Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

10. Propunere legislativă pentru completarea art.142 alin.(6) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. Are trei amendamente admise, bineînţeles că are caracter organic.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind completarea art.142 alin.(6) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(6) al art.142 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că, în cazul în care o persoană doreşte să urmeze un nou program de licenţă, deşi a beneficiat de finanţare de la buget printr-un program de licenţă, un program de master şi un program de doctorat, să poată realiza acest lucru pentru programele din cadrul facultăţilor ce nu dispun de locuri cu taxă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vreţi să luaţi cuvântul? De ce?

Guvernul.

Am înţeles. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

N-aţi fost la comisie?

Aveţi cuvântul.

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Considerăm că actualele prevederi ale art.142 alin.(6) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare care reglementează faptul că o persoană poate beneficia de finanţare de la buget pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de master şi pentru un singur program de doctorat sunt nediscriminatorii şi acoperitoare pentru toate situaţiile ce vizează acest domeniu.

Din expunerea de motive reiese că scopul iniţiatorilor este acela de a acorda dreptul studenţilor care au urmat cursurile unui program universitar finanţat de la bugetul de stat şi să beneficieze de încă o finanţare de la bugetul de stat.

Din aceste motive, ministerul nu este de acord cu iniţiativa propusă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Intrăm pe amendamentele admise şi amendamentele respinse.

Pe amendamentele admise, scuzaţi-mă, sunt trei.

Dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul la dezbateri generale.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi membri ai Guvernului,

Stimaţi colegi,

Dincolo de limbajul puţin criptic al comisiei care a avizat această propunere legislativă, ne aflăm în faţa unei situaţii relativ simple.

Cetăţeni ai României care au absolvit examenul... au intrat în urma unui examen de admitere la o facultate cu posturi bugetate, deci o facultate de stat, nu mai au dreptul, conform actualei legislaţii, să meargă, pe aceleaşi locuri bugetate, la a doua facultate de stat. Totul este OK! Ce se întâmplă însă în cazul în care această a doua facultate de stat nu dispune de locuri cu taxă?

În anul acesta, a fost un scandal media destul de interesant, cu cetăţeni care ar avea dreptul la studii, conform Constituţiei, care nu s-au putut înscrie la examenul de admitere la Academia Militară şi la Academia de Poliţie, pentru că mai fuseseră anterior studenţi sau absolvenţi ai unei facultăţi de stat, pe locuri bugetate.

Întâmplător sau nu, academiile militare nu oferă locuri cu taxă. Întâmplător sau nu, dacă nu modificăm legea, stopăm accesul unor persoane eminente, de vreme ce au absolvit anterior o facultate cu studii la taxă, să servească sub steagul naţional.

Din acest considerent, Partidul Naţional Liberal a susţinut, a votat în comisie şi va vota şi în plen această modificare legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule profesor, aveţi cuvântul.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Distinse doamne şi distinşi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Şi, la sugestia domnului Pambuccian, domnule Nicolăescu,

Evident că noi suntem şi am fost, Parlamentul, nişte buni samariteni şi vrem să fie bine, ca să nu ne fie rău.

De aceea, colegii mei au votat în comisie ca un tânăr să poată beneficia, practic, de burse, pentru că bursa nu trebuie s-o vedem numai ca fiind masă şi casă, bursa trebuie s-o vedem ca ansamblul cheltuielilor, cu salariile profesorilor, căldură, cu spaţii, cu tot, şi să urmeze a doua facultate, cum ar fi Academia de Poliţie, cum ar fi Academia Militară, cum ar fi cea de la Serviciul de Informaţii.

Eu i-am întrebat pe colegii mei, în dorinţa de a vota alături de ei, pentru că am votat împotrivă, bine, dar de ce să dăm voie numai la una, el termină construcţiile şi şi-aduce aminte că ar fi un bun poliţist. După ce face încă patru ani la poliţie, şi-aduce aminte că ar fi un bun marinar, că a văzut el că cineva a ajuns foarte sus cu marina şi vrea s-o urmeze şi pe-aceea. Şi pe urmă îşi mai aduce aminte că bunicul său a fost la artilerie şi vrea s-o urmeze şi pe-aceea.

Şi-atunci le-am spus, domnilor, în prima fază a avut acces la o bursă. Prin această bursă, statul, care nu este obligat - atenţie! - să finanţeze decât învăţământul general obligatoriu, statul nu este obligat, prin lege, să finanţeze învăţământul superior, dar face acest lucru, din impozitele noastre, ale tuturor, ca să beneficieze apoi de o forţă de muncă calificată.

Dar acela, după ce termină patru ani, i se deschide apetitul pentru a învăţa. În prima fază, el a înlocuit un tânăr care ar fi avut acces, pe primul după linie, şi care ar fi rămas în domeniul respectiv. În a doua fază, mai dă încă unul afară, da, şi consumă resurse.

De aceea, vă rog să decideţi, suntem buni samariteni cu cei care nu s-au orientat profesional foarte bine până la 18 ani sau suntem buni samariteni cu cei care s-au orientat, vor să intre, dar se-mpiedică de cei care sunt studenţi perpetuu.

Nu vreau, domnule preşedinte, să reiterez acel laitmotiv pe care îl ştiţi cu toţii, că primii trei ani sunt grei, nu, primii cinci ani sunt grei, până ajungi în anul trei.

Or, eu zic că România nu-şi poate permite, cel puţin în acest moment, să irosească resurse financiare în detrimentul altor tineri, spre a satisface capriciile unora care vor patru ani, plus patru ani, plus patru ani ca să încheie toate... Deci, e o discriminare. Dacă sunt două, trebuie să fie trei, dacă sunt trei, trebuie să fie patru...

Aşa că vă propun să nu votăm o astfel de chestiune, pentru că suntem darnici cu banii celorlalţi.

Hai să plătim noi, din Parlament. Să vedem câţi sunt în această situaţie.

Ca atare, vă recomand, ca un cadru didactic care are 40 de ani în învăţământ, să nu deschidem cutia Pandorei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Şi vă rog, domnule preşedinte, să-mi permiteţi să-i înmânez cartela domnului coleg Zlati.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, am înţeles, de la domnul Stanciu Anghel, la domnul Radu Zlati.

Domnule deputat, aveţi cuvântul la dezbateri generale.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă pe care a susţinut-o şi a promovat-o domnul coleg Zlati eu cred că merită tot interesul, pentru că am văzut în acest an cum s-a putut realiza ca studenţi foarte buni, care au fost studenţi eminenţi, pentru că la academiile de poliţie, la academiile militare nu se intră pe bază de dosar, ci se intră pe bază de concurs, deci sunt singurele instituţii universitare unde doar criteriul este concursul, nu se ţine cont de rezultatele de la bacalaureat sau rezultatele de studii dinainte de clasele IX-XII. În acest caz, cei care sunt cei mai buni studenţi ar trebui să fie încadraţi în aceste instituţii universitare.

Şi atunci, să vă dau eu altă speţă, pentru că domnul Stanciu a prezentat foarte bine o speţă, dintr-o perspectivă. Dacă un student ajunge, la un moment dat, ca un ciclu din cei patru ani de studii universitari, doar şase luni de zile să fie fără sau să fie fără taxă, deci un semestru, atunci el, pentru un semestru, nu poate să fie, conform domnului Stanciu, nu poate să dea examen, nici măcar examen la o universitate, la Academia de Poliţie sau Academia de Marină ş.a.m.d.

Consider că, în momentul de faţă, am mai spus-o şi altădată, există un principiu în vestul Europei, în care se spune că decât să condamni un nevinovat, mai bine laşi să fugă nouă vinovaţi.

Sistemul stalinist era cel care spunea, la un moment dat, decât să fugă un vinovat, mai bine condamni nouă nevinovaţi.

Eu, în acest context, dacă vă gândiţi la această situaţie, ar trebui să vedem competenţa celui care doreşte să se înscrie într-o universitate de stat.

Eu cred că trebuie să promovăm ca cei care dau examen şi sunt pregătiţi şi sunt cei mai buni trebuie să fie cei care vor ajunge să fie în Academia de Poliţie, în Academia de Marină ş.a.m.d.

Vă rog frumos să susţineţi această iniţiativă comună, pe care au semnat-o, de altfel, toţi reprezentanţii din toate partidele politice prezente în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt?

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur că aici e o discuţie de fond. Practic, dacă ne uităm către instituţiile de învăţământ superior din ţările cu mare tradiţie, ştiţi foarte bine că învăţământul de stat este cel care asigură, până la urmă, posibilitatea unor tineri cu capacitate deosebită de inteligenţă să poată să meargă fără să plătească nicio taxă.

Eu cred că s-a întâmplat când am hotărât ca la învăţământul de stat să fie şi cu taxă şi fără taxă, am ajuns în situaţii de genul ăsta... ce se-ntâmplă mai departe cu licenţele.

Acum, revenind, că mai mult de-aia am ieşit la microfon, problema asta cu Academia de Poliţie, cu marina, alea sunt meserii care pot fi de bază şi nicidecum complementare.

Niciodată n-am să văd că se duce pe vapor unul care a făcut o facultate de drept, de exemplu, sau se face pompier sau, eventual, poliţist.

Ea trebuie să fie facultatea de bază, când ţi-alegi această meserie, şi numai dacă dintr-o anumită conjunctură trebuie să te duci în altă parte...

Poate să fie complementară orice formă de învăţământ superior la cele care sunt de tipul ăsta, de specialitate, dar nicidecum invers.

Şi, - atunci cred că motivul principal e să rămână aşa cum e prevăzut totuşi în lege, şi să blocăm posibilitatea de a finanţa într-o formă sau alta şi a doua facultate, plecând invers. Întâi să fie cea de bază, în care, într-adevăr, să intre numai pe admitere şi, totodată, sunt nişte meserii care au un specific aparte. Pe mare nu poţi să faci şi pe judecătorul, şi pe procurorul, şi pe orice altă meserie, decât aia în care eşti pregătit.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Am înţeles. Nu mai sunt.

Mergem la cele trei amendamente admise.

Amendamentul nr.1. Obiecţii? Comentarii? Nu. Admis.

2. Obiecţii? Comentarii? Nu. Admis.

3. Obiecţii? Comentarii? Nu. Admis.

Merge la votul final. Legea este organică.

Propunere legislativă privind instituirea unor facilităţi pentru studenţii şi masteranzii...

Şase? Şase, B.P. p.m., am înţeles.

Mergem la Biroul permanent. Este ora şase. O să-l rog pe domnul vicepreşedinte Mitrea să preia conducerea şedinţei.

Doamnelor şi domnilor,

Ne vedem mâine-dimineaţă, conform programului.

Vă urez o seară frumoasă.