Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Avem trei propuneri legislative pentru care s-a întocmit un singur raport, şi anume: Propunerea legislativă pentru completarea art.1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961; apoi, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, precum şi Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961.

Iniţiatorii dacă sunt. Vă rog.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt trei propuneri legislative care suportă un singur raport al comisiei noastre pentru muncă, şi anume, o iniţiativă legislativă pe care am depus-o în nume propriu, eu, o iniţiativă legislativă care a fost depusă de domnul Viorel Coifan şi încă o iniţiativă legislativă depusă de către domnul Valeriu Gheorghe.

Aceste trei iniţiative legislative, pe care noi le susţinem, vizează o serie de români, care în perioada '50-'61 au efectuat stagiul militar la muncă, la diribau - aşa cum era pe timpuri - pentru că proveneau din familii care atunci erau considerate ca familii contra regimului, familii de chiaburi sau de părinţi care au fost arestaţi pe temei politic, şi atunci copiii acestor familii nu puteau să-şi execute stagiul militar sub armă, ci erau trimişi în detaşamente de muncă din cadrul acestei direcţii de muncă, să-şi satisfacă stagiul militar.

În livretul lor militar figurează că au efectuat serviciul militar în aceste detaşamente de muncă, dar nu li se recunoaşte absolut nici un drept. Pe acest temei, noi am considerat întemeiată, pertinentă şi concludentă iniţiativa noastră legislativă, şi vă solicităm ca să votaţi, nu pentru respingere, ci pentru ca această iniţiativă să-şi aibă finalitate. Oamenii sunt foarte puţini azi în România care trăiesc, şi au peste 65 de ani. Merită şi ei, măcar acum, o recunoaştere pentru ceea ce au făcut. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Dobrescu.

Domnul Emil Boc:

Un punct de vedere ...

Domnul Constantin Niţă:

Păi, după comisie se fac dezbateri ...

Domnul Emil Boc:

Sunt unul din iniţiatori.

Domnul Constantin Niţă:

Sunteţi iniţiator. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Unul dintre iniţiatori fiind şi Partidul Democrat, dorim să susţinem adoptarea acestei propuneri legislative, care nu face altceva decât să restabilească un drept şi să asigure egalitatea de tratament a tuturor persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, prin includerea în rândul beneficiarilor şi a persoanelor care au efectuat stagiul militar în întreprinderile militare de construcţii şi în brigăzile de lucru ale CFR-ului.

Fiind vorba, practic, de aceeaşi situaţie, credem că principiul egalităţii de tratament trebuie să fie respectat, şi toate persoanele care în acea perioadă au desfăşurat serviciul militar, stagiul militar, de fapt, în cadrul Direcţiei Generale a Muncii, să beneficieze de drepturile prevăzute de lege. Oricum, sunt foarte puţine aceste persoane. Amânarea şi tergiversarea aplicării legii nu va face decât să rămână, probabil, inaplicabilă această lege, pentru că nu vor mai fi persoane cu privire la care să se aplice această lege. Şi cred că ar fi un semn de respect şi de responsabilitate politică din partea noastră, pentru că atâta vreme cât mai sunt în viaţă asemenea persoane, să le acordăm recunoştinţa noastră. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Înainte de a da cuvântul doamnei preşedintă Dobrescu, aş vrea să salutăm delegaţia Parlamentului Columbian, formată din senatori şi deputaţi, care ne vizitează Camera. Să-i aplaudăm, şi să le urăm: "Bun venit!". (Aplauze.)

Mulţumesc.

Doamna preşedintă Dobrescu, aveţi cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea celor trei iniţiative legislative care au, practic, acelaşi subiect, şi anume: extinderea categoriei care a primit prin Legea nr.309 anumite reparaţii - adică cei care au efectuate stagiul militar în cadrul Serviciului Muncii, în perioada '50-'61 -, cu alte categorii care au satisfăcut serviciul militar în cadrul M.F.A., nu în cadrul Serviciului Muncii. Deci, este vorba de altă lege, alt titlu, şi care au lucrat în cadrul construcţiilor sau CFR.

Motivele pentru care Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune respingerea, sunt următoarele.

Direcţia Generală a Serviciului Muncii a fiinţat în perioada '50-'61 şi a fost o structură în cadrul Ministerului Construcţiilor, şi nu al armatei. Acolo munceau tineri ce reprezentau surplus de contingent, şi erau supuşi unui travaliu deosebit de greu sistematic. Deci, atât făceau: munceau.

Deşi acestor tineri li se asimila acest stagiu ca stagiu militar, ei nu depuneau jurământ, nu erau instruiţi, nu purtau uniformă. Deci, acestei categorii ne-am adresat prin Legea nr.309.

Toate celelalte categorii propuse prin cele trei iniţiative legislative, propun reparaţii pentru persoane, pentru tineri care şi-au satisfăcut stagiul militar în acea perioadă, dar în structuri ale Ministerului Forţelor Armate, beneficiind de instrucţie militară, depunând jurământ militar de credinţă şi prestând, nesistematic, munci dificile în construcţii sau la CFR. Deci, este un alt regim.

Asemenea situaţii nu au fost specifice perioadei 1950-1961, ci s-au manifestat până în decembrie 1989, când toţi tinerii care prestau serviciul militar, în afară de instrucţie făceau şi multe, multe alte lucruri grele şi penibile. Acceptându-le, aceste categorii, în prevederile Legii nr.309, nu vom putea refuza încadrarea în categoria "reparaţiilor" a tuturor tinerilor ce şi-au satisfăcut stagiul militar până în 1989.

Am putea ajunge la concluzia periculoasă şi complet eronată, că satisfacerea stagiului militar, act constituţional şi civic obligatoriu, necesită reparaţii şi trebuie recompensată. Ca atare, suntem convinşi că aceste trei propuneri legislative sunt incorecte. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt luări de cuvânt?

Vă rog, domnule deputat Kerekes, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum aţi aflat, sunt trei iniţiative legislative cu acelaşi obiect, cu mici diferenţieri, eventual la titlu şi la un articol, art.1. Dar, de fapt, este vorba de acelaşi obiect.

Trebuie să distingem între cele două categorii: e vorba despre o categorie a cărei situaţie am reglementat-o prin Legea nr.309/2002, şi anume a persoanelor care şi-au efectuat serviciul militar în perioada 1950-1961, în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii.

Ştim foarte bine cine au fost aceste persoane, pentru ce au fost duse la această muncă forţată. Cum v-am spus, această problemă am reuşit să o reglementăm prin acea lege, şi anume Legea nr.309/2002.

Cele trei iniţiative legislative propun extinderea sferei de aplicare a acestei reglementări şi asupra persoanelor care, tot în aceeaşi perioadă, 1950-1961, şi-au satisfăcut serviciul militar în cadrul întreprinderilor de construcţii aparţinând Ministerului Forţelor Armate din acea perioadă.

Trebuie să subliniem un lucru: toate cele două categorii au avut aceeaşi soartă, acelaşi tratament, au lucrat exact aşa, în cadrul acestor detaşamente de muncă.

Grupul nostru parlamentar consideră că nu putem face deosebire între aceste două categorii, şi ar fi raţional să rezolvăm, să soluţionăm cumva şi problema acestei categorii a celor care şi-au satisfăcut serviciul militar în cadrul întreprinderilor de construcţii aparţinând Ministerului Forţelor Armate.

Pentru aceste motive, noi considerăm că ar fi raţional să le trimitem, aceste trei iniţiative legislative, să le trimitem înapoi la comisie, pentru a găsi o eventuală soluţie pentru rezolvarea acestei propuneri.

În afară de acest lucru trebuie să menţionez şi faptul că, în cadrul soluţionării - hai să zicem aşa - cât mai rezonabile a acestei situaţii, s-au născut nişte hotărâri definitive şi irevocabile la nivelul Curţii Supreme de Justiţie, care acoperă acest gol legislativ. Deci, acordă aceste drepturi şi categoriei despre care este vorba. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Coifan, din partea Grupului liberal.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încep prin a spune că mă bucură că Grupul parlamentar al UDMR a înţeles exact sensul propunerilor noastre legislative.

Stimată doamnă Smaranda Dobrescu, noi nu ne referim la cei care au cules porumbul; nu ne referim nici la cei care au muncit pe la diverse obiective, în mod episodic, ci noi ne referim la trei categorii distincte: Direcţia Generală a Serviciului Muncii; Direcţia Întreprinderilor de Construcţii; şi Brigăzile CFR, care cu certitudine că au avut ca element comun munca. Pentru că aş veni şi v-aş pune o întrebare: atunci, ce diferenţă era între un soldat - ca instrucţie - care efectua serviciul militar într-o companie de infanterie, să spunem, şi unul care făcea într-o companie de construcţii, pentru că atunci - după teoria dumneavoastră - ar fi avut acelaşi tratament militar, în sensul că făceau aceeaşi instrucţie de front, dar, în plus, cei de la construcţii efectuau şi muncă.

Noi credem că teza este eronată. Prin urmare, solicităm retrimiterea la comisie a celor trei iniţiative legislative. De altfel, noi am depus o singură iniţiativă, care a fost revizuită. Dorim să se facă dreptate. Nu este normal ca să fie beneficiară doar o singură categorie, ci toţi aceia care, datorită originii lor sociale considerate proaste, au fost trimişi să facă muncă. Ei nu au fost instruiţi militar, aşa cum au fost instruiţi ceilalţi recruţi.

Prin urmare, stimaţi colegi, vă solicit, din partea Grupului PNL, să retrimitem la discuţie aceste propuneri legislative.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnul deputat Buzatu, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mie nici prin minte nu mi-a trecut că, după explicaţiile complete, aş spune, pe care le-am oferit în dezbaterea acestor proiecte de lege în comisii domnului deputat care a vorbit înaintea mea, n-a înţeles esenţa propunerilor sale, esenţa falsă a propunerilor pe care le-au făcut. Am crezut atunci că doar din ataşament faţă de propunerile pe care le-au depus s-au mai cramponat, aşa, puţin, în dezbaterea lor la comisie pentru a fi adoptate, dar în final, înţelegând toate aceste argumente, vor renunţa la susţinerea lor în plen.

Sunt absolut uimit acum, că se cere retrimiterea la comisie, fără a se încerca să vedem care este esenţa, practic, a acestor propuneri. Şi pentru ca să vedem esenţa propunerilor actuale, trebuie să vedem care au fost raţiunile pentru care am adoptat Legea nr.309.

În Legea nr.309 am acordat nişte reparaţii acelor persoane care au făcut sau aşa-zis au satisfăcut stagiul militar în Direcţia Generală a Serviciului Muncii. Suntem semnatarii ai Convenţiei pentru interzicerea muncii forţate. Cei care au făcut în aceste detaşamente au fost asimilaţi acelora care au făcut muncă forţată, şi în consecinţă, puteau să beneficieze de reparaţii.

Ceilalţi militari, care au făcut, au satisfăcut serviciul militar în unităţile consacrate ale armatei române, care au prestat jurământ, care au făcut instrucţie, sigur că au suportat şi ei rigorile regimului de atunci, dar nu există pentru aceştia nici o îndreptăţire pentru a beneficia de reparaţii, cu atât mai mult cu cât s-ar introduce o discriminare majoră între aceia care au satisfăcut serviciul militar până în 1961, şi după 1961. Noi ştim că unităţile acestea, în special care erau catalogate ca unităţi de geniu, căi ferate, de construcţii, drumuri etc. au funcţionat până în 1989.

Care este diferenţa dintre un militar care a satisfăcut stagiul militar într-o unitate din aceasta consacrată a armatei române, în perioada '50-'61, şi un militar care a satisfăcut serviciul militar în aceeaşi unitate în anul 1962. Dacă nici lucrul acesta nu poate să-i convingă pe colegii noştri, absurditatea acestei propuneri, nici absurdul propunerii, deci, nu poate să-i convingă să renunţe, atunci eu cred că singura modalitate este doar votul. Nici vorbă să se mai discute lucrurile acestea în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, întrucât au fost aduse toate argumentele, ele au fost dezbătute pe rând şi au fost exprimate şi toate punctele de vedere, inclusiv ale Ministerului Apărării Naţionale, care a respins această idee, şi a arătat şi de ce.

Eu vă mulţumesc foarte mult şi sper că veţi sprijini propunerea comisiei noastre.

Domnul Constantin Niţă:

Stimaţi colegi, n-avem timp de povestiri. Aici dacă sunt observaţii pertinente la propuneri? S-a luat cuvântul din partea fiecărui grup parlamentar.

V-aş supune la vot propunerea privind retrimiterea la comisie, ca să o votăm, să nu fie nici un fel de discuţie.

Deci, supun aprobării dumneavoastră propunerea de trimitere la comisie a celor trei propuneri legislative.

Cine este pentru? 62 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea a fost respinsă. Vom supune proiectul de lege votului final.