Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Poziţia 11, Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 24 septembrie 2010 şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009.

Acest proiect de lege se dezbate în procedură de urgenţă.

Vom trece de îndată la dezbaterea proiectului de lege.

Din partea iniţiatorilor dacă este cineva.

Domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Poziţia iniţiatorului.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 9 septembrie 2010, prin care se modifică şi completează Scrisoarea de intenţie semnată la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenţie din 29 iunie 2010.

Proiectul de lege se referă la condiţionalităţile şi măsurile de reformă sectorială şi fiscal-bugetară ce trebuie luate pe perioada ce a urmat datei de 9 septembrie, în vederea tragerii tranşei a şasea în valoare de 769 milioane DST.

Această tranşă a fost trasă în data de 28 septembrie 2010 de către BNR în vederea susţinerii rezervei valutare şi principalele măsuri angajate de Guvern de reformă sectorială şi fiscal-bugetară au fost îndeplinite.

Faţă de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine adoptarea actului normativ şi a elementelor de reformă sectorială şi fiscal-bugetară pe care le implică, în procedură de urgenţă, în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Din partea comisiei sesizate în fond, distinsul preşedinte Viorel Ştefan.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu adresa PL-x 77 din 7 martie 2011, Biroul permanent, conform art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a sesizat pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru buget-finanţe cu prezentul proiect de lege.

Despre conţinutul său a făcut vorbire iniţiatorul. Fac precizarea că la întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ.

Potrivit art.75 din Constituţia României, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, proiectul de lege este de competenţa decizională a Senatului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au participat 33 de deputaţi dintr-un total de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Cucu Boni, director general adjunct în Ministerul Finanţelor Publice.

În urma dezbaterii în şedinţa din data de 22 martie 2011, cu majoritate de voturi, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de iniţiator, fără amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Numai puţin, domnule preşedinte.

Suntem în procedură de urgenţă. V-aş ruga să supuneţi atenţiei timpul alocat pentru dezbaterea raportului.

Domnul Viorel Ştefan:

Cinci minute.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc foarte mult.

Supun timpul propus de domnul preşedinte votului dumneavoastră.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Mulţumesc. 84 de voturi, un vot împotrivă, zero abţineri. Timpul propus de domnul preşedinte Viorel Ştefan a fost aprobat.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Viorel Ştefan.

Urmează domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Iată, ne aflăm la interval de două săptămâni în situaţia de a ne pronunţa pe un proiect de lege de ratificare a unei scrisori de intenţie a Guvernului României şi Băncii Naţionale pe relaţia cu instituţiile financiare internaţionale.

Sesizez că înregistrăm un progres. Dacă acum două săptămâni ne aflam în faţa unei situaţii inedite, aceea de ratificare prin ordonanţă, de această dată, Guvernul vine într-adevăr cu un proiect de lege. Dar rămâne deschisă întrebarea: cui foloseşte? Pentru că, iată, efectele angajamentului Guvernului României s-au produs mult înainte ca noi să avem posibilitatea să ratificăm aceste angajamente prin aprobarea acestui proiect de lege.

De aceea, ştiu eu, ar trebui cred eu să ne consolăm doar cu o analiză, o luare la cunoştinţă ex post, în legătură cu ce s-a angajat Guvernul. Dar cred că este foarte interesant să constatăm astăzi care sunt şi rezultatele acestui angajament, pentru că această scrisoare de intenţie vizează nişte angajamente pe un orizont de timp care a expirat la 31 decembrie 2010.

Ea, ştim cu toţii, s-a mai discutat public la acea vreme, vizează angajamente privind reducerea cu cel puţin 15 mii de salariaţi în sectorul public până la sfârşitul anului, vizează restricţionarea cheltuielilor bugetare şi eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi a primei de vacanţă, obiectiv realizat şi acesta; îngheţarea în continuare a pensiilor, obiectiv realizat; eliminarea subvenţiilor la încălzire şi revizuirea sistemului de asistenţă socială, un proces în derulare; asigurarea unor investiţii mai mari cofinanţate din fonduri europene care să susţină creşterea economică, un obiectiv în legătură cu care nu s-a făcut nimic, dar nici nu vedem perspective de a se întâmpla ceva în următoarea perioadă şi alte angajamente care vizează în principal sistemul bancar şi politica monetară, unde, din fericire pentru societatea românească, lucrurile merg oarecum pe linia normalităţii şi acolo se încearcă o contracarare a derapajelor pe care le regăsim în politicile fiscal-bugetare.

Dar este foarte interesant şi cred că este un moment potrivit astăzi să vorbim despre rezultatele care s-au obţinut urmare aplicării şi atingerii acestor obiective la care s-a angajat Guvernul României la jumătatea anului trecut. Ce constatăm astăzi: constatăm că în doi ani de acord cu Fondul Monetar Internaţional, România nu a reuşit să iasă din recesiune. România, Grecia şi Irlanda mai sunt şi azi în recesiune. Eu vorbesc serios, nu ca cei care ne anunţau ieşirea pe 1 aprilie, eu chiar vorbesc serios acum.

În trimestrul IV 2010, economia a crescut cu 0,1% faţă de trimestrul III, dar a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul IV 2009. În termeni absoluţi, suntem încă în recesiune, e clar. Doar două ţări europene mai raportează scădere economică: Grecia minus 6,6% şi România minus 0,5%. Majoritatea ţărilor sunt în al doilea, al treilea sau chiar al patrulea trimestru de creştere. România a încheiat opt trimestre de scădere în termeni actuali, cea mai lungă recesiune din întreaga Uniune Europeană, cu excepţia Letoniei, nouă trimestre. Grecia este abia în al şaptelea trimestru de scădere, iar majoritatea ţărilor au stat pe minus doar patru-cinci trimestre.

Guvernul s-a angajat faţă de FMI să reducă drastic cheltuielile, să taie. La creşteri de venituri la buget nu regăsim nicio măsură, niciun angajament. În plus, constatăm la sfârşitul anului 2010 că arieratele bugetare şi în general cele din sectorul public includ aici şi companiile publice, oarecum, România nu a îndeplinit la nici o evaluare acest criteriu. În loc să scadă de la 1,5 miliarde la 0,5 miliarde, cum s-a angajat să scadă arieratele până la sfârşitul anului 2010, constatăm că ele au crescut la 1,6 miliarde lei.

Deci, din această perspectivă, a fost un an ratat, anul 2010.

Nu ştiu dacă are legătură cu angajamentele şi cu relaţia noastră cu Fondul Monetar Internaţional sau are legătură cu competenţa şi profesionalismul actualilor guvernanţi.

Se vorbeşte despre continuarea şi ne angajăm pe relaţia cu FMI-ul în legătură cu continuarea reformelor structurale care înseamnă reducerea cheltuielilor ineficiente la şcoli, spitale izolate şi aşa mai departe. Se angajează Guvernul ca toate şcolile, spitalele care nu aduc profit să fie închise. Asta, în opinia noastră, va duce România în Evul Mediu.

Dar nu acesta e cel mai grav lucru. Cel mai grav lucru constă în modul în care abordează Guvernul această chestiune. Păi, stimaţi colegi de la putere, atunci când vorbim despre politici publice, este pe alături să vorbim despre eficienţă. Corect este să vorbim despre eficacitate. Deci nu în termeni de profitabilitate financiară trebuie măsurate politicile publice, ci în termeni de eficacitate, adică se măsoară gradul în care sunt atinse obiectivele pe care ni le propunem să le finanţăm din fonduri publice. Dumneavoastră, făcând această confuzie crasă în gestionarea actului de guvernare, închideţi spitale şi şcoli pentru că n-au profit. Păi judecata se potriveşte la societăţi comerciale, nu la politici publice. Dar asta este. V-aţi angajat ca atare faţă de Fondul Monetar Internaţional, angajamentele probabil subzistă şi noului acord de tip preventiv despre care vom discuta altă dată şi viaţa merge înainte, aşa cum ştiţi dumneavoastră.

Ce s-a mai întâmplat în legătură cu rezultatele derulării acestui acord? V-aţi angajat că veţi accelera ritmul de atragere a fondurilor europene. Să spunem acum, să constatăm că România a accesat doar 2% din fondurile structurale europene alocate până în 2013? Că la Ministerul Transporturilor avem un record european 0,5% grad de absorbţie? Dar poate ar trebui să spuneţi şi care este cauza principală. Aţi reuşit să politizaţi până şi aceste procese. Deci nu se pot atrage nici fonduri europene dacă dosarul nu e portocaliu.

Vom vedea ce ne rezervă viitorul pentru bugetul european aferent perioadei 2014-2020 să avem surprize neplăcute, în măsura în care nu consumăm fondurile alocate până în 2013 să ni se amputeze alocările pe perioada următoare.

Vreţi să vorbim despre un alt efect spectaculos în legătură cu gestionarea acestui acord cu Fondul Monetar? Despre investiţii străine directe, spre exemplu.

Investiţiile străine directe în 2010 se situează la un nivel de 2,6 miliarde euro, evoluţia faţă de anul anterior, când acestea totalizau 3,5 miliarde euro, fiind una negativă, o scădere cu 25,57%. N-o spunem noi, o spune raportul Băncii Naţionale. Şi dumneavoastră vorbiţi de ieşirea din recesiune!

Ce s-a întâmplat cu datoria publică urmare derulării acestui acord? Haideţi să vedem. Datoria publică a continuat să crească anul trecut într-un ritm rapid de 32%, în condiţiile în care statul s-a împrumutat masiv şi a ajuns la un maxim istoric de 194 miliarde lei, adică 46 miliarde de euro, cu o pondere în PIB de 38%. Practic, datoria publică a crescut de la 35 la 46 miliarde de euro numai în 2010. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că ne-am împrumutat în fiecare lună din 2010 cu câte un miliard de euro. Am intrat într-un cerc vicios al îndatorării, am trecut de la creşterea pe consum şi importuri la o speranţă de creştere pe datorie. Practic, datoria publică s-a triplat ca pondere în PIB în ultimii trei ani de zile. În 2011 vom plăti 6 milioane de euro pe zi numai dobânzi la această datorie. În rest, numai de bine despre modul în care este gestionat acest acord.

Despre evaziunea fiscală constatăm că nu se întâmplă nimic. O spun şi agenţii internaţionale, o spune şi Institutul Naţional de Statistică care e al nostru şi în care sper că aveţi încredere, o spun şi oamenii de afaceri români.

Economia subterană se situează undeva la un nivel cuprins între 20% pe cea mai optimistă evaluare până la 40% din economie.

Acestea sunt rezultatele spectaculoase ale angajamentelor pe care Guvernul şi le-a luat faţă de Fondul Monetar Internaţional în mai multe runde, iar astăzi discutăm despre runda a 5-a.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat cu atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă atenţionez pe cei care urmaţi să limitaţi timpul la maximum cinci minute.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

N-am să fac atât de multe comentarii precum domnul Viorel Ştefan, dar dumnealui, în calitate de preşedinte de comisie, sigur că avea foarte multe elemente care cred că trebuiau spuse opiniei publice.

Sigur, voi începe prin a vă spune simplu, că împotriva acordului cu Fondul Monetar Internaţional, Grupul PNL este consecvent şi va vota împotriva acestui proiect de lege.

Dar eu cred că trei lucruri din acest proiect de lege trebuie din nou spuse public, răspicat, de la acest microfon al Camerei Deputaţilor, astfel încât toată lumea să ştie ce înseamnă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, pe care atât de mult îl iubeşte domnul preşedinte Băsescu şi mai ales Guvernul României condus de domnul preşedinte Băsescu. Şi am să dau trei exemple, ca să se ştie şi poporul român să ştie de unde i se trage. Că de fapt în România guvernează Fondul Monetar Internaţional.

Aprobarea de către Parlament a bugetului pe 2011 care să reflecte aceste angajamente şi incluzând cota TVA de 24%, este şi reţineţi, doamnelor şi domnilor, o condiţionalitate structurată în contextul angajamentului stand-by. Nu mai avem ce comenta.

Al doilea exemplu: adoptarea de către Parlament a legislaţiei privind introducerea mecanismului de coplată în sistemul sanitar. Cetăţeni români care veţi plăti coplată, o veţi plăti pentru că Guvernul României a îngenuncheat în faţa FMI şi asta face, vă obligă pe dumneavoastră, cetăţeni ai României, să plătiţi pentru asistenţa medicală, cu toate că sunteţi asiguraţi în sistemul sanitar românesc.

Şi al treilea exemplu. Pentru cetăţenii României care au avut credite bancare, care s-au bucurat o vreme de Ordonanţa nr.50 şi să vedeţi ce scrie în acest acord: se va analiza Ordonanţa nr.50/2010 pentru a asigura transparenţa ratelor de dobândă practicate pentru contractele de credit de consum, pentru a se asigura respectarea legislaţiei Uniunii Europene în special în ceea ce priveşte, reţineţi iar, imposibilitatea aplicării retroactive a respectivului act normativ, cu toate că toată lumea a fost de acord că nu este o aplicare retroactivă şi că este de fapt un lucru normal pe care ar trebuie să-l aplice sistemul bancar românesc.

Iar dacă vă uitaţi pe acest memorandum care constituie proiectul de lege, el este aprobat de cine credeţi dumneavoastră? De cel care girează Guvernul României, şi anume, domnul Traian Băsescu.

În consecinţă, stimaţi colegi, faceţi cum vă lasă conştiinţa faţă de alegătorul român.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotrivă.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, stimaţi colegi, vă rog să observaţi că sunt îndeplinite prevederile art.106 din regulament care spune că "se trece la dezbaterea pe articole numai dacă sunt amendamente admise sau respinse în raportul comisiei sesizate în fond."

Nefiind aceste amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.