Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

16. Proiectul de Lege privind ratificarea celui de-al treilea Protocol adiţional dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 10 decembrie 2013, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Bucureşti la 27 aprilie 2010.

Din partea Guvernului României.

Doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În data de 27 aprilie 2010, a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea proiectului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro.

Prin Memorandumul nr.4025/2012, Guvernul României a aprobat negocierea celui de al treilea Protocol adiţional la Acord, în vederea introducerii, ca nou domeniu de cooperare în cadrul Acordului, a protecţiei mediului şi schimbărilor climatice, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor fiind desemnat autoritate naţională din partea României pentru gestionarea proiectelor din acest domeniu.

Cel de al treilea protocol la care facem referire a fost semnat în 10 decembrie 2013, iar suma alocată pentru proiectele de mediu va fi de 15 milioane de euro.

Prin ratificarea acestui protocol, se va stabili baza legală de finanţare a proiectelor din domeniul mediului.

Vă solicităm să aprobaţi prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat Birchall, din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Aveţi cuvântul, doamnă preşedinte.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind ratificarea celui de al treilea Protocol adiţional dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău la 10 decembrie 2013.

Conform prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, cu modificările la zi, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare semnarea celui de al treilea Protocol adiţional la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea Programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, în care a fost introdus un nou domeniu de cooperare în baza acordului, respectiv protecţia mediului şi schimbările climatice, fiind prevăzută în acest scop alocarea în acest domeniu a sumei de 15 milioane de euro din suma totală de 100 de milioane de euro.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din data de 31 martie 2015.

La dezbaterea acestui proiect au participat şi reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, acest proiect de lege în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamna deputat, domnul deputat. Doamna Intotero, după care domnul Movilă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România sprijină în mod constant şi susţinut, atât prin eforturi diplomatice, cât şi prin asistenţă concretă, parcursul european al Republicii Moldova.

În contextul acestui sprijin permanent, se înscrie şi ratificarea celui de al treilea Act adiţional al acestui Protocol dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, semnat la Chişinău, la 10 decembrie 2013, prin care se prevede că 15 din cele 100 de milioane de euro ajutor financiar nerambursabil să fie alocate unor proiecte din domeniul protecţiei mediului şi al schimbărilor climatice.

Desigur, priorităţile Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova rămân proiecte de interes comun în domeniul energetic, cum sunt gazoductul Iaşi-Ungheni, liniile electrice aeriene prioritare, respectiv celelalte proiecte din domeniul transporturilor şi al infrastructurii.

De asemenea, etapele pregătitoare pentru integrarea europeană a Republicii Moldova se referă la domenii esenţiale, cum ar fi armonizarea legislativă, consolidarea statului de drept prin reforma justiţiei şi a procuraturii, afaceri interne, agricultură, politici sanitar-veterinare şi siguranţa alimentară. Dar, în profilul european al Republicii Moldova trebuie să se regăsească şi preocupări legate de protejarea şi conservarea mediului, a pădurilor, de reducerea poluării. Şi, aşa cum cunoaştem din propria experienţă de integrare europeană, nimic nu poate fi neglijat sau omis.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Movilă nu mai ia cuvântul? A, vreţi să luaţi dumneavoastră? Vă rog frumos.

Domnule deputat Nazare, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Nazare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin ratificarea acestui protocol, se va stabili baza legală de finanţare a proiectelor în domeniul protecţiei mediului şi al schimbărilor climatice din acest acord de 100 de milioane de euro de finanţare pentru Republica Moldova.

Noi susţinem atât modificarea privind includerea capitolului de energii, cât şi această modificare, care priveşte în special proiectele pe mediu.

Ce însă ne este destul de neclar este faptul că nu ştim exact ce se întâmplă cu aceşti bani; nu ştim despre ce proiecte este vorba, cum nu ştim exact nici ce s-a întâmplat cu banii de dinainte.

Eu vă mărturisesc că aveam alte speranţe în momentul în care am lucrat la acest Acord cu Republica Moldova, când eram secretar de stat în Ministerul de Finanţe, în 2010, şi credeam că lucrurile vor evolua mult mai repede şi vor avea nişte rezultate tangibile. Dar, constatăm acum, cinci ani mai târziu, că nu ştim exact câţi bani s-au cheltuit, pentru ce s-au cheltuit, ce intenţionăm să facem în continuare şi care este faza următoare, după ce se epuizează această primă sută de milioane. Adică înţelegem că trebuie să trecem... şi recomandăm domnului prim-ministru Ponta să treacă de etapa asta festivistică, în care îşi anunţă sprijinul pentru Republica Moldova peste tot şi le dă ce are stricat prin casă, cum le-a dat respectivele maşini, care s-au stricat imediat, instituţiilor din Republica Moldova, şi să trecem la nişte lucruri concrete. A-i ajuta nu înseamnă să le dăm ce nu folosim sau ce avem stricat prin casă. A-i ajuta înseamnă să le acordăm cu adevărat asistenţa tehnică pentru a-şi dezvolta proiecte proprii.

Aceeaşi poveste s-a întâmplat şi cu acel celebru gazoduct Iaşi-Ungheni. Ştiţi că Moldova plăteşte 255 de dolari pe o mie metri cubi de gaz... România plăteşte 255 de dolari, în timp ce Moldova plăteşte 332 de dolari, iar diferenţa aceasta de 67 de dolari pentru o mie metri cubi de gaze este împovărătoare pentru Republica Moldova şi ştim foarte bine că acest premier a promis de vreo patru ori că inaugurează celebrul gazoduct şi nici acum nu este funcţional.

Deci, dacă ar putea să ne spună reprezentanţii Guvernului cam ce proiecte sunt în desfăşurare acum, câţi bani s-au cheltuit şi ce intenţionează să facă în continuare.

Noi, bineînţeles, PNL-ul susţine modificarea la acest acord pe subiectul de mediu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că este un lucru bun faptul că prin acte adiţionale, ca urmare a dialogului dintre România şi Moldova, identificăm noi probleme la care România doreşte să-şi aducă susţinerea pentru rezolvarea lor. Însă trebuie să recunoaştem faptul că România nu a respectat în totalitate acest memorandum încheiat în 2010, la semnarea căruia am participat. Sunt proiecte care nu sunt în termenul convenit, ceea ce, în contextul politic de la Chişinău, când avem un guvern minoritar - PLDM-PD susţinut de Partidul comuniştilor - deciziile politice favorabile României acolo sunt din ce în ce mai puţine şi, de asemenea, orice greşeală, orice nerespectare a unor acorduri, promisiuni pe care România le face vor fi sancţionate ca atare.

Sunt câteva proiecte importante de infrastructură care au fost convenite, pentru care România şi-a luat angajamentul că le va susţine. Poate cel mai important, până la acest moment, este gazoductul Iaşi-Ungheni, însă problema importantă este ca România, în continuare, să susţină Republica Moldova pentru a realiza o reţea de distribuţie internă a gazului metan pentru populaţie. Este conectarea electrică; vorbim despre proiecte incluse în strategia europeană a reţelelor de transport, de Autostrada Ungheni-Iaşi-Tg.-Mureş, ca parte a coridorului de transport Odesa-Chişinău-Iaşi. Şi, din acest punct de vedere, stimaţi colegi parlamentari şi mai ales domnule ministru Rus, vă informez că moldovenii au început construcţia drumului expres Chişinău-Iaşi, însă noi nu suntem în stare ca Autostrada Ungheni-Iaşi-Tg.Mureş să fie pe lista de priorităţi, conform angajamentului Guvernului României în 2012, când acest proiect de infrastructură a fost introdus în reţeaua TNT centrală.

Vorbim despre un proiect foarte important de infrastructură, la fel, introdus în reţeaua TNT centrală în 2012, calea ferată Ungheni-Iaşi-Timişoara; şi vorbim despre o anumită funcţionalitate a tradicţiei istorice, în sensul că, până la Ungheni, de la Chişinău la Ungheni, avem cale ferată pe ecartament larg, iar de la Ungheni, în interiorul României, avem ecartament îngust. Şi această cale ferată Ungheni-Iaşi ar permite un schimb facil, rapid şi, mai ales, mai ieftin de mărfuri. De asemenea, avem proiecte care se referă la amenajarea corespunzătoare a Prutului pe fonduri de bună vecinătate.

Concluzia stimaţi colegi - chiar dacă după doi ani de zile acest act adiţional vine în Parlamentul României - este că trebuie susţinut şi-l voi vota fără nicio rezervă. Dar, trag semnalul de alarmă că, dacă Guvernul României, indiferent care este acela - şi, acum, sigur, vorbim de Guvernul Ponta -, nu-şi va ţine promisiunile la punct şi virgulă, toate nerealizările noastre vor fi subiect de propagandă rusească în Republica Moldova, în defavoarea apropierii Moldovei de România şi Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Alte luări de cuvânt nu mai sunt.

Nu are raportul amendamente. Merge la votul final.