Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 septembrie 2010
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.125/2010
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 septembrie 2010 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 septembrie 2010
![]() |
10. | Dezbateri asupra punctului de vedere al Comisiei pentru regulament şi Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor (PH CD 32/2010) (rămas pentru votul final). | ![]() |
||
consulta fisa PHC nr. 32/2010 |
|||||
| ................................................ | |
|
|
Acum, punctul de vedere al Comisiei pentru regulament şi proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Îl invit pe domnul preşedinte Cionca să prezinte punctul de vedere al comisiei. |
|
|
Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir: Comisia pentru regulament s-a întrunit în data de 28.06.2010, pentru a analiza, printre alte puncte ale ordinii de zi, adresa nr.407/04.05.2010. Analizând solicitarea Biroului permanent şi extrasul din stenograma şedinţei acestuia din data de 03.05.2010, membrii comisiei au decis întocmirea următorului punct de vedere: Prevederile art.40 alin. (3) sunt foarte clare, în sensul că, în Comisia pentru regulament, fiecare grup parlamentar desemnează un singur deputat. Având în vedere că Grupul deputaţilor independenţi din Cameră solicită un loc în Comisia pentru regulament, rezultă că au dreptul să ocupe acest loc. Grupul parlamentar al deputaţilor independenţi şi-a anunţat constituirea în plenul Camerei, în conformitate cu prevederile art.12 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi nu există o prevedere regulamentară care să interzică în mod expres constituirea acestui grup parlamentar. Atât deciziile Curţii Constituţionale nr.44 din 1993, nr.45/1994, nr.46/1994 şi nr.47/2000, care statuează că existenţa unui grup parlamentar al independenţilor este constituţională, cât şi realităţile politice ale acestei legislaturi obligă Comisia pentru regulament să facă modificările necesare în Regulament pentru a crea condiţiile desfăşurării activităţii acestor parlamentari. În cazul concret, care a fost supus atenţiei noastre, trebuie să se supună votului plenului Camerei Deputaţilor un proiect de hotărâre de modificare a Hotărârii Camerei Deputaţilor privind componenţa comisiilor parlamentare, în sensul includerii în Comisia pentru regulament a deputatului care reprezintă Grupul independenţilor. Mulţumesc. |
|
|
Domnul Mircea Duşa, după aceea domnul Eugen Nicolăescu. |
|
|
Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, E zi de sărbătoare astăzi, o sărbătoare religioasă, dar, din păcate, trebuie să ne întoarcem la ziua de ieri. Să reluăm discuţiile pe un subiect şi pe un proiect de hotărâre care nu are nimic cu regulamentul şi care încalcă prevederile regulamentului, ale Constituţiei, ale Legii electorale şi ale principiilor democratice. Nu este posibil ca la un ordin pe care dumneavoastră îl primiţi de la UNPR prin televizor şi printr-o conferinţă de presă, astăzi, în zi de sărbătoare, să ne ciondănim aici tot pe funcţii şi pe posturi. Regulamentul Camerei prevede expres şi clar faptul că, în Comisia pentru regulament, sunt reprezentate grupurile parlamentare din Cameră, dar grupurile parlamentare care au rezultat în urma alegerilor şi grupurile parlamentare care au fost mandatate de electorat să-i reprezinte în Parlament. Şi v-aş da un exemplu: dacă hotărâm noi, mâine, la PSD, să creăm din PSD vreo zece grupuri parlamentare, ce faceţi? Ne daţi la toţi funcţii de vicepreşedinţi? Ne daţi reprezentanţi în Comisia pentru regulament? Ne daţi preşedinţii de comisii? Şi exemplul poate continua. Îmi pun întrebarea: dacă tot încălcăm Regulamentul şi principiile acestea, care, de bine de rău, în 20 de ani de democraţie au fost cât de cât cimentate şi cât de cât au fost respectate (sigur, cu unele excese uneori şi creăm şi unele cutume), dacă-l tot încălcăm şi dacă compoziţia aceasta a Camerei se schimbă de la zi la zi, în fiecare zi vom renegocia toate funcţiile din Parlament, începând de la Biroul permanent şi continuând cu comisiile şi cu organismele care mai sunt în Cameră? Oare nu ne gândim că, peste o zi, peste două, toate aceste modificări pe care le facem noi la Regulament se vor întoarce împotriva noastră, a dumneavoastră, a principiilor de funcţionare corectă a Parlamentului. Eu consider că un asemenea proiect de hotărâre şi un proiect de hotărâre dacă-l luăm şi juridic şi ne uităm puţin pe textul acestui proiect, nici nu este redactat corespunzător, nu are ce căuta în dezbaterea Camerei. (Rumoare.) Are posibilitatea, fie chiar colegul meu, domnul deputat Răţoi, are posibilitatea să se exprime de la acest microfon şi îl rog s-o facă dacă doreşte şi are de argumentat anumite chestiuni în ceea ce susţin eu. Eu consider că o asemenea dezbatere şi un asemenea document pe ordinea de zi a Camerei nu are ce căuta. Şi poate că dumneavoastră, cu simţul pe care l-aţi dovedit astăzi, acela de a fi un preşedinte de Cameră echilibrat şi care daţi posibilitatea tuturor parlamentarilor şi grupurilor parlamentare să-şi exprime părerile de la acest microfon, pentru că aşa este democratic, după dezbaterile şi expunerea punctelor de vedere, să întruniţi totuşi Comitetul liderilor şi să găsim o soluţie să ieşim din această încurcătură de care nu ducem lipsă în Cameră şi care, de vreo şase luni de zile, o tot punem pe tapetul Camerei fără a ajunge la o concluzie, pentru că dacă am ajunge la o concluzie am încălca prevederile Regulamentului şi mandatul pe care electoratul l-a dat românilor atunci când şi-au trimis reprezentanţii în Parlament. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Eugen Nicolăescu. |
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Stimaţi colegi, Doamna deputat Anastase, Am să invoc două cărţi care, pentru noi, parlamentarii, ar trebui să fie literă de Evanghelie: Constituţia României şi Regulamentul Camerei. Voci din sală: E Vanghelie! |
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Poate aveţi respect, poate! Dar de unde nu e, nici Dumnezeu nu dă! În Constituţia României, la art.64 alin.(5) scrie foarte clar: "Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere." Mergem mai departe, la Regulamentul Camerei noastre şi, la art.41 alin.(1), scrie la fel de clar: "Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a acesteia." Deci noi lucrăm acum după aceste două cărţi de căpătâi. Mă uit în proiectul de hotărâre care ne-a fost pus la dispoziţie de preşedintele Comisiei pentru regulament şi care invocă art.40 alin.(4) şi art.42 din Regulament, fără să ia în consideraţie art.41, care este cel care ne spune cum se face numirea membrilor în comisiile de specialitate. Păi iertaţi-mă! În această situaţie, este clar că avem de-a face cu un raport strict politic şi nu cu un raport regulamentar şi care să fie în concordanţă cu prevederile constituţionale. În consecinţă, dacă noi vrem să dăm un semnal serios cetăţenilor pe care-i reprezentăm că noi suntem primii care respectăm Constituţia şi legile şi propriul Regulament, este clar că trebuie să votăm împotriva acestui proiect de hotărâre. Este aiurea că există pe ordinea de zi, dar, la influenţe politice se poate orice să apară pe ordinea de zi şi la o majoritate care nu vrea să respecte legea. Dar, când avem atât de multe prevederi legale care ne spun cum să facem, cum să procedăm, eu cred că votul nostru nu poate fi decât unul singur. În consecinţă, doamna deputat Anastase, avem două alternative: ori să fie retras acest proiect de hotărâre ori dumneavoastră, în calitate de garant, cel puţin aşa susţineţi, al Camerei Deputaţilor, să le atrageţi atenţia deputaţilor că sunt într-o mare eroare, că pot să voteze împotriva propriului Regulament. Eu sper că toţi care suntem acum în această sală vom înţelege că datoria noastră este să respectăm şi Constituţia şi legile, ca să putem fi credibili în faţa oamenilor atunci când ne ducem şi le spunem că-i reprezentăm. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Nicolicea. |
|
|
Conform celor citite de colegul nostru, într-adevăr, în Constituţia scrie "cu respectarea configuraţiei politice", după care a uitat că nu scrie niciunde "configuraţia iniţială" şi vorbeşte de o configuraţie iniţială, care este o adăugire la Constituţie. (Reacţii de protest în sală) În ceea ce priveşte... Aş ruga să faceţi puţină linişte, chiar aveţi de învăţat. Decizia Curţii Constituţionale nr.196... |
|
Doamna Aurelia Vasile (din bancă): Din ce an? |
|
|
|
Nr.196/2004. Este bine? Sesizarea este semnată de membrii Grupului parlamentar al PNL. Voce din sală: Ce articol? |
|
|
Era vorba de articolul care interzicea ca senatorii deveniţi independenţi prin părăsirea grupurilor parlamentare spunea că nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar. Adevărat, Constituţia se respectă doar la Senat. Pentru toate acestea, Curtea Constituţională urmează să constate că dispoziţiile cuprinse la art.16 alin.(4) sunt neconstituţionale, iar în motivaţie se spune: "Acestea sunt neconstituţionale pentru că sunt interdicţii care au semnificaţia unor sancţiuni aplicate pentru părăsirea unui grup parlamentar şi contravin Constituţiei în măsura în care nu permit asocierea senatorilor în grupuri parlamentare pe alte criterii de interes general decât acela al apartenenţei unui partid politic." Decizia 46 spune aşa... Voce din sală: Din ce an? |
|
|
Nr.46/1994. Decizia Curţii Constituţionale spune că: "Parlamentarul are facultatea constituţională de a adera la un grup parlamentar sau la altul în funcţie de opţiunile sale de a se transfera de la un grup parlamentar..." (Rumoare. Este interpelat din sală), dar ce voce frumoasă ai! "la altul sau de a se declara independent faţă de toate grupurile parlamentare." Nicio altă normă juridică legală sau regulamentară nu poate contraveni acestor dispoziţii constituţionale. Prin vot se aleg nu partide, ci parlamentari, partidele având numai rolul de mediatori între corpul electoral şi Parlament. Potrivit art.66 din Constituţie, care mai există şi în noua Constituţie, chiar dacă este modificată, cum ziceţi, "În exercitarea mandatului, senatorii sunt în serviciul poporului, nu al partidului care le-a mijlocit alegerea." În acest sens este şi decizia Curţii Constituţionale nr.44/1993. Reamintesc că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii chiar şi pentru cei care nu citesc, iar art.40 spune: "Comisiile permanente ale Camerei sunt alcătuite din 11-35 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaţilor." Punctul de vedere al Comisiei pentru regulament, care este singura autoritate în interpretarea Regulamentului în interior, ne-a dat dreptate, iar în Decizia nr.47 a Curţii Constituţionale cu privire la Regulament, se spune că în Regulamentul Camerei Deputaţilor nu mai există niciun fel de interdicţie în afara celor declarate neconstituţionale la Senat." Prin urmare, n-avem niciun fel de interdicţie, ne-am anunţat la 1 februarie, îndeplinim condiţia de a fi peste zece, grupul există, chiar dacă unii consideră că nu, să fie sănătoşi. Punctul de vedere al Comisiei pentru regulament îl ştiţi. La Senat este acelaşi lucru. Vă urez succes la studiu. Voci din sală: Trădătorule! Iuda! |
|
|
Domnul Valeriu Zgonea. |
|
|
Doamnă preşedinte, Distinşi colegi, Domnul Nicolicea citeşte din doi în doi şi adună frazele cum vrea domnia sa. nu mă deranjează, nici pe mine nici pe distinşii mei colegi. Eu am să vă citesc o frază şi după aceea vă spun de unde am luat-o, din câte decizii ale Curţii Constituţionale, ca să nu-l supărăm pe domnul Nicolicea să ne certe în fiecare zi. Domnule Răţoi, sunt de-al dumneavoastră, să ştiţi, n-am nicio problemă şi până la urmă, să ştiţi că şi domnul Nicolicea are dreptate, numai că aş vrea să-i citesc o simplă chestiune. "Noţiunea de configuraţie politică utilizată în art.64 alin.(5) din Legea fundamentală, nu poate fi înţeleasă decât prin raportare la data alegerilor, când, prin exercitarea drepturilor fundamentale se exprimă voinţa cetăţenilor, se concretizează exercitarea suveranităţii naţionale. Această voinţă, a cetăţenilor, conturează configuraţia politică a Camerelor şi nu acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleşi." Decizia nr.601/2005 a Curţii Constituţionale, la sesizarea Partidului Democrat şi a Partidului Naţional Liberal, Alianţa DA, mai ţineţi minte, când vroiau să-l dea jos pe domnul preşedinte Năstase şi l-au dat. De asemenea, Curtea Constituţională a statuat că "instituirea unui nou criteriu, criteriul majorităţii, exclude configuraţia politică a Parlamentului, stabilită prin voinţa cetăţenilor cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem şi-i substituie o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii şi recompunerii forţelor politice din Parlament (aţi văzut ce frumos vorbeşte domnul Vida aici de vânzări, predări, alocări, realocări) în funcţie de factori neavuţi în vedere de electorat, încalcă litera şi spiritul Constituţiei şi deschide calea instabilităţii activităţii parlamentare". Acesta este scopul. Acum vreau să vă spun în câte decizii ale Curţii această frază a fost bătută în cuie în momentul în care zicea: "Curtea Constituţională constată şi decide". În Decizia nr.46/94, în Decizia nr.62/2005, în Decizia nr.601/2005 şi în Decizia nr.46 din 1994. Care este scopul până la urmă? Nu mă deranjează că domnul preşedinte al Comisiei pentru regulament n-a citit Regulamentul şi că nu ştie că configuraţia iniţială este stabilită prin deciziile Curţii Constituţionale. Nu mă deranjează că scrie, în opinia domniei sale ca preşedinte, nu ca parlamentar, că putem să modificăm constituirea într-un grup parlamentar a deputaţilor declaraţi independenţi, pentru că nu a citit Regulamentul Camerei, n-a citit deciziile Curţii Constituţionale şi nici măcar jurisprudenţa europeană. Dar, faptul că confundă un deputat care se declară independent şi care se poate asimila unui grup parlamentar, căruia i se pune la dispoziţie o maşină, un spaţiu şi are acces într-o comisie permanentă, cu dorinţa de a accede într-o Comisie de regulament, în care regulamentul spune că numai cei care sunt în configuraţia iniţială, adică partidele politice rezultate în urma votului cetăţenilor pot trimite un reprezentant, amestecă capra cu varza. Nu aş putea să spun ce fel de politician este. Nu ştiu de ce n-a citit şi art.41, 42, 43 sau măcar art.31, dacă nu putea de la 40 încolo, i-a venit rău şi i s-a închis cartea... Problema de fond este domnul deputat Nicolicea, declarat deputat independent, aşa cum este în expresia tuturor parlamentelor europene, deputat neafiliat, pentru a se separa de deputatul independent, care, în accepţiunea europeană şi scrisă şi în art.12, este cel rezultat în urma votului electoral. Dacă într-o circumscripţie electorală, să luăm pe doamna deputat, distinsa mea colegă din faţă, care a venit în urma unui vot, când doamna Daniela Popa şi-a dat demisia. Dacă domnia sa candida ca independent în colegiul din Bucureşti, era deputat independent şi putea să constituie un grup mixt, adică puteaţi să mai luaţi 3-4 deputaţi declaraţi independenţi şi să fiţi un grup mixt. Distinsul meu coleg deputat, care a apărut, tot aşa, în timpul mandatului de deputat independent, avea acelaşi statut. Deputaţii neafiliaţi sunt cei care îşi pierd calitatea de membru al unui partid politic prin excludere sau prin demisie. Întrebarea noastră este următoarea: au dreptul aceşti colegi să aibă acces la funcţii în Parlamentul României pentru că este o majoritate conjuncturală, aşa cum spune Curtea Constituţională. Răspunsul este nu. Nici în Biroul permanent, cum scriu deciziile Curţii Constituţionale din 1994 încoace, indiferent cine a făcut o sesizare şi nici în comisiile permanente, decât ca deputaţi, pentru că tot Curtea Constituţională le-a permis acest lucru. Ce vrea domnul Nicolicea? Până la urmă, dacă domnia-sa şi colegii deputaţi independenţi, pentru că sunt neafiliaţi unui grup politic rezultat în urma alegerilor, vor să acceadă într-o comisie, cum este Comisia pentru regulament, eu personal nu mă opun, dar sunt doi paşi procedurali. Primul pas, un proiect de hotărâre făcut de către liderii grupurilor parlamentare de modificare a componenţei numerice, de la 5 la 6, pentru că dumneavoastră îl băgaţi astăzi printr-un vot, al şaselea, într-o comisie în care există 5. Acest proiect se face prin modificarea regulamentului şi a unui proiect de hotărâre pe care noi l-am votat în anul 2008, în decembrie. Următorul proiect pe care poate să-l facă domnul Nicolicea este să ceară domnului preşedinte al Comisiei pentru regulament, în momentele în care citeşte, dacă ştie să citească, şi art.31, 41, 43 şi celelalte, să ceară Comitetului liderilor sau Biroului permanent să facă un proiect de hotărâre prin care să completeze cu domnul deputat Nicolicea ca deputat independent, adică neafiliat politic. Şi, atunci, plenul Camerei acceptă un deputat neafiliat politic în Comisia pentru Regulament. Chestiunea este foarte simplă. Vă repet, ca să ştiţi şi dumneavoastră, nu există niciun parlament în Europa care să permită constituirea unui grup de deputaţi independenţi şi definit de independenţi într-un mandat legislativ. Ei se numesc deputaţi neafiliaţi sau neataşaţi şi au alt atribut. Celelalte lucruri, dreptul de a avea indemnizaţie, de a fi prezent în sală, de a fi într-o comisie, se face după ce grupurile parlamentare, rezultate în urma votului, îşi împart numărul de colegi în acele comisii. De ce? Pentru ca nu cumva o majoritate conjuncturală să influenţeze decizia electoratului pentru care dumneavoastră aţi fost în Parlament. Rugămintea mea personală, doamna preşedinte, pe care am şi spus-o, acest raport este neregulamentar. Nu mă deranjează, putem să luăm act de el. Să supui un raport neregulamentar făcut chiar şi de un preşedinte de comisie este jignitor pentru toţi colegii mei, de la domnul Gelu Vişan până la domnul Eugen Nicolăescu. Pentru că am început să votăm lucruri care sunt neregulamentare. A doua chestiune importantă. Doamna preşedinte, eu personal sunt de acord să modificăm regulamentul şi să primim un deputat neataşat independent în Comisia pentru regulament, dacă domnul deputat Nicolicea, fost preşedinte, vrea. Dar eu v-am citit 6 decizii ale Curţii Constituţionale care nu-i permite grupului parlamentar al deputaţilor neataşaţi sau independenţi să fie considerat grup parlamentar. În accepţiunea Constituţiei şi a art.64. În rest, pentru mine, nu există o problemă. Vă reamintesc un singur lucru, pentru că doamna preşedinte a spus câteva chestiuni neadevărate în ultimele 24 de ore şi, cu tot respectul pe care i-l port, vreau să spun. În stenograma şedinţei Biroului permanent eu am cerut să luăm act de acest punct al domnului preşedinte, îmi scapă şi numele... şi, cea de-a doua chestiune, ca să nu spun domnul Iustin, că asta am ţinut minte, Cionca e mai greu. Şi a doua chestiune, am spus că din punct de vedere al regulamentului, cererea, cea de-a doua cerere pe care preşedintele Comisiei pentru regulament, considerat un părinte al nostru, din punct de vedere al regulamentului, o face, e neregulamentară. Pentru că nu aveţi dreptul, domnule preşedinte, ci numai Comitetul liderilor a avut dreptul să facă un proiect de hotărâre de modificare. Vă rog frumos să-l citiţi. Deci, din punctul meu de vedere, puteţi să vă adresaţi deputatului care s-a stabilit că este liderul grupurilor deputaţilor neataşaţi sau declaraţi independenţi în acest mandat sau unui alt lider de grup parlamentar care să propună Comitetului liderilor această chestiune. Singurul stat care permite ca un preşedinte al grupului deputaţilor neataşaţi să fie în Comitetul conferinţei preşedinţilor este Franţa. Dar Franţa interzice ca un deputat independent în timpul mandatului, şi ştiţi că acolo sunt de 3-5% partidele politice, să poată să acceadă la vreo funcţie în Parlament. Ba, mai mult, Marea Britanie, la deputaţi, e de acelaşi gen, celor care pleacă dintr-o parte în alta când se trezesc ei, nu le dau voie nici măcar să vină în comisii. Există un raport făcut de către un departament al Parlamentului care arată procedura şi jurisprudenţa în toate parlamentele europene, pentru că noi nu am luat o decizie de capul nostru. Din punctul nostru de vedere, al grupului social-democrat şi al Partidului Conservator suntem de acord ca domnul Nicolicea, care îşi doreşte cu atâta ardoare să fie în Comisia de regulament, să fie. Dar nu atunci când ai 5 boabe, să spui că-l bagi şi pe al şaselea că devenim ridicoli. Mai bine modificăm componenţa numerică, după care modificăm componenţa nominală. Eu asta vă propun, doamnă preşedinte, chiar dacă faceţi o pauză de 10 minute şi vă retrageţi cu Comitetul liderilor. Dar eu vă spun că din punctul meu de vedere, cele două puncte introduse pe ordinea de zi sunt neregulamentare. |
|
|
Vă mulţumesc. Era domnul Cristian Dumitrescu şi după aceea o să vă dau cuvântul şi dumneavoastră. O precizare cu caracter tehnic. Biroul permanent, prin vot, a învestit Comisia pentru regulament pentru a prezenta un punct de vedere, Comisia pentru regulament, în ansamblu, şi nu un om, a venit cu acest punct de vedere. Cu siguranţă, fiecare dintre noi putem să avem puncte de vedere diferite, dar nu putem să anulăm punctul de vedere al unei comisii de specialitate altfel decât prin vot. Domnul Cristian Dumitrescu, vă rog. |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: La mulţi ani pentru toate Mariile şi toţi Marinii şi e zi de sărbătoare. Ce să vă spun, doamna preşedinte Anastase? Nu vă mai spun nimic. Deci o să vă vorbească atunci, vă spun eu, domnul deputat Cristian Dumitrescu. Doamnelor şi domnilor colegi, Piatra unghiulară a parlamentarismului este componenţa politică. Prin intervenţia de astăzi, şi regret că tocmai preşedintele Comisiei pentru regulament face această recomandare, se aduce atingere clară principalului, fundamentalului principiu constituţional al parlamentarismului care se exprimă în articolul 64 alin.(5) şi care vorbeşte de configuraţia iniţială a Parlamentului în atribuirea locurilor în Biroul permanent şi în comisii. De ce? Pentru simplul motiv că la baza parlamentarismului se află un sistem de proceduri înscrise în acest regulament. Regulamentul Camerei Deputaţilor este o lege, dar pentru că priveşte activitatea legislativului, nu este lege, este intitulat regulament, dar el este supus controlului de constituţionalitate la fel cum se întâmplă şi cu orice lege. Din această perspectivă, solicitarea care se face astăzi este, în opinia mea, şi sunt convins că în opinia tuturor care au respect faţă de dreptul constituţional şi de dreptul parlamentar, neconstituţională. Nu se respectă articolul 64 alin.(5). Comisia pentru regulament este o comisie specială, nu este o comisie de specialitate. Este comisia care este învestită să creeze procedurile care asigură buna activitate a legislativului. Din această perspectivă, cele două articole care reglementează, art.44 şi 45, activitatea Comisiei pentru regulament, specifică foarte clar. Spre exemplu, la art.44 şi am să vi-l citesc, ca să fiţi foarte atenţi, doamnelor şi domnilor: "Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputaţilor hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei" Acesta este principiul fundamental - Comisia pentru regulament. De ce credeţi că această Comisie pentru regulament are 5 membri? În legislatura trecută a avut 6 şi în altă legislatură a avut 7. Adică, numai atâţi membri câţi reprezintă grupurile politice iniţiale, intrate în Parlament. Şi, din această perspectivă, la art.45 cu privire la Comisia pentru regulament se spune că este compusă din ".. că se spune foarte clar, la ultimul alineat, ultima teză "funcţiile din Biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar al independenţilor este un grup tehnic, aşa a fost dintotdeauna în Parlament, pentru că un parlamentar are nevoie de aceleaşi condiţii pe care le are fiecare parlamentar pentru a-şi desfăşura activitatea, a-şi derula iniţiativele şi a avea acces la facilităţile Parlamentului şi cu nimic mai mult. Adoptând o modificare a Comisiei pentru regulament, aici nu am să fiu de acord cu cei care susţin că noi am putea să acceptăm acest lucru. Nu putem să acceptăm acest lucru. Acceptând acest lucru, pe cale de consecinţă, cum se spune în drept, înseamnă că acceptăm calitatea acestui grup al independenţilor de grup politic cu drepturile unui grup politic egale cu drepturile unui grup politic din configuraţia iniţială a Parlamentului, lucru cu care nu putem să fim de acord, pentru că atunci punem sub semnul întrebării şi configuraţia Biroului permanent şi configuraţia comisiilor, conducerii comisiilor, componenţei comisiilor şi, în acel moment, introducem acel element de instabilitate care a fost de atâtea ori invocat în deciziile Curţii Constituţionale, când au fost probleme legate de aceste situaţii de stabilitate parlamentară. Iată de ce, eu cred că, aşa cum se spune în drept, dumneavoastră, în calitatea dumneavoastră de preşedinte, de garant, pentru că dumneavoastră sunteţi acolo independent, sunteţi cel care conduce lucrările, trebuie să respingeţi de pe scaun ca inacceptabilă această discuţie a acestui punct de pe ordinea de zi şi să n-o supunem nici votului, şi nici dezbaterii, pentru că ea este neconstituţională şi este împotriva principiului fundamental al parlamentarismului. Dacă vom accepta, prin forţa votului, deci forţa nu a dreptului, ci dreptul forţei, o astfel de modificare, în momentul acela nu vom mai vorbi despre parlamentarism în România, ci despre o organizare. un o.n.g., care în loc să fie constituit pe bazele liberei voinţe, se constituie printr-o procedură puţin mai complicată, numită alegeri. Lucrurile să fie foarte clare, vorbesc nu pentru dumneavoastră, că foarte mulţi nu consideră lucrurile acestea interesante, vorbesc pentru stenogramă, vorbesc pentru istoria Parlamentului, vorbesc pentru cei 20 de ani de prezenţă a mea în acest Parlament, pentru toţi colegii care au lucrat la aceste regulamente, care au înţeles spiritul acestor regulamente, care au înţeles spiritul Constituţiei şi care au stat ca pază şi ca pavăză împotriva abuzurilor. Deci această mică fisură care se creează acum, de fapt, este acea fisură în stâncă, în stânca monolitică, în care orice picătură de apă va duce la sfărâmarea unui sistem care este sistemul democratic românesc. (Aplauze) |
|
|
Pe procedură este domnul Toader. A, vă rog, vă rog. Domnul Popa. |
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, S-au adus argumente legate de regulamentul nostru, legate de Constituţie. Tot despre acest lucru vreau să vorbesc şi eu, despre spiritul acestui regulament. Dar pentru asta şi pentru a avea o şansă de a avea dialog, aş vrea să ies din această logică a confruntării şi să vedem dacă nu putem identifica împreună câteva elemente, pentru că ar trebui să respectăm şi să menţinem în continuare regulamentul existent. Dacă m-aş fi înscris în logica confruntării de dinainte, aş fi putut începe prin a spune că ar trebui schimbat preşedintele Comisiei de regulament, care a promovat un asemenea proiect de hotărâre. Dar, aşa cum spuneam, nu vreau să fac asta, vreau să ies din această logică. Aş mai fi putut spune că noi, şi aici îmi cer scuze dacă cineva se simte jignit, noi, prin această modificare a Regulamentului, prin această înşiruire a lui, pentru că, de fapt, nu l-am modificat, am putea să-l şi modificăm până la urmă, dar nu cred că ar fi bine, am certifica, am acredita traseismul politic. Şi nu e bine pentru imaginea şi aşa şifonată a Parlamentului să confirmăm un asemenea comportament, să-l girăm şi să-l giraţi cu girul unei majorităţi. Eu cred că, bineînţeles, poate că dintre cei care şi-au părăsit partidul, unii au avut şi motive întemeiate. Dar, chiar şi aşa, există un anumit deficit de imagine pe care îl au aceste persoane, cel puţin în rândul electoratului care ne judecă cu severitate meritată şi uneori poate şi nemeritată, peste măsură. Dar, dacă vom continua să procedăm într-un anumit fel, noi nu vom contribui decât să accentuăm imaginea proastă a Parlamentului. De aceea, aşa cum spuneam, încercând să ies din această logică a confruntării şi aici aş mai putea adăuga, ştiţi că mai avem un grup de independenţi, al independenţilor neafiliaţi care, în acest moment, conţine 8 membri. Dacă mai pleacă doi membri din partide, mai avem un nou grup, îl acredităm şi pe acesta? Mai introducem încă un reprezentant în Comisia pentru regulament, pentru că şi aceştia 10 vor avea, conform, dacă astăzi vom proceda de o asemenea natură, dreptul să solicite un membru în Comisia pentru regulament. Şi nu vom mai avea 6, vom avea 7 atunci. Dar, aşa cum spuneam, vreau să ies din această logică a confruntării şi pentru asta vreau să vă rog să facem împreună şi mai ales dumneavoastră să faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi să vă închipuiţi că au trecut nişte alegeri la termen sau înainte şi actuala majoritate sunteţi în Opoziţie, într-o minoritate. Şi să judecaţi dacă această practică pe care o statutăm astăzi v-ar conveni. Poate că aşa, făcând acest exerciţiu de imaginaţie, am putea să ne dăm seama că regulamentul trebuie păstrat în litera şi spiritul lui, pentru că poate să fie în dezavantajul fiecărui partid politic, pentru că ştiţi cum e, e cu rândul pentru toată lumea, să i se aplice o asemenea procedură. O asemenea procedură care destabilizează şi activitatea parlamentară şi, în acelaşi timp, viciază şi voinţa electoratului. De aceea, eu vă rog, chiar vă rog, cu toată deschiderea, am făcut şi eu un exerciţiu de imaginaţie şi mi-am închipuit că dumneavoastră, colegii mei, puteţi să fiţi pentru un moment toţi, absolut toţi, pentru că sunt sigur că unii sunteţi nişte oameni de treabă. Deci, eu nu sufăr, credeţi-mă, de naivitate. Şi de aceea, chiar vă rog să facem acest exerciţiu de imaginaţie la care mă refeream şi să păstrăm regulamentul aşa cum este în litera şi spiritul lui şi nu să respingem, nici măcar să nu supunem la vot propunerea neregulamentară care a venit, din păcate, din partea unei Comisii de regulament. Vă mulţumesc. |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Mircea Toader. |
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Am fost de acord să modificăm programul zilei de astăzi, am fost de acord să dezbatem moţiunea pe agricultură, am fost de acord să prelungim programul, avem o oră, 15,30 pentru vot, cred că nu putem ocoli acest lucru. Dezbatem o problemă care e foarte simplă. Dorim ca să suplimentăm Comisia pentru regulament cu încă un membru, ca la orice comisie. Sigur că de aici încep tot felul de dezbateri pe fond. Modificăm structura, modificăm grupurile, modificăm drepturile şi aşa mai departe. Suntem încă cu acest regulament într-un defazaj. Pe de o parte, faţă de Constituţie, unde spune că, configuraţia din Parlament a majorităţii trebuie să se regăsească în comisii şi peste tot, nicăieri nu spune iniţial. (Vociferări în sala de şedinţe.) Deci, vă rog frumos, eu nu v-am întrerupt. Pe de altă parte, suntem într-o situaţie că am fost aleşi prin vot uninominal şi putem să facem un exerciţiu de imaginaţie, că vreo 15 dintre noi au fost aleşi uninominal şi aceştia n-au decât un singur drept, să se ducă la un partid să se înscrie, deci putem face multe astfel de scenarii. Azi facem un singur lucru. Dăm un drept apărut, sigur, prin voinţa acestor parlamentari, să fie reprezentaţi în această comisie pentru regulament, să aibă o părere şi un punct de vedere. Şi atât. Aşa cum am făcut la altă comisie permanentă, să suplimentăm cu unul, cu doi, cu 5, cu 7, cu 9, acelaşi lucru se întâmplă aici. Nu este o problemă decât de principiu, nu este de fond, ci de regulament. Că începem, a spus domnul Zgonea, domnule, discutăm despre, mă scuzaţi, un ".. despre un domn parlamentar, că nu mai dau drept la replică, retrag cuvântul domnul Zgonea, în care există un raport, nu-i nici un raport. Nu e nici un raport. Deci, doamna preşedinte, nu am spus să sistaţi discuţiile, dar am rugămintea să le, sau cei care iau cuvântul, să rămână la o durată foarte scurtă şi la 15,30, că ne place, că nu ne place, avem de votat şi moţiunea, avem de votat şi acest punct de vedere care este o hotărâre prin care se majorează cu un nume şi întâmplător acela este domnul Nicolicea. (Vociferări în sala de şedinţe.) |
|
|
Vă mulţumesc. Doamna Aurelia Vasile. |


