Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Trecem la următorul proiect de lege, cred că şi ultimul pe care-l discutăm până la ora 18,00.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art.12 din Legea fondului funciar.

Din partea iniţiatorilor? Guvernul?

Haideţi să facem aşa: întâi domnul deputat Mircia Giurgiu, şi apoi punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege vizează doar modificarea comisiilor de fond funciar.

Principala modificare, printre altele, este şi aceea că din comisie va face parte un reprezentant al unităţii de cercetare-dezvoltare desemnat de către Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", dacă este cazul. Aceasta este o completare necesară.

De asemenea, este nevoie ca şi celelalte comisii care s-au înfiinţat în anul 1990 să poată să fie completate, fiindcă este foarte greu să se lucreze dacă nu participă toţi membrii.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea Guvernului, punctul de vedere?

Domnul Dănuţ Apetrei:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Ţinând cont de faptul că iniţiatorii şi-au însuşit propunerile şi observaţiile Guvernului, Guvernul este de acord cu acest proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Valeriu Tabără, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Vă prezint raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin.(3) al art.12 din Legea fondului funciar nr.18/1991.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(3) al art.12 din Legea fondului funciar nr.18/1991.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere pozitiv al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea alin.(3) al art.12 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Propunerea legislativă este din categoria legilor organice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi cei 27 de deputaţi, membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în şedinţa din 16 februarie 2010.

Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Comisia propune admiterea cu modificări şi completări a propunerii legislative.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Máté András-Levente:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din păcate, trebuie să spun de la acest microfon că, aşa cum este făcut, raportul este un nonsens juridic. Şi vă spun şi de ce.

În propunerea de modificare a alin.(3) din art.12, se spune că din această comisie, pentru atribuirea noilor titluri de proprietate, vor face parte cetăţenii desemnaţi de obşte din toate categoriile, adică cei care solicită retrocedarea dreptului de proprietate, precum şi conducătorii unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, adică cei de la care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate.

Noi credem că este un nonsens: adică, eu solicit şi fac parte din comisie; eu ar trebui să retrocedez acest drept şi fac parte din comisie! Păi, mi se pare un nonsens juridic.

Din acest punct de vedere, eu solicit retrimiterea la comisie, şi, eventual, respingerea, pentru că este inadmisibil aşa ceva. Să nu ne facem de râs!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Valeriu Stoica.

Domnul deputat Valeriu Tabără, mă scuzaţi!

Domnul Valeriu Tabără:

Mă onorează. Este greu de cerut un miel, deşi ne apropiem de Paşte. Însă, Valeriu Stoica este o personalitate politică cu care te onorează să fii confundat. Nu cred că sunt de înălţimea dânsului, ca şi gândire.

Revin la ceea ce spunea colegul aici, legat de componenţa comisiei: nu cred că este un nonsens juridic şi nu cred că problema retrocedărilor nu este a tuturor categoriilor de cetăţeni sau a celor interesaţi în acest proces.

Am discutat cu unul dintre colegii mei de la UDMR această chestiune, pentru că, nu de puţine ori, ne trezim în acte unilaterale, care, dincolo, depăşesc chiar cadrul legal, dacă ne gândim la ceea ce înseamnă aplicarea Legii privind proprietatea publică - 213 -, dar şi prevederi constituţionale.

Eu cred că acolo, în comisie, unde au fost şi reprezentanţi, de pildă, ai domeniului proprietăţii private a statului, cei care reprezentau domeniul privat al statului, unităţi de, ştiu eu, IAS-uri, şi alte unităţi, cred că-şi au locul şi cei de la unităţile de cercetare, pentru că, până la urmă, rezervele de teren, dacă sunt rezerve, rămâne discutabilă sunt totuşi în administrarea lor, date prin contracte de concesiune pe termen nelimitat.

Cred că o înţelegere între aceştia este bine-venită şi repet: se pot discuta chestiuni punctuale, dar eu cred că rezolvarea corectă a ceea ce înseamnă retrocedările pe baza documentelor poate fi făcută în aceste comisii care se constituie, adică sunt completate şi constituite legal.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Intervin la acest microfon, poate în calitatea de jurist, şi ca o persoană care am participat la dezbaterea - şi pe vremea respectivă votarea, mă rog, eu personal am fost împotriva legii în forma în care s-a adoptat, dar asta este o altă problemă - aprobarea tuturor modificărilor ulterioare.

Principiul de bază juridic pe care s-au înfiinţat aceste comisii a fost ca la ele să participe trei categorii de persoane: reprezentanţii obştii, deci cei care au de reprimit acele proprietăţi care li s-au confiscat, reprezentanţii autorităţii care trebuie să participe la acest element, deci autoritatea publică locală, şi specialiştii, specialiştii în agricultură, respectiv specialiştii din domeniul fondului forestier. De aceea au fost reprezentanţii ocoalelor silvice. Deci, aceste trei categorii.

Nu au fost incluşi preşedinţii CAP-urilor, ulterior, când s-a trecut la retrocedarea IAS-rilor, nu au fost trecuţi directorii sau managerii IAS-urilor şi, ca atare, din punct de vedere al logicii juridice, nu au ce căuta reprezentanţii acestor instituţii de cercetare, pentru că nu intră în cele trei categorii despre care v-am vorbit.

De aceea, cel puţin nouă, unora dintre noi, este adevărat, ne pare un nonsens juridic, de ce aceşti reprezentanţi, numiţi de către conducătorii instituţiilor de cercetare, să participe la aceste comisii, care, de fapt, trebuie să constate un lucru: din punct de vedere legal, persoana este îndreptăţită să i se acorde un petic de pământ. Unu. Doi: din punct de vedere legal şi al posibilităţilor existente, poate să i se retrocedeze în natură sau trebuie prin echivalent? Şi, dacă da, în natură, unde să i se retrocedeze?

Deci, despre asta discută ei în comisie. Asta este filozofia legii.

Incluzând o persoană care nu are nicio atribuţiune în domeniu, cel puţin cum văd eu reglementat de Legea nr.18 şi legile de modificare care au urmat, nu are ce căuta aici.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Tabără, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamna preşedinte,

Este o problemă: şi data trecută a fost o lege care, de aici, de la pupitru, atunci s-a spus punctul de vedere, s-a spus că se votează; nu s-a votat.

Problema de aici nu este chestiunea retrocedărilor, şi este falsă problema, stimaţi colegi, toţi cei care o gândesc altfel. Pentru că toate legile, inclusiv cele care privesc unităţile de cercetare, prevăd foarte clar şi imperativ că toţi cei care prezintă documente pentru proprietatea, pentru terenurile din perimetrul unităţilor de cercetare şi de învăţământ au dreptul la restituire şi se clarifică cum - şi au şi făcut-o.

Aici este vorba de transferuri şi de anumite manipulări ale acestor terenuri. Or, această chestiune şi aceste comisii nu sunt făcute pentru a bloca o astfel de chestiune, ci pentru a fi comisii echilibrate, care cunosc foarte bine situaţia, care sunt răspunzătoare de un patrimoniu public şi care trebuie să-şi spună punctul de vedere. Repet: nu fără să aibă documentaţia legală, documentele legale, cerute de restituirea proprietăţii.

Dacă cineva îşi doreşte să nu mai fie cercetare şi unităţi de cercetare în ţară sau în anumite zone, este liber s-o facă, dar atunci s-o ştim toţi, domnule: nu mai avem nevoie!

Însă, să nu se spună peste câţiva ani că zone întregi trebuie să cumpere material biologic foarte scump, teribil de scump pentru proprii lor fermieri. Aici nu este vorba de "..; este vorba de transferuri de terenuri. Terenuri care, dacă am urmări - şi vă spun cu toată răspunderea - în 1994, dacă s-ar fi verificat aplicarea Legii nr.18, un milion de ha ar fi disponibile. Şi, probabil, acum, două milioane de ha, care intră într-un joc care nu-şi are rostul, şi care deserveşte, practic, un interes mare, aş spune, nu naţional, economic. Până la urmă, nu este numai în economia României agricultura şi cercetarea; este o chestiune europeană.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Haideţi, ultima intervenţie.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul deputat.

Deja suntem în afara timpului aprobat.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul deputat, de întoarcere la comisie.

Voturi pentru?

Voturi împotriva acestei propuneri?

A trecut cu 18 voturi împotrivă şi 63 de voturi pentru, această propunere de reîntoarcere la comisie.

Termen: o săptămână.

Acum s-a încheiat şi timpul afectat dezbaterilor.

Ne revedem mâine, în plen, la ora 10,00.