Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propunere legislativă privind înfiinţarea comunei Crizbav judeţul Braşov. Din partea iniţiatorului, vă rog.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi foarte scurt. am iniţiat această propunere legislativă de înfiinţarea a comunei Crizbav prin desprindere din comuna Hălchiu, judeţul Braşov. Localitatea Crizbav este aşezată la 24 de km nord-est de municipiul Braşov pe o terasă înaltă din nord-vestul Depresiunii Bârsei, la poalele sudice ale Munţilor Perşani. Zona de dispunere a localităţii Crizbav se învecinează către nord-est cu comuna Măieruş, la est cu Feldioara, la sud-est cu localitatea Satu-Nou, către sud şi sud vest cu Dumbrăviţa. La nord şi nord vest se învecinează cu comunele Veneţia şi Comana. Suprafaţa circumscrisă viitoarei comune Crizbav este de 5216 ha din care teren intravilan 220 ha, repartizat astfel: Crizbav - 150 ha şi Cutuş - 70 ha.

Conform evidenţelor serviciilor de evidenţă informatizată a persoanei, în Crizbav şi Cutuş îşi au domiciliul un număr de 2820 de persoane, din care femeile reprezintă circa 52%. Numărul gospodăriilor din Crizbav se ridică la 510 cu 2050 de locuitori, iar Cutuş, 87 cu 770 locuitori.

Teritoriul localităţii Crizbav a fost locuit încă din timpul preistorice. În sprijinul acestor afirmaţii, menţionez faptul că în hotarul acestei comune s-au găsit diverse obiecte care se regăsesc în inventarele muzeelor de istorie din Cluj, Braşov şi Sibiu. Numele localităţii a evoluat în timp, nefiind mereu acelaşi. Astfel în anul 1434, o parte din populaţia de origine română migrează şi se stabileşte între Cetatea Braşovului şi Şchei, întemeind o localitate, Cacova Mică, după denumirea localităţii din care plecaseră. În diploma domnitorului ardelean Ştefan Batory, din 30 octombrie 1484, se menţiona numele de Crizbav, la 24 iulie 1500, regele maghiar Vladislav amanetează Braşovului mai multe localităţi printre care şi Crisboc. Actuala denumire provine din limba germană de la cuvântul Crisbac tradus ca Valea Racilor.

Din punct de vedere al dotărilor social-culturale, localitatea Crizbav a funcţionat ca sediul administrativ teritorial, în documentele de arhivă fiind atestată o clădire cu destinaţia administrativă denumită Curia construită în anul 1609. De-a lungul timpului, fenomenul educaţional a fost gestionat de către cele două parohii: ortodoxă şi evanghelică-luterană. Prima grădiniţă s-a deschis în anul 1898 şi de atunci a funcţionat fără întrerupere.

Primele menţiuni despre existenţa învăţământului sunt din anul 1778. Activităţi economice: în Crizbav funcţionează două gatere, 5 tâmplării, o brutărie, o instalaţie de prelucrare a laptelui şi o moară de măcinat. Accesul în Crizbav se face prin 11 km de drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică, de curând modernizate, şi prin 13 km de drumuri neasfaltate. În cadrul celor două localităţi se găsesc 16 km de străzi neasfaltate şi 2 km trotuare betonate. Localităţile Crizbav şi Cutuş sunt racordate la reţelele de alimentare cu energie electrică, apă şi canalizare. De altfel, Crizbavul a fost printre primele localităţi din zona Braşov care şi-au realizat un sistem propriu de alimentare cu apă curentă.

Precizez că în conformitate cu prevederile Legii nr.215/2001, ale Legii nr.3/2000 şi ale Legii nr.351/2001, cetăţenii din comuna Hălghiu judeţul Braşov au fost consultaţi prin referendum organizat în data de 22.07.2001. Din 4323 de cetăţeni cu drept de vot, 2275 s-au pronunţat pentru organizarea comunei Crizbav.

Faţă de cele prezentate, vă propun, stimaţi colegi, şi aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Oltean Ioan, preşedintele comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu Propunerea legislativă privind înfiinţarea comunei Crizbav. La dezbaterile la nivelul comisiei au fost luate în calcul şi avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ şi din partea Guvernului, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de către Legea nr.351 privind reţeaua de localităţi, comisia a apreciat că este întemeiată şi vă supune spre un vot favorabil această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare se doreşte intervenţie la dezbateri generale? Nu. Atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vă rog să priviţi în raport, este o propunere de modificare. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt. Adoptat art.1.

Art.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de comisie.

Art.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Art.4. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Art.5. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma modificată de către comisie.

Am parcurs întregul proiect de lege, la toate poziţiile s-a adoptat varianta propusă de către comisie. Urmează ca propunerea legislativă să fie supusă votului final într-o şedinţă specială de vot.