Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 septembrie 2008
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.88/2008
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 septembrie 2008 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 septembrie 2008
![]() |
11. | Dezbaterea asupra Propunerii legislative privind regimul juridic al falezelor şi plajelor Mării Negre. | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 835/2007 |
|||||
| ................................................ | |
|
|
Propunere legislativă privind regimul juridic al falezelor şi plajelor Mării Negre. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Domnule Mazăre, vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Mi-aş dori ca şi pe acest proiect legislativ să obţinem consensul politic pe care l-am văzut exprimat de la această tribună. Avem un proiect de lege care prevede trecerea plajelor în administrarea autorităţilor locale. Pentru intravilan, vor veni consiliile locale şi preiau administrarea. Pentru extravilan, consiliul judeţean. Repet, trecem numai administrarea. Proprietarul rămâne în continuare statul. Vreau să fac precizarea că nu se schimbă nicio virgulă, niciun cuvânt în tot ceea ce înseamnă reglementare pe probleme de mediu. Să nu-şi imagineze cineva că, dacă ajung autorităţile locale să administreze plajele, se va putea construi orice şi oricum pe plaje. Rămâne în continuare valabil tot ceea ce prevede legea, respectiv Ordonanţa nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere. De ce este necesar acest proiect de lege? S-a văzut că experimentul pe care l-am încercat începând cu ministeriatul doamnei Sulfina Barbu a fost un eşec total. Sunt hotelieri care plătesc de 5 ori mai mult pentru plaja din faţa hotelului decât o făceau în momentul în care aveau contractul direct cu Apele Române. Vrem ca plajele să vină la hotelieri. Cei cu hoteluri şi cu obiective pe plaje să administreze şi plaja aferentă. Urmărim să creştem standardele turistice, urmărim ca hotelierii, agenţii economici să poată oferi servicii turistice complete turiştilor, pentru că suntem într-o competiţie deschisă. Vă mulţumesc. |
|
|
Din partea comisiei, vă rog. |
|
|
Raportul suplimentar este de adoptare. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Aveţi raportul suplimentar de adoptare, stimaţi colegi, fără amendamente. Vă mulţumesc. |
|
|
Din partea Guvernului, vă rog. |
|
|
Doamna Lucia Ana Varga: Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă din mai multe motive. În Ordonanţa de urgenţă nr.202 din 2002, zona costieră cuprinde plaje, faleze şi marea teritorială. În actuala propunere legislativă nu se face referire decât la plaje şi la faleză. Acesta este un motiv. Al doilea motiv este că, potrivit Legii administraţiei publice locale nr.215 din 2001, republicată, consiliile judeţene administrează bunuri în domeniul public şi privat al judeţului, iar consiliile locale pe cele în domeniul public şi privat al comunei. Prin urmare, autorităţile administraţiei publice locale nu au competenţă legală să administreze bunurile din domeniul public al statului, aşa cum sunt plajele şi falezele Mării Negre. Însă cel mai important motiv este acela că întreaga faleză şi plajă trebuie gestionată şi administrată în mod unitar. Nu se poate separa administrarea mării teritoriale cu plaja submersă şi a lucrărilor hidrotehnice necesare protejării plajelor împotriva eroziunii de administrarea plajelor şi falezelor. În ultimii 35 de ani, plaja românească a pierdut peste 2.400 ha şi Guvernul României, prin sprijinul Guvernului Japoniei, a realizat un studiu pentru un management integrat al acestor plaje. S-a finalizat acest studiu şi pentru lucrări de reabilitare şi conservare a plajelor trebuie cheltuite 400 milioane de euro în anii următori. Deja Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a pregătit proiecte pentru a începe aceste lucrări. Mai mult, se pot vedea şi lucrări de consolidare a falezelor pe litoralul românesc. Ca să putem continua aceste lucrări, susţinem în continuare că aceste plaje şi faleze ar trebui să rămână în administrarea Apelor Române şi, prin urmare, Guvernul nu susţine această iniţiativă legislativă. Vă mulţumesc. |
|
|
Da. Vă mulţumesc. Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul? Domnule Lificiu, vă rog. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Am analizat această propunere legislativă şi practic unicul element de noutate este schimbarea titularului de administrare a plajelor şi falezelor. Eu am discutat şi cu colegii, a trecut pe la comisie, însă trecerea, schimbarea titularului dreptului de administrare nu cred că aduce efecte deosebit de spectaculoase. E adevărat că ţelurile sunt nobile în declaraţie, dar ca şi efecte nu văd. De aceea, eu propun, pe scurt, întrucât am auzit şi argumentele guvernului şi există proiecte începute la această oră, s-ar produce o nelămurire acolo, aş propune, domnule preşedinte, dacă sunteţi de acord, să retrimitem la comisie această lege, să sperăm pentru ultima oară, pentru a clarifica exact cum stau lucrurile şi în Europa, pentru a solicita ministerului să ne aducă şi un studiu comparativ cu ţările din Europa şi să vedem care e cea mai bună soluţie. Pentru că, consider că e nevoie să o mai analizăm o dată. |
|
|
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog. |
|
|
Nu cred că e viabilă teza colegului meu. Dacă se studia cu atenţie se observa că prin intermediul acestei legi se realizează o mai bună administrare a plajelor. Guvernul ce vrea? Să păstreze plajele, să trimită nişte acoliţi de Bucureşti cărora să li se concesioneze plajele, iar acoliţii aceia să subconcesioneze la tot felul de nepricepuţi. Se urmăreşte prin acest proiect de lege să se responsabilizeze autorităţile locale. În ce priveşte administrarea plajelor, vă rog să mă credeţi că este o greşeală gravă pe care a comis-o colegul meu, pentru că nu se trece şi dreptul de dispoziţie juridică la unităţile administrativ- teritoriale. Se trece numai posesia şi folosinţa. Deci dacă Guvernul doreşte să iniţieze programe de dezvoltare, nimeni nu-l poate opri pe guvern, pentru că statul rămâne titularul dreptului de proprietate, şi închei arătând că prin lege se pot deroga de la regula enunţată de doamna secretar de stat, deci se pot trece în administrare bunuri, dacă voinţa legiuitorului este în acest sens. Altfel că, susţin acest proiect de lege. Cred că am câştiga mult mai mult dacă plajele ar fi în administrarea autorităţilor locale care vor avea interes să le gospodărească mai bine. Că, de fapt, drept de administrare înseamnă dreptul de a le gospodări şi de a le pune în valoare. Vă mulţumesc. |
|
|
Da. Vă mulţumesc. Vă rog. |
|
|
Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu: Domnule preşedinte, Vreau să vă aduc la cunoştinţă, stimaţi colegi, faptul că un astfel de proiect care are o scară chiar regională pune în discuţie existenţa unui studiu de impact care se face pe cel puţin doi ani de zile. Vă spun asta în cunoştinţă de cauză. Marea Neagră are un avantaj şi un dezavantaj pentru plajele româneşti. Avantajul cel mare este că, curentul aduce nisipul de pe plajele ruseşti pe plajele româneşti şi apoi spre plajele bulgăreşti. Din cauza unor lucrări care au avut loc în perioadele precedente, deja acest lucru nu s-a mai realizat, acest curent nu mai poate aduce o cantitate de nisip suficientă şi de aceea şi eroziunea este mai accentuată. Studiile existente la nivelul Guvernului arată că experienţa japoneză evocată, poate chiar şi aici sau poate chiar în comisie, nu ştiu exact acest lucru, spune că lucrarea într-un singur punct face ca celelalte trei puncte importante de lucru să sufere modificări, pentru că Marea Neagră e un ecosistem viu sau, respectiv, dacă vreţi, în ea funcţionează acest curent care lucrează ţinând cont de digurile care s-au realizat în România în perioada precedentă. Ca urmare, având în vedere importanţa substanţială a unui astfel de proiect, care este pe de o parte importantă ca posibilitate de dezvoltare, dar şi mai importantă ca să fie luată în considerare din punct de vedere al evoluţiei ecosistemului, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vă solicit, stimaţi colegi, să retrimitem la comisie acest document, acest proiect de lege, pentru că este de o importanţă vitală ca toţi să fie de acord cu o astfel de iniţiativă. Vă mulţumesc. |
|
|
Da. Domnul Valeriu Tabără. |
|
|
Stimaţi colegi, Domnule preşedinte, Eu vă mărturisesc că nu de prea multe ori am fost în ultimii ani la mare, dar am avut ocazia, la intervale de câţiva ani, să văd zona de la Eforie şi câteva locuri de la Venus-Mangalia. Şi mie mi se pare că şi primul proiect de lege care a trecut aici trebuie privit cu multă responsabilitate, pentru că nu este vorba acolo de o simplă şosea costieră. Sunt lucrări mult mai profunde şi mai importante de făcut pentru consolidarea falezelor etc., altfel o să ajungem să cădem cu şoseaua respectivă în mare. Pe de altă parte, nici gestionarea pe care o face ministerul la această dată, a ceea ce înseamnă plajă şi apa marină accesibilă de pe plajă, nu este una dintre cele mai corecte, şi eu vă reamintesc, doamna secretar de stat, proiectul care a fost implementat la Venus în golf, într-unul din golfuri, cu acei saci care trebuiau puşi undeva mai în larg ca să protejeze, să determine creşterea plajei. Din păcate, nu s-a făcut aşa, deci proiectele nu se urmăresc, şi atunci cred că ceea ce au cerut colegii mei - retrimiterea la comisie a acestui proiect, este bine-venit, pentru a gândi foarte bine şi să putem lua cele mai bune măsuri, astfel încât acolo să nu se întâmple ceea ce se întâmplă, pentru că, din păcate, nici administraţia locală la un moment dat n-a rezolvat problemele şi repet, încă o dată, a se vedea cazurile de la Eforie; nu ştiu dacă s-au văzut acum, cu acele prăbuşiri de faleză etc., dar nici ceea ce a făcut Guvernul în gestionarea apei nu este corect. Pe de altă parte, acolo sunt investitori de care trebuie să se ţină seama până la un anumit loc. Şi cred că o retrimitere la comisie este bine-venită, aşa cum spunea şi domnul ministru Lificiu. Vă mulţumesc. |
|
|
Da. Vă rog, domnule deputat. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Legea în discuţie face referire numai la administrarea plajelor. Deci, repet, e vorba numai de administrarea plajelor: curăţenie, repartiţie, aprins bec, stins bec... tot ce spune Guvernul poate fi făcut în continuare. Legea nu interzice. Legea a fost trimisă la comisie de două ori. Deci a făcut acest lucru. Vreau să vă spun, ca element de noutate, bănuiesc că nu ştiţi, pe 1 mai am vrut să deschidem sezonul în Constanţa. S-a întâmplat astfel: hotelierii au pregătit hotelurile, dar cei care aveau plaja în administrare n-au pregătit plaja. Bulgarii au pregătit plaja, plaja noastră era murdară. N-am putut deschide cum trebuie sezonul. Din această cauză, consider că această lege ne permite să intrăm în normalitate. Cred că nimeni din ţara asta nu crede că oraşul Constanţa, care este oraş-port, nu are portul în administrare, iar oraşul Constanţa, care are plajă, nu are plajă în administrare. Normal este ca în administrarea acestor chestiuni să fie implicate comunităţile locale. Închei prin a vă solicita să daţi drumul acestei legi. S-a întors de două ori şi, repet, vom intra în normalitate. Până în 1995 nici nu s-a pus problema, şi a fost perioada comunistă, a fost administrată local plaja. Revenim la normalitate. Vă mulţumesc mult. |
|
|
Vă rog, domnule deputat. |
|
|
În antiteză cu propunerile de restituire la comisie, aş vrea să se înţeleagă că nu se lezează dreptul de dispoziţie al statului. Statul va putea desfăşura programele. Domnul coleg Tabără spune aşa, că nici ministerul nu se ocupă, nici alte persoane juridice îndreptăţite şi nici autorităţile locale. Noi vrem să responsabilizăm autorităţile locale, autorităţile administrative de maniera să nu ne mai trezim cu situaţiile acestea create prin faptul că plajele au fost concesionate unor nepricepuţi, unor şmecheri care la rândul lor le-au subconcesionat. Noi vrem să responsabilizăm autorităţile administrative care vor putea să răspundă în ce priveşte doar administrarea acestor plaje. Programele macro ale proprietarului, adică ale statului se pot derula. Deci, nu vedem care ar fi impedimentul care să facă ca autorităţile locale să nu se poată ocupa responsabil de administrarea plajelor. Este păcat să nu facem pe cineva responsabil şi să lăsăm la general lucrurile, aşa cum sunt acum, şi să ne trezim şi la anul că administrarea pică pe mâna unor nepricepuţi, unor concesionari şi subconcesionari care nu investesc şi nu se ocupă nici elementar de administrarea acestora. De aceea, noi ne opunem la restituire, trimitere. |
|
|
Da. |
|
|
Domnul Cristian Sorin Dumitrescu: Domnule preşedinte, Eu o să fiu foarte scurt. N-are rost să mergem la comisie. Toată lumea este conştientă că nu suntem de ieri de azi în Parlamentul României, suntem cel puţin de 4 ani, că e o problemă de cum se abordează această situaţie. Sunt unii care vor să menţină în administrarea statului, pentru că proprietatea nu se schimbă cu nimic, pentru că aşa li se pare normal, şi sunt alţii care cred în descentralizare. Şi, aici, dacă ne uităm în programele tuturor partidelor, constatăm că toată lumea este pentru descentralizare. Or, este exemplul cel mai elocvent al unei astfel de decizii care să permită transferul către ceea ce noi spunem cu toţii - că administraţia locală este capabilă să administreze mai bine dreptul de subsidiaritate, atât de disputat şi discutat în Uniunea Europeană şi aşa mai departe. Deci nu avem ce să trimitem. Aceste discuţii au fost făcute în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Nu e nimic nou sub soare. Este vorba de două concepţii şi atunci o să le tranşăm prin vot. Asta este maniera democratică de a alege între cei care vor progresul, cei care vor descentralizare, cei care vor modernizarea vieţii economice în România şi a administraţiei în România şi cei care vor să rămână la statutul de centralizare. Asta este simplu ca bună ziua. Ce să mai discutăm în comisie? Ceea ce am discutat de foarte multe ori până acum? Vă rog, domnule preşedinte, faţă de aceste considerente să ne exprimăm prin vot. |
|
|
Da. Vă mulţumesc. Potrivit art. 70, "Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său". Îi rog pe cei care au făcut propunerea de retrimitere la comisie, pentru stenogramă, să precizeze la care articole se referă sau la integralitatea legii şi motivul solicitării, după care voi supune la vot. Deci, a fost făcută o solicitare de retrimitere la comisie. Argumentele iniţiale care s-au dat mai degrabă erau în favoarea respingerii legii, nu retrimiterii şi, de aceea, vreau să faceţi precizarea exactă, la care articole doriţi retrimiterea sau dacă doriţi retrimiterea întregii legi şi motivele. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am solicitat retrimiterea la comisie pentru următorul motiv: să vedem un studiu comparativ cum stau lucrurile în Europa, pentru că nu este o simplă descentralizare. Este un lucru deosebit de precis, este administrarea plajelor şi falezelor, iar eroziunea costieră nu lucrează pe judeţe şi pe oraşe, ea lucrează pe toată Marea Neagră şi pe toate apele planetare. Deci, eu trebuie să o văd centralizat. Din acest punct de vedere am solicitat. Acesta este argumentul pe care îl spun eu. |
|
|
Bun. Argumentul dumneavoastră în rezumat este pentru o mai bună documentare, ceea ce trebuia făcut până la plen. Da. Vă rog, domnule deputat. Bun. Asupra acestei... păi, haideţi o dată, vă rog frumos! |
|
|
Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu: Motivaţia pentru care solicităm întoarcerea la comisie este parţial dată şi de domnul deputat Lificiu şi, în plus, faptul că modificarea regimului proprietăţii pare a fi favorabilă dezvoltării proiectelor, acest lucru în momentul în care există... (Vociferări în sală.) |
|
|
Vă rog, domnule deputat, nu dialogaţi cu sala. |
|
|
Domnul Adrian Ciocănea-Teodorescu: Da. Motivez prin aceea că, aşa cum s-a mai spus, un studiu de impact asupra unui proiect important, care revine în urma acestui proiect de lege, face ca în momentul acesta proiectul respectiv să fie în pericol să nu fie realizat. |
|
|
Mă scuzaţi, motivaţia aceasta este mai mult pentru respingere decât pentru retrimitere. Bun. Am înţeles. Doamna Aura Vasile şi după aceea tranşăm prin vot. |
|
|
Domnule preşedinte, Pentru mine este clar, cei doi colegi deputaţi care au luat cuvântul şi au solicitat retrimiterea la comisie o retrimit pentru alte interese decât ceea ce este trecut şi ceea ce au justificat din punct de vedere al administrării sau al proprietăţii. Argumentele ridicate de domnul deputat Lificiu şi de colegul de la PNL nu s-au referit la nici un articol, la nici un alineat din proiectul legii, deci nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a supune la vot retrimiterea proiectului la comisie. Deci vă rog să începeţi dezbaterea generală şi să purcedem la ordinea de zi. |
|
|
Din partea ministerului, vă rog. |
|
|
Doamna Lucia Ana Varga: Aş vrea să subliniez încă două probleme. În primul rând, ştiţi cu toţii când vă duceţi la mare că este, din păcate, prezentă o situaţie, aceea a construcţiilor abuzive pe plajă. Dacă această iniţiativă legislativă va trece, înseamnă că pe plajele din România care încă nu sunt delimitate de domeniul public al autorităţii locale, nu va mai fi nici un fel de control şi se vor putea face aceste construcţii ilegale. O altă precizare pe care vreau să o fac este aceea că ceea ce aţi spus dumneavoastră se referă la un alt act normativ, acela al Legii privind utilizarea potenţialului turistic al Mării Negre. Este un cu totul alt act normativ. Acea lege..., dacă se dorea să fie preluată în administrare de către autoritatea locală trebuia modificată acea lege, nu Legea privind administrarea plajelor. În momentul în care actul normativ trece, din fondurile de la Guvern, prin Ministerul Mediului nu se mai poate face nici un fel de investiţie pentru stoparea eroziunii costiere sau pentru consolidarea falezelor. Vă mulţumesc. |
|
|
Mă scuzaţi, să înţeleg din partea ministerului că dumneavoastră doriţi respingerea legii, şi nu retrimiterea la comisie? Doamna Aura Vasile aţi vorbit pe acest subiect.... Nu, îmi pare rău... |
|
|
Deci, domnule preşedinte, Privesc şi nu-mi vine să cred ca un reprezentant al Guvernului Liberal să spun asemenea enormităţi de la microfonul Camerei. Ceea ce doamna a spus nu are nici o legătură, dacă vreţi, cu ceea ce este pus în dezbatere. Iar dovada că s-au construit tot felul de magherniţe o avem din momentul în care plaja a trecut în administrarea Direcţiei Apelor şi cum Dumnezeu se mai numeşte... Spun încă o dată, argumentele pentru retrimiterea la comisie nu sunt îndeplinite, deci vă rog să treceţi la dezbaterea proiectului de lege. |
|
|
Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul Tudor. |
|
|
Să mai spună cineva că Parlamentul e plin de misogini. Doamna Aura a luat cuvântul de vreo patru ori şi eu niciodată şi ţin mâna de o jumătate de oră... că mă durea deja. Da, eu zic că o mai multă înţelepciune nu strică. Aceasta este o problemă foarte importantă. Aici sunt şi nişte interese foarte mari, în special al administraţiilor locale, care au interes să facă demersuri pentru a câştiga bani oficial, normal, pentru dezvoltarea plajelor, dezvoltarea serviciilor pe plajă şi curăţenia lor şi aşa mai departe, dar şi pe alături, unde se aşteaptă această felie zdravănă de caşcaval pentru îmbogăţirea unora care la Constanţa au dovedit că foarte uşor se face bogăţie din administrarea plajelor. De aceea, eu zic, în primul rând argumentul, domnul preşedinte a spus că trebuie argumentate şi una şi alta dintre propuneri. Argumentul dat, că statul român este un administrator prost, pe care l-am auzit de la revoluţie încoace până ne-am săturat cu toţii de această marotă, dar s-a dovedit că şi mai prost, infinit mai prost, sunt particularii care au pus mâna pe bogăţiile statului, nu cumva argumentul că administrarea proastă a statului, pentru că el subînchiriază plajele la nişte particulari puşi pe îmbogăţire, poate fi acelaşi şi pentru administraţiile locale pe care nu le opreşte nimeni să subînchirieze şi ele, ba, mai mult, acolo, în jocurile lor de interese fac mult mai uşor o astfel de operaţie acuzabilă statului, dar imposibilă administraţiilor locale. Ce să spun? Păi numai cu asta se ocupă administraţiile locale, cu şmecherele de astea. Dar, pentru că nu vreau să fiu părtinitor şi interesul în ce mă priveşte, şi al partidului nostru, este ca această problemă să fie tranşată foarte bine pentru oamenii normali care merg la plajă, pentru interesul ca să se poată face o investiţie acolo, pentru mult mai multe probleme decât interesul local, pe sub mână foarte important pentru mafia locală, de aceea, se fac asemenea presiuni asupra noastră. Pentru ca să nu cădem într-o capcană sau în alta eu spun că domnul Petru Lificiu are dreptate şi că nu strică să ştim cum fac şi alţii, pentru că dacă ştiam cum au făcut bulgarii cu nemţii şi făceam şi noi aşa, nu trăiam ruşinea asta pe care o trăim în ultimii ani, la plajele româneşti din România, în comparaţie cu alte plaje, perfect întreţinute, iar ale noastre într-o mizerie de nedescris. Dacă ştiam aşa, înseamnă că şi acum, dacă vom şti mai multe despre cum fac alţii nu dăunează. Ce e graba asta într-o disperare, pentru că mai e până la vară... Deci, propunerea de retrimitere la comisie este foarte pertinentă. Şi mai stopează puţin dorinţa de îmbogăţire a unor "mazăriciu sau măzăriciu" sau cum s-o mai numi ăştia. Sănătate! (Se adresează unui domn deputat care a strănutat.) |
|
|
Da. Vă mulţumesc. Ultimul vorbitor, domnul Marton Arpad, vă anunţ că timpul afectat şedinţei noastre a expirat. După cuvântul domnului Marton Arpad trecem la următorul punct de pe ordinea de zi. |
|
|
Probabil această problemă va fi dezbătută de altcineva, dacă s-a terminat timpul, totuşi mi se pare puţin deplasat ca dezbătând o retrimitere sau neretrimitere a unui proiect de lege să auzim de la acest microfon reprezentanţi ai unor partide, reprezentanţi ai unui minister vorbind despre poate inexistenţa sau necesitatea ca să se desfiinţeze autorităţile publice locale, că acolo, acele autorităţi publice locale acolo nu sunt oameni de încredere, încrederea trebuie s-o avem într-o conducere centralizată, şi asta în România din 2008, care este membră a Uniunii Europene. Şi aş ruga ca cel care va conduce în continuare această dezbatere să revină la acest proiect de lege, că am trecut dincolo. Suntem în Uniunea Europeană, autorităţile publice locale îşi au rolul lor, alegătorii şi-au adus, sper că au ales oamenii în care au avut încredere şi să le lăsăm cât mai mult în administrare şi în decizia lor proprie, că asta am promis cu toţii. Vă mulţumesc. |
|
|
Da. Vă mulţumesc. Proiectul de lege rămâne în dezbatere pentru mâine. |


