Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului?

Pe procedură, domnule Nicolăescu? Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase,

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe sau nu dezbaterea pe acest proiect de lege, vreau să vă aduc la cunoştinţă un lucru şi după aceea să vă fac o propunere.

În primul rând, data trecută, când doream să discutăm acest proiect de lege, am făcut propunerea, şi plenul a fost de acord, ca proiectul să se reîntoarcă la comisie, unde să aibă loc o dezbatere serioasă, în care să fie invitaţi absolut toţi cei care au ceva de spus pe această temă deosebit de delicată şi de importantă şi după aceea să se reîntoarcă în plen, astfel încât, în cunoştinţă de cauză să putem să dezbatem.

Din informaţiile pe care le am - şi asta de la comisie este oarecum surprinzător, ca să fiu ponderat în modul meu de exprimare. Şi anume: au fost chemate câteva organizaţii neguvernamentale la dezbateri în cadrul comisiilor, numai că ele au fost organizate tainic, secret, fără prezenţa mass-mediei în sală, de parcă se dorea a se ascunde nu ştiu ce secret.

Este clar că dezbaterea a încercat să aibă numai un caracter formal, nicidecum un caracter de fond, să fie o dezbatere care să încerce să găsească soluţii, care să arate lucrurile care sunt în neregulă şi care, evident, trebuie corectate.

Ştiind toate aceste fapte, eu cred că normal este să ne păstrăm consecvenţa. Şi consecvenţa înseamnă, în această situaţie, chiar să se poarte dezbateri serioase, chir să aibă loc o consultare cu toate părţile interesate, şi numai după aceea să se vină cu un raport în plenul Parlamentului.

În consecinţă, propunerea pe care doresc să v-o fac este să returnăm la comisie încă o dată acest proiect de lege, să-l lăsăm să stea acolo. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să asiguraţi liniştea în plen.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Să-l lăsăm să stea cel puţin pe perioada verii, în care să aibă loc toate aceste dezbateri în mod normal, dar mai ales într-un mod inteligent şi de unde să obţinem, sper eu, soluţii pozitive şi soluţii corecte, şi după 1 septembrie putem să ne întoarcem în plen şi fără niciun fel de - să spunem - presiuni sau... de altă natură să putem să dezbatem pe acest proiect de lege serios.

În consecinţă, doamnă preşedinte, vă rog să supuneţi plenului retrimiterea la comisie a proiectului de lege, cu termen 31 august 2011.

Mulţumesc. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Tot pe acelaşi lucru, că e o chestiune de procedură. Dacă nu, supun la vot retrimiterea la comisie. Pe acelaşi lucru sau în cadrul intervenţiei în dezbaterile generale?

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Este un proiect de lege care este înscris pe ordinea de zi, un proiect de lege care a creat interesul şi al iubitorilor de animale şi al celor care poate nu împărtăşesc ca primii, acelaşi ataşament.

Dar şi noi vom solicita retrimiterea la comisie şi o dezbatere amplă, pentru că şi cei căror - să spunem - aceste animale le-au produs răni, prin tot felul de intervenţii, au fost impresionaţi în momentul în care au văzut pe geamul televizorului cum arată un moment în care aceste animale sunt omorâte.

Vă aduc aminte de s-a întâmplat nu de mult cu turma de cai din Deltă, în condiţiile în care, poate în Europa, sigur în Europa, doar în ţara noastră avem aceşti cai sălbatici, cum şi-au putut bate joc de ei. Stau să mă gândesc câteodată că omul este mai rău decât animalele, care spunem noi că ele sunt cei care ne fac nouă rău. Nu, noi facem rău. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamnă preşedinte,

Pentru a nu se ajunge din nou la crimă, şi grupul meu solicită retrimiterea la comisie, în condiţiile în care, cred eu că la dezbatere trebuie să participe atât ONG-urile care apără aceste animale, dar şi reprezentanţii cetăţenilor care sunt împotriva măsurilor propuse, în condiţiile în care să se armonizeze foarte bine această iniţiativă legislativă. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Propunere de retrimitere la comisie.

Nu suntem în cadrul dezbaterilor generale. Suntem doar... discutăm punctual. Poziţia grupului a fost exprimată. La dezbateri generale vă dau cuvântul.

Vă rog, domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Doamnă preşedinte,

Eu doresc să vă solicit retrimiterea la comisie cu un termen mai lung, adică până în toamnă, peste vară. Şi am să vă explic de ce.

În ultimul timp, văd că asistăm la acte de cruzime din ce în ce mai mari pe care le fac concetăţeni de-ai noştri împotriva animalelor şi cred că este necesară o dezbatere amplă, în care întreaga societate românească să fie angrenată.

Este un moment în care cred că lucrurile trebuie duse dincolo de aprobarea sau neaprobarea unei legi. Ele trebuie duse într-un punct în care felul nostru de a gândi şi de a ne raporta la tot ceea ce este viu este cazul să se schimbe într-un sens care să ne dea dreptul să ne numim, să ne autoconsiderăm o specie superioară. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Superioritatea nu stă în forţă, superioritatea stă în alte calităţi pe care, poate, le vom învăţa împreună, de data aceasta.

Deci, eu solicit o dezbatere amplă pe subiectul acesta.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie, făcută de PSD.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

65 de voturi pentru, 61 împotrivă, cinci abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în dezbaterea proiectului de lege, în cadrul dezbaterilor generale, numai că, înainte de asta, trebuie prezentat raportul.

Raportul comisiei, vă rog, domnul deputat Boiangiu.

Domnul Victor Boiangiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raportul prezent a fost aprobat de Senat în 12 decembrie 2007.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La raportul suplimentar al comisiei au votat 16 pentru şi 6 împotrivă, cu o abţinere.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Legea este lege organică.

Vă rog să-mi permiteţi să fac nişte precizări ca urmare a unor erori materiale prezentate în prezenta lege.

La art.1 alin.(4) se înlocuieşte sintagma "de către" cu "la nivelul", la art.4 alin.(1) se elimină sintagma "maximum", la art. 11 în loc de "pot" se va scrie "vor", la art.13⁵ alin.(2) s-a omis sintagma "în vederea înscrierii în..." şi la Anexa nr.5 se introduce sintagma "declaraţie angajament".

Proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cristian Adomniţei, şi după aceea domnul deputat Socaciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Da. Mulţumesc, doamna preşedinte.

Am să încep prin a vă spune că subiectul important al acestei legi este dezincriminarea abuzului oamenilor faţă de animale şi posibilitatea organizării de către administraţia locală a referendumului pentru sau împotriva uciderii acestora.

Vă spun doar că până la apariţia legii din 2008, care incrimina penal abuzul faţă de animale, în Bucureşti, un mare primar general a omorât 150 de mii de animale cu preţul a 9 milioane de euro, explicându-ni-se acum exact 10 ani, exact aceleaşi argumente pe care le auzim astăzi. Realitatea este că, cel puţin în Bucureşti, această metodă nu a funcţionat. Deci nu aceasta este calea. Calea de acţiune este, fără niciun fel de discuţie, sterilizarea obligatorie a fiecărui animal care nu este pentru reproducţie. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Durata medie de viaţă a unui câine maidanez este de 5 ani. În 5 ani putem prin sterilizare să reducem la minimum, 90%, prezenţa acestora. Dacă avem curajul să privim cruzimea în faţă, trebuie să admitem că într-o ţară săracă şi coruptă, cum, din păcate, aţi adus-o astăzi, eutanasierea câinilor comunitari se va face cu ranga în cap.

Eu vreau să vă spun că nu este corect, nu este uman şi în niciun caz nu vreau să devină legal faptul că pentru prostia sau incompetenţa administraţiei, a oamenilor, trebuie să plătească animalele nevinovate. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Vreau să vă spun, nu ştiu cum este în privinţa câinilor, dar mai ales în privinţa oamenilor, în Statele Unite, dar şi în Europa, în Austria, în Danemarca, sunt exemple în care oamenii acolo au fost mai deştepţi, nu doar mai umani şi au rezolvat într-un sens mult mai frumos această situaţie.

Este de datoria elitei conducătoare a oricărei societăţi să hotărască înspre binele acelei societăţi, chiar dacă acest lucru contravine unor obiceiuri împământenite, ale locului. Obiceiuri care se datorează, poate, unei lipse a educaţiei sau a culturii şi ţineţi minte câtă vâlvă a fost, dar a trecut cu faptul că sacrificarea animalelor în perioada sărbătorilor să nu se mai facă în mod barbar, tăindu-se gâtul, ci printr-o injecţie letală, prin care animalul să nu-şi dea seama ce i se întâmplă.

Vreau să vă spun, dragi prieteni, că această discuţie nu este a oamenilor care iubesc animalele împotriva oamenilor care nu iubesc animalele. Această discuţie este despre faptul dacă vrem şi cu adevărat trăim într-o ţară europeană, într-o ţară în care creierul uman se manifestă înspre binele tuturor, inclusiv al animalelor sau într-o ţară în care ne e lene să gândim şi mai bine le omorâm. Că poate aşa rezolvăm problema. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Să ştiţi că tot ce vă spun acum nu este înspre, vorbesc în principal cu cei de la balcoane, apreciez faptul că aţi venit, aş aprecia faptul să nu vă manifestaţi în diferite feluri faţă de cei care vor vorbi aici. Astăzi este o mică şansă, dar eu cred că este, să salvăm această situaţie. Vreau să vă spun că eu cel puţin nu vreau să trăiesc fără să lupt, într-o ţară în care poţi omorî animale nevinovate cu bâta în cap şi acest lucru să fie OK.

Eu nu pot explica această imagine copiilor mei. Nu vreau să trăiesc într-o ţară în care să omori cu biciul un cal este OK. Nu vreau să trăiesc în ţara în care ai mei concetăţeni să fie cunoscuţi în lume că au schingiuit un elefant la circ, singurul rămas. Nu vreau să trăiesc în ţara în care ne batem joc de caii de la Letea şi aduc ca exemplu şi în amintirea dumneavoastră ultima întâmplare de la Botoşani, când 240 de câini au fost omorâţi cu ranga în cap, în condiţiile în care, la acel moment, această faptă este penală şi nu s-a întâmplat încă nimic. Imaginaţi-vă ce abuzuri groaznice se vor întâmpla după ce se va dezincrimina, conform acestui proiect, această faptă.

În general, nu vreau să trăiesc fără să lupt într-o ţară în care involuăm faţă de ce avem măcar astăzi şi nimeni nu-şi pune problema ce ar trebui să facem ca să evoluăm.

Închei prin a vă spune, dragi colegi, că dacă, într-adevăr, sunteţi o elită a societăţii şi trebuie să le arătaţi oamenilor lucrul bun de făcut, având şi puterea s-o faceţi, atunci eu vă invit să vă comportaţi ca atare. Dacă vreţi să legiferaţi barbaria, din păcate, încă suntem prea puţini, ca să putem să oprim acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Victor Socaciu era înscris.

Domnul Victor Socaciu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă spun câteva lucruri ca iubitor de animale, dar şi ca om care, în ultima vreme, cel puţin, îngrijorat de ceea ce se întâmplă, chiar în spaţiul nostru parlamentar, în care cu tristeţe văd că oameni, care sunt dedicaţi a ceea ce este frumos şi uman în această lume, sunt trataţi cu o sfidare şi o indiferenţă care nu este demnă de chiar statutul nostru de demnitari ai statului român.

Principiul de bază care trebuie să fie aplicat în cazul managementului unei populaţii canine este controlul reproducţiei. Un control al reproducţiei canine presupune: prinderea animalelor, deparazitarea şi vaccinarea lor, apoi identificarea şi marcarea în mod vizibil şi după sterilizare, care este lucrul esenţial, să spun, în tot acest parcurs, aceste animale să fie trimise în locurile de unde au fost prinse. (Aplauze din partea susţinătorilor legii aflaţi la balcoane.)

Acest lucru deci, duce imediat la înmulţire controlată, până la urmă va duce la scăderea numărului de câine fără stăpân în stradă şi conduce şi la reducerea semnificativă a tuturor cheltuielilor care se fac de la buget. Sterilizarea rămâne unica soluţie care s-a dovedit eficientă, în cazul unei populaţii mari de animale fără stăpân.

Rapoartele şi concluziile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii recomandă aplicarea unui program de control al acestei reproducţii şi nu adoptarea unei soluţii radicale, şi anume eutanasierea.

De altfel, există chiar în România exemple care vorbesc de la sine. În Oradea, într-o perioadă de 4 ani, populaţia canină a scăzut de la 4000 de exemplare la vreo 600. Bineînţeles, în urma sterilizării în masă a animalelor. La fel, de la 2500 de exemplare în Lugoj s-a ajuns la 300 în momentul de faţă, tot aplicându-se sterilizarea.

Aş vrea să vă citez, pentru că suntem cu toţii colegi parlamentari români, un apel făcut de parlamentari europeni, un apel făcut către noi, vă citez câteva fragmente doar: "Prin Tratatul de la Lisabona, art.13 nu numai instituţiile Uniunii Europene, dar şi statele membre sunt obligate să ia în considerare în iniţiativele lor politice faptul că animalele sunt fiinţe simţitoare. Raportul Parlamentului European despre noua strategie pentru bunăstarea...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, vă atrag atenţia că aţi depăşit cele 5 minute regulamentare. Vă rog să încheiaţi.

Domnul Victor Socaciu:

Imediat, doamna preşedinte.

Spuneam că: "Raportul Parlamentului European pentru noua strategie pentru bunăstarea animalelor," iată ce sintagmă, " a fost adoptat cu o majoritate covârşitoare, confirmând printre alte aspecte, lărgirea ariei şi strategiei Uniunii Europene pentru bunăstarea animalelor şi protecţia animalelor de companie."

Având în vedere toate aceste lucruri, reprezentanţi ai cetăţenilor europeni, deci membri ai Parlamentului European, solicită parlamentarilor români, ca reprezentanţi ai poporului român, să voteze în spiritul... (Doamna deputat Aurelia Vasile îi spune ceva.) Mulţumesc, doamna preşedinte, ...să voteze într-un spirit european privind această lege atât de importantă pentru spaţiul nostru şi, după cum vedeţi, atât de importantă pentru societatea civilă.

Închei, doamna preşedinte, spunând că deşi nu s-a aprobat reîntoarcerea la comisie, vreau să sensibilizez pe toţi colegii care consideră că trebuie eutanasiaţi câinii, că noi toţi trebuie să respectăm dreptul divin la viaţă al tuturor fiinţelor de pe pământ. Noi toţi... (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Haideţi că aţi depăşit cu mai mult de un minut jumătate. Vă mulţumesc mult pentru această intervenţie.

Domnule Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legile sunt de foarte multe feluri şi au foarte multe scopuri.

Noi suntem aici în faţa unei legi care există, e în vigoare şi care a ajutat în puţinul timp în care a fost în vigoare ca oamenii să înceapă să gândească altfel. Ea face parte din legile care educă.

Numai că uitaţi-vă că în ultimele zile încep să apară lucruri care ne aduc aminte de anii trecuţi. Asistăm la acte de cruzime greu de înţeles, la Botoşani, la Letea, şi eu cred că mersul înainte al acestei legi care vorbeşte despre cruzime a încurajat lucrurile acestea.

De aceea, stimaţi colegi, trebuie s-o oprim. La noi există un fel foarte straniu de a aborda problemele pe care le avem. Le lăsăm să se strângă, nu facem absolut nimic şi în momentul în care ele devin o mare problemă, acţionăm violent şi iraţional. Am făcut-o de foarte multe ori în ultimii 20 de ani. Şi dacă ţineţi minte, fiecare acţiune violentă şi iraţională pe care am făcut-o, a fost privită ca ceva ciudat, ca ceva în afara locului în care a ajuns omul astăzi, de oameni ca şi noi, dar care trăiesc în alte culturi. Dacă vom face pasul acesta, şi mă bucur că domnul Socaciu a citit un punct de vedere al unor oameni care trăiesc în alte culturi decât noi, probabil că pentru mult timp de acum înainte imaginile acestea care s-au suprapus în ultimele săptămâni, vor române lipite de noi. Sigur, acesta nu este cel mai rău lucru.

Să ai o imagine lipită de tine nu e cel mai rău lucru, dar cel mai rău lucru posibil este să ai în minte faptul că atunci când ai apăsat pe buton, pe butonul pe care scrie da, ai ucis direct şi lucrul acesta unii dintre dumneavoastră îl vor face mâine. (Aplauze.) Veţi ucide direct, cu mâna dumneavoastră, veţi ucide direct fiinţe ca şi noi şi n-o să vă daţi seama poate astăzi, poate n-o să vă daţi seama nici 10 ani de acum înainte. Aşa cum nu şi-au dat seama şi alţi conaţionali ai noştri. Dar sunt sigur că va veni o zi în care veţi înţelege că aţi ucis direct. Şi eu vă deplâng pentru ziua aceea.

Eu nu am să fiu printre cei care am să apăs pe un buton care ucide.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Recent, acum vreo lună, am revăzut filmul "Planeta maimuţelor" şi era foarte interesant cum oamenii erau trataţi acolo de către animale. Mă gândesc ce vorbesc acum între ele animalele, atunci când noi discutăm astfel despre ele, că le vom ucide. Deci vom deveni, vom face bestialităţi, vom fi noi bestii şi ei vor fi înţelepţii. Dar vreau să vă aduc aminte că noi, oamenii, avem foarte puţini prieteni, chiar printre membrii speciei noastre. (Aplauze.) Prietenii noştri cei fideli şi devotaţi sunt câinii şi caii pe care i-am crescut special pentru asta şi ei, în memoria lor genetică, n-au uitat acest lucru şi ne recompensează, chiar dacă noi îi agresăm, cu o privire blândă sau cu un semn de prietenie şi acest lucru nu trebuie să fie neglijat.

Într-o lume plină de contradicţii, cum este România de astăzi, ar fi păcat să excelăm iarăşi la unul dintre capitolele prost înţelese. Adică suntem ţara în care se întâmplă cele mai multe tragedii, nu? mor copiii de mici, ne îmbolnăvim din cauze evitabile, nu avem cu ce să ne îngrijim oamenii, vedeam acolo un cuvânt, abandon, adopţie...

Cât de departe de noi este America sau cât de departe sunt emisiunile acelea de la "Discovery" sau "Animal Planet", în care sunt îngrijiţi puii sau animalele, în aşa fel încât parcă ar fi copiii familiilor care le adoptă. Când vom ajunge să adoptăm şi să-i considerăm membrii familiei noastre şi prietenii noştri?

De aceea, eu ca medic, ca deputat, ca şi om, n-o să votez o lege care va omorî animalele.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă propun să trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. O să rog secretarii ca să vă uitaţi, ca să pot să urmăresc.

Punctul 6. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 9. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12.

La punctul 12, vă rog, domnule Adomniţei. Poftim?

La 11, în regulă, vă rog.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

La punctul 11 vă propun respingerea acestui articol şi revenirea la forma iniţială. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Forma iniţială fiind cea din ordonanţa de urgenţă a Guvernului sau... nu că cea din ordonanţa de urgenţă intră eutanasiere direct... ca să ştiu exact ce vreţi, nu de alta...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, ca să putem dezbate un amendament chiar de respingere, trebuie să fie amendament de respingere. Nu am văzut niciun amendament în raport că există "se respinge acest articol". Nu văd. Şi dacă nu este amendament, nu putem supune la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Deci, înţeleg că vă retrageţi propunerea?

Pe procedură, doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Colegul meu a solicitat respingerea amendamentului comisiei. Deci el nu a făcut un alt amendament. Aşa cum spune colegul meu, dacă era un amendament cu numele domnului deputat şi nu trecea de comisie, era, bineînţeles, trecut la amendamente respinse. El solicită supunerea la vot a amendamentului pe care comisia l-a propus.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Îmi pare rău, Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că se dezbat amendamentele respinse, amendamentele admise nu se supun la vot. Deci, nu am ce să supun la vot, dacă există un raport cu amendamentul admis. Numai dacă se solicită, în mod expres, un amendament referitor la acel articol. (Vociferări, consultări.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Adomniţei, vă rog.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Îmi pare rău, domnul Toader se încurcă în propriile sale... n-am să zic minciuni, pentru că îl apreciez prea mult pentru acest lucru.

Dar, domnule Toader, ca să vorbesc cu cuvintele dumneavoastră şi cu armele dumneavoastră, dacă aceasta ar fi situaţia, cum spuneţi dumneavoastră şi nu-i aşa, dar dacă ar fi, de ce doamna preşedinte ne mai întreabă observaţii la fiecare punct? Pentru că atunci totul se consideră adoptat din start. Dacă ar fi aşa cum spuneţi dumneavoastră.

Exact pentru acest motiv, pentru că noi, în comisie, nu am putut opri votul puterii care a adoptat un amendament făcut de ei, singura mea soluţie ca minoritate este să mă adresez plenului acum, nu să fac un alt amendament la amendament.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Plenul este suveran!

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Şi plenul este suveran, după cum bine ne-aţi învăţat tot dumneavoastră. Deci, încă o dată repet întrebarea, dacă nu-i aşa, explicaţi dumneavoastră logica pentru care doamna preşedinte, conform regulamentului, ne întreabă observaţii la fiecare punct.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, am să citesc exact din art.108 alin.(3): "În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice. Amendamentele se depun în scris la preşedintele de şedinţă şi la raportorul comisiei sesizate în fond." Şi de aia nu putem să dezbatem asta. (Vociferări.)

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Protestăm!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Solicitarea colegului meu a fost destul de clară, şi anume ca plenul care n-are cum să fie inferior unei comisii, în ceea ce priveşte puterea de decizie, să confirme prin vot dacă un amendament aprobat de comisie este însuşit şi de plen.

S-a procedat de foarte, foarte multe ori într-un asemenea sens în plenul Camerei şi e şi normal să se întâmple, şi vă rog să revizuiţi, de exemplu, procedura prin care a fost dezbătută Legea educaţiei, când amendamente aprobate în comisie au fost respinse de plen, bugetul, Legea pensiilor, când numeroase amendamente admise de comisie au fost respinse de plen şi, în fond, ar fi o gravă încălcare a sensului de funcţionare a Camerei legiuitoare dacă o comisie ar hotărî ceva şi plenul n-ar avea niciun fel de putere să spună dacă este în regulă sau nu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile şi după aceea domnul Mircea Toader. A, domnul Máté András.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule deputat Mircea Toader, deschideţi, vă rog, Regulamentul Camerei Deputaţilor şi uitaţi-vă la art.110, după care puteţi să-l completaţi şi cu art.109.

Pentru că văd că nu aveţi regulamentul, am să vi-l citesc eu: "Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia."

Alin.(2): "Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare şi/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare şi/sau de completare respinse cuprinse în raport..." şi textul curge.

Alin.(3): "Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte."

Şi la 109, deci eu am vorbit de 110 alin.(1), (2), (3), (4) spune că: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului...," ceea ce de foarte multe ori aţi făcut, doamna preşedinte.

Şi ca să vă mai vin în ajutor, am să vă citesc şi alin.(5) care spune: "Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se spune votului textul iniţiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Rezultatul votului - numărul de voturi pentru, împotrivă şi numărul abţinerilor - va fi anunţat de preşedintele de şedinţă şi va fi consemnat în stenogramă. Articolul în forma rezultată din aprobarea textelor se supune, în integralitate, votului şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi."

Domnule Toader, de când vă spun că trebuie să vă seminarizez la regulament?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu de când vă spun că trebuie să beţi o cafea împreună.

Domnule Márton Árpad, vă rog.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Eu cred că doamna Aura Vasile v-a convins care sunt prevederile din regulament. Adică, de la acest microfon nu se poate propune eliminarea unui articol. Se poate, deci sunteţi de acord,

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Comisia...

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Nici un amendament al comisiei nu poate fi cerut să fie eliminat. Poate fi pus în discuţie articolul sau amendamentul acceptat de comisie. Nu s-a cerut eliminarea, nu vă supăraţi. Dar, eu îmi aduc aminte că a cerut eliminarea acelui amendament. A cerut respingerea, deci trebuie să fie pus în discuţie acel amendament şi, evident, după ce amendamentul a fost supus discuţiei, se dă un vot pe amendamentul comisiei şi nu respingerea amendamentului comisiei. E o diferenţă destul de mare, pentru că, aşa cum aţi citit foarte bine dumneavoastră, prima dată se supune votului amendamentul comisiei.

Deci, dacă doriţi punerea în discuţie a acestui amendament, îl puneţi la discuţie şi pe urmă se votează nu respingerea amendamentului, ci amendamentul comisiei. Cred că sunteţi de acord cu mine. (Vociferări.) Exact. Asta este procedura.

Nu, domnul Toader a spus despre un amendament de respingere a amendamentului care este un amendament de fond, cu o înrâurire directă asupra fondului legii. (Vociferări în Grupul parlamentar al PSD.)

Domnilor deputaţi, veniţi la microfon ca să vă auzim cu toţii ceea ce spuneţi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Era domnul Fenechiu şi după aceea domnul Máté András.

Domnul Relu Fenechiu:

Doamnă preşedinte,

Să ştiţi că nu fac parte din cei care se gândesc să omoare căţei cu ranga sau cu barda, nici nu cred că vom vota aici nimic cu privire la un genocid, dar vă rog să supuneţi la vot, conform... nu, să ştiţi că nu m-aţi înţeles bine... (Aplauze. Vociferări.)

Vă rog să supuneţi la vot, conform art.110, amendamentul propus de comisie. Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Fenechiu.

Domnule Máté András, vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sincer să fiu, am fost foarte atent. L-am auzit pe domnul deputat ieşind şi n-am înţeles până la urmă ce amendament doreşte să supună la vot. Am văzut că distinsa mea colegă Aura Vasile nu s-a înţeles cu colegul Mircea Toader. Într-adevăr, îmi dă dreptate şi doamna Aura.

Pentru aceste motive, eu solicit o pauză de consultări de zece minute.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Pauză de consultări şi intrăm direct cu răspunsuri la întrebări şi interpelări.

Vă mulţumesc. Ne revedem mâine la ora 10. Continuăm cu dezbaterea acestui proiect de lege.