Dezbateri parlamentare

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

15. Proiectul de Lege privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătorii colindului românesc; PL-x 224/2020.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog, vă rog.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

Proiectul de Lege privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătorii colindului românesc.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în condiţiile art. 75 alin. (2) din Constituţia României, republicată, în şedinţa din 23 aprilie 2020.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În redactarea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil emis de Consiliul Legislativ, avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic şi Social, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat favorabil, cu amendamente admise, iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea sărbătoririi colindului românesc în perioada 6-31 decembrie, pentru a veni în sprijinul manifestărilor culturale realizate de păstrătorii tradiţiilor şi obiceiurilor din toată ţara. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate. Unităţile educaţionale, unităţile de cult, centrele comunitare şi instituţiile culturale sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a practicării colindatului, precum şi la identificarea şi crearea fondului de colinde noi şi vechi.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa online din 26 mai 2020.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, adoptarea proiectului de lege cu amendamentele cuprinse în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Propun timp de dezbateri - 5 minute.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Nu este necesar a avea aprobat timp de dezbateri. (Vociferări.)

Este... este cu amendamente, dar nu este în procedură de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL, la dezbateri generale.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Deşi nu sunt etnolog şi nici nu am pretenţii să fiu vreun Ştefan Hruşcă, mie îmi revine sarcina de a susţine punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, cu privire la această iniţiativă care aparţine mai multor colegi de la PNL, dar cred că şi de la alte formaţiuni politice.

Acum, de ce sunt importante colindele ştim cu toţii. Până... mai presus de orice, trebuie să nu uităm că existenţa colindelor în folclorul nostru, existenţa lor în tradiţiile şi obiceiurile legate de Crăciun şi Naşterea Domnului, în biserică, este una din peceţile a ceea ce reprezintă continuitatea creştină în România.

Şi spun acest lucru deoarece însuşi cuvântul de colind vine de la calende, care vine de la alt verb, calare, care înseamnă "a vesti", în limba latină. Deci este un cuvânt care exista încă din biserica primară, atunci când limba română a preluat şi alte cuvinte, foarte familiare nouă astăzi, precum "cruce" şi "biserică".

Colindul are latura sa creştină. Cu toţii, cei care, indiferent de cultul nostru religios, indiferent de apartenenţa noastră, colindăm. Cântecele acestea de Crăciun sunt o tradiţie a tuturor creştinilor - ortodocşi, catolici, ortodocşi de rit necalcedonian, protestanţi, neoprotestanţi şi orice altă denominaţie ortodoxă, şi catolică, şi protestantă; creştină, evident.

Ce este esenţial de precizat este următorul lucru. O parte din colinde provin din perioada mai recentă şi sunt creaţii culte; o parte sunt creaţii folclorice care s-au dezvoltat pe lângă biserică, şi pe lângă comunităţi, şi în mijlocul vieţii săteşti a strămoşilor noştri şi a moşilor noştri; iar o parte sunt chiar mai vechi, provin dintr-un substrat, au origine precreştină şi au caracter inclusiv iniţiatic, totemic.

Şi se estimează faptul că unele din colindele care încă se mai păstrează în România astăzi au rădăcini în tradiţia getică, dacică şi în însăşi... mergând către simbolistica neolitică, pe care noi o păstrăm până astăzi în folclorul românesc şi încă în alte elemente de etnologie recunoscute internaţional ca atare în cadrul ştiinţific.

Deci colindul ne uneşte. Colindul înseamnă tradiţie, înseamnă identitate creştină şi înseamnă unitate creştină, colindul. Pentru că din America până în Coreea, din Scandinavia până în Siria, peste tot, din România în Marea Britanie, şi în Italia, şi în Ungaria, şi pe unde doriţi, se colindă. Asta este o realitate.

Şi, ca atare, este foarte important să păstrăm colindele aşa cum sunt. Pentru că ştim că în ultimul timp există şi o latură de hipercomercial al colindelor care tinde să le ducă într-o zonă care nu mai are nimic cu farmecul, cu tradiţia şi cu ceea ce înseamnă obiceiurile noastre de Crăciun.

Evident, Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Ioan Vulpescu, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Citind expunerea de motive a acestui proiect, aflăm că apariţia colindului are origini precreştine, dar "ca un ritual sacru de chemare al soarelui, reprezentând o serie de urmări de bine".

Ultima oară când am verificat, urmările de bine prilejuiau în general urmări de bine.

Din propunerea legislativă lipseşte în general binele făcut limbii române.

Dar marele acord care lipseşte din această lege nu e între subiect şi predicat, ci între patrimoniul material şi cel imaterial.

Colindul beneficiază de oralitate, dar formele scrise regionale tezaurizează în jurul lor practici, obiceiuri, tradiţii ritualice.

Includerea colindelor vehiculată în Patrimoniul UNESCO trebuie vehiculată sub avantajul codependenţei formelor de patrimoniu tangibil - textul particular, regional al colindelor ori obiecte adjuvante - şi cel intangibil - strigăte, linii melodice, gesturi, superstiţii - care rescriu nu doar lumea rurală, ci dimensiunea spiritualităţii religioase.

Cred cu tărie că nu prin recurs la statistica publicată de Barometrul de Consum Cultural creştem şansele includerii colindelor în Patrimoniul UNESCO, ci prin bune practici, care, în acest moment, nu sunt transmise.

Sigur că vom susţine acest proiect, însă atragem atenţia asupra unui decalaj extraordinar în ceea ce înseamnă accesul la cultură şi la bune practici, inclusiv în acest domeniu, al păstrării şi conservării tradiţiilor şi colindelor.

Democratizarea accesului la cultură, ruptura lumii satului, care este în primul rând păstrătoare a acestor tradiţii extraordinare, ar trebui să ne preocupe. Pentru că, până la urmă, nu un consum al unui produs cultural, care ţine de o anumită statistică, este relevant, ci această democratizare a accesului la cultură.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Spre deosebire de primul vorbitor, mie îmi place de Ştefan Hruşcă şi de colindele lui, dar n-avem nevoie de o lege pentru aşa ceva.

Pe această cale îl salut pe domnul profesor doctor Ovidiu Trifan, un profesor din România care a scris cel mai mult despre colindul românesc; profesor din Roman. Un om care ştie toată istoria colindului românesc, care s-a dezvoltat în ultimele 2.000 de ani, cu ideea că în ultimele sute de ani folclorul popular a putut fi transpus în cântec prin colind.

Dar nu putem să dăm o lege pentru a substitui cutume şi tradiţii sau pentru a le întări. (Vociferări.)

Dacă am avut colinde de sute de ani nu o să dispară mâine pentru că am intrat în Uniunea Europeană şi nu o să se mai colinde.

Nu avem o lege pentru aşa ceva, n-avem nevoie de aşa ceva! (Vociferări.)

Avem nevoie să susţinem, dacă vrem, cercetarea pentru folclorul popular... (Vociferări.) ...avem nevoie să folosim resursele noastre de folclor, dar nu avem nevoie de o lege care să ne spună că trebuie sau că putem să ascultăm colinde, pentru că asta fac românii în mod natural. Evident că în luna decembrie, până la Bobotează, se ascultă colinde.

Nu avem nevoie de o lege ca să ascultăm mai multe colinde.

O să vă spun eu de ce este această lege.

Această lege este dată cu dedicaţie pentru autorităţile locale, ca ele să poată folosi acest prilej pentru a aloca mai mulţi bani pentru petreceri în comunitate, deci pâine şi circ.

De unde şi până unde folosim colindul românesc, parte a patrimoniului imaterial, pentru a da mai mulţi bani pentru chermeze, culmea, în post? Nu este corect!

Dacă vrem să susţinem colindul românesc, atunci facem eforturi ca el să intre în Patrimoniul Imaterial UNESCO. Şi aici trebuie să se ocupe ministerul, de această cauză.

Sub nicio formă nu o să aducem plusvaloare colindului românesc prin această lege pentru că ea nu este menită să susţină artiştii, folclorul, tezaurul imaterial, ci să le permită primarilor să dea cu nemiluita bani către petreceri şi spectacole, pentru a-şi câştiga popularitate.

Nu susţinem această lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Chelariu Mircia, Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Distinse colege,

Această lege este foarte tentantă şi, ascultându-l pe domnul Bulai, găsesc foarte multe puncte de referinţă care îşi au logica lor.

Dar, acest dar - cu D mare, de tipar - mă pune în situaţia să atrag atenţia asupra necesităţii consemnării sau, dacă vreţi, preluării ca responsabilitate legitimă a acestui popor, de a consacra perioada ca o perioadă de recunoaştere a ancestralităţii acestui obicei, dacă vreţi, a acestei tradiţii.

Am văzut multe definiţii ale colindelor, suntem într-adevăr în interiorul unei polisemantici, doar că trebuie să atrag atenţia de ce este un colind românesc şi, cu toate că le găsim pe alte meridiane şi alte intersecţii punctiforme cu paralelele acestui Glob, colindul vine din ancestralitatea civilizaţiei memoriei.

Civilizaţia memoriei a fost practicată de rădăcina neamului nostru şi s-a păstrat nu doar ca o transformare religioasă sau, dacă vreţi, cultică, a cântecului, într-o anumită perioadă a sărbătoririi. Civilizaţia memoriei păstrează într-adevăr modelul de viaţă şi comportamentul pe care îl găsiţi descris şi decriptat în cuvintele colindice.

Este o recunoaştere a acestei stări de fapt, cu toate că legea este incompletă.

Mă întreb, dacă noi, totuşi, punem perioada de la 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, oare de ce n-am duce-o din 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, descălecătorul de creştinism în Dacia istorică?

Dar cred că este obligatorie sau ar fi fost bine să se fi acceptat propunerea Grupului AUR, de a fi trimisă spre completare, ca să se întindă până pe 6 sau, dacă vreţi, până pe 7 ianuarie, când e Boboteaza, şi se merge cu Steaua, şi cuprindeam toată perioada de colindare.

Colindarea este urarea "A multi ani ire!", care în limba veche înseamnă "Să ne trăieşti întru mulţi ani!".

"A multi ani ire!" s-a concentrat în limba noastră - "Îţi mulţi ănesc!", adică "Îţi doresc mulţi ani să trăieşti!". Şi din "Îţi mulţi ănesc!" a apărut cuvântul "mulţumesc".

Colindul este o mulţumire dată din om în om pentru accesul la viaţă sub legea cea dreaptă a lui Dumnezeu. Este lumină din lumină, adevăr din adevăr.

Este, reflexia de astăzi, domnule preşedinte de şedinţă, a ceea ce înseamnă îndumnezeirea omului prin cântec.

De aceea, AUR va vota pentru, cu aceste observaţii.

Şi să dea Dumnezeu să avem şi timpul necesar şi voinţa pentru a o corecta în sensul acestor, nu observaţii, ci constatări. Nimeni nu este perfect şi de aceea trebuie să ne ascultăm unii pe alţii.

Fie ca nu doar dintr-o obligaţie legiferată să ne colindăm unii cu alţii, ci din dragoste faţă de om şi unul faţă de altul să ne spunem: "A multi ani ire!".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Gheorghe Andrei, drept la replică, aveţi un minut.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc.

În primul rând, nu cred că s-a auzit bine ceea ce am afirmat.

Eu, din contră, am spus că îl admir pe domnul Ştefan Hruşcă şi că nu este aria mea de expertiză.

Spre deosebire de alţii, îmi cunosc foarte bine măsura şi urmez modelul liberal - fiecare trebuie să ne cunoaştem măsura, să ne cunoaştem până unde ne putem întinde.

Este important de spus un lucru. În România există, la nivel judeţean, centre de conservare a artei şi tradiţiei populare româneşti. În aceste centre, autorităţile locale investesc anual sume considerabile.

Păstrarea şi conservarea tradiţiilor populare, indiferent de segmentul lor şi indiferent de regiunea istorică sau de originea lor este o chestiune care ţine în primul rând de priorităţile unei ţări şi de conservarea patrimoniului imaterial.

Aşadar, nu înţeleg unde este problema.

Cred că ar trebui să renunţăm la diletantism şi să nu mai aducem teme cu caracter identitar şi teme care ţin de frumosul vieţii pe care o desfăşurăm cu toţii aici, în această ţară, să le ducem într-un populism, aşa, şi într-o retorică goală de sens şi care ne face foarte mult rău.

În realitate, în România se depun...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

...eforturi reale pentru conservarea acestor tradiţii, precum este cazul colindelor. Se întâmplă la nivel local, se întâmplă peste tot.

Haideţi să nu deturnăm discuţia şi să creăm câte un scandal din orice temă care are sensul său şi noima sa până la urmă! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Nu este drept la replică la drept la replică şi nu v-a pronunţat numele. (Vociferări.)

Vă mulţumesc frumos. (Vociferări.)

Proiectul de lege nemaiavând alte intervenţii, vă informez că sunt 5 amendamente... (Vociferări.)

(Domnul deputat Iulian Bulai solicită să ia cuvântul.)

Vă mulţumesc frumos. (Vociferări.)

Nu există drept la replică la drept la replică şi la drept la replică. (Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Iulian Bulai.)

Da.

Poftiţi, dacă vreţi, ţineţi până... 30 de secunde.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc.

Noi spunem că populismul trebuie să înceteze şi îi rog pe iniţiatori să ne spună, această prevedere va include şi cântece ca "Last Christmas I gave you my heart" sau "I Saw Mommy Kissing Santa Claus"?

Dacă ne spun cumva dacă vor fi incluse şi aceste referinţe culturale, poate că vom merge mai departe, dar aş vrea să vedem până unde merge populismul.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Repertoriul va fi într-o anexă la viitoarea lege propusă de dumneavoastră. (Râsete. Vociferări. Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Sunt 5 amendamente admise.

Dacă sunt observaţii la aceste amendamente?

Dacă nu, proiectul de lege rămâne la votul final.

Timpul alocat dezbaterilor generale este epuizat, aşa încât declar şedinţa de dezbateri generale închisă.

La ora 12,00 ne vedem în sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.