Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 mai 2022

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/2022
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 mai 2022

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru abrogarea lit. ş) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (Pl-x 89/2022) (rămasă pentru votul final).
 
consulta fisa PL nr. 89/2022

 

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

6. Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. ş) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 89/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Ion Stelian, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Proiectul nu face altceva decât să pună în acord legislaţia din România cu decizii recente ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în virtutea principiului prevalenţei dreptului european asupra dreptului intern, recunoscut chiar de Constituţia României.

S-a întâmplat, din păcate, în ultimul timp, că au existat nişte decizii ale Curţii Constituţionale care au încălcat, au intrat în contradicţie cu dreptul Uniunii Europene. Şi lucrul acesta nu îl spun eu, de la tribună, gratuit, ci a fost constatat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Sunt obligatorii, deopotrivă, pentru judecători, şi deciziile Curţii Constituţionale, dar şi hotărârile instanţelor europene, cum sunt deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Într-o astfel de situaţie, se pune problema, pentru un judecător, ce aplică cu întâietate. Şi au fost judecători care au aplicat cu întâietate - aşa cum ar fi trebuit, în virtutea principiului constituţional al priorităţii dreptului Uniunii Europene asupra dreptului intern - au aplicat cu prioritate, faţă de decizia CCR, au aplicat dreptul european şi decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Pentru că legislaţia noastră consideră că este abatere disciplinară încălcarea unei decizii a Curţii Constituţionale, fără nicio distincţie, chiar şi atunci când acea decizie a Curţii Constituţionale contravine dreptului european, singura posibilitate pe care o avem de a legifera este să eliminăm din legislaţie acel articol care dă posibilitatea unui astfel de abuz şi a unor sancţiuni disciplinare în astfel de situaţii.

Vreau să subliniez faptul că proiectul se bucură de sprijinul Guvernului; există un punct de vedere favorabil din partea Guvernului României. Este singura posibilitate de a pune în acord dreptul intern cu deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Aşa cum se prezintă în punctul de vedere, se va propune şi în noua legislaţie, în noile legi ale justiţiei, această soluţie.

Ca atare, o respingere nu ar însemna decât o amânare a acestei soluţii sau un vot pe considerente de ordin politic, pentru că propunerea vine de la USR.

În niciun caz nu susţinem şi proiectul nu susţine că deciziile Curţii Constituţionale nu sunt obligatorii şi nu vor fi obligatorii pe viitor. Susţinem că ele sunt obligatorii - şi Constituţia spune acest lucru, la fel şi hotărârile Înaltei Curţi date în recursul în interesul legii -, însă această obligativitate trebuie să fie la acelaşi nivel cu respectarea legii.

Judecătorii trebuie să respecte şi legea; în măsura în care respectă şi legea, trebuie să respecte şi deciziile Curţii Constituţionale.

Abia atunci, când există rea-credinţă sau gravă neglijenţă din partea unui judecător, ar putea fi angajată răspunderea disciplinară.

Nu va există niciun vid legislativ, pentru că în continuare judecătorii care nu respectă deciziile Curţii Constituţionale sau deciziile, hotărârile date de Înalta Curte în recursurile în interesul legii, dând dovadă de gravă neglijenţă sau rea-credinţă, vor putea fi sancţionaţi, în baza unei alte litere din acel articol, art. 99 din Legea nr. 303.

Aşadar, cum se va da votul astăzi pe acest proiect, Parlamentul va arăta României şi întregii Europe dacă respectă sau nu un principiu pe care ni l-am asumat şi pe care l-am recunoscut la nivel constituţional, şi anume, principiul prevalenţei dreptului Uniunii Europene asupra dreptului intern, o chestiune pe care ne-am asumat-o în momentul în care am aderat la Uniunea Europeană şi de care nu ne putem dezice pur şi simplu, acceptând astfel de articole în legislaţia noastră, care pot permite derapaje şi abuzuri foarte grave.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru prezentarea raportului.

Video in format Flash/IOS

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru abrogarea lit. ş) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea lit. ş) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, normă potrivit căreia constituie abatere disciplinară nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru abrogarea lit. ş) a art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Facem o scurtă pauză până ajunge raportul comisiei.

 

După pauză