Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 octombrie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.143/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 octombrie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 octombrie 2002
![]() |
10. | Supunerea la votul final: | ![]() |
||
![]() |
10.13 | Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice; (adoptat). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 585/2001 |
|||||
|
Era la nr.13 şi cred că, din superstiţie, am sărit peste ea. E vorba de greşeală. Revin la punctul 13. Proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice - lege cu caracter ordinar, articolul 74, alineatul 2 din Constituţie. Cine este pentru? 222 voturi pentru. Împotrivă? 36 voturi împotrivă. Abţineri? (Aplauze în Grupul PRM) Am rugămintea să nu aplaudaţi în timpul numărării voturilor! 27 abţineri. Cu 222 voturi pentru, 36 voturi împotrivă, 27 abţineri, a fost adoptat acest proiect de lege. Domnule deputat Haşotti, nu, în primul rând că e doamnă şi, în al doilea rând, mi se pare că a ridicat mâna înaintea dumneavoastră. Doamna Ionescu. Explicaţi votul PRM-ului. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doresc să explic votul afirmativ la această lege, legea care este la punctul 13, punct fatidic sau punct cu ghinion, pentru ea a fost noroc. Am votat pentru această lege, a fost un vot politic, şi anume, pentru că partidul nostru este singurul partid care are cuvântul România în titulatură şi nu ne puteam opune unei legi pentru folosirea limbii române. Votăm şi pentru sârguinţa iniţiatorului, domnul senator, am înţeles profesor la o universitate particulară "Andrei Şaguna" din Constanţa, chiar dacă rezultatul nu este perfect, legea abundând în expresii ambigue cum ar fi articolul 2, punctul 2.1, chiar dacă, de mai multe ori, în lege sunt articole care sunt acoperite şi de Legea protecţiei consumatorului, cum ar fi articolele 1 alin.2 şi 2 alin.2. Din păcate, legea poate şi contribui la accentuarea birocraţiei, prin prevederile legate de înfiinţarea Biroului pentru aplicarea legii, care vor consta din reprezentanţi pentru apărarea limbii române, dar şi unul al minorităţilor, acolo unde este cazul. Cu ştiinţă sau nu, legea poate deveni şi motiv de cenzură pentru unele publicaţii care trăiesc din reclamă şi care nu pot să se dispenseze de acestea şi acestea abundă în cuvinte cum ar fi: Orange prepay, perspiration, body lotion ş.a.m.d. Apreciem că legea nu cred să convingă prea mult pe anumiţi politicieni implicaţi în politica externă care folosesc cuvinte străine pentru noţiuni care au echivalentul perfect adaptat scopului mesajului în limba română. Mă gândesc aici la cuvinte ca: "road-map" pentru care există "itinerar", "deadline" - "limită" sau "briefing". Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Puiu Haşotti, din partea Partidului Naţional Liberal. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Înainte de toate, să-l salut pe domnul senator Pruteanu, iniţiatorul acestei legi, pe care-l cunosc din împrejurări deosebit de plăcute, din campania anului electoral 1996, când am făcut campania electorală împreună. Noi am votat împotrivă şi, personal, cred că legea este una dăunătoare şi neproductivă şi cred că ea nu va putea fi aplicată. Acestea sunt principalele obiecţiuni care pot fi aduse acestei legi. Ştiu că..., şi este firesc aşa, unii dintre dumneavoastră aţi votat dintr-o firească solidaritate politică, alţii dintre dumneavoastră pentru că aţi crezut că se protejează limba strămoşească. Problema ce zice-se că ea conţine şi ceva adevăr şi o eroare este cu atât mai periculoasă cu cât conţine mai mult adevăr. Cred însă că legea este o eroare. Nu este nici pe departe în intenţia autorului acestei legi, pe care-l stimez în mod deosebit, ideea ca această lege să aibă o anumită tentă ipocrită, sigur că nu a dorit acest lucru, dar o vorbă mai am să-i mai spun, apropo de acest lucru că ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii. Ar mai fi de adăugat că, într-un alt context politic, observându-se inutilitatea şi neaplicabilitatea acestei legi, va trebui dată o lege de anulare, de abrogare a acestei legi. Vă mulţumesc. |
|
S-a înscris domnul Árpad Ferenc înaintea dumneavoastră. (Se adresează domnului deputat Ştefan Cazimir.) |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În decursul dezbaterii acestei legi, de mai multe ori, ne-am spus punctul de vedere. Am spus că înţelegem acea idee de încercare de prezervare a unei limbi, în primul rând împotriva unor elemente englezisme care apar în acest proces de integrare când televiziunea este peste tot, când folosim cuvinte străine chiar şi atunci când nu se justifică. Totodată este bine să fie protejat consumatorul. Totodată am spus şi faptul că avem legi pentru aceasta, avem prevederi legale bine conturate pe care le-am modificat şi că faţă de acestea s-ar putea crede că este de prisos această lege. Credem şi noi că poate era mai bine ca în acele elemente eventual să mai intervenim cu câteva modificări în legea pentru reclame, în Legea protecţiei consumatorului, dar legea există şi ne-am pus întrebarea ce să facem. Există un pericol ca această lege să se poată folosi împotriva utilizării limbii materne, împotriva acelor prevederi legale, ulterioare care s-au votat. Deci, există această suspiciune. A existat o dezbatere mare în sânul grupului nostru parlamentar; noi am încercat şi de comun acord cu iniţiatorul legii am găsit nişte soluţii pe care noi credem că în varianta Camerei Deputaţilor ar putea elimina aceste suspiciuni şi nu ar mai da posibilitatea acestor folosiri abuzive, dar având în vedere că mai este încă o mediere, noi am decis să ne abţinem, să vedem cum va fi votată legea după raportul Comisiei de mediere, pentru că putem fi de acord cu astfel de lege numai atunci când ea nu are nici intenţie şi nici nu poate fi folosită împotriva folosirii limbilor minorităţilor naţionale din această ţară. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi de la Grupul parlamentar al PSD, vă aduc aminte că, potrivit Regulamentului, un singur reprezentant al grupului poate explica votul. Am văzut când s-au ridicat doi: domnul Buzatu şi dumneavoastră. (Se referă la domnul deputat Ştefan Cazimir.) Deci, aţi renunţat domnule Buzatu, da? Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Prin votarea pe articole a proiectului de lege în şedinţa plenară din 3 octombrie s-a realizat de fapt o testare a pieţei, iar reacţia pieţei a fost promptă şi negativă. Iată unele extrase din presă: Evenimentul zilei" titrează: "Poliţia limbii române": "Legea privind protecţia limbii române a trecut de Senat şi de Camera Deputaţilor, Varianta adoptată în cele două Camere ale Parlamentului conţine prevederi considerate aberante de către cei care ar trebui să le aplice. Practic, orice text cu caracter de interes public, scris sau vorbit, într-o limbă străină trebuie dublat de traducerea în limba română. Deşi legea nu a fost încă promulgată de către preşedintele Ion Iliescu, ea stârneşte deja vii controverse", Angajaţii şi asociaţii din cadrul firmelor comerciale cu denumire în limbi străine nu privesc cu ochi buni obligativitatea traducerii numelui companiei în limba română". |
|
Stimate domnule profesor, am o întrebare: din câte am observat, Grupul parlamentar al PSD a votat pentru acest proiect, deci, eu am înţeles că v-a delegat grupul parlamentar să explicaţi votul pozitiv. Asta faceţi dumneavoastră?! (Râsete, aplauze.) Sau aveţi un punct de vedere particular şi atunci îl spuneţi la declaraţii politice sau în alt context, pentru că nu facem dezbateri generale acum, a trecut acea fază. |
|
Domnule preşedinte, observaţia dumneavoastră este, ca întotdeauna, pertinentă, dar asupra sensului termenului "pozitiv" sau "negativ" încă mai putem discuta. (Râsete.) Votul pozitiv al grupului parlamentar nu a fost totuşi un vot unanim încât, dacă consideraţi că şi aceia dintre membrii PSD-ului care au votat împotrivă îşi pot exprima punctul de vedere, este locul să o facem. |
|
Cu tot respectul pe care vi-l datorez pentru frumoasa dumneavoastră limbă română, eu trebuie să mă supun Regulamentului şi să vă aduc aminte, ca un distins reprezentant al Comisiei juridice, de data aceasta, ce sunteţi, că dumneavoastră, în cazul unui vot determinant, cum a fost votul PSD-ului, trebuie să explicaţi poziţia dominantă, ceea ce înţeleg că nu intenţionaţi şi atunci v-aş ruga să lăsaţi să explice votul pozitiv al Grupului PSD cei care l-au dat. |
|
Bine, în cazul acesta, îi cedez cuvântul domnului Buzatu. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|
Mulţumesc foarte mult. Doreşte domnul preşedinte Mihai Mălaimare, cel care a avut de fapt, în calitate de preşedinte la Comisia de cultură, raportul de fond de întocmit. Poftiţi. |
|
Domnul Mihai Adrian Mălaimare: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Sunt foarte multe vorbele care ar trebui spuse despre ideea protecţiei, protejării, limbii române. Sigur nu este momentul acum să facem o dizertaţie mai amplă. Vă reamintesc doar că acest proiect de lege a trecut de două ori prin comisia noastră, că a doua oară, potrivit tuturor normelor bunului simţ, ale civilităţii şi ale fair-play-ului, am acceptat absolut toate amendamentele Comisiei juridice şi le-am acceptat nu pentru că veneau neapărat din partea unei comisii conduse de un coleg şi de un prieten, ci pentru faptul că am dorit din tot sufletul ca această lege să devină aplicabilă. Domnule senator, Doamnelor şi domnilor, Apărarea limbii române nu se face numai prin lege, apărarea limbii române se face prin decizia noastră de a trăi civilizat şi demn pe acest pământ. Sunt deputat de Botoşani, merg prin satele judeţului şi simt că facem prea puţin pentru ca limba noastră să fie aşa cum ne-au lăsat-o cei care au desăvârşit-o. Eu sper din tot sufletul că veţi fi, domnule senator, urmăritorul exact al spiritului acestei legi şi sper că Ministerul Culturii va da acele soluţii pentru ca legea să devină aplicabilă. În orice caz, mulţumesc din suflet colegilor din Comisia pentru cultură şi colegilor adevăraţi din Comisia juridică şi dumneavoastră tuturor. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Domnul deputat Sassu. Aş dori să-i mai explic o dată distinsului nostru coleg, domnului Ştefan Cazimir, că dacă ar fi fost deputat independent, atunci şi-ar fi putut explica votul, dar pentru că este deputat PSD, trebuia să dau cuvântul Grupului PSD să-şi motiveze votul pozitiv. Aveţi cuvântul, domnule Sassu. |
|
Domnule preşedinte, din punct de vedere al Grupului parlamentar al PD, această idee de a apăra limba română este o idee generoasă. Din păcate însă, legea nu întruneşte, în opinia noastră cel puţin, două calităţi: nu este utilă şi nu este aplicabilă. Nu este utilă pentru că ceea ce se prevede acolo sunt lucruri care, fie sunt prevăzute în alte legi, cele care privesc de exemplu transcrierea informaţiilor referitoare la utilizarea unui anumit produs, fie sunt lucruri care nu se pot face decât cu costuri care se vor reflecta în buzunarul populaţiei, mă refer la preschimbarea ambalajelor şi a celorlalte lucruri care se vor reflecta în creşterea preţurilor produselor respective, fie sunt alte chestiuni care nu îşi au rostul. Nu este aplicabilă pentru că toate aceste lucruri duc la sancţiuni date de către funcţionari publici, care şi aşa au alte lucruri de făcut, date de către CAN, care are un personal subdimensionat, sau sancţiuni date de către primari sau împuterniciţii acestora, care au cu totul şi cu totul alte priorităţi în condiţiile sărăciei şi ale problemelor sociale din ziua de astăzi. Din păcate, această lege, în opinia noastră, mai are un defect. Ne pune într-o situaţie proastă faţă de opinia publică care, în opinia noastră, aştepta cu totul şi cu totul altceva de la Parlament, şi anume să discute, să rezolve problemele de care vorbeam mai înainte, problemele sociale, problemele economice şi celelalte lucruri atât de importante şi pe care, din păcate, oamenii le aşteaptă de 12 ani. Iată de ce Grupul parlamentar al Partidului Democrat a votat împotriva acestei legi, repet încă o dată, care porneşte dintr-o idee generoasă. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) |
|
Poftiţi, domnule senator Pruteanu. (Rumoare.) O voce din sală: Unde scrie în Regulament că nu trebuie supus la vot? |
|
Este iniţiatorul legii şi probabil doreşte să mulţumească celor care au... (Rumoare.) Este o cutumă. Eu supun votului dumneavoastră doleanţa domnului senator, iniţiatorul acestei legi, de a explica sau de a-şi manifesta un punct de vedere cu privire la votul acestei legi. Dacă sunteţi de acord să-i dăm cuvântul? Mulţumesc. Împotrivă? 1 vot împotrivă. Poftiţi, domnule senator. Îmi pare rău că v-am supus acestei proceduri, dar aţi văzut reacţia sălii. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, după cum îi mulţumesc şi domnului deputat Chiliman pentru ospitalitatea şi politeţea domniei sale. Domnule preşedinte, Onorată Cameră a Deputaţilor, Îmi fac întâi o datorie de conştiinţă din a mulţumi din toată inima, cu toată francheţea celor care, prin mâna lor ridicată, şi-au manifestat asentimentul faţă de ideile cuprinse în această lege. Îi rog să primească mulţumirea mea. În al doilea rând, le mulţumesc şi celor care, din convingere, din pornirea minţilor şi nu din disciplină politicianistă au votat împotrivă. Dacă aceasta este convingerea lor, o respect, o respect şi sunt gata oricând să conversez, să convorbesc cu ei pentru a schimba puncte de vedere. După cum, pentru a nu-i ignora, trebuie să le adresez o strângere de mână şi celor care nu se aşază nici pe dreapta nici pe stânga şi se abţin, deşi le reamintesc că un mare poet al Evului Mediu, Dante, îi socotea drept cei mai bicisnici pe cei care o scaldă, care nu adoptă o poziţie nici aşa, nici aşa. Sunt efectiv fericit că legea a trecut la Camera Deputaţilor cu o majoritate mult mai detaşată decât la Senat. La Senat, "scorul" fusese aproximativ 60 la 30; 60 pentru, 30 împotrivă. Aici, cifrele rotunde ar fi vreo 200 de voturi pentru, 30 împotrivă, 30 de abţineri; sper că am reţinut aproximativ, ceea ce este..., poate fi numită o victorie şi încă o dată mă înclin în faţa viziunii pe care o găsesc nobilă, generoasă a deputaţilor membri ai Camerei Deputaţilor. Intenţia şi realitatea acestei legi este complet lipsită de xenofobie, complet lipsită de cea mai mică umbră de şovinism. Mă mândresc cu convingerea că am o mentalitate europeană, sunt un om crescut în cultul limbilor străine. Până la vârsta de 4 ani nici nu ştiam româneşte, ştiam numai nemţeşte, fiindcă avusesem o tetă, cum se numea pe atunci, citeam în copilărie Rududu şi Richichi, probabil ca mulţi dintre dumneavoastră, am vizitat multe capitale europene şi iată, de curând am fost la Bruxelles unde, aflându-mă într-un birou, pe unele din mese erau tastaturi de computer pentru limba franceză, alte tastaturi, la un metru distanţă, tastaturi potrivite pentru limba germană. Ei bine, simbolic este faptul că în nici un magazin românesc nu există această sculă, în fond, ieftină, costă o sută şi ceva de mii, 3-4 dolari, tastaturi pentru limba română. Eu văd în acest fapt comercial mărunt un simbol al faptului că limba română încă nu este pusă în drepturile ei, încă nu este respectată în România ca o limbă egală în drepturi cu celelalte. Repet, nu este o catastrofă, este un mărunt fapt comercial, dar cu implicaţii simbolice, după cum implicaţii simbolice are şi faptul că hotelul din centrul oraşului nostru care este capitala României, poartă un nume englezesc şi nu românesc, deşi purta unul românesc până în 1993 (se numea Hotelul Bucureşti), acum, de parcă străinii ar fi tâmpiţi, ăsta e cuvântul, şi nu ar înţelege cuvântul Bucureşti, s-a tradus cuvântul Bucureşti în Buckarest. Este un snobism de prost gust, un snobism de mahala care nu ne face cinste. Sunt elemente simbolice pe care această lege, în miezul ei, îşi propune să le înlăture. Temerile unora că firmele vor trebui să mai cheltuiească câteva zeci de dolari pentru a face o completare cu traducerea în limba română, nu cu înlocuirea textului străin, nicăieri nu se prevede asta, textul străin rămâne unde este, dublat de explicaţii în limba română, ceea ce facilitează, cum a observat foarte bine şi domnul deputat Florin Georgescu, facilitează învăţarea acelor cuvinte, înfingerea lor în memoria românului şi în felul acesta intră în bagajul său de vocabular şi iată-l europenizându-se, pas cu pas, pe zi ce trece, stăpânind mai bine acest limbaj internaţional, acest cod de comunicare internaţional care este limba engleză. Aşadar, nici o doză de xenofobie, nici o intenţie. În legea franceză prevederile sunt mult mai dure, în legea similară franceză, în textul ei, în litera ei, legea franceză nu îngăduie bilingvismul, nu îngăduie text în limbă străină şi în traducere franţuzească, ci numai în franţuzeşte. Acest proiect care iată, a căpătat votul dumneavoastră, nu mai au răbdare colegii din partea dreaptă a sălii, iată, acest proiect este mai generos din acest punct de vedere, mai tolerant, mai european. Eu cred că nu pentru burta românilor care suferă de foame, nu pentru frigul din multe case, dar pentru sufletul lor, pentru zona aceasta, dincolo de stomac, această lege este utilă, îi mai scapă puţin de sentimentul de agasare, de sentimentul de iritare, de sentimentul de înstrăinare, de senzaţia aceasta pe care o au uneori că trăiesc într-un fel de colonie străină, într-un fel de bazar internaţional. Pentru aceste considerente vă mulţumesc încă o dată pentru votul dumneavoastră pozitiv. (Aplauze.) |
|
Mulţumesc, domnule senator. Scuzaţi-mă! Poftiţi. |
|
Un drept la replică. Mi s-a pronunţat numele. |
|
Vă rog. |
|
Mi s-a pronunţat numele de la microfon, deci am un drept la replică. O voce din sală: Un nume istoric! |
|
O să ajungă! Vreau să vă spun că Regulamentul Camerei Deputaţilor trebuie respectat, indiferent cine este autorul sau nu al unui proiect de lege şi, din acest punct de vedere am cerut respectarea Regulamentului. Ce s-a întâmplat ulterior, se încadrează în procedurile normale, aşa trebuia procedat de fapt de la început. Vă mulţumesc. |


