Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Următorul proiect vizează tot modificarea şi completarea Codului de procedură penală.

Suntem în procedură normală de această dată.

Iniţiatorul, Ministerul Justiţiei, pentru fluenţă în dezbateri, nu mai adaugă nimic la expunerea de motive, pe care o susţine.

Îl rog pe domnul profesor Neagu să prezinte textul raportului.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege a fost trimis pentru Camera noastră, care, de data aceasta, este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Senatul, în şedinţa din 22 aprilie 2004, a adoptat proiectul de lege în calitate de primă Cameră sesizată.

Cu prilejul examinării, membrii Comisiei au constatat că proiectul de lege susţine eliminarea recursului în anulare, fără soluţionarea unor probleme complexe care ar putea să apară prin eliminarea acestei instituţii procesual-penale.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru modificarea Codului de procedură penală cu amendamente admise, astfel cum rezultă din anexa la prezentul raport.

Din numărul total de 23 de membri ai Comisiei, au fost prezenţi la dezbateri 21 de deputaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale.

Domnul deputat Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

V-aş ruga să observaţi avalanşa de modificări ale Codului de procedură penală chiar în această şedinţă.

Referitor la acest proiect de lege, vreau să vă spun că Opoziţia, respectiv Grupurile parlamentare sau membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor ale PNL şi PD s-au transformat în susţinătorii proiectului iniţiat de Guvern, în timp ce Majoritatea parlamentară se pare că doreşte un alt proiect de lege.

S-a spus aici că se înlocuieşte sau se elimină recursul în anulare. De fapt, nu se elimină recursul în anulare prin acest text propus de Comisie; se înlocuieşte denumirea "recursului în anulare" cu aceea de "contestaţie în reformare".

Nu aş vrea să discut pe fond această problemă. Aş vrea doar să remarc din nou disfuncţionalităţile din cadrul Guvernului, din cadrul raportului dintre iniţiator şi Majoritatea parlamentară, care ar trebui să susţină demersurile în această privinţă, şi vreau să arăt că întârzierea reformei în Justiţie cred că se datorează acestor nelămuriri, acestor lupte dintre Grupului parlamentar majoritar şi Guvern cu privire la adevărata reformă în justiţie şi la măsurile care trebuie până la urmă adoptate şi care se adoptă forţat şi impus mai mult, decât ca o necesitate înţeleasă şi adaptată nevoilor României.

Din acest punct de vedere, aş vrea să solicit încă o dată punctul de vedere al iniţiatorului, respectiv al Ministerului Justiţiei, cu privire la introducerea acestei noi forme, adică schimbarea denumirii "recursului în anulare" în "contestaţie în reformare".

Aş dori să văd care este ultima poziţie a Ministerului Justiţiei cu privire la această propunere.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Nu s-au terminat dezbaterile generale.

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă distinsul nostru coleg Ştirbeţ a luat apărarea iniţiatorului, Guvernul, de pe poziţiile Partidului Naţional Liberal, daţi-mi voie să iau apărarea Comisiei, care în majoritatea ei este formată din membri PSD.

Vreau să spun că aici nu este vorba de o dispută politică. Aici este vorba de o dispută între profesionişti şi amatori, pentru că iniţiatorul, Guvernul, a dat dovadă de un cumplit amatorism juridic, care se manifestă cu efecte negative şi în alte domenii.

Dacă facem Opoziţie constructivă, încercăm să îndreptăm, nu să distrugem şi nu să îndreptăm spre distrugere.

Această abrogare de faţadă a unor instituţii, fără a pune nimic în locul lor, practicată în timpul ministeriatului liberal al domnului Stoica, îşi produce şi astăzi grave consecinţe şi dă naştere la discuţii. Este vorba şi despre Proiectul de Lege privind parchetele militare. Pentru că o pripeală pentru o imagine a dus la consecinţe neplăcute, şi la această dată unele ireversibile.

În materie civilă, pripita desfiinţare a recursului în anulare a dus la bulibăşirea, este termenul cel mai juridic pe care pot să îl găsesc, întregii proceduri civile.

În materie penală, ne jucăm cu vieţile şi cu anii oamenilor. Nu ne putem permite acest lucru!

În materie penală, cea mai mică greşeală se repercutează asupra vieţii omului în mod direct, asupra libertăţii lui, şi se repercutează şi asupra imaginii justiţiei.

Subscriu la argumentul Comisiei, pentru că este un argument de profesionişti, şi aş vrea ca şi iniţiatorii să îl ia în vedere.

Nu poţi să abrogi ceva de dragul schimbării unei denumiri, nu poţi să abrogi ceva de dragul unei impresii frumoase făcută în ţară sau în străinătate.

Nu poţi să abrogi ceva fără să pui ceva în loc şi, mai ales, fără a rezolva toate implicaţiile juridice, care sunt nenumărate, ale unui asemenea act.

De aceea, noi vom susţine punctul de vedere exprimat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Pentru cultura mea, v-aş ruga să îmi aduceţi şi mie dicţionarul juridic de unde aţi extras cuvântul "bulibăşeală".

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Încă nu s-a scris complet, dar cred că va figura la loc de cinste în dicţionarul de maxime şi cugetări parlamentare, alături de alte cugetări, şi ale dumneavoastră, cu tot respectul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu am folosit eu cuvântul acesta şi nu voi fi autor al acelui dicţionar.

Domnul Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trebuie să punem în ordine nişte chestiuni, şi de la bun început trebuie să fac o precizare: cu excepţia colegului nostru, toţi ceilalţi din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, fie că făceau parte din Majoritate, fie că făceau parte din Opoziţie, au fost de acord cu acest proiect de lege, aşa cum a fost modificat în Comisie. Asta, pentru a restabili adevărul.

În al doilea rând, rolul legiuitorului este de a adopta legi care să vină şi să răspundă cerinţelor vieţii social-economice.

Este adevărat că într-un proiect al Guvernului, care a trecut ca prin brânză în Senat, instituţia recursului în anulare în materie penală a fost desfiinţată, fără să se gândească prea mult ce punem în loc.

Dacă am fi admis acest punct de vedere, ar fi însemnat că de principiu am fi fost de acord cu hotărâri judecătoreşti greşite, contrare legii, datorită fie incompetenţei profesionale, fie superficialităţii magistratului, sau chiar fie necinstei acestuia.

Dacă domnul Ştirbeţ consideră că asta ar însemna reformă în justiţie, să îmi fie cu iertare, asta nu înseamnă reformă, ci dimpotrivă.

De aceea, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, cu excepţia domniei sale, au ajuns la concluzia că această instituţie trebuie să rămână, ca fiind un instrument de reformare, de îndreptare a greşelilor şi a abuzurilor care se pot comite în procesul de aplicare a legii penale.

Drept urmare, nu avem a ne teme dacă veţi vota acest proiect de lege aşa cum a fost modificat de membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Şi pentru că suntem la acest capitol, vreau să repet şi eu ceea ce a spus domnul Bolcaş: că mai acum două-trei luni, în vară, ne-am grăbit şi aceeaşi instituţie am desfiinţat-o în materia civilă, şi vreau să vă spun, stimaţi colegi, că ne apar hotărâri judecătoreşti în materie civilă care au la bază legi abrogate de patru-cinci ani. Atenţie, legea nu mai există de patru-cinci ani, dar s-a făcut trimitere la ea şi s-a adoptat hotărârea. Iată ce aberaţii pot apărea dacă nu există acest ultim instrument de reformare, în astfel de cazuri aberante.

Închei prin a vă solicita să vă daţi votul pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştribeţ, un drept la replică, care durează un minut.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Voi fi foarte scurt.

În primul rând, aş vrea să fie foarte clar: eu nu sunt iniţiatorul acestui proiect, nu am cerut desfiinţarea recursului în anulare şi nu doresc personal desfiinţarea recursului în anulare, însă este vorba de procedura şi de modul în care s-a ajuns aici, după ce s-a aprobat Codul de procedură penală mai alaltăieri, în care domnii colegi ai mei, cu respect, nu au avut nimic împotriva menţinerii acestui recurs, şi a venit Guvernul cu un proiect imediat, impus, se pare, sau după cât se scrie în motivarea proiectului, de cerinţele Uniunii Europene, ca în Comisie să se discute o variantă care, vă rog să îmi fie permis, ca justificare, nu este plauzibilă. Adică menţinem recursul în anulare pentru a salva incompetenţa judecătorilor şi procurorilor, menţinem recursul în anulare pentru greşelile care se pot produce, şi se referă aici mai mult la latura de criminalitate, omucidere şi aşa mai departe, dar mi se pare că substratul este latura economico-financiară, nu substratul criminalistic propriu-zis. Aici este interesul, dacă este să discutăm pe adevăr şi pe ceea ce trebuie să discutăm.

Se doreşte, probabil, ca prin extinderea subiecţilor care pot declara recurs în anulare, pentru că această contestaţie în reformare, repet, este acelaşi lucru cu recursul în anulare, să se poată iniţia acum de procuror şi de partea vătămată.

Sigur că se doreşte ca după trei-patru ani, şi sunt cazuri care s-au mai întâmplat, un condamnat penal, care trebuie să plătească anumite daune, să fie rejudecat şi eventual să i se dea anumite sume înapoi, aşa cum s-a întâmplat cu fostul preşedinte Bancorex, dacă nu mă înşel.

Deci, să nu transferăm această dispută în dispută politică. Cu atât mai mult, să nu facem referire la perioada '96-2000. Justiţia română este în coada justiţiei europene şi suntem cu Capitolul "Justiţie" de încheiat datorită perioadei 2000-2004, datorită inconsecvenţei Ministerului Justiţiei, datorită inconsecvenţei sau diferitelor dispute care au avut loc între categoriile profesionale din justiţie, între membrii în primul rând ai partidului de guvernământ şi ai majorităţii parlamentare.

Deci, eu nu susţin nici eliminarea, nici menţinerea, dar în nici un caz proiectul de lege venit de la Guvernul să fie transformat într-o farsă, de fapt, prin care se susţine că am eliminat recursul în anulare. Nu se elimină recursul în anulare prin această formă propusă de Comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Întâi, din partea Ministerului Justiţiei, domnul Seucan, şi apoi preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Claudiu Seucan (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ministerul Justiţiei a participat la lucrările Comisiei şi a considerat că soluţiile care s-au găsit sunt echilibrate şi răspund, pe de o parte, cerinţelor privind integrarea europeană, iar, pe de altă parte, în mod concret, problemelor pe care justiţiabilii le au în raport cu justiţia în materie penală, şi pe această cale vreau să vă spun că Ministerul Justiţiei este întru totul de acord cu raportul Comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Seucan, vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să lămuresc o chestiune care a fost avută în vedere de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la alcătuirea acestui proiect de lege.

Am fost criticaţi cu privire la dreptul exclusiv la procurorului general de a declanşa o cale extraordinară de atac în materie penală, şi anume recursul în anulare. De aici a pornit toată discuţia. Şi, atunci, s-a eliminat acest drept exclusiv, iar subiecţii cu vocaţie procesuală sunt procurorul şi inculpatul, nu procurorul şi partea vătămată, cum spunea un coleg la microfon. Partea vătămată este altceva, inculpatul este altceva, acestea fiind chestiuni în care nu vreau să intru acum pentru că sunt de tehnică, de fineţe.

Astfel, s-a reintitulat instituţia, căreia i-am spus "contestaţie în reformare", şi s-a dat dreptul procurorului şi inculpatului să adreseze această cerere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Aceasta este esenţa modificărilor privind această instituţie procesual-penală. Nu este vorba de nici o politică; este vorba de o reglementare tehnică cu care am venit în întâmpinarea unor observaţii care, pe bună-dreptate cred eu, se făceau de către Uniunea Europeană: cum că procurorul general are dreptul exclusiv la această cale de extraordinară de atac. Nu sunt alte complicaţii. Este greu să le expui însă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea acestui proiect, pe textele acestuia.

La titlul legii dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Preambulul art.I. Vă rog să urmăriţi raportul. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La pct.1, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.2. Comisia propune reformularea acestuia. Admis amendamentul, şi se reformulează pct.1.

La pct.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.3. Admis amendamentul, şi se modifică pct.2.

Comisia, prin amendamentul de la pct.4, pag.4, propune un text nou, pe care vă rog să îl lecturaţi. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul de la pct.4.

La pct.3, comisia propune eliminarea. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.5. Admis amendamentul, şi se elimină pct.3.

La pct.4, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.6. Comisia propune modificarea acestuia. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul de la pct.6, şi se modifică pct.4.

La pct.5, cel cu privire la abrogarea art.409-414, urmăriţi amendamentul de la pct.7. Admis amendamentul de la pct.7, şi pct.5 va avea alcătuirea rezultată din amendamentul comisiei.

La art.II, poz.8 din raport, pag.14, comisia nu propune nici un fel de modificare. Dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial. Adoptat textul iniţial.

După art.II, comisia propune, prin amendamentul de la pct.9, un text nou, art.III. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul, şi se introduce art.III.

Am parcurs textele acestui proiect, pe care îl vom supune votului final marţi.