Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2022 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiilor anuale, în vederea participării Institutului Naţional de Statistică - România în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi de membru instituţional în cadrul Institutului Internaţional de Statistică; PL-x 627/2022.

Guvernul României?

Vă rog.

Domnul Marian Chivu (vicepreşedinte, Institutul Naţional de Statistică):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Marian Chivu mă numesc, sunt vicepreşedinte la Institutul Naţional de Statistică.

Institutul Naţional de Statistică România are calitatea de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE şi de membru instituţional în cadrul Institutului Naţional Internaţional de Statistică.

În data de 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare cu România.

Prin acceptarea României ca ţară candidat, în data de 10 iunie 2022, s-a aprobat oficial foaia de parcurs pentru aderarea României.

În anul 2019, Institutul Naţional de Statistică România a obţinut statutul de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

Prezentul proiect de act normativ reglementează punerea în aplicare a măsurilor ce derivă din deţinerea statutului de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în statistică al OCDE, respectiv aprobarea achitării cotizaţiilor ce decurg din această calitate, aferente anului 2022, precum şi pentru următorii ani în care România va avea calitatea de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al OCDE.

Având în vedere motivele prezentate, avem rugămintea să fie adoptat acest act normativ, în forma în care a fost adoptat de către Senat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Bună ziua!

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea ordonanţei Guvernului nr. 35/2022 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiei la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiilor anuale, în vederea participării Institutului Naţional de Statistică în calitate de asociat în cadrul Comitetului de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi de membru instituţional în cadrul Institutului Internaţional de Statistică.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 octombrie 2022.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă mai sus-menţionată, în şedinţa din 31 octombrie 2022, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, prezentul proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Simion George.

Aici doreaţi să interveniţi, nu?

Domnul George-Nicolae Simion:

Am întrebat reprezentanţii Guvernului român, de când plătim noi cotizaţie la OCDE? Din 2004, deşi suntem în 2023 şi nici acum n-am aderat la OCDE.

Cam cât plătim? Aşa, cam câteva milioane... e variabil.

Am ascultat raportul citit de colegul meu, Stoica. Mâine avem în Comisia economică PL-x 143 care reglementează guvernanţa corporativă, listarea la Bursă a Hidroelectrica S.A., Romsilva şi alte 237 de Regii.

Ceva e putred în felul în care funcţionează statul nostru. Foarte putred! Ştiu că este jalonul în PNRR, dar vă rog, mâine, la 9:00 dimineaţa, la Comisia economică; la 11, la Comisia juridică, ascultaţi vocea a peste 20.000 de români care au ieşit în stradă şi v-au cerut să respingeţi acel proiect şi toate proiectele dăunătoare de genul acesta - PL-x 143, 144, 145 şi cel care este pe ordinea de zi de miercuri, PL-x 47, cu închisorile de 15 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Rodeanu.

Vă rog.

Doamna Prună, atunci.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Adevărul e că aceste companii de stat merg tare bine acum, ca să nu cumva să le transparentizăm sau să le listăm la Bursă.

E bine să rămânem aici închişi, să ne izolăm, pentru că statul a făcut întotdeauna performanţă, nu-i aşa?

Şi, dacă companiile de stat sunt sub cheia politicului, evident că atunci sunt mai bine controlate, şi atunci politicul poate să-şi numească acolo tot felul de politruci pe indemnizaţii, în consiliile de administraţie, de mii de euro, iar românii, până la urmă, nu iau nimic de pe urma acestor companii de stat. Asta înseamnă să ţii companiile de stat închise şi sub papucul politicului, de fapt!

Dacă asta se doreşte, atunci putem să ne batem cu pumnul în piept şi să spunem că sunt companiile româneşti ş.a.m.d. Da, sunt companii româneşti, dar ele trebuie să şi funcţioneze, nu să ajungă la fiare vechi, aşa cum am văzut că au tot ajuns în ultimii 30 de ani, companii de stat care pur şi simplu au fost date pe nimic de politicieni şi s-au închis.

Dar avem şi exemple de companii de succes care, iată, sunt româneşti şi care sunt profitabile. Ăla e modelul spre care trebuie să mergem. N-o să vă dau eu acum nume, dar le ştiţi foarte bine care sunt - companii care produc, care exportă, care creează valoare aici, în România, care angajează mii de oameni.

Asta înseamnă să fii patriot! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Muncaciu.

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Doamnă Prună, nu aveţi deloc dreptate! Experienţa ultimilor ani arată că bursele sunt profund corupte.

Vă aduc aminte de Bursa din Olanda, care tranzacţiona energia. Aţi văzut cum s-au modificat preţurile, imediat, la energie? Pentru că astea sunt corupte de LIBOR.

Vă aduceţi aminte? Care este patentul? Noi listăm pe Bursă, ei cumpără acţiunile, şi după aceea colectivul director încape pe mâna lor. Şi aşa ajung întreprinderile noastre pe mâna străinilor.

Nu vă ajunge experienţa celor 30 de ani? Ce s-a întâmplat cu toate companiile româneşti care au ajuns pe Bursă? Ce s-a întâmplat cu ele? Au ajuns pe mâna străinilor!

Nu mai vorbim despre domnii de la PSD, care au căpuşat o grămadă de alte întreprinderi, şi după aceea acestea au fost vândute sau privatizate. Care a fost rezultatul?

Dar, dacă tot aveţi perspectiva istorică, păi, să vă spun ceva! Germania, Franţa, după război, n-au privatizat pe Bursă, energia, transporturile, telecomunicaţiile. De ce veniţi cu aberaţiile astea? De când Bursa este una dintre pieţele cele mai reglate? (Vociferări.)

Nu e adevărat! Pe Bursă se fac cele mai mari jocuri! Mai mult decât atât, chestiunea asta cu statul trebuie să o stabilim odată. Nu există bursă sau piaţă fără reguli de stat. Asta trebuie să vă intre în cap, pentru că statul este cel care reglează regulile în piaţă.

Dacă nu ai un stat puternic care să facă lucrul ăsta, nu te mai băga în privat! Pentru că privaţii asta vor face, vor lua pachetul majoritar, şi după aceea vor decide asupra întreprinderilor româneşti. Experienţa de până acum, a neoliberalismului - domnii de la PNL ştiu foarte bine -, a fost asta, nicio întreprindere românească nu mai este a noastră. Asta este ce vreţi!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna Prună. Drept la replică.

Vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Stimaţi colegi,

Chiar să văd aşa cum se bat unii cu pumnii în piept, spunându-ne ceea ce am văzut, că nu merge de 30 de ani, mi se pare că se sfidează realitatea.

Vă dau nişte exemple de companii care au fost de stat şi care au dispărut, pentru că ele n-au ajuns pe Bursă. Ele au fost, chipurile, privatizate de nişte politicieni. ARO. Ne mai aducem aminte de ARO, de Roman, ne aducem aminte de multe alte companii care au dispărut şi vă spuneam că există companii private care sunt listate astăzi la Bursă şi care, efectiv, angajează oameni, plătesc taxe şi impozite la stat şi contribuie la ceea ce se numeşte economia României.

E trist să văd că unii efectiv au rămas în comunism şi nu au idee despre ce ar trebui să facă statul, acele reguli corecte pentru toată lumea, astfel încât economia să se dezvolte. A ţine sub papucul unui politician o companie de stat este o greşeală. Şi aţi văzut companii de stat care sunt monopoluri şi care au făcut pierdere - Transelectrica în 2017 a făcut pierdere. Ăsta este un lucru efectiv de neacceptat.

Comunismul a murit acum 33 de ani şi cred că trebuie să înţelegem lucrul acesta! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Rodeanu, al doilea vorbitor din partea USR.

Vă rog.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

De "vaccinuri", de "PL-x 145", de "Nu ne furaţi copiii" - ne-am obişnuit cu aberaţiile astea.

Acum, astăzi, continuăm cu bursele, sunt profund corupte, nu ne convine un parteneriat şi un membership la organizaţii internaţionale.

Stimaţi colegi,

Proiectul ăsta spune două lucruri - Institutul Român de Statistică şi-a schimbat denumirea în Institutul Naţional de Statistică. Cotizaţia, acolo, nu-i de milioane de euro, era de 500 de franci şi trebuie transformată în euro, 250/an.

Deci, asta face, până la urmă, tot proiectul, asta este marea conspiraţie europeană, ca Institutul Naţional de Statistică să participe, alături de alte institute naţionale de statistică, la ceea ce înseamnă centralizarea unor date, ca să ştim şi noi cum ne poziţionăm şi să beneficiem de toate facilităţile pe astea. Iar milioanele alea de euro sunt nişte amărâţi de 250 de euro pe an. Atât am vrut să zic! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Acum, societăţile cu capital de stat, din Franţa, de exemplu, Engie, îşi doresc să preia Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Deci, vorbesc despre o societate cu capital de stat, din Franţa. Înseamnă că acolo e comunism, da?

Practic, dacă aceste legi vor fi adoptate - şi mă refer la 143, 144, 145 -, România va fi deposedată de tot ceea ce mai are astăzi în zona publică. Şi trebuie să enunţăm câteva dintre ele - Hidroelectrica, care este pe profit, Nuclearelectrica, care este pe profit, CEC Bank, Portul Constanţa, Salrom, Romsilva, Pădurea creşte. De ce trebuie să transferăm noi aceste proprietăţi din zona publică a statului român în zona publică a statului francez sau a statului elen, sau a statului austriac?

Am cedat Romtelecom către o societate cu capital de stat, în Franţa. Avem acum 20% din distribuţia energetică către o companie cu capital de stat din Grecia. Noi nu putem să ne administrăm aceste lucruri sau aveţi temă? Pentru că există, din păcate, în România, astăzi, un partid politic finanţat din zona externă şi nimeni nu vrea să constate şi să vadă lucrul ăsta. Vorbim despre lucruri care sunt în zona de siguranţă naţională. Aceste elemente nu trebuie nici măcar la nivel de concepţie să gândeşti că le transferi pe Bursă. Transferul pe bursă înseamnă, practic, furtul ultimelor resurse pe care România le are astăzi în proprietatea publică. Şi aici sunt peste 240 de regii autonome şi 1.000 de întreprinderi cu capital de stat.

Nu cred că merită, pentru 10 miliarde de euro, aşa-zise 10 miliarde pe care ar urma să-i primim prin PNRR, să cedăm resursele naturale ale României pe care încă le mai avem în zona publică.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.