Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Următorul proiect de lege este cel privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii ale Uniunii Europene.

Dacă din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Tanczos, vă rog să exprimaţi poziţia Guvernului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Tanczos Barna (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca obiect de reglementare, actul normativ se referă la gestionarea de către România a contribuţiilor şi a altor taxe colectate în cadrul aplicării politicii comune agricole şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii tradiţionale ale Comunităţii Europene.

Taxele la care se referă privesc sistemul de gestionare a cotei de zahăr, sistemul de gestionare a cotei de lapte şi vorbim despre acele taxe care se plătesc în cazul depăşirii cotelor.

Prezentul proiect de lege realizează transpunerea în legislaţia naţională a tuturor obligaţiilor de plată instituite de legislaţia comunitară în contextul organizării acestor pieţe comune, precum şi asigurarea unui sistem rapid şi eficient de protejare a intereselor financiare a Comunităţii Europene şi ale României.

Având în vedere aceste elemente importante la care se referă actul normativ sau proiectul de act normativ, vă rog să fiţi de acord cu adoptarea acestuia.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul.

A! Comisia. Vă rog să mă iertaţi.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul vicepreşedinte, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Marian Avram:

Deputatul Avram, secretarul Comisiei pentru agricultură.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Biroul permanent a sesizat pentru examinare şi avizare în fond Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice cu Proiectul de Lege privind gestionarea taxelor colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură, precum şi din sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea obligaţiilor de plată, stabilirea, determinarea, colectarea şi controlul sumelor reprezentând taxe colectate în cadrul aplicării politicii agricole comune şi care fac parte din sistemul de finanţare al fondurilor europene pentru agricultură şi pentru sistemul resurselor proprii al Uniunii Europene.

Pe scurt, este vorba de colectarea taxelor pentru depăşirea cotelor la zahăr, izoglucoză şi lapte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterilor, comisiile propun adoptarea în plenul Camerei Deputaţilor a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule secretar.

la dezbateri generale, domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Specialiştii în agricultură, vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Domnul secretar de stat şi colegul meu, secretarul Comisiei de agricultură, v-au expus principalele motive pentru care în comisiile pentru agricultură reunite şi de buget-finanţe am aprobat acest proiect de lege.

Eu aş vrea să vă dau câteva detalii în plus. Este vorba de stabilirea autorităţilor competente pentru încasarea acestor taxe. E vorba de Ministerul Agriculturii, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură şi Ministerul de Finanţe prin ANAF. Proiectul de act normativ stabileşte ceea ce este în neregulă. Colegul meu Marian Avram spunea că se referă exclusiv la excedentele de cote, sau depăşirile de cotă pentru zahăr, izoglucoză şi lapte.

Ce trebuie să mai ştiţi este că aceste taxe se fac venit la bugetul de stat şi se varsă în bugetul comun al Uniunii Europene şi alimentează în mod deosebit fondul european de dezvoltare a agriculturii. Şi în plus faţă de excedentele de cote depăşite, apare o taxă de 5 euro pe tonă pentru cei care în termen de 7 luni sau începând cu a 7-a lună nu declară ce au făcut cu importul de zahăr pe care l-au prelucrat. Dacă nu declară în 7 luni, începând cu a 9-a lună, taxa devine 500 de euro pe tonă.

Sunt prevederi preluate din Regulamentele 1290/2005 şi 318/2006 ale Comisiei Europene, ultimul privind producţia de peste cotă şi cred că era obligatoriu să le transpunem în legislaţia românească.

Din acest punct de vedere, Partidul Democrat Liberal votează acest proiect de act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Din partea Partidului Social Democrat, doamna Aura Vasile.

Aveţi cuvântul, doamna colegă.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Probabil că nu am fi avut niciun comentariu legat de acest proiect de lege, fiind un lucru care este reglementat printr-un regulament al Consiliului Europei, avem regulamentul OCPI-ului, bineînţeles toate actele care sunt indicate de către ministerul de resort, în condiţiile în care trebuie intrăm şi noi cu aceste reglementări alături de ţările membre ale Uniunii Europene.

Dar aceste lucruri Comisia Europeană le-a reglementat începând cu 2006, 2007, 2008. Constat că la nivelul anului 2005, atunci când noi eram în preaderare şi nu eram membri deplini ai Uniunii Europene, Guvernul Tăriceanu din acel moment a elaborat o serie de ordonanţe de urgenţă care să facă cât de cât armonizarea României cu ceea ce impuneau la acel moment regulamentele Uniunii Europene.

Dar, domnule preşedinte, că nu s-a făcut nimic din 2005 până în 2011, că în acest moment, probabil strânşi cu uşa de forurile europene, ne-am adus aminte să facem aceste reglementări? Sau pur şi simplu ceea ce scriem şi ceea ce se realizează sunt două deziderate total deosebite?

Vorbim aici de obligarea la plata unor taxe suplimentare către bugetul general al comunităţilor europene pentru producătorii de lapte şi cei care produc zahăr şi îl şi prelucrează pe producţia de izoglucoză. Despre cine vorbim? Ce zahăr? Ce lapte? Aţi văzut dumneavoastră în România în acest moment industrie de lapte care să aibă supraproducţie? În condiţiile în care am avea acest lucru, domnule preşedinte de şedinţă şi stimaţi colegi, şi s-ar aduna aceste taxe, ele ar fi virate către comunităţile europene, în condiţiile în care aşa cum Guvernul României nu a putut să atragă decât 3% din fondurile care sunt repartizate României până în 2013, stau să mă întreb dacă am avea această supraproducţie la lapte, în industria laptelui şi a zahărului, am alimenta din nou industriile agricole şi producţiile agricole ale altor state membre ale Uniunii Europene? În condiţiile în care noi nu am fost în stare să atragem decât 3%?

Este corect că trebuie să avem reglementările în legislaţia naţională privind directivele şi regulamentele europene, dar în acelaşi timp trebuie să facem două constatări: că ministerul nu s-a ocupat de atragerea fondurilor pe zonele respective; a doua, că din 2005 şi până astăzi n-a interesat pe nimeni să facă armonizarea legislativă; iar al treilea lucru, socotind că ici şi colo, câte un producător ar putea să depăşească cât de cât ceea ce i-a fost repartizat, autorităţile cu competenţe să poată să-l sancţioneze, să vireze banii la comunităţile europene, deci bugetul general al comunităţilor europene, de unde niciodată nu se vor mai întoarce în România.

Deci, domnilor colegi, încă o dată vă remarc că ceea ce ştie să facă Guvernul Boc, să taie salarii, să impoziteze pensii şi să instituie constant amenzi, amenzi, majorare de taxe şi de impozite.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă vicelider.

Domnul secretar de stat Tanczos. Cum staţi cu amenzile? Vă rog. Am spus domnul secretar de stat. Imediat.

Vă rog.

Domnul Tanczos Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu tot respectul pentru doamna deputat, trebuie să fac câteva corecţii: aceste reglementări sunt binecunoscute pentru cei care cunosc sectorul; cota de lapte este instituită din momentul aderării şi producătorii de lapte ştiu foarte bine ce înseamnă dacă depăşesc cu producţie cota instituită şi cota alocată sau cumpărată de fiecare producător, nu sunt noutăţi şi taxele nu îi vizează pe cei care produc lapte de obicei, se referă strict la cei care depăşesc cota proprie de lapte.

La zahăr, la fel, această reglementare există, doamnă, şi taxele nu îi vizează pe cei care procesează sau produc zahăr, ci pe cei care depăşesc cotele. Iar Ministerul Agriculturii, spre deosebire de alte ministere, nu are 3% grad de absorbţie sau rată de absorbţie, ci 30%.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat Kelemen, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este deosebit de greu să vorbesc după secretarul nostru general şi trebuie să spun de la început că, da, cunoaştem obligaţiile României şi aceste taxe care s-au fixat la Uniunea Europeană trebuie să fie plătite.

Şi, totuşi, profit de această ocazie să iau cuvântul şi să vă spun de la început că eu, unul, nu sunt un membru al Parlamentului României pentru care însăşi amintirea Uniunii Europene înseamnă un cuvânt magic. Pentru mine Uniunea Europeană nu este un cuvânt magic. Pentru mine, într-adevăr, multe, multe probleme s-au adunat în agricultură, şi nu numai în calitate de medic veterinar, dar ca şi crescător de animale trebuie să vă spun că anumite lucruri trebuiau făcute nu numai în cadrul zootehniei, dar şi la alte culturi.

Şi dacă, de exemplu, ne referim la sfecla de zahăr...de fapt, aceste discuţii s-au purtat în 2004 şi cotele de pe atunci nu erau, reglate cel puţin la nevoile Transilvaniei pe care o cunosc foarte bine, partea transilvană a României, de exemplu, se ştia că aveam nevoie de cel puţin 120 de mii de hectare pentru cultura sfeclei de zahăr. Am primit o cotă pe 90 de mii de hectare şi de la început ştiam că această discuţie era bine să fie reluată şi să primim cote suplimentare. În ultimul an am asistat şi la o criză a zahărului în toată Europa, preţurile au săltat şi noi, în România, din 37 de fabrici de zahăr care existau înainte de ′89, printre care şi una veche la Târgu-Mureş, nu mai există. Funcţional, mai sunt trei fabrici de zahăr şi suntem la mâna importatorilor şi nu cred că este o situaţie foarte agreabilă pentru România.

Şi cred că agricultura şi noi aceste lucruri cu colegii mei din Comisia pentru agricultură de multe ori le-am discutat, agricultura sau producţia de zahăr nu prea are culoare politică, stimaţi colegi. şi, de exemplu, în judeţul Mureş, sunt sate întregi, acea linie îngustă de cale ferată care străbate Câmpia Transilvaniei până la Pogăceaua, nu era făcută pentru transportul oamenilor, era făcută pentru transportul sfeclei de zahăr la centrul din Târgu-Mureş. Ştiţi când s-au pus bazele acestei linii ferate cu o linie îngustă? În 1892.

Deci, sate întregi au rămas fără cultura tradiţională, nu mai pot produce sfeclă de zahăr. Aşa am păţit şi cu tutunul. Am primit cote insuficiente. Şi tutunul şi zahărul, cele două culturi care într-adevăr erau cele mai bune culturi plătitoare pentru ţăranul agricultor, astăzi, au fost atrofiate artificial pe Câmpia Transilvaniei, nu mai există nici acele uscătorii de tutun unde am uscat şi am exportat tutun şi pentru ţigările Kent sau Wincester, sau alte ţigări, Pall Mall. Şi astăzi iarăşi spunem la ţărani care vin la noi, la birourile parlamentare, la fiecare săptămână avem oameni care zic "Domnule, ce puteţi face să reintroducem în culturi tutunul sau zahărul?"

La producţia de lapte este un lucru cunoscut, stimaţi colegi, că este o sete de lapte în toată Europa, produsele lactate sunt insuficiente după analizele multor specialişti din agricultura Europei unite, şi totuşi noi vorbim de supraproducţie. Nu cred că este în ordine, iarăşi. Ştim foarte bine că acele fabrici, ICIL-urile care s-au privatizat şi multe firme mari străine şi nu vreau aici să nominalizez, dar ştiţi foarte bine care sunt acestea, au cumpărat piaţa, şi nicidecum nu strângerea producţiei autohtone.

Şi eu sunt crescător de vaci. Trebuia să facem alte modele şi aici este un model, de exemplu, la S.C. Therezia care pe lângă faptul că poate să prelucreze 50 de mii de litri zilnic de lapte autohton, exportă în 12 ţări din Uniunea Europeană produse omologate. Acesta trebuia să fie adevăratul exemplu pentru producţia autohtonă.

Deci, ştim că dacă am semnat ceva, atunci, aceste lucruri trebuie plătite. De aceea, aici nu cred că avem discuţii, nu putem să pierdem credibilitatea în faţa Europei prin neplata anumitor lucruri. Dar ce a ridicat o antevorbitoare a mea aici, la această tribună, este un adevăr. Şi aceste adevăruri trebuie să fie spuse şi trebuie să ne intereseze.

Dar, iarăşi vă pun o întrebare poate retorică, stimaţi colegi, cum să ducem noi acea luptă pentru rediscutarea acestor probleme, dacă din 33 de eurodeputaţi din România, niciunul nu este din domeniul agriculturii, o ţară unde economia agrară ar trebui să fie pe primul loc, nu trimite niciun specialist în agricultură. Pardon! Numai dacă nu considerăm specialist în agricultură pe un fost cioban care este astăzi în Parlamentul European!

Deci, ştim că trebuie să votăm această lege, dar aceste probleme trebuie ridicate, ridicate foarte energic şi trebuie să rediscutăm multe, multe probleme şi să nu trimitem în Europa numai yesmeni.

Mulţumesc.

(Câteva aplauze)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Drept la replică, doamna Aura Vasile. Şi pe urmă domnul deputat Calimente.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să-i spun domnului secretar de stat că de la început am spus că este vorba de taxă pe excedent pentru producţia de zahăr, am amintit şi izoglucoza. Şi, de asemenea, atunci când am vorbit despre lapte, am spus că este un excedent de producţie. Deci, o taxă de excedent pentru producţie. Deci, m-aţi corectat degeaba, domnule preşedinte.

A doua problemă pe care am ridicat-o. Aş vrea să vă citesc foarte scurt ceea ce spune Expunerea de motive la schimbări preconizate, ceea ce Guvernul scrie aici: "Neadoptarea acestui proiect de act normativ poate avea consecinţe negative asupra sistemului de resurse proprii al comunităţilor europene, precum şi asupra bugetului de stat respectiv." Şi curge textul.

Deci, vorbim despre interesul comunităţilor europene înainte de a vorbi de interesul naţional pe multele probleme pe care le are agricultura, iar noi am făcut pariu cu agricultura şi spune actualul ministru al agriculturii că vom hrăni nu ştiu câte milioane de cetăţeni ai Europei din ceea ce produce în acest moment România.

În condiţiile în care vorbim de două capitole în aceste reglementări, zahăr şi lapte, vă rog să-mi spuneţi, domnule secretar de stat, care este producţia de zahăr şi ce avem noi excedent de producţie ca să putem sau să apăraţi atât de tare şi să ne contraziceţi. Poate nu stăpânim toate datele, dar în orice caz, vreau să vă amintesc ce aţi scris aici. "Prin legislaţia naţională în vigoare nu este reglementată activitatea de colectare a creanţelor reprezentând resurse proprii ale comunităţilor europene...".

Nu vorbim niciodată şi ceea ce spunea antevorbitorul meu, chiar dacă nu avem un europarlamentar specialist pe probleme de agricultură şi asta este vina tuturor partidelor politice, vreau să vă spun că există la fiecare minister departament special care are legătura cu Comisia Europeană şi cu comisiile de specialitate ale Uniunii Europene care fac negocieri. Polonia, Bulgaria, Ungaria şi toate celelalte ţări vecine nouă sau mai îndepărtate, îşi negociază problemele. Noi nu suntem în stare să negociem pentru această agricultură, acest aur care într-adevăr este la suprafaţa pământului şi nu la fundul pământului şi dezvoltând agricultura, poate ar trebui să plătim şi taxe de excedent de producţie şi aşa mai departe.

În această expunere de motive grija noastră majoră este de a respecta, vezi Doamne, şi a plăti imediat către Fondul European de Dezvoltare a Agriculturii în termen de 30 de zile orice suprataxă, poate ici şi colo existând un producător de zahăr sau de lapte sau unul din derivatele lor, care ar face zece kilograme în plus şi atunci trebuie neapărat autorităţile competente să meargă, să se repeadă să-i încaseze suprataxa şi cu un întreg aparat administrativ central să facem această virare.

Cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra problemelor adevărate ale industriei laptelui, a producerii laptelui şi a zahărului în România. Şi-mi pare rău că nu mi-am adus şi eu aminte de tutun, pentru că în vara aceasta am căutat prin tot felul de amici şi prieteni câteva frunze de tutun, vă aduceţi aminte că la casele din zona rurală erau acele şnururi pe care erau înşirate frunze de tutun, pentru, ca orice gospodină, să-mi pun în şifonier. A fost imposibil să mai găsesc undeva, cel puţin în comunele din jurul Bucureştiului, câteva frunze de tutun.

Da, domnul deputat antevorbitor a avut dreptate. Iar faptul că vă lăudaţi, domnule secretar de stat, pe Ministerul Agriculturii 30% din atragerea de fonduri, este timpul prea scurt să vă aduc aminte şi dumneavoastră ar fi trebuit să spuneţi cum sunt defalcate şi pe ce capitole sunt fondurile. Faceţi un total de 30%, dar nu acolo unde interesează adevărata problemă a agriculturii româneşti, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

O intervenţie largă şi cuprinzătoare şi extrem de pertinentă.

Da. domnul deputat Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De la început vreau să vă spun că nu mă pricep la agricultură. Vreau însă să remarc că domnul Kelemen avea dreptate atunci când spunea că probabil dintre europarlamentarii noştri niciunul nu este cu pregătire de specialitate. Dar vreau să vă aduc aminte că, totuşi, parcă dacă eu mi-aduc bine aminte, comisarul pe agricultură al Uniunii Europene este român. Sau să fie adevărat ceea ce se spunea prin presă că Franţa are doi comisari?

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tinel care a sărit ca un arc. Ia să vedem ce ne spuneţi foarte important, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

n-am să spun altceva, domnule preşedinte de şedinţă, decât să împrospătez memoria şi să vă reamintesc, stimaţi colegi, că bune, rele, cotele astea au fost negociate în perioada de preaderare şi a fost închis capitolul de agricultură la 31 decembrie 2004, că dacă vrem într-adevăr să le îmbunătăţim şi avem semnale din teritoriu că vrem mai multă producţie de lapte, de zahăr, intrăm în noul PAC, noua politică agricolă comună, care se negociază şi vă chemăm alături de noi să renegociem, acolo unde într-adevăr potenţialul este mai mare şi că am purtat o jumătate de oră discuţii pe ceva pe care n-ar fi trebuit să purtăm discuţii, pentru că actul ăsta normativ era obligatoriu să-l adoptăm vizavi de cotele cu care am intrat noi la 1 ianuarie 2007.

Deci, din acest punct de vedere n-avem ce să discutăm. Dacă vrem să discutăm în perspectivă pentru ce va fi din 2014, da, sunt de acord. Veniţi alături şi renegociem cotele dacă sunt semnale din teritoriu că trebuie să avem şi la lapte şi la zahăr şi la tutun şi la celelalte produse cantităţi mai mari. Dar actul ăsta normativ pe care noi, astăzi, îl discutăm, haideţi să-i dăm drumul în forma în care l-a propus Guvernul pentru că rezolvă punctual problema pentru care noi am intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Ce va fi din 2014 încolo, veniţi alături şi le renegociem pe toate dacă există voinţă politică.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc.

Doamna Aura Vasile, drept la replică, vă rog.

Referitor la 31 decembrie 2004, bănuiesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este adevărat, capitolul de preaderare a fost încheiat în 2004 - şi vreau să ştiţi, domnule deputat - astăzi putem vorbi de România, ţară membră a Uniunii Europene, pentru că în perioada 2000 - 2004 a fost la putere PSD-ul cu Guvernul Năstase, care a reuşit în 4 ani să facă ce nu a reuşit partidul dumneavoastră, din partea Convenţiei Democrate, şi mai departe, să faceţi în foarte mulţi ani.

Vreau să vă spun că Partidul Democrat, în formele pe care le-a avut - de stânga, de centru, popular, în sus, în jos, mai mult dreapta, mai puţin dreapta - aveţi, socotind, mai mulţi ani de guvernare decât are PSD-ul. Prima problemă.

A doua problemă: care articol al regulamentului îmi interzice să ridic o problemă pe un proiect de lege şi dumneavoastră să-mi limitaţi timpul şi să spuneţi că am voie să vorbesc numai despre problema literă pe care a scris-o Boc în expunerea de motive a acestei iniţiative legislative?

Suntem în Parlamentul României, şi dacă aici nu ridicăm problemele atunci când ne putem auzi, dumneavoastră nu aţi fi venit cu oferta, domnule deputat, să facem negocieri colective - înţeleg că toate partidele parlamentare - pentru a putea să facem renegocieri.

Vreau să vă spun, cu toate că s-a închis, în 2004, capitolul pe agricultură, condiţiile de atunci nu sunt condiţiile lui 2011, condiţiile de atunci nu sunt condiţiile crizei economice, dar ceea ce aveam noi şi nu are Guvernul Boc, noi aveam Ministerul Afacerilor Externe, cu specialiştii şi oamenii care făceau legătura cu Comisia Europeană, aveam negociatori şi poftă de muncă şi de a ajuta acest popor.

Ceea ce se întâmplă astăzi, spun încă o dată, ministerul de resort se ocupă de votul prin corespondenţă şi popularea consulatelor cu specialişti în procesul electoral în ziua de vot...

Domnul Ioan Oltean:

La obiect, doamnă deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

...iar politicile pe agricultură, domnule deputat, departe de a se realiza.

Domnul Ioan Oltean:

Coborâţi la realitate. Doamne, Doamne!

Domnul deputat Rădulescu, daţi-mi voie să vă şi felicit pentru mandatul obţinut tocmai acolo unde agricultura se face şi unde alţii credeau că vor câştiga. Vă felicit şi vă urez succes, şi să-i bateţi şi data viitoare. Vă rog.

Domnul Adrian Rădulescu:

Vă mulţumesc frumos.

Stimaţi colegi,

Nu avem dreptul să confiscăm agricultura. Agricultura României nu este a niciunui partid. Este a noastră, a tuturor. În toate colegiile în care sunteţi, toţi aveţi agricultori. Eu sunt unul din acei agricultori, care am venit aici ca, alături de dumneavoastră... consider că întreg Parlamentul, fără culoare politică, nu avem dreptul să facem decât lucruri bune.

A spune că un partid sau altul, într-o anumită perioadă, a favorizat o anumită agricultură nu este un adevăr. A început reconstrucţia agriculturii cu toate partidele politice, pe mandatele lor, fiecare cât a putut, cum a putut. Hai să ştergem cu buretele tot, pentru că politica agricolă este una singură şi este comună în toată Europa.

Ceea ce primesc agricultorii europeni trebuie să primească şi agricultorii români. Urmează politica agricolă 2014 - 2020 şi, vă rog, alături de ... (Rumoare, vociferări din partea opoziţiei.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Rădulescu, un pic mai încet, pentru că se sperie colegii noştri, vă rog!

Domnul Adrian Rădulescu:

Mă bucur, vă aştept alături de mine, fără nicio problemă.

Agricultorii aşteaptă de la noi, cei din Parlamentul României, să facem lucruri bune pentru ei şi credeţi-mă că numai împreună le putem face.

Vă repet, în calitate de agricultor, fiecare partid a făcut câte ceva. Şi eu vreau să mulţumesc tuturor partidelor politice că au înţeles, atunci când au fost la guvernare, cât au putut şi cum au putut, să facă câte un mic pas înainte spre o agricultură modernă.

Dacă vom spune tot timpul: agricultura României este cea mai slabă, nu s-a făcut nimic, pe nimeni nu interesează, fondurile nu vor fi absorbite, nu vom face un progres înainte. Spunea cineva că avem un comisar european. Să ne mândrim că ministrul agriculturii este un comisar european. Dar, conform proverbului românesc: "copilul care nu plânge, mama nu-i dă ţâţă", dacă nu o să începem să spunem ce dorim, cum dorim, şi împreună să construim ceva, eu sunt sigur că vom face nişte lucruri bune împreună şi pentru asta vă mulţumesc şi mă bucur că sunt alături, aici, de dumneavoastră şi cred că vom fi în consens în ceea ce priveşte agricultura.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Iată câtă înţelepciune în a trata cu aceeaşi unitate de măsură guvernele prezente şi trecute.

Stimaţi colegi,

Dezbateri generale intense.

Daţi-mi voie să trecem acum la dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Domnule profesor, vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul şi o să constataţi lucruri interesante.

La nr.crt.1 dacă sunt observaţii?

Nr.crt.2, 3, 4.

O să vă rog să mă urmăriţi cu atenţie.

Nr.crt.5, 6.

Poziţia 7, poziţia 8.

Poziţiile 9, 10, 11, nemodificate.

Poziţia 12.

Poziţia 13.

Poziţiile 14 şi 15 sunt nemodificate.

Poziţia 16 dacă sunt intervenţii? Nu avem.

Poziţia 17?

Poziţia 18... avem modificări. Dacă există intervenţii? Nu există.

Poziţiile 19, 20, 21, nu sunt modificări în raport. Nu avem nici aici intervenţii.

La poziţiile 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38 nu avem intervenţii.

La poziţia 39 nu avem intervenţii.

Poziţiile 40, 41 nu cuprind amendamente, deci sunt texte nemodificate.

La poziţia 42 nu avem intervenţii.

Poziţiile 43, 44, 45 şi 46 sunt fără amendamente.

Dacă la poziţia 47, şi ultima, este vreo intervenţie? Nu avem.

Am epuizat raportul celor două comisii sesizate în fond.

Mulţumesc pentru participarea activă a tuturor grupurilor parlamentare.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.