Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La punctul 9, avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.52/2013 pentru modificarea şi completarea art.13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă.

Din partea Guvernului, vă rog.

Domnul Alin Sorin Mitrică (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de modificare a unui act normativ vizează stabilirea unui mecanism prin intermediul căruia autorităţile de management au posibilitatea să redistribuie sumele rezultate din economii, la nivel de program, şi nu la nivel de axă.

În acest sens, considerăm că este foarte important demersul nostru, deoarece, în cadrul... (Rumoare.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci, este punctul 10, am inversat eu. Da, vă rog.

Domnul Alin Sorin Mitrică:

Am înţeles că este punctul 9.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, da, da. Este greşeala mea, domnule Ialomiţianu. Vorbim despre punctul 10.

Domnul Alin Sorin Mitrică:

Da. Este această modificare pe care o urmărim; vizează, de asemenea, o reparare a unei deficienţe existente în sistemul nostru, şi anume, în momentul în care un beneficiar transmite o cerere de rambursare către autorităţile de management, există posibilitatea sau, în cele mai multe cazuri, aceste cereri de rambursări sunt onorate, depăşind termenele.

Ca atare, noi propunem, prin modificarea prezentă, ca penalităţile, dobânzile şi alte tipuri de accesorii rezultate din această întârziere, pe care trebuie să le suporte beneficiarul în raport cu bugetul de stat, să fie suportate de către buget, fiind greşeli sistemice.

În acest sens, cei care până la data intrării în vigoare a ordonanţei au onorat plata acestor penalităţi, vor depune o cerere de anulare a lor, iar cei care nu au onorat această cerere, vor depune o cerere de amânare, urmând ca, după restituirea banilor, ca urmare a onorării cererii de rambursare, să fie anulare respectivele datorii.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Revin. Precizez faptul că domnul secretar de stat s-a referit la punctul 9. Deci, revin şi eu la punctul 9. (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale (PL-x 263/2013).

Îl rog pe domnul Dragomir, şeful Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, de asemenea, să facă referire la proiectul de ordonanţă de la punctul 9 al ordinii de zi.

Vă rog, domnule Dragomir.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale, trimis cu adresa PL-x 263 din 2 septembrie 2013.

Senatul, în calitate de Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 2 iunie 2013.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil; de asemenea, aviz favorabil şi din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Din totalul de 32 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au fost prezenţi la dezbateri 29 de deputaţi.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscale, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Dacă, din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog. Domnul Ialomiţianu, întâi.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Referitor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2013, care reglementează unele măsuri fiscale, noi considerăm că actualul Guvern - Guvernul Ponta - anticipează o lipsă de performanţă privind atragerea de fonduri europene.

Recunoaşte Guvernul Ponta că mulţi contribuabili care derulează proiecte finanţate din fonduri nerambursabile nu vor primi banii. Şi, atunci, la ce s-a gândit Guvernul Ponta? Ca să nu-i băgăm în faliment, să le anulăm majorările de întârziere şi penalităţile, dacă dovedesc că din banii respectivi îşi plătesc impozite şi taxe.

Nu mă gândeam că Guvernul Ponta va veni cu măsuri să îmbunătăţească absorbţia fondurilor, nu să anticipeze că absorbţia fondurilor va fi foarte slabă.

Multe firme, dacă nu primesc banii din fondurile europene, vor intra în faliment şi nu vor rezolva problema prin anularea acestor majorări şi penalităţi. E vorba de Ordonanţa nr.50, unde este vorba de eşalonarea la plată, amânarea la plată, domnule fost ministru, este amânarea la plată şi anularea majorărilor şi a întârzierilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Erland Cocei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Modificările aduse prin acest act normativ încurajează conformarea voluntară în ceea ce priveşte plata obligaţiilor fiscale.

Sistemul actual stimulează plata acestor obligaţii, până la împlinirea termenului de 90 de zile de la scadenţă. După depăşirea acestui termen, contribuabilii nu mai sunt motivaţi să plătească taxele şi impozitele, deoarece dobânda, penalitatea de întârziere este practic aceeaşi, şi anume 15%.

Prin sistemul propus, se diferenţiază penalitatea de întârziere în funcţie de numărul de zile scurse de la scadenţă.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor susţine modificările aduse prin acest act normativ, deoarece se creează astfel un impact pozitiv asupra conformării voluntare, precum şi o creştere a volumului încasărilor la bugetul consolidat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Domnul Neacşu. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Aş vrea să remarc, în primul rând, că, atunci când Guvernul sau guvernele, nu ştiu care dintre ele, Boc, mai veneau cu o măsură care, într-un fel sau altul, sau înăuntrul ei se găseau nişte aspecte care reglementau în favoarea mediului antreprenorial, eram îndeobşte favorabili în Parlament. Am constatat că colegii noştri de la PDL sunt apriori împotriva oricărui lucru, chiar dacă el vine să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri. Iar acest proiect legislativ despre care discutăm acum, cred că are principala menire să reglementeze ceva ce era nereglementat, sau ce era reglementat insuficient, sau reglementat necorespunzător, în favoarea mediului antreprenorial.

Şi sunt mai multe aspecte la care trebuie să ne referim aici.

În primul rând, este reglementată în alt mod şi sub o altă filozofie situaţia penalităţilor de întârziere.

Până acum, discutam de marje de 0-30 de zile, 30-60, până la 90 de zile, după care nivelul de 15% era constant. Acum, avem o altă filozofie de calcul al penalităţilor de întârziere.

Un alt argument în favoarea legii şi o altă noţiune reglementată aici este aceea a bunurilor care pot fi date în plată. Şi iarăşi este un lucru avantajos pentru agenţii economici, pe de o parte; pe de altă parte, respectiva normă este pusă de acord cu prevederile noului Cod de procedură civilă şi ale noului Cod civil.

Referitor la eşalonările la plată, că acesta era obiectul de bază al ordonanţei, aşa cum bine a precizat şi colegul nostru, domnul Ialomiţianu, încă un lucru favorabil agenţilor economici este următorul: până acum, un agent economic care avea o eşalonare la plată şi înăuntrul eşalonării la plată avea de a face cu un nou control de fond, care găsea de plată alte obligaţii fiscale, acesta era obligat, într-un termen foarte scurt, să se conformeze, prin plata obligaţiilor respective, altfel, pierdea eşalonarea. Inclusiv acest termen care, până acum, era de 30, respectiv până la 90 de zile, s-a dus, prin această ordonanţă, la 180 de zile. Este încă unul dintre domeniile de reglementare şi, cu voia dumneavoastră, ultimul a fost. Singurul atins până în momentul acesta este cel care se referă la compensarea de penalităţi în favoarea statului, cu obligaţii pe care statul le are faţă de agenţii economici pentru proiectele europene aflate în derulare.

Cred că toate lucrurile astea sunt - aşa cum am spus de la bun început - benefice pentru mediul de afaceri, sunt bine-venite, sunt încă o mână întinsă, pe care Guvernul s-a gândit să o întindă către agenţii economici şi cred eu că, în final, votul final şi colegul nostru, domnul Ialomiţianu, poate şi colegul meu Tinel şi ceilalţi colegi de la Partidul Democrat Liberal vor vota o iniţiativă pozitivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ialomiţianu, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eşalonarea la plată a fost introdusă în 2011, în martie, de Guvernul Boc - şi eram ministru de finanţe, iar penalităţile erau anulate.

Deci dumneavoastră aţi venit cu o îmbunătăţire. Deci nu aţi introdus dumneavoastră eşalonările la plată pentru mediul de afaceri. Sigur, este o măsură bună, pentru că sunt firme viabile, care pot fi salvate prin această procedură.

Eu m-am gândit la cei care atrag fonduri europene că, prin anularea acestor majorări nu se rezolvă problema, pentru că au nevoie de bani pentru a face investiţii.

Noi, PDL-ul, votăm acest act normativ.

V-am atras atenţia că nu aţi soluţionat problema atragerii fondurilor europene prin anularea majorărilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog.

Domnul Radu Babuş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E bine că, într-un final, am ajuns la un punct comun.

Voiam să completez prin a vă spune că măsura de eşalonare la plată s-a dovedit eficientă din punct de vedere al colectării, în sensul că de aceasta au beneficiat aproximativ 7 mii de contribuabili şi au fost încasate obligaţii fiscale de aproximativ 870 de milioane de lei.

În acelaşi timp, schimbarea sistemului de penalităţi de întârziere reprezintă o măsură favorabilă mediului de afaceri, povara fiscală fiind redusă în contextul în care nivelul penalităţilor propuse prin prezentul act normativ, şi anume 0,02%/zi de întârziere, este inferior pe termen scurt. Şi anume procentul de 15% prevăzut în actuala legislaţie este atins - atenţie - abia după doi ani de zile.

În acelaşi timp, prin încasarea cu ritmicitate a obligaţiilor fiscale sub forma ratelor de eşalonare la plată, pe de o parte, iar, pe de cealaltă parte, menţinerea în activitate a agenţilor economici şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă se realizează şi va susţine realizarea bugetului general consolidat.

Având în vedere aceste considerente expuse de către toţi colegii antevorbitori, cred că este o măsură care trebuie adoptată cât mai repede şi este o măsură care vizează interesul general public.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Mircovici, vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi o problemă pe procedură.

Fiind vorba de proiectele de lege care sunt pe procedură de urgenţă, vă rog respectuos să nu mai daţi cuvântul decât unui reprezentant de la fiecare grup parlamentar, pentru că aşa prevede Regulamentul, pe de o parte, şi, pe de altă parte, îmi cer scuze faţă de colegii mai mulţi, care vor fiecare să accentueze, să-şi ia măsura să-şi stabilească şi să dea celui care va fi desemnat de grup să vorbească la procedură de urgenţă, să prezinte problemele pe care le are personal.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Am rugămintea la liderii de grup să ia măsuri în acest sens.

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva din partea vreunui grup parlamentar? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege de la punctul 9 al ordinii de zi trece la votul final.

Înainte de a trece la punctul 10, dau cuvântul domnului Radu Popa, cu rugămintea să nu plece din sală după ce ia cuvântul.