Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La punctul 23, avem Propunerea legislativă privind interzicerea cultivării şi importului organismelor modificate genetic (OMG), şi interzicerea importului, producţiei şi comercializării produselor care conţin organisme modificate genetic.

La punctul 23 al ordinii de zi. 21 şi 22 le-am trecut. Unul a fost trecut pe ordinea de zi şi unul a fost respins. Uitaţi-vă aici. (Rumoare, discuţii.) 22 a fost ultimul. Păi amândouă sunt cu oina!

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Costel Şoptică:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare interzicerea cultivării şi a importurilor organismelor modificate genetic, precum şi interzicerea importului, a producţiei şi a comercializării produselor care conţin organisme modificate genetic în România.

La lucrările comisiei, din data de 5 iunie 2013, au fost prezenţi un număr de 33 de deputaţi, din totalul de 34 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următorul motiv: propunerea legislativă conduce la un paralelism de reglementare, iar soluţia radicală privind interzicerea generală a cultivării şi a importurilor organismelor modificate genetic în România, astfel cum se propune prin proiect, contravine obligaţiei asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene, privind transpunerea prevederilor Directivei nr.2001/18 a Comunităţii Europene.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă există grupuri parlamentare care vor să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

România are o legislaţie mult prea laxă în privinţa organismelor modificate genetic.

Vă reamintesc că, recent, Parlamentul a votat pentru adoptarea unei legi care prevede chiar cultivarea unor organisme modificate genetic în arii protejate. Or, dimpotrivă, cred că avem nevoie de o legislaţie extrem de strictă în această privinţă. Riscurile sunt foarte mari. Există pericolul de contaminare, există companii foarte puternice care ar dori ca în România să aducă organisme modificate genetic şi să le cultive.

Aşadar, cred că propunerea legislativă a domnului Ninel Peia este de bun augur şi ar fi trebuit, din punctul meu de vedere, susţinută, inclusiv la comisie, inclusiv de către plen.

Vă cer, aşadar, să vă gândiţi că există riscuri mari, pericole foarte mari, sunt nenumărate studii care vorbesc despre aceste pericole, există consecinţe dramatice asupra mediului, acolo unde s-a insistat pe cultivarea de organisme modificate genetic.

Aşadar, vă cer să votaţi împotriva respingerii acestui proiect de lege. Este important pentru România să aibă o legislaţie restrictivă la maximum faţă de organismele modificate genetic.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai există luări de poziţie? Vă rog, domnule Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să vă gândiţi, doamnelor şi domnilor deputaţi, că respingerea unui astfel de act normativ poate deschide cutia Pandorei.

Vă reamintesc că, în urmă cu câţiva ani, ne-au apărut drogurile de sinteză, etno-botanicele în România. Şi atunci s-a spus că nu sunt probleme, că nu fac nimic asupra sănătăţii, că nu vor fi consecinţe şi că sunt cât se poate de sigure din punctul de vedere al utilizării. Efectele pe termen lung s-au văzut şi, la ora actuală, avem o generaţie care este afectată de consumul acestor droguri de sinteză.

Vă reamintesc că şi din punct de vedere legal, art.23 al Directivei 18/2001 permite interzicerea acestor organisme modificate genetic, temporar, ce-i drept, în această ţară, în fiecare ţară a Uniunii Europene putându-se face oricând acelaşi lucru.

Aşa că între beneficiile de ordin economic pe termen scurt şi consecinţele pe care nu le ştim încă asupra sănătăţii oamenilor, asupra mediului, lucrurile sunt cu multe semne de întrebare.

Eu voi vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog. Domnul Kelemen. Urmează domnul Daea.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Există, totuşi, şi o altă faţă a monedei despre care discutăm, faţă de cele enunţate de cei doi antevorbitori.

Ştim bine că în zootehnia europeană furajele combinate... nici nu se poate face zootehnie fără furaje combinate, care există astăzi pe toate pieţele europene.

Aceste furaje combinate conţin, de exemplu, şi soia modificată genetic şi importată din Brazilia, din Argentina, din Chile.

Studii de specialitate dovedesc că peste 80% din aceste furaje combinate sunt folosite în creşterea porcilor, sunt folosite în sectorul avicol şi, bineînţeles, ajung şi la noi. Deocamdată, - şi eu sunt de specialitate, sunt medic veterinar - sunt foarte multe studii, într-adevăr, dar, câteodată, aceste studii nu dovedesc, ci afirmă nişte poziţii destul de ciudate.

Am avut şi în Parlamentul României, acum 7-8 ani o iniţiativă, unde iniţiatorii doreau să dovedească că în cazul soiei trebuie să ţii 20 de kilometri pe perimetrul de protecţie împotriva soiei modificate genetic.

Trebuie să vă spun că soia este o plantă cu autopolenizare şi polenul soiei nu trece nici la un metru de altă plantă. Deci, a fost, bineînţeles, o inepţie la vremea respectivă.

Eu aşa cred, că acestă problemă a organismelor modificate genetic este o problemă nu pe deplin lămurită nici pe plan internaţional.

Deci eu cred că poziţia Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, care a respins în unanimitate acest proiect de lege, a fost corectă. Deci, noi vom vota pentru respingerea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Daea.

Domnul Petre Daea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În prezentările colegilor, m-am gândit de multe ori dacă cunoaşterea este rezultanta studiului sau ea apare din când în când în puncte conjuncturale care, uneori, frizează ridicolul.

Şi să vă spun de ce. Cu câţiva ani în urmă, cel care vă vorbeşte - are cunoştinţe în domeniu -, îşi punea întrebarea firească, ca specialist, de ce un vermorel trebuia să dezinfecteze roţile unui autocamion, pentru că el transporta soia modificată genetic de la un loc de producere. Evident că în analiza ştiinţifică consternarea a venit imediat, acolo unde mirarea m-a îndreptat să înţeleg că momentele acestea de conjunctură ale unora care stăpânesc mai puţin şi uneori deloc acest fenomen caută moneda exprimării politice care, din nefericire, nu-şi găseşte sorgintea în analiza ştiinţifică.

Şi, să fiu mai direct. Colegii, pe care nu-i suspectez de lipsă de respect faţă de Parlament, ci de litera ştiinţei şi a înţelegerii fenomenului genetic, caută în această sală spaţiul manevrei politice pe zona necunoaşterii, care poate fi periculoasă pentru noi, toţi, indiferent de unde venim, în ce zonă activăm, dar, mai ales, încotro vrem să mergem.

Spunea stimatul coleg de la UDMR, pe care-l respect foarte mult, că Uniunea Europeană foloseşte în cvasimajoritate proteine vegetale şi are sorgintea în plante care au fost obţinute prin aşa-zisa modificare genetică. O exprimare nefericită a unora care au pedalat cu mintea pe urmele tatuajului, înţelegând că flora spontană este mai bogată şi uneori mai echilibrată decât, din nefericire, anumite exprimări care nu-şi au locul, mai ales la pupitrul Camerei Deputaţilor.

Spunea dumnealui că peste 80%. Da, Uniunea Europeană nu interzice, stimaţi colegi. Şi v-aş trimite la Directiva 1860 care nu interzice cultivarea şi consumul acestor plante modificate genetic. Este grav pentru România. Dacă stăpânim şi stăm în acest tipar al neînţelegerii şi al proferării unor explicaţii care nu au nimic comun decât cu temerea care s-a instalat, şi, pe bună dreptate, dintr-o exprimare în lipsă de cunoştinţă de cauză, cum că aceste plante ar fi dăunătoare organismului. Nu, altminteri, Olanda, Spania, Italia, Germania, mari consumatoare de proteină vegetală, pentru efectivele de animale şi de păsări pe care le au, n-ar folosi acest produs.

Dar există un interes şi vi-l spun care este: acela ca România să nu cultive soia. Este singura ţară din Uniunea Europeană care are condiţii prielnice pentru a cultiva soia, şi de aici, lipsa de independenţă proteică pe care o are România astăzi.

Prin necultivarea acestei culturi, a acestei plante miracol pentru lume... a se vedea ce fac argentinienii, a se vedea ce fac chinezii, că investesc 2 miliarde de dolari în fiecare an pentru cercetare în acest domeniu, aduce solului peste 100 de kilograme de azot substanţă activă. Este o plantă miracol, pe care o stopăm prin minţile neprelucrate ale unora, prin exprimarea ex abrupto şi lipsită de cunoaşterea altora şi, din nefericire, prin lipsa de interes pe care uneori o manifestă nu cei din sală, ci cei care sunt puşi în scaunul răspunderii administrative să-şi impună cu argumente ştiinţifice ceea ce ţării îi este necesar.

Am făcut această pledoarie din respect pentru meseria pe care cred că o pot exprima în câmpul realităţii.

Şi, cu respectul cuvenit pentru toate opiniile, doresc să chem la calm şi la abordare pragmatică asemenea teme de rezonanţă care pun semne de întrebare şi de o parte şi de alta.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Daea, vă rog să vă apropiaţi de final, da.

Domnul Petre Daea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. M-aţi privat de două cuvinte pe care voiam să vi le transmit mai înainte, dar o fac acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pe chestiuni de procedură, domnul Mocanu. Nu e voie decât un singur parlamentar de grup. De aceea treceţi la procedură dumneavoastră.

Domnul Vasile Mocanu:

Am înţeles. La procedură.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să vă spun că sunt de acord cu toată pledoaria făcută aici de domnul ministru Daea. Cu toţi colegii care au vorbit înaintea mea.

România, la ora actuală, obţine la cultura de soia, în anumiţi ani proşti, 1.300 de kg. La soia modificată genetic, an de an, obţine peste 4.500 de kg. Eu am la Iaşi un fermier care obţine la cultura modificată genetic, care era, că acum nu o mai poate cultiva, 6.000-6.500 de kg.

Vă daţi seama de ce anumiţi - eu nu înţeleg. M-a preocupat foarte mult, sunt la origine inginer agronom, prin profesie inginer zootehnist, că am lucrat toată viaţa mea în zootehnie, nu înţeleg nici acum cine este cel care sau ţara care se opune pentru România să cultive organisme modificate genetic.

Americanii pot s-o facă foarte bine şi nu puteau să-i sature pe americani nici cu porumb, nici cu soia şi nici creşterea animalelor s-o facă în felul cum o fac, fără proteine. A face zootehnie fără proteină înseamnă că-şi baţi joc de meseria pe care o ai.

Mulţumesc mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Cernea, vă rog. Aveţi un minut. Luaţi cuvântul a doua oară, de asta pe chestiune de procedură.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Un foarte scurt drept la replică. Trec peste argumentul autorităţii, prezentat de domnul Daea, şi peste jignirile domniei sale.

Voi spune că, în acest moment, cetăţenii din România nu sunt protejaţi absolut deloc împotriva organismelor modificate genetic. De cele mai multe ori chiar nu au cunoştinţă asupra faptului că unele produse pe care le consumă pot conţine organisme modificate genetic.

Aşadar, în România nu există niciun fel de barieră legislativă care să-şi merite numele de barieră împotriva acestor organisme şi cred că agricultura României are toate şansele să fie performantă fără a utiliza aceste organisme modificate genetic, fără a se cultiva în România astfel de organisme care, repet, prezintă un risc ridicat. Şi există ţări şi vă dau exemple: Franţa, Germania, Austria, Luxemburg şi Ungaria, care au interzis cultivarea porumbului Monsanto 810. De asemenea, Ungaria, Luxemburg şi Austria au interzis cartoful Amflora.

Există, aşadar, ţări care sunt foarte atente cu ceea ce se cultivă pe teritoriul lor.

Sper ca şi România să facă acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Daea, drept la replică aveţi un minut, că avem un proiect de lege important pe care trebuie să-l discutăm, de asta mă grăbesc. Un minut şi pe urmă vă rog să luaţi legătura în particular cu domnul Cernea, să vă lămuriţi.

Domnul Petre Daea:

Vă mulţumesc.

Cunosc modalităţile sincere de colaborare. Întrebarea se pune să ai şi cu cine, motiv pentru care mă abţin să jignesc şi nu am jignit pe nimeni.

Vă mulţumesc că mi-aţi dat dreptul la replică şi vreau să spun, stimate coleg, că n-am jignit pe nimeni. Eu nu folosesc cuvinte care să jignească, numai că mă supără şi sunt revoltat când necunoaşterea urcă la etajele Parlamentului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Nefiind alte luări de poziţie, proiectul de lege trece la votul final.

Aţi luat cuvântul de două ori, a treia oară nu pot să vă dau cuvântul.