Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 mai 2021
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/2021
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 mai 2021 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 mai 2021
![]() |
11. | Supunerea la votul final: | |||
![]() |
11.8 | Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G (PL-x 161/2021) (adoptat). | |||
consulta fisa PL nr. 161/2021 |
|||||
| ................................................ | |
|
|
Secţiunea a III-a. Legi organice. Adoptări. 7. Proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G; PL-x 161/2021; lege organică. Comisia pentru tehnologia informaţiei, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog. |
|
|
Rezultatul votului: prezenţi - 303, pentru - 277, contra - 1, 23 de abţineri, doi colegi nu votează. Adoptat. Explicarea votului, domnul deputat Andruşceac Antonio, în numele Grupului AUR. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aş vrea să motivez votul de abţinere al Grupului AUR, legat de corespondenţa pe care am avut-o cu Comisia Europeană, pornind de la cererea - culmea! - ministrului Năsui către Parlament, cerere de notificare a Comisiei Europene care a fost ulterior trecută sub tăcere. Apoi aş vrea să fac referire şi la ceea ce s-a spus în cadrul Comitetului liderilor, şi anume că cei de la PNL îşi vor asuma răspunderea pentru faptul că aceasta este o lege care ţine de legislaţia secundară. O să vă citesc, pe scurt, pentru că tot v-aţi dat votul, răspunsul pe care l-am primit de la Departamentul juridic al Comisiei Europene: "Stimate domnule Andruşceac, aş dori să reamintesc că, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Directiva UE 2015/1.535, statele membre comunică imediat comisiei orice proiect de regulament tehnic, cu excepţia cazului în care doar transpune textul integral al unui standard internaţional sau european". Această dispoziţie citită, coroborată cu art. 1 din directivă, stabileşte definiţia unei reglementări tehnice - şi aici vin reglementările. Din textul directivei reiese că nu se face nicio distincţie între legislaţie primară şi legislaţie secundară. Prin urmare, aş dori să reiterez că în cazul în care proiectul naţional de norme conţine reglementări tehnice, inclusiv specificaţii tehnice sau alte cerinţe sau norme privind serviciile societăţii informaţionale, astfel cum sunt ele definite la art. 1 din Directiva UE, aceste reglementări trebuie notificate comisiei, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din directivă. Conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cazul CIA International: "Neîndeplinirea obligaţiei de notificare, în temeiul Directivei UE, constituie un defect procedural substanţial în adoptarea şi reglementarea tehnică în cauză, care implică faptul că orice persoană interesată ar putea contesta legalitatea reglementării tehnice în faţa unei instanţe naţionale şi ar putea solicita inaplicabilitatea acesteia". În ceea ce priveşte întrebarea privind despăgubirile, aş dori să vă reamintesc Hotărârea CJUE privind cazul Berlington Ungaria - şi îmi dă şi cauza: punctul 107 - "articolele din directivă nu sunt destinate să confere alte drepturi, în aşa fel încât încălcarea lor de către un stat membru dă dreptul persoanelor fizice de a obţine de la statul membru respectiv despăgubiri pentru prejudiciul suferit, ca rezultat al încălcării pe baza legislaţiei UE". Este vorba despre 1,5 miliarde de euro care pot fi cerute ca despăgubiri în urma unei legi care încalcă procedurile Uniunii Europene. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Domnul deputat Pavel Popescu, Grupul PNL. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-o faimoasă istorioară biblică, împăratul Saul i-a zis lui David: "Nu poţi să te duci să te baţi cu filisteanul Goliat, căci tu eşti un copil, şi el este un om războinic din tinereţea lui". Asta mi s-a spus de zeci de ori, ni s-a spus, mie, Partidului Naţional Liberal, şi în toată propaganda din media statului român în ultimii doi ani, fiind portretizaţi ca un David incapabil să ducă o astfel de luptă. Astăzi, PNL, prin Camera Deputaţilor, cred că obţine o mare victorie cu Goliatul zilelor noastre. Goliatul zilelor noastre este reprezentat de propaganda, dezinformarea şi interesele economice ale unor dictaturi cu privire la securitatea datelor cetăţenilor români. Preşedintele României, Guvernul Orban - şi subliniez aici - Guvernul Orban, apoi Guvernul Cîţu, CSAT-ul şi instituţiile statului sunt cei care conduc astăzi România în direcţia corectă, pentru că există patru parteneriate sfinte în această ţară - parteneriatul cu UE, parteneriatul cu Statele Unite, parteneriatul cu NATO şi nu în ultimul rând, cred eu, ca o ţară creştină, parteneriatul cu Dumnezeu, care a lăsat valorile şi libertăţile individului, pe care le vom proteja. Vă mulţumesc tuturor colegilor care au votat această lege. (Aplauze.) |
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Domnul deputat Pambuccian, în numele Grupului minorităţilor naţionale. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul nostru parlamentar a votat pentru acest proiect de lege, dar nu pentru asta am ieşit la microfon. Am ieşit pentru a face câteva clarificări care ţin de raţionalitatea acestui proiect. În primul rând, orice lege care vizează aspecte tehnologice trebuie să aibă în vedere principiul neutralităţii tehnologice şi să ducă la nivelul legislaţiei secundare şi terţiare chestiunile care ţin de o tehnologie sau alta. Logica fiind următoarea, se schimbă tehnologia, nu schimbăm legea. Proiectul acesta de lege face acest lucru, deci are lucrul acesta în vedere. Din acest motiv, orice recurs la chestiuni care se referă la legislaţia secundară terţiară din spaţiul european către noi este rezolvat şi este treaba celor care vor scrie legislaţia secundară şi terţiară de aplicare a acestei legi să respecte principiile statuate de către Comisia Europeană. Reţelele 5G sunt reţele extrem de complexe, diferă foarte mult de lucrurile cu care suntem obişnuiţi acum în comunicaţii. Pe de o parte ele adresează zona de IoT, de Internet of Things, adică adresează mult mai multe puncte finale de acces decât reţelele de comunicaţii cu care suntem noi obişnuiţi. În sprijinul ideii pe care vreau s-o spun, gândiţi-vă că a existat un moment de blocaj al Internetului, în Statele Unite, de câteva ore, pentru că toate computerele erau atacate cu Denial of Service, de frigidere, de camerele de supraveghere, de toate dispozitivele, să spunem inteligente, care erau conectate la Internet. Din punctul acesta de vedere, reţeaua trebuie să fie extrem de sigură. Aici suntem în zona infrastructurilor critice care ţin de securitatea naţională, şi din punctul acesta de vedere noi suntem într-o alianţă care asigură securitatea naţională a României şi într-o construcţie politico-economică care asigură dezvoltarea României. Or, de data asta, de aceste alianţe trebuie să ţinem cont. Şi legea asta a făcut. Ţine cont de lucrurile acestea. Acestea sunt cele două chestiuni pe care voiam să le subliniez, aşa, absolut neemoţional, raţional, ca să fie cât se poate de limpezi. Ele au fost subliniate şi de colegi înainte, dar de colegi care, aflându-se în tabere politice antagonice, au mai băgat aşa câte puţin fiecare din tabăra lui. E un lucru normal care face deliciul şedinţelor noastre, dar cred că e bine ca şedinţa despre această lege să se încheie cu un punct de vedere absolut raţional şi rece despre necesitatea acestei legi, pe care mă bucur că am adoptat-o. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu: Vă mulţumesc şi eu. Declar închisă şedinţa pentru votul final. Urmează şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, urmată de Comitetul liderilor. O zi bună tuturor! |
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 12,28. |

