând, vreau să vă spun, cu toată prietenia, că a fost în procedură de urgenţă. Ca atare, nu se puteau face amendamente, iar dacă erau, deci bănuiesc că şi dumneavoastră aţi avut de la PPRM reprezentanţi în Comisia pentru administraţie, aceste elemente puteau să fie ridicate acolo. Şi, de aceea, rugămintea mea la toţi colegii parlamentari, dacă s-ar putea să se uite la textele de lege şi în cadrul dezbaterilor din comisii, nu numai în plen, în aşa fel încât să putem să evităm aceste dezbateri aici.

Vreau să-l informez pe domnul deputat Bolcaş, cu toată prietenia, că între momentul legii de bază şi momentul în care s-a făcut modificarea la Senat, s-a dat dreptul în anumite situaţii să fie cumpărate anumite locuinţe de serviciu. practic, cei care au făcut acest amendament au avut în vedere o altă reglementare ulterior, şi, în final, să vă spun că şi eu consider că este inadmisibil ca cineva să fie sancţionat pentru o intervenţie pe care o face în instanţă, chiar dacă este slujbaş al unui minister.

Dar, rugămintea mea, aceste lucruri pe care le descoperim cu ingenuitate în plen, să le avem în vedere cu mai multă seriozitate la dezbaterile din comisii. Şi, de aceea, rog încă o dată, la nivelul comisiilor să discutăm foarte, foarte atent aceste lucruri.

În ceea ce priveşte acest text de lege, vă reamintesc, votul va avea loc mâine la ora 11,00.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Facem o pauză de două minute şi urmează segmentul de timp rezervat interpelărilor şi răspunsurilor la întrebări.