Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja şi presta servicii.

Din partea iniţiatorului.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Eugen Florin:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că sunt în calitate de reprezentant al Ministerului de Interne, şi nu numai de şef al Inspectoratului General al Poliţiei, pentru că această ordonanţă se referă la Ministerul de Interne, bineînţeles că şi la Inspectoratul General al Poliţiei.

În condiţiile în care bugetul alocat Ministerului de Interne nu este suficient, am venit cu propunerea ca acele prestări servicii pe care Ministerul de Interne şi poliţia le efectuează să fie făcute în condiţiile legii contra cost şi ca urmare a faptului că, în prezent, numărul acestor solicitări a crescut foarte mult.

Bineînţeles că aceste servicii sunt foarte limitative. Sunt prevăzute într-o listă care va fi aprobată prin hotărâre de Guvern. Deci nu este vorba de o diversificare a acestor servicii care să ducă în derizoriu atribuţiile poliţiei.

Pe de altă parte, aceste prestări de servicii nu vor afecta în nici un fel calitatea îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu.

Faţă de cele prezentate, s-a întocmit acest proiect de ordonanţă, şi rugămintea este să îl adoptaţi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulţumesc.

Din partea comisiei, vă rog.

Domnul vicepreşedinte Drăgănescu.

Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După cum probabil vă aduceţi aminte, comisia a fost sesizată în fond. Am avut un prim raport care apoi a fost retrimis la comisie, şi iată-ne astăzi cu un raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru aprobrea Ordonanţei Guvernului nr.74 din 2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja şi presta servicii.

Astfel, în baza hotărârii luate de plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 4 octombrie 2001, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a reexaminat proiectul de lege menţionat mai sus, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. De asemenea, am avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pe care comisia l-a primit după redactarea primului raport.

În urma reexaminării Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.74/2001, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma propusă prin raportul iniţial, cu respectarea prevederilor art.74 alin.2 din Constituţia României.

Prin obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă, din partea Grupurilor parlamentare, se doreşte participarea la dezbateri?

Domnul Boc, din partea Partidului Democrat.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din start, voi începe prin a menţiona faptul că Partidul Democrat se pronunţă împotriva Proiectului Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.74/2001 privind abilitarea Ministerului de Interne de a angaja şi presta servicii.

Şi acum de ce. Prima dată, sub aspect procedural, acest proiect de lege a fost retrimis la Comisia de apărare, ca urmare a discuţiilor intervenite în plen, discuţii în care s-a menţionat faptul că, la raportul iniţial nu s-a avut în vedere raportul Comisiei juridice, avizul consultativ al Comisiei juridice, aviz care a fost negativ, Comisia juridică apreciind că acest proiect de lege este neconstituţional, raportându-ne la art.117 din Constituţie.

Raportul s-a retrimis Comisiei de apărare, unde, repet, invocându-se drept argument faptul că, în urma unor şedinţe ulterioare, Comisia juridică şi-a schimbat punctul de vedere, domnul preşedinte al Comisiei juridice a informat presa, în şedinţa la care am participat şi eu, personal, şi la Conferinţa de presă organizată după, spunând că, în ultimă instanţă, Comisia juridică şi-a modificat punctul de vedere, susţinând că acest proiect de lege este constituţional.

Vreau să informez plenul, atâta cât este el astăzi aici, că, în nici un caz şi niciodată, Comisia juridică nu a mai rediscutat acest proiect de lege. Avizul Comisiei juridice, şi îi rog pe colegii de la Comisia juridică, dacă sunt sau dacă mă aud, să confirme sau să infirme acest lucru, nu a revenit asupra avizului iniţial de neconstituţionalitate a acestui proiect de lege.

Folosindu-se de un argument fals, mincinos, domnul preşedinte al Comisiei de apărare a informat membrii comisiei asupra faptului că noi ne-am fi schimbat părerea. Nici vorbă! Deci iată un element de distorsiune în analiza acestui proiect de lege.

Noi îi apreciem pe colegii de la Comisia de apărare că au avut amabilitatea de a ţine cont de poziţia Comisiei juridice, dânşii fiind induşi în eroare, sub aspectul constituţionalităţii, auzind sau considerând faptul că, în ultimă instanţă, noi am apreciat că legea este constituţională, să-i dea un aviz pozitiv. În consecinţă, ne aflăm în faţa sfidării poziţiei Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor cu privire la acest proiect de lege, comisie care s-a pronunţat printr-un aviz negativ.

În al doilea rând, pe fond, acest proiect de lege, dacă va fi adoptat, doamnelor şi domnilor, nu va face altceva decât să transforme poliţia, dintr-un serviciu public aflat la dispoziţia cetăţeanului, întreţinut pe bani publici, într-un serviciu privat aflat la dispoziţia doar a acelora care au bani. Un asemenea proiect de lege va afecta iremediabil siguranţa cetăţeanului.

Distinsul reprezentant al Ministerului de Interne, pe care-l salut cu toată consideraţia, menţiona faptul că, prin buget, nu s-au acordat bani suficienţi şi, dacă nu s-au acordat suficienţi prin Legea Bugetului, haideţi să dăm dreptul Poliţiei să bărbierească, să presteze servicii de bodyguarzi, pentru a-şi putea face rost de bani.

Doamnelor şi domnilor,

În orice stat democratic, serviciile publice trebuie să fie menţinute publice şi nu transformate în servicii private. Nu pe această cale puteţi suplimenta sumele de la Ministerul de Interne, pe care noi le-am susţinut aici, pentru a fi suplimentate, ci printr-o alocare corespunzătoare a sumelor din buget.

Nu văd de ce am fi avut nevoie de 80 de milioane de dolari pentru "Fondul România", pentru a promova imaginea în exterior şi a nu da aceşti bani sau o parte din ei Ministerului de Interne. Cea mai bună imagine externă este imaginea internă de a avea o armată şi o poliţie dotată şi plătită pe măsură. Deci iarăşi inversăm priorităţile, iarăşi punem căruţa înaintea cailor! Adică nu putem da bani suficienţi pentru că îi alocăm pentru nişte acţiuni de faţadă care nu îşi pot dovedi, deocamdată, utilitatea şi nu pot fi controlaţi banii respectivi cum vor fi cheltuiţi, dar lăsăm şi obligăm poliţia să presteze servicii suplimentare, pentru a-şi putea plăti salariile şi a asigura un nivel de trai decent Poliţiei Române. Nu aceasta este soluţia în România, şi în nici un stat de drept, să facem aşa ceva.

Sub raport constituţional, art.117 sună în felul următor: "Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului, pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale". Art.117 alin.3 spune: "Prevederile alineatului se aplică, în mod corespunzător, poliţiei". Deci Poliţia trebuie să asigure independenţa, unitatea statului, garantarea suveranităţii, democraţia constituţională, şi nu să presteze servicii de bodyguard sau de bărbierit, frizerie ş.a.m.d. pentru cetăţeni sau pentru infractori.

Doamnelor şi domnilor,

Vom aplica legea de graţiere, cât de curând, şi va merge cel eliberat, infractorul, după ce va avea nişte plete mai lungi şi o barbă mai deasă, prin închisoare la aceste servicii prestate de Poliţie, se va bărbieri la poliţist, iar seara poliţistul va fi în ipostaza să-l prindă să-l aducă din nou în închisoare, pentru că a săvârşit un furt sau altă infracţiune măruntă.

Vom cădea în derizoriu, vom ajunge să ne facem de râs cu un asemenea proiect de lege. El este fără precedent în istoria Uniunii Europene. Ţările care-şi respectă Poliţia nu o compromit. Este, după părerea mea, un atentat la imaginea Poliţiei Române, un atentat la siguranţa statului de drept, la siguranţa cetăţeanului. Nu ne putem permite să ne jucăm cu imaginea unei instituţii care trebuie să se definească prin sobrietate, prin asigurarea siguranţei cetăţeanului şi s-o transpunem, s-o punem în situaţii ridicole de a presta aceste servicii.

Eu cred că pot fi găsite alte resurse bugetare, alte soluţii pentru ca Poliţia Română să nu fie pusă în această situaţie dezonorantă pentru ea.

Mai mult decât atât, sub aspectul constituţionalităţii, doamnelor şi domnilor, se spune că domeniile în care va putea presta Ministerul de Interne servicii se vor stabili printr-un regulament sau printr-o hotărâre de Guvern. Nimic mai periculos decât atât: acest lucru scapă controlului Parlamentului, hotărârile de Guvern nu sunt supuse cenzurii Parlamentului. Or, aceste domenii ar trebui să fie stabilite prin lege, chiar dacă am accepta acest lucru. Nu putem porni de la premisa că vom lăsa Guvernului să stabilească orice, de la frizerie până la bodyguarzi sau de la culesul fructelor până la alte servicii.

Aceste lucruri ar fi trebuit să se reglementeze prin conţinutul legii, şi nu printr-o hotărâre de Guvern. Deci iată un element care ne convinge de fapul că nu se doreşte o transparenţă a acestor activităţi. Mai mult, în proiectul iniţial, se propunea şi ca aceste tarife să nu fie supuse Oficiului Concurenţei, inadmisibil într-un stat de drept. În comisie, s-a revenit asupra acestui punct de vedere, în urma criticilor formulate. Dar, având în vedere tot acest angrenaj, tot acest ansamblu de argumente, noi susţinem, pe de o parte, retrimiterea proiectului de lege la comisie, pentru a fi avute în vedere şi pentru ca, acolo, Comisia de apărare să aprecieze faptul că noi, cei de la Comisia juridică, am dat aviz negativ şi să judece în cunoştinţă de cauză un aviz de neconstituţionalitate, iar, pe de altă parte, în subsidiar, dacă nu veţi accepta acest lucru, doamnelor şi domnilor, să respingeţi acest proiect de lege care, repet, este o ruşine pentru Poliţia Română, dezonorează corpul poliţienesc şi aduce grave prejudicii siguranţei cetăţeanului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Vasilescu şi, după aceea, domnul Toro.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş fi crezut că domnul deputat, colegul nostru, domnul Boc, are ceva cu Ministerul de Interne, dar, acum, trebuie să constat că dumnealui cunoaşte prea puţin din ceea ce facem noi la Comisia de apărare şi îl invit să vină la Comisia de apărare, cu acordul preşedintelui comisiei, şi îi amintesc că se numeşte, această Lege de abilitare, a Ministerului de Interne să presteze servicii, şi nu a Poliţiei.

Există o listă cu serviciile care sunt prestate, din care noi, la comisie, am mai tăiat anumite servicii. Aceste servicii, în principiu, dacă vreţi să fim coerenţi în ceea ce facem, trebuie să recunoaştem că ne găsim într-o perioadă în care ameninţările la adresa ordinii publice, siguranţei naţionale sunt de altă natură decât cele pe care noi le-am prevăzut şi ar trebui să ne adaptăm, cât de cât, la cerinţele internaţionale şi criteriile de securitate ale României.

Există pericole, care, prin gravitatea lor, pot genera, prin fapte ale unor persoane sau ale unor reţele infracţionale, distrugeri în masă, prin realizarea unor acte teroriste asupra unor combinate de anumită natură, chimice, care lucrează sau operează cu materiale radioactive. Şi privatizarea nu am făcut-o noi, trebuie să vă gândiţi, ci dumneavoastră, că aţi fost la guvernare, şi au fost privatizate pe bucăţi anumite obiective industriale, în care unor parteneri sau unor întreprinzători străini li s-au dat, li s-au vândut anumite capacităţi care operează cu materiale radioactive, care lucrează cu sau prelucrează anumite substanţe chimice, care pot fi supuse, care pot genera, într-un anumit context, distrugeri în masă, care pot crea prejudicii importante şi, în momentul în care Jandarmeria Română are, la momentul actual, datorii nerecuperate de la mulţi dintre agenţii comerciali, agenţii cărora le prestează servicii, este necesar ca, neexistând un cadru legal foarte bine precizat, să impună unor agenţi comerciali privaţi, de tipul celor pe care eu vi i-am enumerat anterior, să-i oblige ca numai Jandarmeria să poată presta aceste servicii, în interesul naţional, în domeniul securităţii şi siguranţei noastre. Şi, atunci, neexistând altă formă, de data aceasta eu vorbesc de Jandarmerie, în ceea ce priveşte ordinea publică şi prevenirea unor fapte de această gravitate, se justifică, din punctul de vedere al nostru, al celor din Comisia de apărare, aceste servicii. Poate nu sunt cele mai bine alese, de către noi, dar e baza, e foarte bine fundamentată solicitarea pe care dânşii, de la Ministerul de Interne, au făcut-o.

Repet: poate că era mai bine ca să se prevadă acei bani la buget, pentru ca Jandarmeria să primească, de la buget, acei bani, şi nu să stea să recupereze, de la diverse aeroporturi internaţionale, de la diverse alte obiective considerate strategice sau care necesită paza cu jandarmi, cu forţe specializate, aceşti bani pe care nu i-au primit, iar ei nu au primit încă drepturi de echipament, de 2 ani de zile, nu au primit nişte drepturi pentru care noi, la comisie, încercăm să găsim o soluţie.

Cam aceasta am vrut să vă spun, domnule coleg, stimaţi colegi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Toro, poftiţi, din partea UDMR.

Domnul Toro Tiberiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Onorată Cameră,

Înaintea mea, domnul coleg, domnul deputat Boc, a prezentat unele aspecte procedurale şi punctul de vedere sau, cel puţin, punctul de vedere al unei părţi a Comisiei juridice.

Eu, în cuvântarea mea, aş dori să arăt câteva aspecte, ce s-a întâmplat în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Pentru că de două ori a fost pe ordinea de zi a comisiei acest proiect, respectiv aş avea nişte remarci de fond asupra proiectului.

Prima dată când a fost pe ordinea de zi a comisiei noastre, nu am avut cunoştinţă de avizul negativ dat de Comisia juridică, din motivul că această comisie încă nu şi-a prezentat acest aviz negativ şi Comisia de apărare a dat un aviz pozitiv, în necunoştinţa acestui aviz negativ al Comisiei juridice. Când, conform votului dumneavoastră, a fost retrimis comisiei, pentru un raport suplimentar, atunci comisia a avut cunoştinţă de acest aviz negativ al Comisiei juridice şi s-a prezentat o poziţie verbală a domnului preşedinte al Comisiei juridice, ca şi când comisia a revenit la acest aviz negativ şi l-a retras. Dar, în scris, nu a fost prezentat comisiei.

Comisia, în cunoştinţa acestei retrageri, încă o dată, a luat în discuţie şi a dat acel raport suplimentar în care avizează pozitiv acest proiect de lege. Şi acum, deci, doar pentru informarea dumneavoastră, am ţinut să precizez acest lucru.

În continuare, aş prezenta poziţia noastră, a Grupului UDMR, privind fondul problemei. După cum se ştie, în perioada vacanţei parlamentare, Guvernul s-a gândit să tranşeze, într-un mod destul de original, problemele bugetare ale Ministerului de Interne, prin emiterea acestei ordonanţe, prin care abilitează Ministerul de Interne de a angaja şi presta diferite servicii.

Străduinţa Guvernului de a căuta noi surse pentru suplimentarea bugetului Ministerului de Interne este salutară, deoarece cunoaşteţi şi dumneavoastră, cunoaştem cu toţii, problemele majore cu care se confruntă Ministerul de Interne, unităţile acestui minister, în special cele care ar trebui să asigure ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului.

Suntem conştienţi că bugetul alocat pentru a face faţă, la nivelul cerinţelor noului mileniu, provocărilor reţelei interne şi internaţionale de crimă organizată este insuficient şi chiar este insuficient şi din perspectiva bugetului pe anul 2002. Cu toate acestea, noi considerăm că această soluţie găsită de Guvern, prin prezenta ordonanţă, este cel puţin discutabilă, din mai multe puncte de vedere.

Aş dori să supun atenţiei dumneavoastră două aspecte importante, în primul rând, nu sunt specificate, în mod taxativ, domeniile şi condiţiile în care aceste unităţi ale Ministerului de Interne pot să presteze servicii.

În dezbaterile din cadrul comisiei, la cererea mea personală, reprezentantul ministerului a prezentat o listă cu domeniile de activitate pe care Guvernul şi le propus pentru a îngădui prestarea acestor servicii. Lista este deosebit de bogată şi, dacă dumneavoastră aveţi în mână raportul comisiei, acolo, la amendamente respinse, sub numele meu, este înşirată această listă completă. Cum a ajuns acolo o să explic imediat. Deci, dacă această listă este bogată şi cuprinde activităţi din domeniul ordinii publice şi prevenirii infracţionalităţii, prevede şi alte domenii, de exemplu, de la legare de cărţi la efectuarea unor xerocopii, până la activităţi de cercetare sau manifestări artistice.

Dacă activităţile din prima categorie, deci din domeniul ordinii publice şi prevenirii infracţionalităţii, intră, în mod firesc, în sfera de activitate a unităţilor specializate ale Ministerului de Interne, activităţile din cea de a doua categorie sunt nişte prestări de servicii prin care unităţiel Ministerului de Interne se implică în sfera unităţilor economice producătoare de profit, supunându-se legilor pieţei şi asimilând mentalităţile şi disciplina financiară cel puţin originală a acestei sfere din ţara noastră. Astfel, se creează o sursă de venituri pentru bugetul Ministerului de Interne, dar cu ce preţ: această sursă poate da naştere la suspiciuni şi bănuieli privind controlabilitatea ei. Credem că acest lucru nu contribuie la îmbunătăţirea imaginii, şi aşa destul de şifonată, a Ministerului de Interne privind incoruptibilitatea angajaţilor săi.

Al doilea aspect pe care aş dori să-l prezint se referă la garanţiile, de fapt la lipsa de garanţii care nu sunt stipulate în această ordonanţă, garanţii care ar trebui să apere atât imaginea, dar mai ales buna funcţioanre a unităţilor Ministerului de Interne de un pericol. Şi anume există posibilitatea ca, în goana după profit, adică noi surse de finanţare din care, conform art.3, alin.1 al Ordonanţei, se vor finanţa cheltuielile curente, chiar şi salarii, deci, în goana după aceste surse, vor avea de suferit tocmai activităţile ce revin din îndatoririle constituţionale ale Ministerului de Interne, şi anume asigurarea ordinii publice şi a siguranţei cetăţeanului, activităţi pentru care aceste unităţi sunt plătite din banul public, bani pe care, oricum, îi primesc. Nu există nişte presiuni explicite şi directe ca în cazul unei relaţii de prestare de servicii, între client şi prestator. Deci există pericolul ca bravii noştri funcţionari publici cu statut special să folosească timpul serviciului pentru a-şi aduna forţele în vederea unor prestări de servicii de calitate în afara programului.

Stimaţi colegi,

Din aceste considerente, credem că, sub această formă, nu se poate aproba textul acestei ordonanţe. În cadrul comisiei, în cadrul discuţiilor, dezbaterilor din cadrul comisiei, eu am propus ca să fie inclus, în textul ordonanţei, acea listă prezentată de Guvern, de reprezentantul ministerului privind domeniile şi tipurile de prestări de servicii.

Dintr-o neînţelegere, cel care a condus lucrările comisiei noastre a introdus toate categoriile din această anexă prezentată de reprezentantul Ministerului de Interne, propunerea mea s-a referit, şi o fac, încă o dată, în faţa plenului, de a introduce, în mod taxativ, acele domenii care să fie aprobate de Parlament, deci de dumneavoastră, şi nu ceea ce poate fi aprobat de Guvern şi astfel ocolindu-se controlul Parlamentului asupra acestei activităţi. În consecinţă, atunci, există două variante. Noi putem să sprijinim această Lege privind aprobarea ordonanţei, numai în cazul când se introduce, în textul ordonanţei, de la pag.2 a raportului, la amendamente respinse, prima parte din amendamentul prezentat de noi, şi anume înşirarea acelor domenii care privesc ordinea publică şi prevenirea infracţionalităţii, deci pe care o să le găsiţi dumneavoastră în raport, la pag.3.

Dacă acest lucru nu se introduce în textul ordonanţei, atunci noi nu putem să sprijinim aprobarea acestei ordonanţe.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă alte grupuri doresc să participe la dezbateri?

Domnul Borbély a solicitat o intervenţie de procedură.

Domnul Borbély László:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş avea o propunere. Din moment ce nu există, din câte am înţeles, o poziţie foarte clară a Comisiei juridice, deci nu s-a revenit, din punctul de vedere exprimat aici de domnul deputat Boc, asupra poziţiei negative, deci a avizului negativ al Comisiei juridice, propun să amânăm discutarea acestei ordonanţe până la aflarea punctului scris şi oficial al Comisiei juridice, care va fi transmis la Comisia pentru apărare.

Între timp, aş propune, deoarece, în lege, în ordonanţa de urgenţă, se prevede ca, în termen de 30 de zile, prin hotărâre de Guvern, Guvernul să adopte această listă, aceste 30 de zile au trecut, din 30 august, deci propun, între timp, poate să prezine Ministerul de Interne acea listă care să fie discutată în Comisia de apărare şi să fie inclusă în corpul legii, în corpul ordonanţei, pentru a putea vota în cunoştinţă de cauză ce înseamnă aceste activităţi.

Deci aş dori să supuneţi la vot această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Aş vrea să fac o completare. S-a făcut, aici, afirmaţia că avizul negativ al Comisiei juridice priveşte aspecte de constituţionalitate. Este pentru prima dată când, în Parlamentul nostru, există un asemenea aviz negativ al Comisiei juridice pentru probleme de neconstituţionalitate.

Problema e destul de complexă, aşa că şi eu vă propun ca să amânăm această dezbatere, până când vedem avizul scris al Comisiei juridice, pentru că aici, de asemenea, au fost nişte discuţii contradictorii că acest aviz este, ba că nu este. Nu am înţeles exact lucrurile.

Domnule Boc, hai să propunem amânarea aceasta.

Domnul Emil Boc:

Procedură!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine, procedură.

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Sub raport procedural, nu este corect să spunem că nu există avizul Comisiei juridice. El există. Este adevărat că a fost transmis, la comisie, după discutarea iniţială, în Comisia de apărare, dar a ajuns la comisie înaintea celei de a doua dezbateri, el este negativ.

Dacă dumneavoastră solicitaţi, într-adevăr, un nou punct de vedere Comisiei juridice, eu nu văd de ce ne-am putea opune acestui lucru, dar el, în acest moment, există şi avizul este de neconstituţionalitate, pentru acest proiect de lege.

Repet: nu ne opunem unei noi reexaminări în Comisia juridică, ca să demonstrăm, încă o dată, că este "curat neconstituţional", vorba lui Caragiale!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vicepreşedintele Comisiei de apărare.

Poftiţi.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, singurul aviz pe care-l avem de la Comisia juridică este un aviz negativ. Nu există un alt aviz sau o sesizare scrisă a preşedintelui Comisiei juridice, în care să se spună că el este pozitiv.

Ceea ce v-am ruga noi, totuşi, având în vedere că se pare că vom hotărâ să se reîntoarcă la comisie, este să votăm cât mai repede, totuşi, această ordonanţă, deoarece ea produce efecte. Deci, dacă noi dorim să stopăm sau dorim să dăm un OK, lumină verde acestei ordonanţe, trebuie s-o facme cât mai repede. Nu de alta, dar, la ora actuală, pe baza acestei ordonanţe, Ministerul de Interne acordă aceste servicii. Şi de aceea eu aş propune ca, cel târziu săptămâna viitoare, să reluăm dezbaterea acestui proiect de lege de aprobare a acestei ordonanţe şi, având în vedere că se pare că şi domnul preşedinte a propus acest lucru, acceptăm să se reîntoarcă la Comisia de apărare.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu vă propun ca, după-amiaza aceasta şi mâine, toată ziua, să analizaţi problemele acestea, împreună cu Comisia juridică.

Dacă Guvernul deja a dat o hotărâre de Guvern sau a aprobat Regulamentul acela de organizare a acestor activităţi de prestări de servicii, eu, personal, nu văd nici un impediment ca ele să fie înscrise în textul Legii de aprobare a ordonanţei, deci să existe aprobarea Parlamentului pe această viziune, care deja este formată, a Guvernului şi, cel târziu marţea viitoare, să putem aproba această ordonanţă.

Cine este pentru această variantă? Mulţumesc.

Voturi contra? 1 vot contra.

Abţineri? Nu sunt.