Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Felician Cozma:

12. Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 al Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar; Pl-x 178/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

În continuare dau cuvântul reprezentantului comisiei raportoare, Comisia pentru învăţământ, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dau citire raportului Comisiei pentru învăţământ asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 74 al Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 178 din 30 iunie 2025, Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 a Legii nr. 198 din 4 iulie 2023 a învăţământului preuniversitar.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii disciplinei şcolare obligatorii "Educaţie pentru nonviolenţă şi relaţii sănătoase", cu o oră pe săptămână, în ciclul gimnazial, ca parte a educaţiei emoţionale şi comportamentale a elevilor.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 15 septembrie 2025, comisia, cu 17 voturi pentru respingere şi 6 voturi împotriva respingerii, a propus respingerea propunerii legislative.

Vă solicităm, în numele Grupului parlamentar al PSD, să respingeţi această propunere legislativă, având în vedere încărcarea elevilor din învăţământul gimnazial, faptul că planurile de învăţământ la nivel gimnazial cuprind între 28 şi 33 de ore pe săptămână, deci, din clasa a V-a până în clasa a VIII-a, şi nu cred că este atribuţia Parlamentului să impună discipline obligatorii în învăţământul preuniversitar.

Mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Doamna deputat Grosu Veronica, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog.

Doamna Veronica Grosu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi, cei de la AUR, considerăm că acest proiect de lege privind învăţământul preuniversitar este un proiect binevenit, pentru că reprezintă un pas necesar pentru clarificarea şi eficientizarea cadrului legislativ din Educaţie.

Această iniţiativă corectează ambiguităţi semnalate de profesori, părinţi şi autorităţi locale, asigurând aplicarea unitară a legii în toate şcolile din ţară.

Prin această completare oferim predictibilitate şi transparenţă unui sistem care are nevoie de stabilitate, nu de interpretări diferite de la un judeţ la altul.

De asemenea, un vot pentru acest proiect înseamnă un vot pentru echitate, pentru respectul faţă de profesori şi pentru sprijinul acordat elevilor. Le oferim cadrelor didactice un cadru clar de lucru şi copiilor o şansă la un sistem coerent şi corect.

Educaţia este fundamentul pe care se clădeşte astăzi viitorul României. Cu toţi avem datoria să-l consolidăm prin fapte, şi nu doar prin declaraţii.

De aceea, vă îndemn să votăm cu responsabilitate şi să susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Atanasiu Corina, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

Doamna Corina Atanasiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

USR va vota pentru respingerea acestui proiect şi vreau să vă spun şi de ce.

Astăzi nu discutăm doar despre programe şcolare, ci despre cum croim şcoala.

De ce nu e înţelept să legiferăm curriculumul?

Mai întâi, rigiditatea. Legea se schimbă greu. Educaţia are nevoie de reglaje fine la 2, 4 ani, pe baza feedbackului din clase. Dacă batem conţinutul în cuie, prin lege, transformăm corecţiile pedagogice în bătălii politice.

Apoi, politizarea. Majorităţile trec, dar programele rămân. Fiecare Guvern cu programa lui înseamnă haos şi pentru profesori, şi pentru elevi. Şcoala devine teren de campanie, şi nu spaţiu de învăţare.

În al treilea rând, implementarea. Orice viraj legislativ înseamnă manuale rescrise, formări masive ale profesorilor, examene schimbate. Fără pilotare, fără bugete, riscăm să facem doar reforme pe hârtie şi să aruncăm costurile, ca de obicei, în curtea şcolii.

Şi, poate cel mai grav, pierdem autonomia profesională. Profesorul şi şcoala nu se mai pot adapta, nu-şi mai pot adapta învăţarea la elev; standardizăm excesiv şi scădem calitatea.

Ce ar trebui să facem în schimb?

Parlamentul ar trebui să fixeze cadrul şi garanţiile, nu conţinutul; principii; drepturi ale elevilor; transparenţă; obligativitatea consultării reale; o autoritate curriculară independentă, cu didacticieni, cu profesori practicieni, cu psihopedagogi, mediu economic şi universităţi, mandatată să proiecteze şi să revizuiască programe; ciclu de revizuire predictibil, la fiecare 4 ani; design; pilotare; evaluare externă; scalare etapizată, cu raportare publică pe rezultate, şi nu pe intenţii.

De aceea, vă rog frumos să votaţi pentru respingerea acestui proiect. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Nu cred că reglementarea, parţială, cel puţin, de către Parlament, a trunchiului de materii opţionale reprezintă un câmp de bătaie politică pentru care noi nu ar trebui să adoptăm o asemenea iniţiativă legislativă care spune foarte clar că vizează introducerea unei noi discipline opţionale, denumită "Ora naturii", axată pe învăţarea disciplinelor aplicate, în special prin demonstraţii, experimente, activităţi interdisciplinare, deci formarea unei relaţii active cu mediul natural, un spirit critic, o gândire logică şi aşa mai departe.

Acest lucru, în condiţiile în care, dacă vă uitaţi pe lista de materii opţionale de la toate nivelurile învăţământului preuniversitar, primar, nu le-am numărat, dar cred că sunt peste 20 - "Educaţie financiară", "Educaţie rutieră", "Educaţie pentru sănătate", "Educaţie pentru mediu", "Citit fluent", "Matematică distractivă", "Scriere creativă" şi aşa mai departe; gimnaziu - "Educaţie juridică", "Gândire critică", "Robotică", "Programare", "Ecologie", "Geografie", "Istorie", "Jurnalism", "Securitate"; la fel, la liceu, iar alte peste 20 de materii, la fel pentru învăţământul profesional, tehnologic şi aşa mai departe.

Deci, faptul că un profesor universitar, precum colegul nostru, Silviu Gurlui, propune, pe baza experienţei şi pe baza rezultatelor dezastruoase ale unei bune părţi a elevilor români, propune o disciplină opţională nu înseamnă un câmp de bătaie politică, ci răspunde unei nevoi reale a învăţământului preuniversitar.

Atenţie, nu este vorba de o materie obligatorie!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Bucur Ariana-Oana, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ariana-Oana Bucur:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am revenit cu următorul detaliu - atunci când vorbim despre discipline, că ele sunt obligatorii sau sunt opţionale, se regăsesc în planurile de învăţământ.

Deci, în planurile de învăţământ pentru fiecare nivel de învăţământ sunt menţionate disciplinele şi orele alocate. Nu discutăm acum despre programe şcolare, acelea sunt cu totul şi cu totul altceva.

Deci, intervenţia mea de mai devreme a făcut referire la faptul că nu este cazul ca noi să încărcăm suplimentar cu discipline, care, de multe ori, pot fi de foarte mare actualitate, dar cred că trebuie să găsim o altă modalitate de a determina ministerul ca, în lista disciplinelor opţionale avizate sau aprobate prin ordin de ministru, ele să poată fi accesate de către copii.

Dar cred că încărcarea suplimentară a copiilor nu este cazul să se realizeze.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, doamnă deputat, pentru precizări.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Rigman Ciprian- Doru, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Observ că venim aici, la această tribună, şi vorbim de alte proiecte de lege, şi nu de cele care sunt supuse dezbaterii.

Domnul coleg de la Cluj vorbea despre un alt proiect de lege, care se referea la "Ora Pământului", o iniţiativă care trebuia să intre în planul disciplinelor opţionale, şi aici vorbim despre un alt proiect de lege, care vorbeşte de introducerea unei discipline obligatorii în programa pentru gimnaziu - este vorba de "Relaţii sănătoase şi educaţie pentru nonviolenţă".

Deci ar fi foarte bine ca, atunci când venim şi discutăm despre proiecte de lege, să le şi citim şi să vorbim avizat.

Altfel, programul unui elev de clasa a VII-a implică de cele mai multe ori 32-33 de ore, ceea ce înseamnă că în 3 zile pe săptămână au program până la ora 15.00 şi în două zile pe săptămână au program până la ora 14.00; cred că nu este cazul să amplificăm şi mai mult acest efort şi cred că curriculumul este de competenţa specialiştilor din minister.

Mulţumesc mult.

Noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ganţ Ovidiu Victor, Grupul minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Foarte interesantă argumentaţia, dezbaterea, atâta doar că planurile-cadru se modifică prin legislaţie subsecventă, ordine de ministru, şi nu prin proiecte de lege.

În rest, toată discuţia este sterilă.

Eu cred că iniţiatorii ar fi bine sfătuiţi să se adreseze Ministerului Educaţiei cu propunerea de modificare, în consecinţă, a planului-cadru, prin ordin de ministru.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Vedinaş Verginia, SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte şi dragi colegi,

S-au spus foarte multe lucruri despre această iniţiativă legislativă şi, în mod paradoxal, şi unii şi ceilalţi au dreptate sau au o parte din adevăr.

Partea din adevăr constă în faptul că într-adevăr trebuie să lăsăm autorităţii competente să stabilească curricula, şi acesta este ministerul, deci legislaţiei secundare, terţiare chiar, nici măcar secundare, prin ordin şi prin celelalte acte subsecvente.

Partea care nu este însă sustenabilă vizează faptul că nu s-a recunoscut, nu s-a susţinut, şi avem datoria să o facem de la tribuna Parlamentului, că şcoala românească se confruntă cu probleme legate de relaţiile între elevi, relaţiile între elevi şi profesori, că fenomenul acesta al violenţei este un fenomen care pândeşte conduita şi modul de evoluţie al tinerei generaţii.

Şi, poate, ca să concluzionăm şi să învăţăm ceva, să avem un mesaj din această dezbatere, ar trebui să spunem că trebuie să se reflecte de către autoritatea competentă, în speţă, ministerul, cine gestionează domeniul, ca în curriculă să se pună accent pe discipline care să formeze şi sub aspect moral, deontologic, elevii, pentru că trebuie să recunoaştem că pe noi, societatea românească, ne macină nu numai o criză economică, ci şi o criză morală care a pătruns la toate generaţiile.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim şi noi.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că, prin raportul comisiei sesizate în fond, se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Vă mulţumesc.

Încheiem prima parte a şedinţei, stimaţi colegi, vă doresc o după-amiază plăcută, continuând a doua parte cu şedinţa de interpelări.

Vă rog.