Dezbateri parlamentare

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru IMM-urile din industria berii şi Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii.

Lege ordinară, respinsă de Senat.

Ne aflăm în procedură de urgenţă.

Suntem Cameră decizională.

Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii, de asemenea, este lege ordinară, respinsă de Senat.

Raportul, comun pentru ambele iniţiative legislative. Comisia pentru buget are un raport de adoptare şi un raport de respingere.

Suntem Cameră decizională.

Dau cuvântul iniţiatorilor.

Vă rog, doamnă deputat Graţiela Iordache, aveţi cuvântul.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Prezentul proiect de lege a rezultat ca urmare a îndeplinirii a două cerinţe primordiale. Una dintre cerinţe o reprezintă cerinţa economică, iar cea de a doua o reprezintă cerinţa socială.

Cerinţa economică. Proiectul de lege îşi propune ca să sprijine micii producători de bere, astfel încât această piaţă să aibă asigurată o concurenţă loială.

Din punct de vedere social, micii producători de bere, de obicei sunt exact acele industrii care sprijină şi care fac posibile locuri de muncă în multe oraşe monoindustriale. Deci şi impactul social al acestui proiect este deosebit de important.

Actuala situaţie a societăţilor comerciale mici producătoare din industria berii este şi rezultatul unei politici eronate în domeniul accizelor aplicate de România, care nu a respectat normele Uniunii Europene. Prezentul proiect de lege nu face altceva decât să vină să îndrepte această eroare şi să pună la dispoziţia micilor producători de bere care încă mai sunt viabili pe piaţa românească a unei scheme de ajutor de stat. Subliniez, "ajutor de stat", pentru că aceşti bani care le vor fi acordaţi, aceste fonduri nu sunt obligatorii, ci ele pot fi accesate, în măsura în care aceste companii vor îndeplini condiţiile prevăzute în proiectul de lege şi în măsura în care companiile se vor putea, la rândul lor, finanţa, astfel încât să devină eficiente.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea comisiei? Domnul deputat Călian, înţeleg.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Mai este un iniţiator, pentru cel de al doilea proiect!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule vicepreşedinte al comisiei, o să-mi permiteţi să mai dau cuvântul unuia dintre iniţiatori pentru al doilea proiect. Fiind vorba de un proiect privind berea, cred că putem să împărţim aceste merite.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Amarie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aştept şi momentul în care berea, la fel ca în Uniunea Europeană, va fi aliment şi nu băutură alcoolică.

Deşi a fost în planul legislativ al Guvernului, acest proiect a avut un parcurs foarte sinuos în proceduri, tinzând să bată recordul, poate, întrecut doar de Statutul naţionalităţilor, pentru că, faţă de acest proiect, a existat o dârză împotrivire, din partea unor cercuri de interese.

Ca să fiu corect, trebuie să vă spun că acest proiect de lege este "copilul " domnului deputat Alexandru Mocanu, de la Teleorman, care, din motive subiective, a fost atacat şi obligat să-şi retragă proiectul. Acest "copil" însă şi-a găsit o "mamă purtătoare", un grup de deputaţi aparţinând mai multor grupuri politice din Cameră, care au considerat că este un proiect necesar, care cunoşteau situaţia din teren şi au "adoptat" acest "copil".

Mai mult, un alt grup de deputaţi, din tot spectrul politic, s-au solidarizat şi au realizat un alt proiect de lege, identic în formă şi în conţinut. De aceea, sunt două proiecte de lege: 723 şi 724.

Susţinut în Comisiile de buget, finanţe la Senat, el a fost respins, pentru că acolo s-a manifestat îndârjirea împotriva acelor producători, care reprezintă 4% din piaţa de bere din România şi care au o capacitate anuală de până la 200 de mii de hectolitri şi care reprezintă "mica buturugă" ce nu răstoarnă "carul mare", dar care dirijează ca acest "car" să meargă corect.

Pentru că, dacă, astăzi, există aceşti producători, e posibil ca la poarta fabricii, litrul de bere să coste 1 leu, în condiţiile în care, de la 1 ianuarie 2007, aplicând noul Cod Fiscal, atunci, la poarta fabricii berea va fi luată cu 1 euro, aşa cum este în Uniunea Europeană. Tocmai aici este chestiunea problemei.

Proiectul a întrunit toate avizele necesare, toată lumea a recunoscut (cei care au competenţă în domeniu) că este un proiect necesar, şi, pe cale de consecinţă simetrică, întrucât tot Guvernul, Executivul, a fost vinovat pentru că nu s-a accizat diferenţiat berea micilor producători, e normal ca Executivul să repare, prin acest ajutor financiar, care este oriunde în Uniunea Europeană practicat şi deci nu încălcăm cu nimic legile Uniunii Europene, ci, dimpotrivă, le aliniem lor.

Vă este cunoscut faptul că în Germania, de exemplu, există mănăstiri care produc bere pentru o mică comunitate. Există mici fabrici care produc pentru un cartier. Şi, în România, nu pot să existe 8 făbricuţe, care au o producţie de până la 200 de mii de hectolitri pe an.

Pentru că un principiu spune: "Dacă nu poţi să faci bine, măcar nu face rău!" Dar acest principiu cred că nu este valabil în capitalismul românesc.

Marii potrivnici ai acestui proiect sunt marii producători, care au angajat o societate de consultanţă şi lobby şi au realizat un document. Acesta este, cine doreşte, poate să-l citească. Este vorba de Braun Union România, Interbrev România, Bere Prod, Ursus Brevery, cu mărcile cunoscute: Bergenbeer, Tuborg, Skol, Kalsberg ş.a.m.d. Acest document se intitulează: "Acţiune împotriva ajutorului de stat acordat micilor producători de bere". Şi există o serie de argumente, care nu sunt sustenabile, prin care ei doresc să scoată de pe piaţă pe aceşti mici producători de bere, este vorba de 8 producători, din 129, câţi existau în perioada '90, doar atâţi au mai rămas, pentru că restul au fost înghiţiţi de marii producători, dar nu puşi să producă, ci au fost închişi.

Chestiunea este că, deşi în alte ţări funcţionează legea antimonopol, noi ştim bine că în economia românească aceasta nu este posibil. Un exemplu este numai industria cimentului. Se tinde acum, prin lobby făcut pentru respingerea acestui proiect de către marii producători, să dispară şi micii producători de bere şi să ajungem la monopol în acest domeniu.

Micii producători au făcut o demonstraţie pertinentă asupra faptului că statul pierde enorm de mult anual, nu vor mai intra anual în bugetul statului peste 12 milioane de euro, dacă aceste mici fabrici se închid.

În ultimă instanţă, problema este destul de simplă, acest proiect trebuie, sau e necesar să fie votat, pentru că noi salvăm nişte locuri de muncă, de obicei în comunităţi care au mari probleme cu forţa de muncă, cu angajarea şi cu şomajul.

Aşadar, trebuie să mai ţinem cont că, în vreme ce marii producători îşi importă toate materialele din afară, micii producători importă materialul necesar producerii berii din zona în care aceştia funcţionează, dând de lucru nu numai la 250 de muncitori în fiecare făbricuţă, ci multor altora, din domeniul agriculturii.

De aceea, stimaţi colegi, vă rog să cântăriţi cu atenţie şi să daţi un vot în conformitate cu misiunea pe care o avem noi şi faţă de economia românească, prin legile pe care le adoptăm în favoarea ei, având în vedere că proiectul se intitulează "Lege pentru sprijinirea IMM-urilor". Şi vorbim de 15 ani de IMM-uri, însă, trebuie să recunoaştem că am făcut foarte puţin sau deloc.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Guvernului, după care comisia.

Domnul Petru Călian (din lojă):

Daţi-mi voie mie întâi, ca să aveţi ce să discutaţi!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Poftiţi, domnule vicepreşedinte. Sigur că da, după care voi da cuvântul... În regulament spune că reprezentantul Guvernului are voie să intervină în orice moment, dar acum cred că e bine să ascultăm totuşi raportul comisiei.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, încă nu am trecut la dezbateri generale.

Aşa cum aţi informat, sunt două rapoarte, deoarece există două iniţiative legislative similare, cu punct şi virgulă, absolut tot, cu excepţia titlului.

Prezentele propuneri legislative au ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri financiare pentru societăţile comerciale din industria berii, respectiv anularea obligaţiilor bugetare înregistrate la data de 31.12.2004, reprezentând accize, impozit pe profit şi t.v.a., datorate de societăţile din domeniu care îndeplinesc anumite criterii, precum şi anularea obligaţiilor fiscale accesorii aferente obligaţiilor respective calculate până la data intrării în vigoare a legii.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru, 3 împotrivă şi 3 abţineri.

Propunerile legislative, potrivit art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, sunt de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins aceste iniţiative legislative.

Încă o ultimă precizare, la art. 9 alin.(1) a fost reformulat textul, ţinând cont de normele de tehnică legislativă, aşa cum au rezultat ele din partea Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Guvernului, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

O chestiune de procedură!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură la bere?!

Domnul Daniel Chiţoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Daniel Chiţoiu, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu rang de subsecretar de stat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul României, prin Ministerul de Finanţe, nu susţine aceste propuneri legislative, din următoarele considerente.

Aşa după cum bine ştiţi, în vederea creşterii veniturilor bugetare, prin Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 24/2004, s-a stabilit ca obiectiv şi înlăturarea practicilor de scutire sau de reeşalonare a datoriilor bugetare. Realizarea obiectivelor economice aferente programului de guvernare a impus luarea unor măsuri de restructurare şi de redresare economică şi financiară, care să conducă la întărirea disciplinei economico-financiare, reducerea arieratelor în economie, precum şi eliminarea pierderilor, în vederea îndeplinirii criteriilor de economie de piaţă funcţională, potrivit angajamentelor asumate faţă de Uniunea Europeană.

Pe această linie se înscrie şi punerea în practică a aquisului comunitar în domeniul concurenţei, care are la bază principiul acordării de ajutoare fără a se distorsiona concurenţa. În acest context, acordarea de înlesniri la plată în condiţii preferenţiale pentru agenţii economici producători de bere ar conduce la perturbări ale pieţei şi mecanismelor concurenţiale.

Totodată, menţionăm că opinia Comisiei Europene cu privire la acordarea de înlesniri la plată este că scutirea sau eşalonarea obligaţiilor fiscale restante ale societăţilor comerciale trebuie să fie restrânsă la statutul de opţiune, în contextul privatizării sau restructurării întreprinderilor viabile, ca parte a unei strategii pe termen lung care să fie bazată exclusiv pe criterii de eligibilitate.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Guvernul României, la data de 8.04.2005, a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26 pentru abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea de înlesniri la plata obligaţiilor bugetare restante, act normativ care a fost aprobat prin lege.

Ca atare, Guvernul României nu susţine aceste propuneri legislative.

Mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Primul înscris este domnul deputat Dan Radu Ruşanu. După care, domnul deputat Călian.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Proiectul de lege este destul de delicat. Nu s-a precizat aici că Senatul a respins acest proiect de lege...

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Ba s-a precizat!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Dar ceea ce aş vrea să vă spun, din expunerea de motive, este o singură frază: "Prin acordarea acestei facilităţi de ajutor de stat, de circa 12 milioane de euro, se încearcă ca fabricile de bere cu o capacitate sub 200 de mii de hectolitri, citez acum din expunerea de motive, să asigure un mediu de afaceri concurenţial, bazat pe principiile economiei de piaţă, procedând ca, prin acordarea unor ajutoare de stat pentru ajutorarea firmelor aflate în dificultate, anulând datoriile acumulate de către acestea, în sumă aproximativă de 45 de milioane la bugetul de stat".

Deci, nicăieri în lume nu poţi să dai într-un sector de activitate numai unor societăţi "până la..." Deci, numai cele până la 200 de mii de hectolitri pe an. Dacă, întâmplător, altă societate are 205 mii de hectolitri, nu beneficiază de acest lucru. Şi asta, spune că, repet, "în spiritul concurenţei", "al asigurării unui mediu concurenţial".

Păi, cum asigur "un mediu concurenţial", când dau numai la unii şi nu dau la ceilalţi?

Îmi pare foarte rău, nu putem să votăm această lege.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru Călian. După care, îmi cer scuze, era înscris deja, domnul deputat Lakatos.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aceste două legi nu sunt legi menite să sprijine IMM-urile, aceste două legi sunt două legi neconstituţionale, deoarece ele sunt legi speciale, care vizează doar anumite întreprinderi mici şi mijlocii.

Nu este întâmplător faptul că aceste două legi seamănă ca şi două picături de apă, diferă doar titlul, aşa cum am spus şi în prezentarea raportului, în rest, conţinutul este identic, respectându-se inclusiv punctul şi virgula.

Nu vi se pare nimic ciudat.

Este absurd şi chiar jenant să venim în faţa Parlamentului, chiar aşa, pe faţă, cu asemenea măsuri care nu au nici o logică parlamentară, nu au nici o logică în vederea sprijinirii tuturor întreprinderilor mici şi mijlocii din România.

Este absurd să venim şi să susţinem cu atâta tărie - şi avertizez cu mult respect parlamentarii P.D., sau le reamintesc faptul că nu există un aviz favorabil din partea Guvernului.

Aş dori să mai adresez o întrebare foarte importantă - şi vă rog, domnule preşedinte, să mi se răspundă la această întrebare din partea Ministerului Finanţelor. Întrebarea este următoarea: care este valoarea sumelor care urmează să fie pierdute în baza acestei eventuale legi, în baza acestor scutiri de la plata dobânzilor care urmează să fie anulate de la plata majorărilor de întârziere, a penalităţilor aferente, accizelor şi aşa mai departe?

Deci, vreau să mi se spună cu precizie cât pierde statul român în baza acestei legi speciale şi dacă cineva poate să-mi răspundă, dintre cei cărora le place aşa de mult berea, - ca aliment, probabil -, să ne spună măcar procentul, dacă nu altceva.

Vă mulţumesc foarte mult. Şi, cu siguranţă, Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnul deputat Lakatos.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cred că majoritatea dintre dumneavoastră aţi văzut ce s-a întâmplat în Ferentari şi cunoaşteţi că opinia publică, în marea majoritate a ei, dezaprobă sau nu este de acord cu modul cum a rezolvat problema Becali. Deci, dacă Bodu nu a reuşit să se impună în faţa lui Becali, acum avem colegi care vor să îl becalizeze pe Bodu. Că, practic, despre aceasta este vorba. De ce? Pentru că acele firme care au plătit la timp - firme mici - acum fluieră a pagubă, pentru că 8 sau 9 societăţi ar urma să primească un plocon din partea noastră, sub stindardul sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii. Credeţi-mă că sunt unul care sprijină, prin toate demersurile, atât consiliile locale, cât şi întreprinderile mici şi mijlocii, dar acest lucru trebuie făcut altfel. Iniţiatorii să vină cu o lege care să aibă incidenţă cu ceea ce urmează, şi nu să venim acum şi spunem: ştergem datoriile acestora care s-au acumulat până în 2004, plus penalizările. Creăm un precedent absolut periculos şi, în acelaşi timp, inechitabil.

Acest proiect de lege, care este numai în titlu în favoarea întreprinderilor mici şi mijlocii, este totalmente în defavoarea lor, întrucât, pe de o parte, denaturează spiritul concurenţial, pe de altă parte incită la neplata datoriilor către bugetele locale şi bugetul de stat.

V-aş ruga şi pe dumneavoastră să nu fiţi de acord cu această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Din partea Grupului Partidului România Mare, vă rog, aveţi o intervenţie.

Vă mulţumesc. Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, legea suscită multe dezbateri.

Vreau să fac abstracţie de nodul în papură găsit de domnul Ruşanu în expunerea de motive şi să intru direct în fondul problemei, pentru că, într-adevăr, aici eu cred că avem de-a face cu susţinerea unor întreprinderi mici, şi ceea ce spune colegul de la U.D.M.R., şi dânsul ar avea dreptate, dacă am cunoaşte toate datele problemei. Sigur că argumentaţia prezentată aici, cum a prezentat-o dânsul, putem să ne ridicăm mâine, să ne predăm şi să spunem: da, domnule, are dreptate. Nu este aşa! Pentru că întreprinderile pe care le vizează legea colegilor de la P.D. şi de la P.S.D., eu cred că face dreptate şi asigură acestor întreprinderi supravieţuirea, şi nu numai lor, ci şi unei întregi arii de producători agricoli.

De asemenea, mă surprinde lipsa de viziune a Ministerului Finanţelor. Păi, dânşii se plâng că vor pierde bani de la buget. Dar, oare, ce bani vor câştiga dacă aceste întreprinderi vor da faliment, dacă în zonă va fi o criză socială, dacă, mai departe, producătorii agricoli nu vor avea cui să-şi vândă marfa?

Noi am discutat această lege foarte serios în Grupul parlamentar al P.R.M. şi am decis că o vom susţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Înainte de a continua dezbaterile, aş dori să predau conducerea şedinţei preşedintelui Camerei, domnul Bogdan Olteanu, care va conduce mai departe, cu înţelepciune, această problemă dificilă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi place cum se gratulează amândoi, acolo. Zice: va conduce dezbaterile cu înţelepciune.

De altfel, nici noi nu ne îndoim că va fi aşa, şi a şi dovedit-o. E frumos să ne spunem lucruri frumoase unii altora. Aşa voi începe şi eu către dumneavoastră, solicitându-vă atenţia şi buna-credinţă care ne animă pe toţi, de fapt, chiar şi în această problemă destul de controversată. Deoarece controversa apare dintr-un fapt pe care nu-l înţelegem bine cu toţii, şi anume, din faptul că nu este vorba acum numai de produsele astea, de bere. Între altele, fie vorba, în ţările occidentale se socoteşte ca aliment, pentru că are foarte puţine grade - 5-6 grade. Ea nu prea este băutură alcoolică.

Dar eu vorbesc acum despre un principiu. Pentru că împotriva acestui principiu se dau nişte argumente care nu stau în picioare, atât de către guvernanţi, cât şi de către cei care critică, din acest punct de vedere, propunerile acestea legislative. Care este acel principiu? Că nu trebuie să producem distorsiuni concurenţiale, promovând unele produse sau facilitând, prin anumite intervenţii, unele produse.

Domnilor, nimic mai fals! În toată lumea asta, de la polul nord la polul sud, şi din Australia până încă din nou în Australia, ocolind pământul, de la est la vest, o asemenea frază este numai pentru amorţirea, pentru ca să ni se blocheze anumite interese. Nu există ţară să nu-şi protejeze într-un fel sau altul producţia. Nu există ţară să nu aibă dispute extrem de mari concurenţiale cu ţările care produc produse similare lor.

Vă amintesc luptele dintre americani şi japonezi. Unul ... de la "Okinava", da, îmi place ... (Răspunzând unui domn deputat din sală.)

Unii dintre ei îşi ridică limitele protecţiei produselor proprii. Ceilalţi ameninţă că-şi ridică şi ei pretenţiile producţiei proprii, în concurenţa cu alte produse la americani. Această luptă este permanentă între japonezi şi americani, de după război. Lupta este vizibilă chiar şi între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Lupta este extrem de vizibilă chiar şi între ţările Uniunii Europene. Vă reamintesc faptul că noi importăm produse agricole din Ungaria şi din alte ţări care-şi protejează agricultura şi o subvenţionează, iar noi, nu. Că noi avem principii prost înţelese şi mai prost argumentate, că devin hilare. Că nu trebuie să alimentăm cu nici un fel producţia proprie, ca să concureze cu producţia capitalistă din alte ţări. Pentru că, nu-i aşa, toată lumea trebuie să fie în aceeaşi conjunctură de concurenţă pe piaţă.

Vă reamintesc că noi nu concurăm piaţa pe Germania, ca să nu introduc subvenţii, ci ei ne concurează pe noi, aici. Şi că, în bună măsură, unele produse de acolo, foarte multe pe care le consumăm noi aici, sunt subvenţionate într-o formă directă sau mascată.

Aşa că nu ne mai vindeţi gogoşi, cei care nu vă pricepeţi la economie, la comerţ exterior, la industrie şi la producţie. Pentru că aici, întâmplător, au venit şi oameni care au lucrat în aceste domenii şi care nu-şi strică retorica şi n-o cheltuiesc degeaba, împuşcând cu tunul muşte, cum fac eu, acum. Şi fac greşit. De aceea, mă opresc.

Şi la noi se aplică, domnilor care aţi invocat faptul că nu se aplică scutiri de taxe şi vamă şi aşa mai departe, de accize.

Domnilor, dar pe ce lume trăiţi? De când aţi intrat în Parlament? Păi, nu ştiţi că aplicăm mereu astfel de scutiri? La produse strategice, pe care le importăm, la produsele militare, la produsele care fac protecţia la Ministerul de Interne a populaţiei şi câte alte produse! Păi, dar chiar trăiţi degeaba în Parlament? Să ne invocaţi un lucru pe care tot îl votaţi, dar habar n-aveţi ce votaţi! V-am mai acuzat că habar n-aveţi ce votaţi unii dintre dumneavoastră. Am greşit - unii; am zis "unii".

Deci, nu ne invocaţi lucruri care nu sunt adevărate, că ne jigniţi din nou. Unii dintre noi sunt totuşi atenţi la ce fac în Parlament.

Am votat zilele trecute şi nu ştiu câţi ani încoace, în continuu astfel de scutiri. Nu invocaţi că nu facem aşa ceva niciodată.

Este totdeauna voinţa electoratului să facă o lege - a electoratului reprezentat prin noi - specială, care bate oricând legea generală care reglementează activitatea în domeniul acelei legi speciale.

De aceea, este lege specială. invocarea faptului că nu pot să dau o astfel de lege, că există o lege generală, iar mă face să vă critic, domnilor care invocaţi asemenea bazaconii. Întotdeauna legi speciale, aproape zilnic facem legi speciale, care au caracter special, adică se impun asupra celor generale, în acel domeniu îngust, pe care-l votăm noi aici, cu conştiinţa faptului că ele prevalează asupra legii generale. În condiţiile astea, domnilor, am marea rugăminte: nu ne mai pierdeţi din timp cu puştisme, copilării legislative! V-aţi maturizat, unii dintre dumneavoastră. Am ajuns, e adevărat, unii mai demult, dar cei mai de devreme înscrieţi-vă puţin în procesul ăsta legislativ în care am învăţat, totuşi, câte ceva fiecare dintre noi, şi nu invocaţi lucruri care nu sunt reale, pentru că vă descalificaţi dumneavoastră atât în Parlament, ca acel tânăr care a zis că e jignit dacă spune cineva că nu e cunoscut. Păi, cine e de vină că nu eşti cunoscut, domnule? Ia cuvântul aici, zbate-te, stoarce-ţi creierii, şi nu invoca aici jignire faptul că noi nu te cunoaştem! Păi, nu te cunoaştem!

Se pot face protecţionisme şi la alte întreprinderi mici şi mijlocii. Aici nu e vorba numai de bere. Ci este un principiu la care noi trebuie să achiesăm, vorba juriştilor, acum. Şi anume, să ne ajutăm, chiar şi în acest fel, de protecţionism direct sau indirect, cum o fac toţi pe pământul ăsta.

Aceste instituţii, întreprinderi care sunt înghiţite încet, încet, de către marea producţie industrială şi marea finanţă occidentală, ni se tot aruncă pastile - concurenţa occidentală. Nu faceţi, nu ne concuraţi pe noi! Chiar atât de naivi suntem, domnilor? Eu nu-l concurez la el, acolo, în Australia. Dar el mă concurează aici absolut disproporţionat; această producţie e de câteva procente. Mi se spune: păi, cum eu, dar de ce nu-l ajuţi şi pe Bergenbier, sau ştiu eu pe cine? Pentru că n-am nevoie, că banii ălora se duc la ei, în Germania, nu la noi, aici, ca să ajutăm pensiile. Au ei destui bani. Şi, apoi, sunt peste 90 nu ştiu cât la sută producţia aceasta. Noi vrem segmentul ăsta, îngust, al nostru. Cum facem prost că nu facem la fel şi în agricultură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să sintetizaţi.

Domnul Marcu Tudor:

Gata, gata. Am zis că conduceţi cu înţelepciune. Bun. Imediat termin.

Vom salva, astfel, domnilor, multe întreprinderi mici şi mijlocii. Conservatorii se bat cu pumnii în piept - şi bine fac - că au între dânşii oameni care se ocupă de dezvoltarea acestor întreprinderi mici şi mijlocii. Aşa ar trebui să avem mai mulţi. Că au protecţie asupra lor. Şi aceasta este o măsură de protecţie asupra lor. Vă rog s-o priviţi şi din acest punct de vedere.

De altfel, aceste protecţii ale întreprinderilor mici şi mijlocii se fac pe segmente înguste, unde văd că concurenţa a devenit disproporţionată - şi eu, dacă nu intervin, e eliminat acel i.m.m. Nu pot la toate, dar în anumite segmente, unde legiuitorul doreşte, constatând că e util, şi pe anumite termene delimitate în timp.

Dacă noi sprijinim întreprinderile mici şi mijlocii şi producţia proprie, vom ajuta existenţa acestora. Dacă nu le sprijinim, vom fi înghiţiţi uşor de piaţa externă, ale cărei produse, domnilor, vă spun încă o dată, cine este bine introdus în comerţul exterior, îmi place să cred că măcar într-un segment oarecare pot şi eu să spun că sunt, aceste produse pe care le importăm noi de la ei sunt subvenţionate marea majoritate. Chiar şi marea producţie, nu numai mica producţie, pentru ca să bată pe japonezi, să bată pe germani, să bată pe francezi. Că nu bat pentru ...

O voce din sală:

Pe americani!

Domnul Marcu Tudor:

Pe americani, da, aşa e... primii. Că nu bat pentru întreprinderea aceea, ci pentru un întreg popor. Iar bazaconia ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog frumos!

Domnul Marcu Tudor:

Imediat, am terminat! Bazaconia pe care am auzit-o, că se pierd bani dacă-i subvenţionăm, aşa ceva n-am mai întâlnit. Cum, adică, dezvolţi o întreprindere care plăteşte impozite la noi în ţară şi veniturile sunt la noi în ţară şi nu avem avantaj tot sistemul social? În schimb, avem avantaj, dacă protejăm Bergenbier. Doamne, Dumnezeule! Vorba lui Badea. În ce lume trăim?

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi.

Domnul Marcu Tudor:

Gata, vă mulţumesc, sănătate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Zgonea şi domnul deputat Uioreanu.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule preşedinte, dar au băut bere înainte cei care vorbesc?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vom aprecia după tonalitatea discursurilor, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din cauza domnului Tudor s-au închis şi microfoanele!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să vorbiţi la fel de tare ca domnul Marcu Tudor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

N-aş putea să vorbesc şi nu-mi doresc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Eu sunt comandant, el nu este!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Mi se pare normal. Eu sunt inginer constructor.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Şi eu sunt inginer.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

De aceea am privirea inteligentă.

Distinşi colegi,

Aş vrea să intru pe două chestiuni pe care vi le supun atenţiei: una de procedură şi o chestiune personală, legată de acest proiect de lege, şi vă rog frumos să aveţi acceptul de a mă asculta, deşi, într-un fel sau altul, sunt la limita regulamentului.

Pe procedură, aş vrea să vă spun că de foarte multe ori noi, ca parlamentari, acceptăm să iniţiem un proiect de lege. Unii dintre distinşii noştri colegi îl iniţiază - că sunt din stânga, că sunt din dreapta -, după care, fie este blocat şi apare o iniţiativă a Guvernului pe aceeaşi temă, în care se modifică unul sau două cuvinte sau se inversează două articole. Şi noi, fie de frică că suntem în arcul guvernamental, fie din respect faţă de anumiţi colegi, acceptăm să fie dezbătut înainte, printr-o procedură şi printr-un artificiu, cu acceptul unor colegi din comisiile de specialitate, în special experţi. Şi, aici, mă adresez în primul rând tuturor celor care lucrează în spatele nostru, ca experţi, celor care sunt în Departamentul legislativ şi tuturor celor care, până la un anumit moment dat, sunt alături de dumneavoastră şi de mine şi ne consiliază pe ceea ce înseamnă un proiect de lege.

Am avut aici un artificiu care mie mi-a displăcut şi pe care-l văd de 6 ani în Parlament şi niciodată, fie că suntem noi la Putere, fie că sunteţi dumneavoastră, nu avem curajul să-l spunem şi ne minunăm de ce presa întotdeauna ne arată că, în intenţia populaţiei de a ne şterge de pe faţa pământului, noi suntem aproape de sută la sută.

Acest proiect de lege a fost iniţiat de câţiva colegi parlamentari P.S.D., pe o procedură normală, după care, printr-o procedură de urgenţă, a fost iniţiat de câţiva colegi parlamentari, dacă nu mă înşel, din grupul democrat.

Deşi Regulamentul prevedea ca primul care a intrat în dezbatere să fie cel care este de bază, Departamentul legislativ a trimis comisiei de specialitate, care s-a unit şi a venit cu o iniţiativă în care ceilalţi s-au scărpinat după cap şi au zis că ceilalţi sunt primii şi ceilalţi sunt al doilea.

Teoretic, această problemă, pentru dumneavoastră n-ar fi importantă, dar sunt din ce în ce mai mulţi parlamentari care nu sunt respectaţi pentru iniţiativele pe care le au. Şi poate că ar trebui ca şi dumneavoastră să vorbiţi la comisiile pe care le conduceţi, cu aceşti colegi ai noştri, să încercăm să respectăm regulamentul. Că, dacă noi nu-l respectăm şi nu le spunem colegilor, nu-l va respecta nimeni.

A doua problemă este legată de această iniţiativă care mă face să vorbesc într-o dublă calitate. Sunt într-o echipă în care lucrăm pentru sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii în România şi mi-ar face plăcere ca acest tip de iniţiativă să vină pentru toate întreprinderile mici şi mijlocii care acoperă multe din zonele care sunt dificile în acest moment în România şi unde sunt cei mai mulţi cetăţeni care ne votează - fie că sunt liberali, udmr-işti sau social democraţi.

Ca social democrat, mi-e în acelaşi timp foarte greu să pun înaintea celor care lucrează în calea ferată, sau în administraţie, şi nu le dăm tichete de masă, să-i pun pe cei care lucrează în industria berii, în întreprinderi mici şi mijlocii.

Este un proiect de lege atât de dificil, pe care-l tratăm cu atât de multă simplitate şi care vine atât de repede în faţa Parlamentului, printr-o procedură de urgenţă, în care o să vedeţi că foarte mulţi dintre dumneavoastră o să votaţi împotriva lui, tocmai pentru că el este nou în piaţa românească şi nu există o dezbatere între grupurile politice pe o temă sensibilă. Poate că ar fi pentru dumneavoastră şi o gândire, că, înainte de a ne întâlni ca lideri de grupuri parlamentare, să negociem funcţii, am putea să ne gândim şi la aceste proiecte de lege. Poate că instituţia raportorului, pe care am făcut-o în textul regulamentul, am lua-o mai în serios. Şi dumneavoastră, care sunteţi preşedinţi de comisii, v-aş ruga frumos să-i puneţi pe anumiţi colegi să fie raportori, ca să putem să echilibrăm aceste puncte de vedere.

Personal, în acest moment sunt între a vota pentru şi a vota împotrivă. A vota pentru, pentru că acolo sunt mii de oameni care lucrează şi că întotdeauna noi facem ceea ce Consiliul Concurenţei nu face de mulţi ani, nu protejează întreprinderile mici şi mijlocii care sunt motorul dezvoltării României de astăzi şi, ca social democrat, sunt alături de acei oameni. Că, până la urmă, poate se vor întoarce resursele financiare alocate angajaţilor. Dar, pe de altă parte, cred în acest moment că sunt şi alte domenii care sunt prioritare şi care nu au avut parte de un lobby atât de susţinut.

De aceea, vă întreb pe dumneavoastră, pe toţi, dacă n-ar fi nevoie astăzi, în România anului 2006 şi începutul anului 2007, să votăm o lege a lobby-ului? Să gândim o lege a lobby-ului şi să votăm o lege a lobby-ului, în aşa fel încât niciodată când se face o presiune asupra parlamentarului şi un lobby activ din partea unor grupuri şi a unor patronate, a unor grupuri de interes, fie că sunt sindicate, fie că sunt patronate, să putem să respectăm şi să susţinem acest lucru, cum se face în toate parlamentele moderne. Şi, atunci, poate am scăpa şi de sintagma că în spatele fiecărui proiect de lege există întotdeauna un comision.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Horea Uioreanu.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va susţine aceste două proiecte. Motivaţia este foarte clară: nu putem avantaja pe unii care nu şi-au plătit datoriile, în detrimentul celor care şi-au plătit. Sunt de acord şi suntem de acord pentru o lege-cadru care să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii, chiar fiind vorba şi de industria berii.

Deci, aceste două proiecte, cel puţin au un iz, nu de lobby, ci de interese total necuvenite în acest cadru parlamentar.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Alexandru Mocanu. Vă rog.

Domnul Alexandru Mocanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Bănuiam că aceste iniţiative legislative vor suscita un oarecare interes, dar un interes atât de mare şi cu păreri atât de divergente, vă mărturisesc că nu mă aşteptam să întâlnesc astăzi în sala Parlamentului. Dar, poate, cu atât mai bine.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să vă spun câteva cuvinte, mai ales acelora dintre dumneavoastră care încă nu sunteţi convinşi de necesitatea, de corectitudinea şi de onestitatea acestor iniţiative legislative supuse astăzi dezbaterii noastre.

Am impresia că o bună parte dintre noi nu cunoaştem în profunzime, în detaliu, aceste iniţiative asupra cărora ne referim de la acest microfon şi emitem păreri care sunt absolut alături de conţinutul iniţiativelor în discuţie.

Aş vrea să spun, pentru toţi cei care gândesc serios la această iniţiativă legislativă, că ea vizează pur şi simplu instituirea cadrului instituţional pentru ca potenţiale societăţi beneficiare din industria berii să poată apela la o schemă de ajutor de stat.

Simpla publicare în Monitorul Oficial a acestor iniţiative legislative devenite lege nu produce nici un fel de efecte, nu şterge nimănui nici o datorie, nu scuteşte pe nici o societate comercială din industria berii de la plata unor datorii pe care le are faţă de bugetul de stat. Ea instituie numai posibilitatea ca acele societăţi din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii aflate în dificultate să poată să ceară aprobarea unei scheme de ajutor de stat, în cadrul unui program de restructurare. Cui să ceară acest lucru? Păi, să ceară acest lucru Guvernului României, prin instituţiile abilitate ale statului, prin Ministerul Finanţelor şi mai ales prin Consiliul Concurenţei. Fără viza acestor două entităţi, nici una dintre fabricile de bere care au datorii astăzi nu va putea să uzeze de schema de ajutor de stat. Dar schema de ajutor de stat nu vizează în primul rând ştergerea datoriilor. Ea vizează, în primul rând, aşa cum este şi în Uniunea Europeană, restructurarea acestor societăţi ca, din acest moment, în viitor, să nu mai înregistreze datorii şi să poată funcţiona cum se cuvine pe piaţa respectivă.

Dar nimeni nu-şi pune problema de ce au ajuns aceste societăţi comerciale în această situaţie? Se vorbeşte aici despre unii care şi-au plătit, despre alţii care nu şi-au plătit, dar nu se vorbeşte despre cei care ar fi vrut să plătească şi care n-au putut să plătească.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, că în Uniunea Europeană există o Directivă nr.83, adoptată în 1992, care reglementează nivelul accizelor care trebuie plătite de către producătorii de bere. Ei, bine, aceste niveluri în Uniunea Europeană sunt diferenţiate. Astfel, dacă societăţile mari producătoare de bere, adică cele care produc peste 200.000 hl pe an, sunt obligate să plătească cel puţin 0,75 euro pe hl şi grad plato; cele mici, sub 200 de hl, sunt obligate să plătească o acciză de cel puţin 0,37 euro pe hl. Ce a făcut, în acest sens, Guvernul României? Păi, Guvernul României a instituit, începând cu 1992, o acciză de 1,5 hl de colo până colo, şi cei mari şi cei mici, iar din 2001, aceasta s-a redus la 0,47 euro pe hl, chiar sub nivelul accizei mari uzitată în Uniunea Europeană, iar din 2004, s-a încercat, s-a început diferenţierea acestei accize; mai timid la început - 0,55 euro pe hl pentru fabricile mari şi 0,47 pentru fabricile mici -, iar în prezent, ca să nu mai lungesc vorba, ea este de 0,74 euro pe hl pentru fabricile mari şi 0,43 pentru fabricile mici. Chiar şi în această situaţie, fabricile mari beneficiază de o acciză sub cea minimă recomandată de Directiva Uniunii Europene, în timp ce fabricile mici plătesc o acciză peste cea minimă recomandată de Uniunea Europeană.

În această situaţie, s-a ajuns ca cei mici să nu reuşească să-şi plătească aceste datorii.

Vreau să vă spun, pentru dumneavoastră şi pentru stenogramă mai ales, pentru că sunt foarte mulţi cei care critică neavizat aceste iniţiative legislative, că din momentul în care şi România a ajuns să reglementeze accize diferenţiată pentru cele două categorii de fabrici de bere după capacitate, cele mici au început să-şi plătească necondiţionat datoriile curente pe care le au faţă de bugetul de stat şi faţă de toate celelalte bugete. Ba, mai mult decât atât, şi-au şi recuperat o parte din datoriile istorice. Dar este peste putinţă ca, într-o perioadă relativ scurtă, să-şi poată plăti datoriile istorice în integralitatea lor.

De aceea, în conformitate cu practica europeană, în conformitate cu legislaţia română în materie, care este aliniată legislaţiei europene, în strictă concordanţă cu Capitolul "Concurenţă", pe care l-am semnat cu Comisia Europeană, se propune instituirea unei scheme de ajutor de stat, în baza legii.

Îmi pare rău că reprezentantul Ministerului Finanţelor aici, onoratul vicepreşedinte al A.N.A.F., spunea că Guvernul nu susţine.

Eu vreau să vă spun că în programul legislativ al Guvernului pe acest an există, în Cap.VIII, la pct.4, o prevedere în care se spune "proiect de lege privind măsuri financiare pentru ajutorarea fabricilor de bere aflate în dificultate".

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Păi, nu ştie stânga ce face dreapta!

Domnul Alexandru Mocanu:

Vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, că Guvernul României nu poate să vină să spună de la acest microfon că, odată ce s-a instalat, a renunţat complet la astfel de practici. Şi nu vorbesc de o practică de ajutor de stat. Vorbesc de practica veche, prin care ştergeam de colo până colo datoriile cu buretele, ale diverşilor agenţi economici.

Am în faţă un Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi al Ministerului Finanţelor Publice şi, pentru stenogramă, el este înregistrat la nr.782 din 10.08.2005 la Ministerul Agriculturii şi la nr.1.985 din 21 decembrie 2005, la Ministerul Finanţelor Publice.

O să dau citire câtorva rânduri din acest ordin comun, pentru că este interesant cum gândim şi mai ales cum venim să susţinem de la microfonul Parlamentului României anumite interese - şi vă las pe dumneavoastră să le caracterizaţi.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Aveţi dreptate cu interesele!

Domnul Alexandru Mocanu:

"Art.1. Se acordă Societăţii Comerciale ROVIT S.A. Valea Călugărească - şi aceasta produce vin, nu este TERMOELECTRICA - următoarele înlesniri la plata obligaţiilor bugetare restante: a) scutirea la plată a obligaţiilor bugetare datorate şi neachitate ... etc., în sumă totală de 1.124.847 lei RON; b) scutirea la plată a dobânzilor şi a penalităţilor de orice fel aferente obligaţiilor bugetare restante, în sumă de 460.240 lei RON; c) scutirea la plată ..." şi aşa mai departe.

Aceste lucruri sunt făcute, zice-se, pentru a ajuta societatea comercială respectivă şi nu este un ajutor de stat, este un simplu ordin comun.

Ceea ce au propus distinşii iniţiatori este o schemă de ajutor de stat, care, repet, este în strictă concordanţă cu legislaţia României, acomodată, deja, cu cea a Uniunii Europene.

Şi aş vrea să vă spun, stimaţi colegi, că toată această adversitate de care "se bucură" această iniţiativă legislativă şi altele asemenea care au mai fost, ea nu apare aşa, din neant, ea apare datorită faptului că un grup de interese nelegitime, format din marii producători de bere din România, constituiţi în aşa-zisele multinaţionale, acţionează pe toate căile, inclusiv prin ceea ce a prezentat, mai devreme, colegul Constantin Amarie pentru a convinge şi a vă convinge pe dumneavoastră şi pe cei din media de faptul că o astfel de iniţiativă legislativă este de neacceptat.

De fapt, ce se ascunde în spatele acestui demers al multinaţionalelor? Se spunea mai devreme, pe bună dreptate, că micii producători de bere, cei de care discutăm astăzi, mai sunt numai şapte, că, între timp, trei au dat ortu' popii, micii producători de bere acoperă, aproximativ, 4% din piaţa berii în România. Pe marii producători de bere nu-i interesează să acapareze şi acest 4%. Pentru ei este nesemnificativ. Pe ei îi deranjează faptul că aceşti mici producători ţin preţul berii la un nivel relativ rezonabil.

Se spunea aici, mai devreme, că astăzi, la poarta micilor producători, cumperi jumătatea de litru de bere cu 1 leu, cu TVA cu tot. La poarta marilor producători, se cumpără cu mai mult. Dar, în eventualitatea în care, prin absurd şi printr-o nenorocire, aceşti mici producători ar dispărea, eu vă asigur pe dumneavoastră că, la poarta marilor producători, mâine, jumătatea de litru de bere s-ar face 1 euro, aşa cum, de altfel, este şi în Uniunea Europeană.

Sunt voci care susţin că aceşti mici producători fac o bere de o calitate îndoielnică. Eu nu-mi permit să categorisesc calitatea berii făcută de aceştia, dar faptul că ei reuşesc să-şi distribuie sub 200 de mii de hectolitri de bere pe an, că o vând, că încasează, înseamnă că au piaţă. Există consumatori şi pentru aceste categorii de bere, care poate nu sunt pe placul multora dintre noi, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i sugrumăm şi să le luăm şansa de a exista într-o piaţă concurenţială liberă.

Şi, în sfârşit, vreau să vă spun că marii producători de bere şi toţi cei care susţin punctul de vedere al acestora dau dovadă de o ipocrizie crasă, pentru că aceşti mari producători de bere au beneficiat, la rândul lor, în anii din urmă, de facilităţi de scutiri la plată, care totalizează peste - atenţie - 200 de milioane de euro. 200 de milioane de euro. Sunt măsuri luate în baza Legilor nr.35/1991 şi 71/1994. Astfel, au avut scutiri la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de cinci ani în valoare de 17.420.000 de euro; li s-a redus cu 50% impozitul, după perioada celor cinci ani, în valoare de 12.000.000 de euro; au beneficiat de scutiri la plata taxelor vamale, pe o perioadă de şapte ani de la data când au făcut importul în natură, în valoare de 80.000.000 de euro; au beneficiat de scutiri la plata taxelor vamale, pe o perioadă de şapte ani, calculată de la data înmatriculării societăţilor comerciale respective, pentru materiile prime importate şi a materialelor consumabile şi a pieselor de schimb, de 43.000.000 de milioane de euro şi, în fine, pentru că, inclusiv astăzi, beneficiază de o acciză care este sub minima recomandată de directiva Uniunii Europene, au beneficiat, până în prezent, de peste 60.000.000 de euro scutiri la plată.

Care credeţi că a fost răspunsul de mulţumire al acestor multinaţionale faţă de Guvernul României pentru aceste facilităţi la plată? Răspunsul lor a fost următorul: au cumpărat Fabrica de bere de la Piteşti şi au închis-o, au cumpărat Fabrica de bere de la Galaţi şi au închis-o, au cumpărat Bere "Griviţa" de aici, din Bucureşti, şi au închis-o, au cumpărat Bere "Reghin" şi au închis-o şi, ca să mulţumească şi mai mult Guvernului României, au lăsat în sarcina noastră, a tuturor contribuabililor din România, miile de oameni care au fost disponibilizaţi de la aceste fabrici şi le-am plătit şi ajutoare de şomaj şi poate că unora le plătim şi astăzi venitul minim garantat. Asta s-a întâmplat cu marii producători.

Vreau să mă înţelegi foarte bine, eu sunt absolvent de industrie alimentară şi-i respect pe toţi cei care, în general, investesc şi, mai ales, pe cei care investesc în industria alimentară, n-am nimic împotriva acestor investitori, dar să nu vină să ne vândă nouă gogoşi la grădinari, cum se spune...

Voci din sală:

Bere! Să vândă bere!

Domnul Alexandru Mocanu:

...sau castraveţi la grădinari, iertaţi-mă, că sunt puţin emoţionat. Cu berea, lăsaţi-o moale pe asta cu berea, că dacă este vorba să vorbim de conflicte de interese, să vorbim de grupuri de interese şi, mai ales, de acelea nelegitime, vă rog frumos să nu vorbiţi de funie. Nu vorbiţi de funie, că este periculos.

Stimaţi colegi, în încheiere, aş dori să vă mulţumesc tuturor acelora care aţi avut îngăduinţa să mă ascultaţi, să vă asigur, în măsura în care mă credeţi, că nu există absolut nimic ascuns, absolut nimic murdar sau absolut nimic nelalocul lui în spatele acestor iniţiative legislative.

Este adevărat, eu am fost cel care am avut prima iniţiativă de acest gen şi vă mărturisesc cu onestitate şi cu sinceritate că ideea aceste iniţiative nu mi-a aparţinut.

Am constatat, la un moment dat, că documentarul pentru o astfel de iniţiativă sub formă de hotărâre de Guvern zace într-un sertar la Ministerul Agriculturii de aproape doi ani de zile şi ea era gata-gata să iasă ca hotărâre de Guvern, până în momentul în care grupul de interese nelegitime de care vă spuneam a aflat şi a început să acţioneze pe toate căile legale şi mai puţin legale.

Eu sper că majoritatea dintre dumneavoastră aţi înţeles despre necesitatea adoptării unei astfel de reglementări, care nu este toxică şi, dimpotrivă, este o iniţiativă benefică.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul deputat Marcu Tudor, după care închidem, cred, dezbaterile generale.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult.

Vreau să-l felicit pe domnul Mocanu în mod deosebit pentru extrem de bine documentata şi inteligenţa şi bine susţinuta cuvântare pe care a avut-o, ceea ce dovedeşte că şi sportivii fac casă bună cu inteligenţa - de altfel cred că a fost coleg cu Marius Iorga, voleibalistul de la Steaua - că şi domnia sa s-a ferit să spună, în final, ceea ce eu doresc acum a spune şi se înscrie, oarecum, pe procedură.

Domnilor, nu spunem noi lucruri noi când spunem că interesele şi grupurile de interese colcăie ca viermii în ministere de 17 ani. Ele se fac simţite, uneori, aici. Şi le auzim şi ne prefacem că nu le înţelegem. Că suntem de bună cuviinţă şi de bun simţ, lucru pe care mulţi dintre cei de acolo nu îl au, pentru că îi bat banii.

Domnilor, eu socotesc că domnul secretar de stat care a venit aici nu este animat de rele intenţii, nu este o piesă în domeniul acesta, mult hulit, de la preşedintele Băsescu şi doamna Udrea şi mai ştiu eu câţi alţii, care au fost invocate de atâtea zeci de ori ca fiind cercuri de interese din jurul Puterii sau din interiorul Puterii. Eu nu spun că domnia sa face parte din ele, cu toate că nu am deloc o părere prea bună despre mulţi dintre cei din Ministerul de Finanţe. Nu ştiu cât de profesionist este domnul ministru, dar mi-ar plăcea să cred că cei din subordinea domniei sale, nu sunt politici, sunt profesionişti şi, de aceea, nu-l bănuiesc pe domnia sa de rea-credinţă. Şi nici de nepricepere, ci de faptul că a venit nepregătit aici, uitând, se pare, că, în Parlament, în legislativ, sunt oameni mult mai bine pregătiţi decât domniile lor, de la guvernare.

Ca atare, domnule preşedinte, vă rog, sau pe dumneavoastră, colegii noştri, măcar să impunem tăcerea în contraargumente a domnului secretar de stat care a venit aici fără să-şi dea seama cât de vulnerabil este prin cuvântarea pe care a spus-o. Dacă nu, să-şi ceară direct scuze şi să nu mai vină altă dată atât de slab pregătit în susţinerea unui proiect de lege, din partea Guvernului, că reprezintă pe toţi. Şi eu ştiu că unii de acolo au mintea...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, era pe procedură!

Domnul Marcu Tudor:

... au mintea suficient de corectă încât să nu se facă de râs, susţinând bazaconii tehnice legislative sau financiare.

Cu asta, ca să nu mai spun, am încheiat, domnule preşedinte, că, încă o dată, mult mai mult, în aprecierea mea, apasă acuza că există grupurile de interese pe care, într-un fel sau altul, le reprezintă domniile lor de la Guvern aici, chiar dacă nu întotdeauna le intuim.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog, domnului secretar de stat să-i dăm cuvântul să spună despre ce este vorba, ştiind bine că ştim mai multe decât crede domnia sa că ştim despre aceste lucruri.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Amarie, domnul deputat Hanganu.

Dacă nu mai există alte intervenţii, trecem, după aceea, la dezbaterile pe articole. Închidem lista la dezbateri generale.

Domnule deputat Amarie, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Amarie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După documentata expunere a domnului deputat Alexandru Mocanu, ce-aş putea să vă mai spun eu? Dar, probabil că pentru cei care sunt trecuţi în această broşură, nimic nu este suficient, chiar dacă ar vorbi şi domnul preşedinte al Comisiei buget, finanţe, domnul Mihai Tănăsescu.

Însă, cred că Parlamentul României a câştigat ceva astăzi. Şi-a îndeplinit misiunea pentru care noi suntem aici, să dezbatem o lege. Prea adesea trecem peste pachete de legi, peste ordonanţe, votate la grămadă. Merge prost în ţara asta totul, pentru că Preşedinţia guvernează, Guvernul legiferează, iar Parlamentul şomează.

Am avut parte de pachete de legi, am avut parte de ordonanţe de urgenţă votate repede, pentru că sunt prioritate europeană, dar de foarte puţine ori am dezbătut o lege aşa cum se cade. Aceasta este una dintre ele. Şi chiar dacă ea nu va trece, este un câştig.

Rog să reţineţi că nu este vorba de asanare, ci este vorba de cu totul altceva şi v-a explicat domnul deputat Mocanu.

În consecinţă, votaţi conform propriei conştiinţe pentru această lege, pentru a salva câteva, 2000 de locuri de muncă măcar şi câteva mici fabrici.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Hanganu, domnul deputat Tabără şi am finalizat.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Stimaţi colegi,

Sunt ferm convins de buna credinţă a iniţiatorilor, dar, în momentul în care ne-am hotărât cu toţii, şi asta ar urma să facem, să purcedem la a acorda un ajutor de stat, mă gândesc cum am stabilit noi priorităţile. Cum de prioritatea numărul unu devine industria berii? Pentru că exemplele care s-au dat există absolut în toate domeniile. Eu v-aş da două exemple din Prahova, că îmi este mai simplu.

În România, după cum bine ştiţi, a venit marele Sangoben, cel mai mare fabricant de sticlă din Europa. El dă drumul la o fabrică care va produce din luna decembrie. Din acest moment, singurul producător de geam din România, care este Fabrica de la Scăieni, moare. Oare nu ar trebui să ne gândim şi la această industrie, să acordăm un ajutor de stat?

Un alt exemplu, tot din Prahova. În afară de cei câţiva mari producători cunoscuţi de uleiuri din România şi mă refer la Petrom, mă refer la Lukoil ş.a.m.d. sunt încă zeci de producători mici. Foarte mulţi dintre ei au exact aceleaşi probleme ca cele prezentate din industria berii. Întrebarea este: oare este moral să extragem numai un singur segment din economia românească la care, pentru întreprinderi mici şi mijlocii, să acordăm acest ajutor de stat?

Este foarte adevărat ce spunea domnul Mocanu, foarte adevărat şi este foarte grav în legătură cu ROVIT - Valea Călugărească şi sunt convins că dumnealui ştie bine că aşa este. Probabil că s-a acordat un ajutor de stat fără să se ştie, sau de Guvern.

Dar noi, acum, facem exact acelaşi lucru prin legiferare. Deci noi vrem să legiferăm exact acelaşi lucru. Să acordăm pentru anumit domeniu un ajutor de stat.

Propunerea mea ar fi că poate ar fi bine ca iniţiatorii să-şi retragă iniţiativa şi să încercăm, dacă ne-am hotărât să sprijinim ajutorul de stat, să rezolvăm, poate, toate cazurile care există în economia românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Trebuie o propunere nouă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În încheiere, concluzii, domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu eu trebuie să trag concluziile, concluziile le trag colegii parlamentari şi vor fi prin vot. Însă am fost surprins de anumite idei din discursurile care au fost de la această tribună în legătură cu aceste iniţiative legislative, în care, de fapt, nu facem altceva decât să promovăm un anumit tip de monopol în economia românească şi mereu să ne gândim la cei care, de fapt, aproape în fiecare sector economic al nostru, au anumite înţelegeri. Şi vă dau un exemplu: în industria laptelui, deşi o să ne chinuim ani de zile de aici încolo să punem în funcţiune aceste făbricuţe, dacă măsurile fiscale nu le vor fi favorabile, nu am rezolvat nimic.

Stimaţi colegi, eu nu vreau să reiau discursul şi punctul de vedere exprimat de colegul Mocanu cred că a lămurit pe deplin poziţia noastră faţă de astfel de iniţiative legislative.

În al doilea rând, discursul domnului Mocanu aş vrea să fie înţeles în sensul în care apără un anumit cadru economic care ar fi trebuit să fie favorizat de mai mult timp.

Şi o altă particularitate. Mereu ne gândim la un cadru general, generic, întreprinderile mici şi mijlocii, uitând însă că Uniunea Europeană reglementează anumite sectoare economice de mare importanţă pentru viaţa socială prin legi specifice acestor sectoare şi nimic nu se poate influenţa mai bine decât printr-o legislaţie şi printr-o fiscalitate diferenţială. Noi n-am învăţat-o pe aceasta, dar suntem în stare să creăm facilităţi pentru cei mari, pentru cei puternici.

Vă rog să vă gândiţi câtă orzoaică şi cât malţ se produce în România şi dacă această producţie de bere este finalizată până jos, la producătorul român pe care vrem să-l ajutăm. La producătorul de orzoaică, la producătorul de hamei, la o anumită industrie a acestei pre-prelucrări şi transformări în bere. Sunt mii şi mii de tone de malţ care se prelucrează în afara graniţelor ţării şi nu în interior, deşi au fost create facilităţi care le-au creat extrem de multe avantaje economice.

Eu cred că trebuie să gândim foarte bine o astfel de iniţiativă legislativă şi, în ceea ce mă priveşte, spun în ceea ce mă priveşte, îi sunt favorabil.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia? Domnul deputat Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să mă refer la acest proiect de lege. Am să mă refer la principiul, cred, pe care astăzi începem să-l dezbatem. Este vorba de principiul ajutorului de stat.

Stimaţi colegi, pentru toţi este un început, iar aşa cum Uniunea Europeană a legiferat, iar România a legiferat prin propriile legi acest ajutor de stat, cred eu că fiecare companie, fiecare ramură poate şi trebuie să apeleze la ajutorul de stat.

Ajutorul de stat nu înseamnă o pomană. Ajutorul de stat, aşa cum este el conceput, înseamnă un nou tip de comportament al companiei care trebuie să vină cu plan de restructurare, care trebuie să vină cu schimbări radicale în management, care trebuie să vină cu îmbunătăţiri de comportament pe piaţă. Ajutorul de stat este, de fapt, schimbarea mentalităţilor şi noi trebuie să fim aceia care să dăm gir acestui tip de nou comportament într-o ţară care va deveni membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.

De aceea, ajutorul de stat nu înseamnă o scutire, ajutorul de stat este, de fapt, o conformare la piaţă şi de aceea cred că votul dumneavoastră, care, sigur, văd că este împărţit, este important pentru viitor dacă acest vot va fi unul favorabil, ca fiecare dintre aceste companii să meargă şi să demonstreze, în faţa Consiliului Concurenţei, că programul ei de restructurare este corect. Iar dacă nu va ţine cont de condiţii, el se va şterge...(Strănută.)

Mă scuzaţi!

Am să închei, spunând doar că...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă dorim sănătate.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulţumesc.

De aceea, conclud prin ideea şi prin speranţa că orice segment de activitate economică care, la un moment dat, se va confrunta cu acest ajutor de stat, el trebuie să fie încurajat, fiindcă toate companiile din Uniunea Europeană, că sunt mici sau mari, beneficiază de acest ajutor de stat, bineînţeles pe nişte scheme foarte bine definite.

De aceea, cred eu că votul dumneavoastră trebuie să ţină cont şi de această mică precizare pe care v-am făcut-o.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mocanu, o chestiune de procedură.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să doresc un scurt drept la replică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să ridicaţi microfonul un pic mai sus, ca să se audă.

Domnul Alexandru Mocanu:

Poate-mi faceţi bucuria, într-o zi, să aduceţi nişte microfoane reglabile. Vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Facem o groapă.

Domnul Alexandru Mocanu:

O groapă, da. Groapa pentru alţii, domnule coleg.

Domnule preşedinte,

Am să uzez de acest drept la replică pentru a spune câtorva dintre colegi care, pe bună dreptate, au reclamat faptul că astfel de reglementări sunt necesare şi în alte domenii de activitate, în alte ramuri ale economiei naţionale.

Această iniţiativă legislativă nici nu şi-a propus şi nici nu se putea să reglementeze toate problemele de ajutor de stat în toate domeniile de activitate.

Potrivit legii române în vigoare, este necesar ca pentru fiecare ramură de activitate să existe o astfel de lege cadru, care să stabilească, din punct de vedere structural, care sunt paşii pe care potenţialele beneficiare de ajutor de stat trebuie să-i facă.

Cu alte cuvinte, vă invit, stimaţi colegi, ca pentru toate ramurile industriale unde sunt astfel de probleme şi este nevoie de ajutor de stat, să iniţiaţi astfel de iniţiative legislative şi, în ce mă priveşte, sunt gata să semnez alături de dumneavoastră orice astfel de iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă, din partea comisiei sau din partea Guvernului mai există intervenţii la final? Nu mai există, înţeleg.

Trecem, atunci, la dezbaterile pe articole.

Nu avem amendamente respinse, lucrăm pe Anexa cu amendamente admise.

Punctul 1, obiecţii, observaţii, comentarii? Textul comisiei. Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Textul comisiei. Adoptat. Punctul 3. Textul comisiei. Adoptat. Punctul 4. Adoptat. Punctul 5. Adoptat. Punctul 6. Adoptat.

Punctul 7. Obiecţii, observaţii, comentarii? Textul comisiei. Adoptat.

Punctul 8. Adoptat. Punctul 9. Adoptat.

Punctul 10. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Vă rog, domnule deputat, mă scuzaţi. Sau domnul preşedinte. Din partea comisiei? Vă rog

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulţumesc.

Aş vrea să fac o precizare că la alin.(1) al art.9, după discuţiile purtate şi cu cei de la tehnica legislativă, el trebuie reformulat în sensul următor: "Notificarea prevăzută la art. 8, alin.(1) se face numai după autorizarea schemei de ajutor de stat reglementată de prezenta lege de către Consiliul Concurenţei".

Deci trebuie modificat în acest sens şi, dacă sunteţi de acord, să supuneţi aprobării această modificare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Există obiecţii sau comentarii la această modificare de natură tehnico-legislativă? Nu sunt.

Atunci adoptăm articolul cu această modificare.

Proiectul de lege rămâne la vot final.