Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Proiectul de lege de la poziţia 12 privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Potrivit prevederilor art.115 din regulament, această iniţiativă urmează să se dezbată în procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului? Domnul Ioan Stanomir.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Stanomir (preşedinte executiv, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Susţinem proiectul în forma adoptată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi, implicit, adoptarea lui.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul secretar Andronache.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond şi în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind declararea zilei de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului şi a zilei de 21 decembrie Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Fiind procedură de urgenţă, vă propunem trei minute pentru dezbateri generale şi câte un minut pentru dezbateri pe articole.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Propune spre votul dumneavoastră timpii propuşi de către reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog să votaţi.

110 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere.

Propunerile au fost adoptate.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale s-a anunţat deja domnul deputat Mihăiţă Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Profit de faptul că este şi iniţiatorul aici şi, din câte înţeleg, este şi istoric şi vreau să vă spun că acest proiect de lege este o ruşine, pentru că, în partea a doua, unde ne propune data de 21 decembrie ca zi de comemorare a victimelor comunismului, dacă vrea să se refere la Revoluţia română, vreau să-i spun Domniei Sale - poate nu ţine minte - Revoluţia română a început pe 15 decembrie la Timişoara, iar în 20 decembrie Timişoara era oraş liber de comunism.

Poate că aş fi fost şi eu mândru să fie data de 21 decembrie, pentru că, dintre celelalte municipii, Aradul a fost primul, în 21 decembrie, care s-a ridicat la revoluţie, iar dintre oraşe Lugojul, cu o zi înainte.

Deci nu înţeleg de ce această dată, pentru că victimele comunismului au fost produse în România începând odată cu instalarea Guvernului dr. Petru Groza şi au fost sute de mii de victime ale comunismului.

Vreau să vă spun că, în acest sens, am depus un proiect de lege, în trei sesiuni legislative, de condamnare a comunismului, care a trecut neobservat de către dumneavoastră şi a fost respins, şi el nu făcea decât să copieze un alt proiect de lege care condamna fascismul şi nazismul şi pe care le-aţi aprobat cu onoare.

Cu referire însă la data de 23 august, unde sărbătorim victimele nazismului şi ale fascismului, vreau să vă spun că este vorba despre o diversiune ordinară.

Este, din nou, o încercare de punere în umbră a activităţii Majestăţii Sale Regele Mihai I, care, la 23 august, a ordonat armatelor române să întoarcă armele împotriva Germaniei naziste.

Nu înţeleg cum putem... şi ce sărbătorim la 23 august, ce victime au fost la 23 august ale nazismului şi fascismului, în afară de această denigrare a Majestăţii Sale, pentru că, prin actul de la 23 august, România a fost salvată să se transforme într-un front de luptă, pentru că participarea României a scurtat războiul cu şase luni şi probabil că, în Tratatul de la Paris, am reprimit înapoi Transilvania datorită acestui act.

Vreau ca acest domn istoric să-mi răspundă la întrebările pe care i le-am pus şi să văd dacă are obrazul să poată răspunde la o asemenea porcărie care i-a fost impusă de la Cotroceni.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii pe marginea... Numai puţin... Domnul deputat, din partea unui grup parlamentar un singur vorbitor, aceasta e regula.

Pe procedură, vă rog, pe procedură domnul deputat Horică.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulţumesc.

Noi, având în vedere obiecţiile care s-au ridicat şi propunerile care au plecat de la noi, noi cerem retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am să supun votului mai întâi, să vedem cum se pronunţă plenul.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit propunerea făcută de domnul Horea Uioreanu, ca acest proiect de lege să fie reîntors la comisia sesizată în fond.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

49 de voturi pentru, insuficiente pentru ca propunerea să fie adoptată.

Continuăm dezbaterile generale. Domnul deputat Marian Neacşu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să recunosc că mi-ar fi fost şi mai comod şi cred că ar fi fost şi mai potrivit dacă ar fi fost acceptată propunerea colegului nostru de la Partidul Naţional Liberal, şi eu aş fi avut aceeaşi opinie, mai ales după ce am ascultat şi punctul de vedere al antevorbitorului nostru, domnul Calimente.

Dar, pentru că ne aflăm în procedura de dezbatere a acestui proiect normativ, o să-mi permiteţi, şi de astă dată, să lucrez cu materialul clientului şi să citez, în timpul pe care l-aţi alocat dezbaterii, câteva fraze referitoare la "Raportul final al comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România", document care a stat la baza declaraţiei Preşedintelui României de condamnare a regimului comunist, rostită în Parlament la data de 18 decembrie 2006, care pune în evidenţă acţiunile criminale ale regimului comunist în România.

Citez: "Abandonarea intereselor naţionale, anihilarea statului de drept, fraudarea uriaşă a alegerilor din noiembrie 1946... - dumneavoastră înţelegeţi ce credeţi de cuviinţă -, distrugerea partidelor politice prin arestarea liderilor, lovitura de stat din 30 decembrie 1947, care a dus la abdicarea forţată a Regelui Mihai."

Vă mulţumesc frumos. Atât am avut de spus.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Da, domnul secretar al Biroului permanent, Mirciov. Vă rog, domnule Mirciov. Mircovici, iartă-mă! Un viţeluc! Te rog, domnule coleg Mircovici, te rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulţumesc. Am reţinut-o, că a rămas în stenogramă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Şi eu am o problemă în legătură cu data de 21 decembrie ca zi a memoriei victimelor comunismului în România.

Ca deputat de Timiş, alături de colegii mei, încă doi deputaţi din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Timiş, care au aceeaşi opinie ca şi mine, nu putem fi de acord şi nu putem vota sub această formă proiectul de lege. Am votat retrimiterea la comisie. Din păcate, am fost prea puţini.

Cred că este o mare greşeală ca o astfel de problemă, o astfel de lege, în care se stabilesc nişte zile care devin zile reper, să nu fie discutată şi să nu aibă... m-aş feri de termenul unanim, dar un punct de vedere comun pentru tot ce înseamnă istoria naţională a României, că este una, indiferent de formaţiunea sau formaţiunile politice care se găsesc la putere la un moment dat.

Sunt lucruri pe care atunci când le analizăm şi le discutăm trebuie să fie o recunoaştere unanimă - n-am cum să mă feresc de acest termen - a ceea ce a însemnat istoria noastră naţională.

Istoria nu poate fi privită numai din punct de vedere politic. Istoria nu poate fi modelată şi modificată de fiecare dată în funcţie de interesele politice de moment.

De aceea, cel puţin în numele celor trei colegi, deocamdată, exprim faptul că vom vota împotriva proiectului de lege în forma în care este în momentul de faţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Am avut o rugăminte. Având în vedere că iniţiatorul proiectului de lege este aici, am cerut explicaţii: de ce data de 21 decembrie şi, cu atât mai mult, de ce data de 23 august. Şi vreau ca Domnia Sa să-mi răspundă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule preşedinte, vă rog să poftiţi la microfon şi să încercaţi să încropiţi un răspuns pentru distinsul nostru coleg.

Domnul Ioan Stanomir:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În mod cert, alegerea unei date comemorative pentru Revoluţia română va reprezenta întotdeauna o opţiune simbolică de cea mai mare însemnătate.

Noi nu am dorit în niciun mod ca, prin opţiunea pentru 21 decembrie, să umbrim alte momente asociate cu Revoluţia română şi îmi cer scuze pe această cale dacă o parte dintre dumneavoastră au interpretat în acest mod gestul nostru.

În ceea ce priveşte data de 23 august, aş dori să spun două lucruri. Ne-am gândit, în calitate de iniţiatori, la 23 august 1939, data la care s-a încheiat Pactul Ribbentrop-Molotov. Şi, din acest punct de vedere, aş dori să fac şi o precizare referitoare la rolul istoric al Regelui Mihai I, al Majestăţii Sale. Eu cred că nu a fost în intenţia noastră - şi pot s-o spun cu cea mai mare tărie - să afectăm în vreun mod sau să sugerăm şi să negăm rolul istoric pe care actul de la 23 august 1944 l-a avut în economia războiului mondial, act care este asociat cu Majestatea Sa. Repet, în opinia noastră era vorba de 23 august 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov, şi, cu siguranţă, această suprapunere este dificilă, însă este şi sarcina noastră să încercăm o pedagogie a memoriei şi o reinterpretare a datelor importante din istoria românească şi europeană.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Domnul deputat Calimente, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Dacă aceasta ar fi fost intenţia iniţiatorului, probabil că data respectivă ar fi fost înscrisă în proiectul de lege şi am fi avut explicaţia necesară.

Vreau să vă spun că o demagogie mai grosolană şi mai ordinară decât cea pe care am auzit-o acum rar mi-a fost dat să aud!

Dacă vrem să comemorăm victimele - să-i spunem - ale comunismului în România, atunci, dacă ne referim la data încheierii Pactului Ribbentrop-Molotov, atunci trebuia să ne referim la 1940, când armatele sovietice ne-au dat ultimatum şi au ocupat Basarabia, şi Bucovina, şi Ţinutul Herţei.

Dar data de 23 august, fără să se spună care... păi la 23 august 1435, dacă-mi aduc eu bine aminte, a început şi Răscoala de la Bobâlna!

Oameni buni, dacă suntem serioşi, suntem serioşi!

Dacă vrem să ne batem joc de istoria naţională, şi înţeleg că iniţiatorul este un distins istoric, atunci ne batem joc de istoria naţională şi de toate valorile pe care această istorie le conţine. Vă rog frumos să vă mai gândiţi încă o dată şi să analizăm foarte serios acest lucru.

Sunt pentru condamnarea comunismului, aşa cum nazismul şi fascismul au fost condamnate, dar haideţi să facem un proiect de lege serios şi să condamnăm comunismul odată pentru totdeauna.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, cu o singură corectare: Răscoala de la Bobâlna a avut loc în 1437.

Dacă mai sunt alte intervenţii din sală? Dacă nu, stimaţi colegi, prevederile art.106 din regulament sunt îndeplinite, proiectul de lege rămâne pentru votul final de mâine.