|
Domnul Ioan Munteanu: Mulţumesc, doamna preşedintă. Suntem mulţi, e adevărat. Sunt unul dintre iniţiatori. Cu toate că Legea nr. 118/1990 a suferit mai multe modificări, o categorie importantă de persoane a fost mereu omisă şi nu se bucură de prevederile acesteia. Este vorba despre unii urmaşi, rude de gradul I ale persoanelor persecutate din motive politice, urmaşi care nu beneficiază de prevederile acestei legi. Subliniez acest lucru pentru că este foarte important în discuţia noastră. Fiii şi fiicele unor foşti deţinuţi politici nu sunt recunoscute ca persoane care au fost persecutate. Aş vrea să vă spun câteva argumente care ne-au determinat să venim cu această iniţiativă legislativă şi care, trebuie să precizez, au fost acceptate în comisia de specialitate. Aceşti tineri, copii, au crescut fără un părinte, în unele cazuri fără ambii părinţi, mulţi nu şi-au putut continua studiile fiind marginalizaţi şi chiar daţi afară din şcoli. În alte situaţii, părintele întreţinător a fost obligat să dea spre adopţie copiii pentru ca aceştia să mai aibă o şansă în viaţă, în alte situaţii au fost persecutaţi, dispreţuiţi chiar batjocoriţi. În cele din urmă am putea spune că li s-a furat copilăria şi adolescenţa. Pentru aceste motive şi altele, considerăm că este corect să fie trataţi mai bine decât alte categorii care sunt cuprinse în acest decret-lege şi pe care nu vreau să le nominalizez pentru că consider că trebuie să beneficieze de aceste drepturi. Din datele centralizate de către prefecturile din ţară numărul acestor persoane este între 1500 şi 1800 în România, iar îndemnizaţia este una simbolică, de fapt este vorba de o reparaţie morală de care ei nu beneficiază. Fac precizarea că iniţiatorii nu au în familie rude care pot beneficia de această prevedere cu care noi am venit aici şi v-aş solicita să ne acordaţi votul aşa cum a făcut-o, cum spuneam mai înainte, şi comisia de specialitate. Vă mulţumesc.
|