Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 septembrie 2003
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/2003
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 septembrie 2003 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 septembrie 2003
![]() |
12. | Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002. | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 548/2003 |
|||||
| ................................................ |
|
La pct.10, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale. Domnul ambasador Diaconu, vă rog să prezentaţi acest proiect din partea iniţiatorului. |
|
Domnul Ion Diaconu (secretar general, Ministerul Afacerilor Externe): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă prezentăm proiectul de lege pentru Ratificarea Acordului dintre România şi Republica Federală Iugoslavia privind protecţia drepturilor persoanelor care fac parte din minorităţi. Am clarificat cu partea iugoslavă această problemă, a denumirii statului; deci, chiar dacă noi îi spunem aici Republica Federală Iugoslavia, şi ea acum se cheamă Uniunea Serbia şi Muntenegru, nu este nici o problemă, ei o vor ratifica şi vom conveni printr-un schimb de note asupra modificării denumirii statului respectiv. Încheierea acestui acord a devenit necesară pentru noi, deoarece în această ţară vecină nouă, de la sud-vest, avem de-a face tot timpul cu două denumiri: români şi vlahi. Şi, tot timpul, partea iugoslavă a fost tentată să considere că sunt două minorităţi şi nu una. Noi am militat pentru o definiţie care să le includă pe amândouă şi să dea aceleaşi drepturi populaţiei din Voievodina din Valea Timocului sub aceeaşi denumire. De aceea, definiţia pe care am găsit-o se referă la persoane care împărtăşesc aceeaşi origine etnică, limbă şi tradiţii cu majoritatea populaţiei din cealaltă parte contractantă, deci cu majoritatea populaţiei din România. Această definiţie include ambele comunităţi. De asemenea, Acordul creează o comisie interguvernamentală, care ne va permite să promovăm drepturile acestei comunităţi. Pe fond, Acordul se referă la Convenţia-cadru adoptată deja la Strasbourg de ambele ţări. Deci, ea nu creează prevederi noi şi obligaţii noi. Le reafirmă pe cele care există, dar ne dă posibilitatea să le promovăm pentru toţi membrii comunităţii de origine română din această ţară. Vă mulţumesc. |
|
Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul preşedinte Neagu. N-am observat că la dumneavoastră a fost proiectul pentru raportul final. |
|
Domnule preşedinte, Comisia a fost sesizată; am primit documentele necesare şi avizul Consiliului Legislativ, şi de la Comisia pentru politică externă au avizat favorabil. Şi, comisia, cu unanimitate de voturi, a aprobat pentru a înainta plenului proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002, în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale? Domnule Dan Brudaşcu, poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, În principiu, apreciez ca fiind deosebit de utilă încheierea unui asemenea acord care să asigure, în sfârşit, şi minorităţii româneşti şi vlahe din sudul Dunării, de pe teritoriul fostei Republici Federale Iugoslavia, actualmente Republica Serbia şi Muntenegru, posibilitatea de a-şi conserva valorile specifice, spirituale, culturale şi în celelalte domenii. Apreciez, de asemenea, deosebit de importante prevederile a câtorva dintre articolele acordului, care s-au referit inclusiv la posibilitatea ca membrii acestor minorităţi să utilizeze, în raporturile lor cu administraţia locală şi cu autorităţile administrative şi judiciare, limba şi alfabetul minorităţilor respective. Un alt fapt, deosebit de îmbucurător, este cel prevăzut la art. 9 al acordului respectiv, care în partea sa a doua susţine - şi acest lucru ar trebuie să fie avut în vedere de către ministerul de resort pentru încheierea de acorduri similare şi cu alte guverne vecine, pentru a elimina posibilitatea distrugerii elementului românesc şi dispariţia sa într-un termen previzibil - un lucru deosebit, şi anume acela că părţile contractante se vor abţine de la măsuri care ar putea schimba compoziţia etnică a populaţiei în regiunile locuite de minorităţile naţionale şi care au ca scop restrângerea drepturilor şi libertăţilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Un singur lucru pe care nu l-am înţeles din lectura acestui document, ca şi din intervenţia reprezentantului Guvernului, este ce se va întâmpla cu minorităţile etnice, pe care, din motive ştiinţifice le-am definit ca fiind meglenoromâni, istroromâni sau macedoromâni. Noi vorbim doar de două noţiuni, respectiv de românii care s-au declarat ca atare, în general în ceea ce se numeşte Voivodina sau Banatul sârbesc, şi respectiv despre vlahi, care au o răspândire destul de largă, Valea Timocului fiind însă concentrarea maximă de aşezare a acestora. Nu ştiu ce se întâmplă, însă, cu celelalte categorii, ele nu au fost avute în vedere sau, probabil, pe baza unor discuţii bilaterale se va găsi o soluţie şi pentru rezolvarea problemei lor. Un alt aspect pe care-l consider ca o neîmplinire a acestui acord este lipsa unei prevederi de sprijin direct, din partea ministerelor de resort, în ceea ce priveşte încurajarea refacerii sistemului de şcoli româneşti pe teritoriul Iugoslaviei, şcoli care în perioada anterioară, începând, dacă vreţi, chiar cu perioada secolului al XIX-lea, au dat posibilitatea acestora să se regăsească în spiritualitatea neamului românesc. Mulţumesc. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Domnule ambasador Diaconu, puteţi să comentaţi puţin intervenţia domnului deputat? |
|
Domnul Ion Diaconu: Noi îi avem în vedere nu numai pe românii din Valea Timocului, ci şi pe cei din Voivodina, i-am menţionat pe aceştia fiindcă sunt cei mai numeroşi, dar tratatul, acordul respectiv se referă la persoane care împărtăşesc aceeaşi origine etnică, şi aici intră toate persoanele care împărtăşesc aceeaşi origine etnică: şi meglenoromâni, şi istroromâni şi macedoromâni. Deci, nu am exclus pe nimeni. Ne referim la persoane. În ceea ce priveşte refacerea şcolilor, sigur, nu puteam intra în acest detaliu, dar acordul prevede dreptul populaţiei care face parte din aceste minorităţi, de a studia în limba maternă şi de a-şi promova identitatea etnică, culturală şi lingvistică. În consecinţă, aceasta include şi problema şcolii în limba maternă. Va fi vorba de refacere, de continuare, modalităţile tehnice vor fi examinate de comisie. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă domnul deputat este mulţumit de aceste explicaţii? |
|
Nu doresc alte explicaţii, mulţumesc reprezentantului Ministerului de Externe pentru precizările făcute, vreau însă să se ştie că este o mare diferenţă între drepturi şi materializarea acestora, o ilustrare în acest sens sunt şi dificultăţile pe care în acest moment le are biserica ortodoxă, cu un vicar episcop la Vârşeţ. Ştiţi foarte bine cât este de încorsetat, cât este de urmărit şi mai ales faptul că din timp în timp este obligat să-şi prelungească viza de şedere pe teritoriul Iugoslaviei. Este vorba de faptul că, neprecizarea elementului acesta, al obligaţiei părţilor de a asigura efectiv educarea în limba naţională, etnică, a etniei în cauză, ar putea să creeze dificultăţi reale în aplicarea unora dintre prevederile documentului, a cărui importanţă nu o pun sub semnul întrebării. Dimpotrivă, felicit ministerul şi Guvernul pentru că au avut o asemenea iniţiativă, manifestând interes, cel puţin pentru început în Iugoslavia, faţă de soarta minorităţii româneşti în ansamblul ei. Mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acesteia, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Cuprinsul articolului unic, care conţine dispoziţia de ratificare a acordului, acord pe care-l aveţi şi anexă. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Parcurgând textul acestui proiect de lege, care are caracter ordinar, îl supun votului dumneavoastră final. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. |


