Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

9. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi" - Pl-x 308/2014, are caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva?

Iniţiatorul?

Vă rog, domnule Udrişte.

Domnul Gheorghe Udrişte:

În sfârşit...

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Permiteţi-mi să spun câteva vorbe în legătură cu proiectul de iniţiativă legislativă pe care l-am promovat în urmă cu mai bine de un an de zile.

Aş începe prin faptul sau prin a vă spune că marele Constantin Brâncuşi s-a născut în ziua de 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj şi a trecut la cele veşnice în ziua de 16 martie 1957, departe de pământul său natal, şi anume la Paris.

În anul 1902, prin mijlocirea doctorului Dimitrie Gerota, lui Brâncuşi i s-a cerut să realizeze bustul medicului Carol Davila, care ulterior a fost aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, şi care până astăzi rămâne singurul monument realizat de Brâncuşi, aşezat într-un loc public din Bucureşti.

Această lucrare a fost de fapt - şi aici am vrut să ajung - cea care avea să-l determine pe Brâncuşi să plece spre Paris şi, din cauza neînţelegerii cu autorităţile de la Bucureşti, a renunţat la onorarii şi a plecat într-adevăr pe jos.

A fost admis în anul 1905 la Şcoala Superioară de Arte Frumoase de la Paris, deşi a refuzat să lucreze în atelierul sculptorului Rodin, cu explicaţia care a rămas celebră în lumea artiştilor, şi anume, citez: "La umbra marilor arbori nu creşte nimic, decât iarbă".

La Paris şi-a creat o lume a lui, iar popularitatea lui pariziană a deranjat regimul de la Bucureşti. Ca urmare, în anul 1957, la trecerea maestrului la cele veşnice, statul român a refuzat să primească moştenirea lăsată de Brâncuşi prin testament, considerându-l exponent al decadenţei în artă.

Aprecierea internaţională a artistului se datorează în mare parte şi ansamblului artistic din Târgu Jiu, finalizat în anul 1938. Ansamblul alcătuit din Masa Tăcerii, Scaunele, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului era închinat eroilor români care, în data de 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

Statul român i-a refuzat în repetate rânduri întoarcerea în ţară, lipsindu-se astfel de atât de multe din operele sale inestimabile, cât şi de mormântul său.

Prin refuzul statului român, din anii ’50, de a primi moştenirea lăsată de Brâncuşi prin testament, s-a produs o gravă eroare de decizie, care l-a trădat nu atât pe acest mare sculptor, a cărui dorinţă nu a fost îndeplinită, cât a trădat poporul român, care a privit mereu cu recunoştinţă şi admiraţie creaţiile artistice excepţionale pe care Constantin Brâncuşi ni le-a dedicat.

În urmă cu ceva vreme, împreună cu o mare parte dintre dumneavoastră am depus în Parlament Propunerea legislativă pentru înfiinţarea, în subordinea Ministerului Culturii, a Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu.

Muzeul va avea ca obiectiv promovarea operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, va avea în vedere identificarea, inventarierea tuturor lucrărilor marelui artist, precum şi reunirea acestora într-o expunere de tip virtual, iniţierea şi elaborarea de lucrări şi programe de cercetare asupra operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, are în vedere acordarea de sprijin de specialitate autorităţilor locale şi entităţilor cu drept de administrare, în vederea protejării şi conservării ansamblului monumental Calea Eroilor, care urmează să fie înscris pe lista monumentelor Patrimoniului naţional UNESCO, precum şi iniţierea de tabere de sculptură cu Uniunea Artiştilor Plastici. Muzeul va acorda sprijin material şi de specialitate pentru reabilitarea Casei Memoriale Constantin Brâncuşi de la Hobiţa.

Stimaţi colegi,

Constantin Brâncuşi nu poate fi descris decât ca o parte din realul lui. Este o parte din adevărul lumii profunde a sculpturilor acestui neegalat artist, adevăr pe care ni l-au confirmat în mare parte mărturiile celor care au ştiut să vadă, să simtă şi să-i asculte mesajul în tăcere.

Acest adevăr rămâne să-l căutaţi şi să-l aflaţi prin trăirea voastră personală.

Părinte al artei moderne, este un român care s-a înscris în circuitul valorilor universale perene. Operele lui sunt roadele influenţei credinţei creştine sau ale tradiţiei liturgice bizantine, alături de vechea şi bogata tradiţie a artei populare româneşti.

Despre opera lui Brâncuşi şi despre el însuşi s-au scris mii de pagini. Este firesc să ne gândim că tot ceea ce creează un om născut cu har divin, indiferent de domeniul pe care îl abordează, este o ca o fântână insondabilă din care poţi să-ţi potoleşti setea de nesfârşit.

Despre "Mioriţa"...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Numai puţin mai am.

Despre "Mioriţa", balada solară a inimii neamului românesc, sau despre versul fără seamăn al lui Eminescu s-a scris şi se va mai scrie cât vom dăinui pe acest pământ. La fel se întâmplă şi cu creaţiile lui Brâncuşi.

Toţi trei, cântăreţul anonim, Eminescu şi Brâncuşi sunt fântâni cu apă vie, săpate în pământul românesc de mâna Divinităţii.

Stimaţi colegi,

Astăzi, la aproape 140 de ani de la naşterea artistului şi la peste un secol de la organizarea primei expoziţii personale a sculptorului, tocmai la New York, în Statele Unite ale Americii, statul român şi Camera Deputaţilor a Parlamentului României au şansa istorică de a se revanşa.

Brâncuşi nu şi-a uitat conaţionalii, iar acum avem ocazia să arătăm că nici noi nu l-am uitat pe el, pe nemuritorul artist.

Vă invit ca, la votul final, într-una din cele zece secunde pe care domnul preşedinte de şedinţă ni le acordă la votul final, să ne gândim la Brâncuşi măcar pentru o secundă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru cultură, raportul, vă rog.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Raport asupra propunerii legislative privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi".

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbaterea în fond şi întocmirea unui raport asupra propunerii legislative privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi", transmisă cu adresa Pl-x 308 din 10 iunie 2014.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative îl constituie înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi", la Târgu Jiu, judeţul Gorj. Acest muzeu a fost gândit ca un centru de cercetări asupra operei brâncuşiene, care să desfăşoare activităţi muzeale, artistice şi de pedagogie muzeală, oferind publicului o expunere de tip virtual a creaţiei brâncuşiene pentru completarea imaginii pe care o oferă vizitatorilor ansamblul Calea Eroilor cu celebrele sale obiective.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Domnul Pâslaru şi apoi imediat, doamna Manolescu, domnul Ştirbu, imediat.

Domnul Pâslaru, vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Având în vedere faptul că, de fiecare dată când mergem în lume şi când se vorbeşte despre Constantin Brâncuşi, noi, românii, suntem extrem de mândri, având în vedere faptul că marele maestru este recunoscut atunci când se vorbeşte despre cultură, având în vedere faptul că suntem români, Partidul Social Democrat va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Manolescu, vă rog şi apoi domnul preşedinte Gigel Ştirbu.

Doamna Oana Manolescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, dar sunt în faţa dumneavoastră pentru că m-am născut, am învăţat şi am trăit în Târgu Jiu.

Numele lui Constantin Brâncuşi, căruia i-aduc, prin cuvântul meu, un omagiu, numele acestuia este asociat cu artistul de geniu, care a revoluţionat cultura modernă prin reducerea formei la esenţă. Brâncuşi a dus arta pe culmi neîntâlnite şi a influenţat întregul demers cultural al secolului XX. A deschis un drum care a schimbat viziunea unei lumi întregi.

Constantin Brâncuşi s-a inspirat din arta populară şi din natură. Prin el, gorjenii au ajuns la conştiinţa propriei lor arte tradiţionale, pentru că Brâncuşi a purtat în el substanţa patriei sale.

Prin legăturile spirituale vii cu locurile de obârşie şi cultura lor, Brâncuşi a ajuns la universalitate, dând materiei forţa de a exprima nevăzutul şi încorporându-i lumina şi a devenit universal, rămânând însă român.

Arta lui Brâncuşi exprimă modul ţăranului român de a gândi lumea. Coloana Sacrificiului Infinit sau Coloana Infinitului reprezintă frumuseţea geniului românesc. Operele sale sunt drumul către înţelepciune, o înţelepciune supremă, şi reprezintă dăruirea unui neam în căutarea libertăţii.

Prin opera sa, Constantin Brâncuşi a adus un omagiu poporului său, popor ai cărui cetăţeni suntem şi noi, deputaţii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, şi noi vom vota această propunere legislativă. În inima Gorjului sunt monumente prin care România a câştigat respectul lumii întregi.

Astăzi, prin dumneavoastră, cei care-i reprezentaţi pe toţi cetăţenii acestei ţări, astăzi aş dori ca toţi cetăţenii acestei ţări, la această propunere legislativă, să fie gorjeni.

Vreau să vă mai adaug ceva...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Timpul, doamna deputat.

Doamna Oana Manolescu:

Cel care vine la Târgu Jiu să viziteze monumentele lui Brâncuşi şi face o plimbare de la Masa Tăcerii de pe digul Jiului, de-a lungul Căii Eroilor până la Coloana Infinitului şi mai departe şi face acest lucru zilnic se spune şi s-a şi adeverit că este ferit de orice boală.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Gigel Ştirbu, două minute. Sunt mai mulţi doritori, vă rog să vă încadraţi în timp de două minute.

Domnul preşedinte Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Astăzi, Parlamentul României face ceea ce ar trebui să facă în fiecare zi. Iată, votează o lege, sper eu, în unanimitate, o iniţiativă legislativă care aduce recunoaştere naţională celui mai mare artist plastic pe care aceste meleaguri l-au dat.

Constantin Brâncuşi este recunoscut pe plan mondial. Prin această iniţiativă legislativă, statul şi în primul rând Parlamentul este pentru prima dată când recunosc meritele acestui mare artist.

Niciodată statul român, indiferent care guvern a fost la Palatul Victoria, nu a luat o decizie să-i răscumpere operele pentru patrimoniul naţional, să reabiliteze casa natală, casa memorială, să facă - iată - un muzeu naţional prin care meritele marelui artist să fie recunoscute şi pe plan naţional.

Prin ceea ce dumneavoastră astăzi faceţi aici, în această frumoasă aulă, nu faceţi decât să recunoaşteţi meritele acestui mare român.

Partidul Naţional Liberal, Grupul din Cameră al Partidului Naţional Liberal va vota în unanimitate această iniţiativă legislativă şi sunt convins că toţi cei de aici, de faţă, peste ani şi ani vor spune că, prin votul lor, au dus la construirea acestui Muzeu Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am să vă rog să-mi permiteţi ca, în primul rând, să-i felicit pe iniţiatorii acestui proiect legislativ şi în mod deosebit pe cel care a vorbit primul, domnul deputat Udrişte, să-l felicit şi pentru că a fost principalul iniţiator al proiectului, dar şi pentru faptul că a reuşit să-şi convingă în primul rând colegii Domniei Sale, pentru că, din nefericire, în legislatura trecută, un proiect aproape similar, iniţiat de domnul deputat Surupăceanu, colegul nostru, n-a întrunit voturile necesare pentru a realiza ceea ce noi, cu siguranţă, vom realiza astăzi aici. Asta este, dacă vreţi, aspectul procedural.

Feritor la importanţa proiectului legislativ, la importanţa recunoaşterii, care este un act de normalitate, a universalităţii valorilor româneşti aici, în ţară, nu numai aiurea, cred că abordarea pe care o avem astăzi este una oarecum istorică şi îmi doresc, aşa cum spunea unul dintre antevorbitorii mei, cât mai des să ne aflăm în faţa unor astfel de situaţii sau unor astfel de proiecte legislative. Pentru că sunt mulţi români care merită recunoaşterea, în primul rând, a noastră, ca şi conaţionali, după ce au căpătat recunoaşterea universală.

Pe principiul pe care îl cunoaşteţi probabil şi atât de nefast ne-a urmărit destinul, că nimeni nu este profet în ţara lui, eu cred că e bine ca valorile româneşti să fie readuse în memoria românilor, în primul rând, în această ţară frumoasă, pe care ei au reprezentat-o cu cinste peste tot.

Bineînţeles că nu avem orgolii partenaliste, în lista de susţinători ai proiectului, am văzut că sunt şi colegii mei din Grupul parlamentar al PSD - în mod deosebit deputaţii de la Gorj şi e corect să fie aşa, deputaţii de la Târgu Jiu - dar cred că toţi deopotrivă astăzi avem datoria morală să comitem acest gest reparatoriu.

Felicit, în final, şi pe actualul ministru al culturii, pentru că fără poziţia lui tranşantă de susţinere a acestui proiect legislativ, probabil că el ar mai fi parcurs încă câteva etape până să ajungă la final.

Şi, nu în ultimul rând, în final, aş vrea să vă rog, stimaţi colegi, să aveţi în vedere că ceea ce facem astăzi nu este suficient. Va trebui ca, la finalul anului sau aproape de finalul anului, când vom discuta bugetul Ministerului Culturii, să avem în vedere ca să punem bani pentru această iniţiativă, ca ea să nu rămână o vorbă în vânt.

Vă invit pe toţi ca astăzi şi la toamnă să susţinem acest proiect şi din punct de vedere moral şi din punct de vedere financiar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Al doilea vorbitor, Grupul PNL. Doamna Mocioi, vă rog frumos.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un muzeu Brâncuşi înseamnă respect şi preţuire pentru marele nostru sculptor, o recunoaştere a valorii marelui artist, aşa cum au procedat toate naţiunile lumii.

Vă vorbesc acum cu multă emoţie, emoţie pe care mi-o produce acest subiect, pentru că m-am născut şi trăiesc alături de unele din operele create de artist, în locul de unde a pornit spre lume, Gorjul.

Doresc să subliniez că atelierul lui Constantin Brâncuşi din Franţa, ţară care l-a adoptat, poate fi considerat un colţ de Românie în inima Parisului. Artistul şi-a dorit întotdeauna strângerea lucrărilor într-un singur loc, aşezate într-o anumită ordine, lumină şi ambianţă specifică. Franţa a tratat cu respect ultimele dorinţe ale marelui titan al operei plastice.

Aşadar, avem obligaţia de a înfiinţa un muzeu la Târgu Jiu, care să respecte aceste deziderate, având ca scop salvarea şi conservarea operei acestuia, punerea în valoare a acestui colos al culturii mondiale. Acest obiectiv poate fi unul de atracţie pentru vizitatorii din ţară şi din străinătate. În acelaşi timp, vom demonstra că suntem conştienţi de patrimoniul imens lăsat acestei ţări, că înţelegem valoarea acestei moşteniri.

Aşadar, vă rog ca astăzi să fiţi cu toţii, dacă nu gorjeni, români adevăraţi, care înţeleg ce înseamnă Constantin Brâncuşi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, Grupul UDMR. Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere că mai toţi oratorii au vorbit despre Brâncuşi, eu voi vorbi despre comisie, pentru că în Comisia pentru cultură, slavă Domnului, a revenit acel spirit de activitate legislativă efectivă într-o comisie, care părea să fi dispărut, că, în ultimii ani, se vota "pentru" sau "împotriva" unor legi. Şi iată că un proiect de lege venit într-o formă inadoptabilă, prin înţelegerea ministerului, prin activitatea aproape a fiecărui deputat din comisie, s-a transformat în această lege pe care o aveţi pe masă.

Şi trebuie să felicit liderul Grupului parlamentar al PSD şi aştept să aibă aceeaşi intervenţie în momentul votului bugetului de stat că a ridicat această problemă esenţială ca, pentru 2016, în buget să avem la Ministerul Culturii acea sumă - probabil nu mică - prin care să înceapă activitatea acest muzeu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Al doilea vorbitor de la Grupul minorităţilor, domnul Gvozdenovici, vă rog.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Având în vedere importanţa acestui act legislativ, aproape că nu era nevoie să venim aici niciunul dintre noi să-l mai şi argumentăm.

Dar, totuşi, o să reamintesc câteva lucruri foarte scurt, şi anume atunci când am fost, din păcate, departe de lumea normală, în anii din urmă, cu mulţi ani în urmă, prin personalităţi ca Brâncuşi, ca Eliade, ca Cioran, ca Ionescu, noi am ţinut pasul cu această lume bună, însă, din păcate, în ţară le-am rămas datori.

Astăzi, iată, îndreptăm această nedreptate care s-a făcut în afara voii noastre, trebuie să spunem şi acest lucru, o îndreptăm printr-un act şi un gest reparatoriu.

Mă bucur că este aşa şi de aceea Grupul parlamentar al minorităţilor, repet, va sprijini această lege.

Şi permiteţi-mi să spun şi ceva personal, sentimental, ca scriitor. Am fost martor, cu mulţi ani în urmă, când Nichita Stănescu propunea ca între Bucureşti şi Belgrad, între cele două ţări, să ridicăm Poarta Sărutului.

Iată, poate că în muzeul acesta vor găsi loc şi aceste gânduri ale lui Nichita Stănescu, amintindu-ne că şi cultura şi mai ales cultura poate să sprijine istoria şi poate să sprijine o prietenie istorică şi exemplară în această lume a noastră, plină şi de multe nedreptăţi, plină şi de multe impuneri din afară ş.a.m.d. Cultura este un lucru frumos, pe care-l avem, cu care putem să ne mândrim şi muzeul acesta va contribui ca, într-adevăr, să se vadă o altă faţă a ţării noastre.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Remus Cernea, două minute.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Îi felicit pe iniţiatori şi îi felicit din inimă şi pe cei care au lucrat în comisie, pentru că se vede că amendamentele aduse acestui proiect de lege sunt foarte bine gândite.

Eu însumi, faţă de forma iniţială, aveam câteva observaţii de făcut, dar am văzut că la comisie acestea au fost - problemele respective - au fost îndreptate. S-a lucrat, aşadar, cu mare atenţie şi cu dorinţa de a avea un proiect de lege foarte bun.

Brâncuşi, cum s-a spus mai devreme şi cum este cunoscut pretutindeni în lume, este un artist universal, care a revoluţionat arta modernă şi ale cărui lucrări pot fi admirate în cele mai mari muzee ale lumii.

De asemenea, lucrările lui Brâncuşi, de la atelierul lui amenajat la Centrul Pompidou, lasă vizitatorului un sentiment extraordinar. Sunt lucrări care parcă vin dintr-o altă lume.

Însă trebuie spus şi trebuie reţinut acest lucru, Brâncuşi, ca artist, s-a lovit de dificultatea generată de neînţelegerea foarte multor contemporani.

Schimbarea de paradigmă creatoare pe care a adus-o mai întâi a creat un val de neînţelegere şi există câteva incidente consemnate foarte interesante şi revelatoare. În preajma anilor 1920, atunci când a expus o lucrare numită Prinţesa X - poate că o cunoaşteţi - la Galeria Independenţilor din Paris, un binevoitor s-a gândit că ar trebui să cheme poliţia şi să îndepărteze acea lucrare aşa-zis obscenă din galeria respectivă pentru că urma o vizită a ministrului culturii francez.

Ei bine, poliţistul care a ajuns la faţa locului a avut înţelepciunea să spună că el, ca poliţist, nu poate decide dacă acea lucrare este artistică sau nu sau dacă trebuie mutată din muzeu.

Domnul Florin Iordache:

Timpul, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Imediat închei.

De asemenea, este foarte cunoscut procesul cu Statele Unite, când lucrarea Pasărea măiastră a fost considerată a fi nu o lucrare de artă, ci un obiect industrial, câştigând procesul cu Statele Unite Brâncuşi. Acest lucru a dus la schimbarea definiţiei artei.

Aşadar, ideile noi, sper foarte mult, indiferent de domeniu, să fie privite cu o mult mai mare deschidere şi înţelegere.

Aş mai fi avut lucruri de spus, dar am depăşit timpul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Sper ca acest proiect să fie votat în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, trecem la dezbaterea iniţiativei.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Art. 1, observaţii? Nu sunt.

Art. 2? Art. 3? Art. 4? Art. 5? Art. 6? Art. 7? Art. 8? Art. 9?

Nefiind intervenţii, are caracter ordinar, rămâne la votul final.