Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

25. Proiectul de Lege privind reglementarea activităţii prestatorului casnic; PL-x 130/2022; procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Cătălin Boboc (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul susţine adoptarea raportului comun, cu amendamente, al comisiilor juridică şi pentru muncă din Camera Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia juridică sau Comisia pentru muncă, pentru prezentarea raportului.

Nu avem pe nimeni?

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mă scuzaţi, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru desfăşurarea activităţilor casnice ocazionale, de către o persoană fizică având calitatea de prestator casnic, în folosul unei alte persoane fizice care are calitatea de beneficiar.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 martie 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisiile propun plenului adoptarea proiectului cu amendamente.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să propuneţi şi timpul pentru dezbateri.

Domnul Adrian Solomon:

Două minute.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vot, două minute timp de dezbateri, vă rog.

157 de voturi pentru, 4 abţineri.

Adoptat.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenţii?

Doamna Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În legea pe care o votăm astăzi am inclus ieri un amendament votat în unanimitate de colegii de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi înţeleg că şi de colegii de la Comisia juridică, care include în această lege posibilitatea de a plăti cu tichete şi bonele.

De ce am introdus asta în lege este pentru că România este pe locul 25, din 27 de state membre ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte accesul copiilor la educaţia antepreşcolară.

Mai mult decât atât, o problemă pe care o ştim cu toţii în oraşe, şi în special în oraşele mari şi aglomerate, este că la fiecare zece copii cu vârsta sub trei ani doar doi dintre aceştia au loc la creşă, au acces la educaţia antepreşcolară formală. Şi chiar dacă România are o politică consistentă pentru concediul de creştere a copilului, doar jumătate dintre familiile din România beneficiază de ea în acest moment.

Aşa că posibilitatea de a plăti cu tichete îngrijirea ocazională a copiilor de către persoane calificate, aşa cum sunt bonele, poate să uşureze presiunea care vine asupra familiilor şi în special asupra mamelor, de a echilibra viaţa de familie cu viaţa profesională.

Dau un exemplu concret. Ca să poţi să fii asigurată în sistemul medical şi perioada respectivă să fie luată în calcul la pensie sunt necesare venituri de minimum 85 de tichete a câte 15 lei, deci 1.275 de RON.

La venituri minime lunare de 1.275 de RON, taxele pe care le datorează persoana respectivă, impozitul pe venit şi CAS-ul lasă prestatorul casnic cu ceea ce popular se cheamă "bani în mână" de 1.050 de RON.

Ambiţia pe care o avem cu această lege şi ambiţia pe care am avut-o cu acest amendament este să trecem din zona informală, din "munca la negru", în zona formală, care să permită lucrătorilor casnici accesul la serviciile publice, pe de o parte, şi, pe de altă parte, familiilor, să poată să primească acest sprijin în îngrijirea copiilor.

În perioada pandemiei, în perioada lockdown-ului sunt foarte multe ţări ale Uniunii Europene care au ajutat financiar aceşti lucrători casnici, aşa cum s-a întâmplat şi în Spania, cum s-a întâmplat şi în Italia.

În România, marea majoritate a lucrătorilor casnici, marea lor majoritate femei, au rămas imediat fără nicio sursă de venit, statul neştiind unde sunt, neştiind care este activitatea lor şi neavând nicio plasă să-i ajute în sistemul public. Asta se poate schimba cu tichetele preplătite.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Turcan Raluca.

Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Stimaţi colegi,

Acest proiect a fost pregătit în perioada în care eram ministrul muncii şi protecţiei sociale, Guvernul l-a transmis Parlamentului şi astăzi suntem în situaţia de a da un vot pentru un proiect care pe fond oferă o măsură de reformă, pe de o parte, în domeniul ocupării, dar, în acelaşi timp, are şi un efect pozitiv în domeniul pensiilor publice.

Acest proiect ţinteşte două mari probleme, pentru cei care muncesc în momentul de faţă, în cea mai mare parte, "la negru". O dată, permitem să poată să fie plătiţi cei care astăzi muncesc "la negru" în activităţi casnice, prin tichete şi într-un mod legal, şi, în acelaşi timp, dăm posibilitatea celor care efectuează astfel de activităţi ca, odată plătiţi prin aceste tichete, să devină asiguraţi în sistemul public de pensii şi de sănătate.

Reprezintă un pas, dacă vreţi, extrem de important şi prin faptul că în zonele unde există competenţe sau atribuţii digitale, acest tip de raport juridic poate fi încheiat printr-o aplicaţie pe telefon.

În zonele unde competenţele sau abilităţile digitale nu sunt la fel de avansate, raportul juridic poate fi încheiat prin operatorii de servicii publice. Astfel, aş vrea să punctez puţin, pentru a reţine toată lumea care sunt efectele pozitive cu un impact imediat: creşte gradul de ocupare pentru persoanele cu un nivel de calificare redus.

De asemenea, se reduce şi fenomenul muncii nedeclarate în domeniul activităţilor casnice; scade, evident, şi numărul de şomeri, se îmbunătăţeşte rata de participare a forţei de muncă feminine pe piaţa muncii, întrucât acest tip de activităţi sunt desfăşurate în mare parte de femei. În acelaşi timp, creşte şi nivelul de protecţie socială.

Valoarea nominală a unui astfel de tichet este de 15 lei, iar numărul de tichete pe care îl primeşte un prestator de activitate casnică este cel negociat cu beneficiarul de activitate casnică.

În acelaşi timp, de tichete de activităţi casnice pot beneficia şi angajaţi, fie în instituţii publice, fie în sistemul privat, sub formă de primă sau de bonus, pe lângă salariul de bază stabilit.

Toate tichetele de activităţi casnice sunt emise pe suport de hârtie sau în format electronic şi va exista o platformă digitală care să gestioneze acest tip de activitate.

Beneficiarul casnic poate cumpăra tichete ori de câte ori este necesar, însă este obligat să le valorifice într-un termen de 12 luni de la data achiziţionării.

Cei care achiziţionează un număr de minimum 600 de tichete, adică plătesc astfel de activităţi cu un număr de minimum 600 de tichete pe an, primesc şi un bonus în anul următor de aproximativ 75 de tichete.

Un lucru, de asemenea, important este că pot fi prestatori casnici inclusiv şomerii indemnizaţi şi neindemnizaţi şi beneficiarii de venit minim garantat, fără a le fi afectat dreptul stabilit la indemnizaţia de şomaj sau venit garantat.

Foarte important este că acest proiect de lege face parte din Componenta 13 "Reforme sociale" a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi are un buget alocat pentru această investiţie de 4,5 milioane de euro, fără TVA.

Până la finalul anului 2026 se preconizează că vor intra în sistem şi vor deveni înregistraţi peste 100.000 de oameni.

Tipurile de activităţi care pot fi prestate, pentru a înţelege cât de ţintit este acest proiect, vizează activităţi necalificate de tip menaj, îngrijire, croitorie, spălare rufe, dar, prin excepţie la articolul care se referă la muncile necalificate, beneficiari pot fi şi bonele.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog, doamnă deputat!

Doamna Raluca Turcan:

Finalizez spunându-vă un lucru. S-a speculat foarte mult că prin acest proiect de lege îi punem pe oameni să plătească, îi punem pe drumuri, creăm o birocraţie şi de fapt presiunea va fi pe cei care muncesc.

Aceste afirmaţii sunt false, nu au nicio ancorare în proiectul de faţă, întrucât prestatorul nu plăteşte nimic.

Raportul juridic se încheie foarte uşor, pe o platformă. În acelaşi timp, tichetele pot fi preschimbate prin operatorii de servicii publice.

Contribuţiile sunt plătite de către cei care beneficiază de astfel de activităţi şi ele sunt operate de către agenţiile de ocupare a forţei de muncă.

Ca o exemplificare. Dacă în momentul de faţă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumim.

Doamna Raluca Turcan:

Doar o secundă, e ultima frază!

Dacă în momentul de faţă cineva primeşte 1.500 de lei "la negru" pentru o activitate casnică pe care o prestează, prin acest proiect de lege cel care beneficiază de această activitate plăteşte aproximativ 200 de lei în plus, însă cel care munceşte devine asigurat în sistemul de pensii şi de sănătate.

Aşadar, vă îndemn să votaţi acest proiect de lege. Este un pas înainte pe piaţa ocupării şi sunt convinsă că reformele pot să continue şi în domeniul pensiilor din sistemul public şi salarizării din sistemul public.

Vă mulţumesc.

PNL va vota pentru.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Simonis.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, propunerea pare a fi una extraordinar de bună pentru prestatorii casnici, însă chiar aş vrea să văd, cum spunea doamna Turcan, spunea că ea va rezolva tot ce înseamnă "munca la negru". Chiar sunt curioasă să văd cum va rezolva cu aceste tichete "munca la negru".

Aş prefera să vorbim despre rezolvarea "muncii la negru" oferindu-le oamenilor posibilitatea să se poată angaja cu contracte reale de muncă.

În altă ordine de idei, aş fi curioasă să văd cum va fi implementată această lege, dacă ea va ajunge lege, să văd cum doamna care face curăţenie la ţară va reuşi să ajungă la AJOFM să schimbe 15 lei, unde drumul până la primul AJOFM înseamnă 50 de kilometri şi care poate însemna 50 de lei. Aş vrea să văd cum se va întâmpla lucrul acesta.

În plus, aş vrea să văd cum se vor implementa toate lucrurile în care oamenii care nu au absolut nicio experienţă şi nicio expertiză în ceea ce înseamnă digitalizare pot intra pe acest program. De fapt, ceea ce am observat până la urmă se vrea şi se ţine foarte tare pe acest proiect să se facă acel program care va fi prin PNRR şi vor fi cheltuiţi suficient de mulţi bani pe acest program.

Eu sunt foarte curioasă să văd finalitatea acestui proiect, dar cu ceea ce vor rămâne românii, vor rămâne doar cu un sistem, un program care nu face nimic.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am vorbit mai devreme cu domnul Iulian Bulai şi aş dori să-mi cer scuze pentru că l-am apucat cu degetele de ureche. Şi vreau să-i şi mulţumesc pentru că a donat şi el pentru românii din Cernăuţi, pentru o cauză nobilă. Avem 500.000 de români în Cernăuţi care trebuie sprijiniţi. Apreciez acest lucru.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dancă Ionel.

Domnul Ionel Dancă:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Revenind la proiectul de lege discutat anterior, acest complicat sistem de fiscalizare a muncii casnice, a diverselor prestaţii de servicii pentru gospodării, pentru bone, grădinari şi alte astfel de activităţi eu vă spun că atunci când am auzit prima dată această propunere, cu tot respectul pentru iniţiatori şi cu toată simpatia pentru bunele lor intenţii, am stat şi m-am gândit cum a putut să îi "bubuie" cuiva în cap un astfel de sistem.

Deci efectiv parcă le-a bubuit o astfel de maşinărie complicată, birocratică, venită nu se ştie din ce alte sisteme practicate prin Europa, pentru săraca bonă românească, pentru săracul domn Vasile, Gheorghe care tunde iarba în curtea cuiva care l-a rugat să-l ajute şi doreşte să-i plătească această muncă.

Ce propune acest proiect de lege este o enormitate. Adică cel care trebuie să plătească se duce la AJOFM, plăteşte înainte ceea ce urmează să presteze domnul Vasile, domnul Vasile după aceea se duce la AJOFM, îşi ia voucherele respective, iar AJOFM-ul îi plăteşte contribuţiile, practic îi face contabilitatea domnului Vasile pentru munca prestată.

Vă spun din start, stimaţi colegi, va fi un eşec total acest sistem. Sunt bani aruncaţi, puşi în PNRR, pentru că au fost negocieri între principalele formaţiuni politice, iar unii colegi au insistat pentru această aberaţie şi va trebui să o implementăm, pentru că este în PNRR, dar vă spun că nu va funcţiona şi va fi un eşec total.

Mai bine să încurajăm oamenii, să le asigurăm un cadru legal în care ei pot singuri să meargă să-şi declare munca prestată, să-şi plătească contribuţiile de asigurări sociale şi să lăsăm oamenii singuri să îşi rezolve problemele din acest punct de vedere, decât această imensă maşinărie birocratică care nu va funcţiona.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Solomon Adrian, PSD.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

N-aş fi intervenit dacă nu vorbea antevorbitorul meu.

E drept, e o lege greu de implementat. Dar multe legi sunt de multe ori aproape imposibil de implementat. Trebuie schimbate mentalităţi, trebuie schimbate sisteme, osificate, de multe ori, chiar la nivel birocratic, la nivelul statului.

Avem viziunea idealizată, prezentată de doamna Turcan, şi viziunea, evident, damnată, prezentată de domnul Dancă.

Am încercat, la comisie, aproape imposibilul - să facem o lege cât de cât digerabilă. Să facem o lege care să nu-l oblige pe nea Vasile sau nea Gheorghe, care tunde iarba, să meargă la AJOFM, să încaseze peste o săptămână... ceea ce a muncit el cu o săptămână înainte.

De aceea, acest tip de activităţi au fost scoase din lege.

Dacă vă uitaţi, între ceea ce s-a votat la Senat şi ceea ce a trecut de comisie şi este în faţa dumneavoastră astăzi e o mare diferenţă.

În primul rând, nu mai este o lege obligatorie. Este o lege care dă posibilitatea să se folosească acest sistem de plată a relaţiilor de muncă.

E o lege care dă posibilitatea unor angajatori să dea tichete cadou, sub această formă, a tichetelor pentru prestatorul casnic.

Sperăm ca prin tipul de activităţi eminamente urbane să atragem o parte dintre prestatorii casnici către acest sistem. Şi, evident, dintre beneficiarii de muncă ai acestor prestatori.

Nu în ultimul rând, am introdus, faţă de varianta Senatului, şi asigurarea de sănătate, care eu cred că este mai importantă decât cea din sistemul asigurărilor sociale. Aproape imposibil de adunat în 15 ani atâtea perioade contributive, din aceste tichete, încât să poţi beneficia la un moment dat de pensie.

Prin urmare, aşa este, e o lege greu de implementat. Probabil de aceea şi-a luat Guvernul şi un termen de aproape 2 ani de zile ca să facă platforma online, să facă tot sistemul birocratic de implementare.

Şi, după ce o să vedem la 1 ianuarie 2024 cum funcţionează, vom şti dacă e bună sau e rea; vom şti dacă avem de modificat sau nu.

Aşa că lucrurile acestea... nu are rost să... ştiu eu, inflameze astăzi spiritele. Avem mult timp, de acum încolo, să ne uităm la cum evoluează implementarea acestei legi. Urmează caiete de sarcini, urmează hotărâri privind metodologia de aplicare.

Aşa că mai avem multe lucruri de dezbătut pe marginea ei.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Turcan, 30 de secunde, după care intrăm în dezbateri.

Doamna Raluca Turcan:

Mi s-a invocat numele şi doresc să fac două comentarii.

Unu. Apreciez faptul că la Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor a fost preluată în proporţie de 90 şi ceva la sută varianta care a plecat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, aşa cum am lăsat-o.

În acelaşi timp, cine înfierează astăzi cu o mânie demagogică acest proiect de lege uită să spună un lucru. Întotdeauna este mai uşor să nu faci nimic. Întotdeauna este mai uşor să critici decât să pui ceva pe masă. Întotdeauna este mai uşor să plângi pe seama celor săraci, decât să faci ceva pentru ei, să ajungă, după mulţi ani de muncă, în sistemul public de pensii; aşa cum sunt pensiile.

Şi nu uitaţi că pensia minimă socială este de minimum 1.000 de lei!

Dacă cineva astăzi munceşte 10, 20 de ani "la negru" şi nu se gândeşte la vârsta de pensionare, din nefericire, după ce trece de 65 de ani, constată că nu este beneficiar de pensie în sistemul public.

La oamenii aceia nu se gândeşte nimeni. Însă, în acelaşi timp, toţi politicienii le plâng de milă.

Dacă s-ar putea, ar fi o competiţie naţională în promisiuni faţă de nişte oameni pe care atunci când poţi să-i ajuţi, printr-un proiect de lege, ratezi momentul să o faci. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu dacă sunt intervenţii sau observaţii? Nu. Adoptat.

La amendamente respinse, de la 1 la 20, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Sunt! Sunt!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La admise? (Vociferări.)

Am spus "admise".

Nu. Adoptate.

De la 21 la 51 dacă sunt, la admise? Nu. Adoptate.

La amendamente respinse, vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La amendamente respinse, nr. 2. O dublă modificare, atât la art. 13, cât şi la art. 19.

Intrarea în vigoare a legii "de la 1 octombrie 2023" şi operaţionalizarea platformei, de fapt, a întregii acestei legi, "de la 1 octombrie 2023", faţă de textul actual, care spune - "1 ianuarie 2024".

Practic, ce vă solicităm este ca statul român să reuşească într-un an şi 6 luni, nu într-un an şi 9 luni.

Oricum, şi un an şi 6 luni este ruşinos pentru nişte norme metodologice, urmate de o platformă electronică. Un an şi 6 luni!

Dacă dumneavoastră consideraţi că un an şi 6 luni este prea puţin şi avem nevoie de un an şi 9 luni, practic, veţi vota şi veţi aproba prin vot faptul că România este un stat eşuat.

Mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Vot pentru marginal 2, amendament respins.

Pentru - 55, contra - 117, abţineri - 20.

Vot pentru forma comisiei.

Pentru - 127, contra - 7, abţineri - 57.

Amendamentul a rămas în forma comisiei.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de lege rămâne la votul final.