Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Pct. 21 - Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti.

Iniţiatorul? Poftiţi, doamnă. Vă rog să vă şi prezentaţi colegilor mei.

Doamna Vali Botezatu:

Mă numesc Vali Botezatu şi sunt subsecretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie.

Prin Legea nr. 326/2003, sunt stabilite drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centrele maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti.

Din interpretarea prevederilor art. 2 alin. 1 şi ale anexei la actul normativ menţionat mai sus, rezultă că sumele acordate lunar pentru nevoi personale sunt incluse în sumele prevăzute pentru cazarmament, echipament şi dotare iniţială. Acest fapt produce disfuncţionalităţi grave în activitatea de protecţie a copilului, întrucât, prin scăderea acestor sume din limitele maxime prevăzute la grupele de vârstă pentru 3-14 ani inclusiv, cheltuielile aferente drepturilor menţionate se situează cu mult sub limita celor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 56/1994 privind actualizarea normativelor de cheltuieli determinate de drepturile acordate copiilor din centrele de plasament.

În vederea eliminării acestor disfuncţionalităţi, a fost elaborat prezentul proiect de lege, care prevede modificarea art. 2 alin. 1, în sensul că: "Limitele de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute la art. 1 alin. 1 stabilite pe grupe de vârstă sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi se indexează periodic".

Astfel, se realizează o distincţie clară între sumele de bani pentru nevoi personale, care se acordă lunar, şi sumele aferente drepturilor menţionate. Totodată, este absolut necesară şi realizarea unei menţiuni clare asupra faptului că baremurilor de cheltuieli personale şi cele aferente drepturilor la cazarmament reprezintă limite minime, şi nu maxime, pentru a se putea permite consiliilor judeţene care dispun de fonduri să aibă temei legal pentru suplimentarea cheltuielilor aferente.

Vă rog, astfel, să aprobaţi proiectul de lege, în forma prezentată. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Comisia pentru muncă, doamnă preşedintă Smaranda Dobrescu?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea acestui proiect de lege, întrucât este necesară realizarea unei menţiuni clare asupra faptului că baremurile de cheltuieli personale şi cele aferente drepturilor la cazarmament, echipament de dotare iniţială şi înlocuire, transport, jucării, materiale sanitare, rechizite şi materiale cultural-sportive reprezintă limite minime, şi nu maxime, tocmai pentru a putea permite consiliilor locale care dispun de fonduri să aibă temei legal pentru suplimentarea cheltuielilor aferente. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină?

Vreţi să interveniţi în faza aceasta? La discuţii generale sau la text? Vă rog. Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Am depus şi eu un proiect de lege, care se referă tot la necesitatea revenirii asupra Legii nr. 326/2003, întrucât, între aceste categorii evidenţiate încă din titlul legii nu se are în vedere şi situaţia în care se găsesc acum şcolile speciale. Mă refer la cazul concret al Liceului de nevăzători din municipiul Cluj-Napoca, unitate şcolară de peste 100 de ani, care, în urma prevederilor acestei legi, se află în situaţia de a nu obţine finanţarea pentru întreţinerea celor aflaţi în această şcoală. De altfel, Legea nr. 326/2003 scapă din vedere această categorie şi sunt situaţii deosebit de dificile cu care se confruntă şcolile speciale, întrucât legea nu precizează cu claritate obligaţia consiliilor judeţene de a vira şcolilor respective contribuţiile ce le revin pentru elevii de pe raza lor de competenţă administrativă, care sunt şcolarizaţi în unităţile respective.

Cred că ar fi fost mult mai inspirat dacă acest proiect de lege ar fi fost discutat în deplină legătură cu cel pe care l-am depus pe aceeaşi temă, pentru a nu face modificări, la modificări la modificări.

Din acest punct de vedere, cred că ar fi bine ca această lege să fie retrimisă la comisie şi să se discute cele două proiecte de lege - adică, propunerea legislativă şi proiectul de lege, venind astfel în întâmpinarea necesităţilor şcolilor speciale, rămase pe dinafară ca urmare a scăpărilor prevederilor Legii nr. 326/2003.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că prin actualul proiect de lege se repartă o greşeală, pe care iniţiatorul, Guvernul României, şi, apoi, Parlamentul au făcut-o anul trecut, când am discutat legea de bază, Legea nr. 326/2003. Atunci, eu am depus un amendament, în care ceream ca aceste indemnizaţii să fie minime, permiţând consiliilor judeţene şi locale care au fonduri să poată îmbunătăţi viaţa acestor persoane într-o manieră cât se poate de bună. Pentru faptul că amendamentul a venit din partea opoziţiei, acesta a fost respins atât de iniţiator, cât şi de Parlament, în ansamblul său.

Astăzi, se îndreaptă o greşeală. Într-adevăr, nivelul trebuie să fie minim, pentru că oricăruia dintre copiii aflaţi în dificultate sau în plasament la un asistent maternal trebuie să i se asigure un minim de subzistenţă, un minim de educaţie, un minim de sănătate, şi acesta nu poate fi lăsat la voia întâmplării.

Deci, se repară o greşeală, care a fost făcută, zic eu, cu bună ştiinţă anul trecut, iar acum cred că este vorba de bună-credinţă, când se modifică în acest fel legea.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă ministru, vă rog să răspundeţi problemelor de principiu care s-au ridicat cu privire la extindere. Celelalte le vom discuta atunci când vom dezbate fiecare text în parte.

Doamna Vali Botezatu:

Şcolile speciale, liceele pentru elevi cu deficienţe reprezintă instituţii de învăţământ, şi nu unităţi de ocrotire a copilului, asigurând activităţi exclusiv didactice. Potrivit art. 18, coroborat cu art. 20 şi cu art. 26 din Ordonanţa de urgenţă nr. 192/1999: "Unităţile care îngrijesc copii în regim rezidenţial şi care funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ special se separă de unităţile de învăţământ special, se transferă şi se restructurează. Aceste instituţii se reorganizează în etape, după evaluarea situaţiei copilului cu handicap, în: centre de tip familial pentru recuperarea şi reabilitarea copiilor cu handicap şi handicap sever; centre de îngrijire de zi şi recuperare pentru copilul cu handicap sau, după caz, în alte servicii destinate îngrijirii, reabilitării şi protecţiei drepturilor copilului, fără personalitate juridică, în cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului din subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Transferul drepturilor asupra bunurilor proprietate publică se realizează potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Bunurile proprietate privată a statului aflate în inventarul instituţiilor prevăzute la art. 18-20 se transferă pe bază de protocol de predare-preluare".

Grupul-ţintă vizat de Legea nr. 326/2003 îl reprezintă copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centrele maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, elaborarea şi adoptarea acestui act normativ având la bază necesităţile identificate în sistemul de protecţie a copilului, respectiv, creşterea calităţii vieţii acestor copii. În situaţia în care, însă, nu au fost respectate dispoziţiile legale în vigoare, nerealizându-se separarea de unităţile de învăţământ special - şcoli-licee - a unităţilor care îngrijesc copii în regim rezidenţial şi care funcţionează în cadrul acestor internate-cămine, elevii care frecventează aceste unităţi nu pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 326/2003.

Faţă de cele de mai sus, considerăm că elevii din unităţile aflate în situaţia descrisă în paragraful anterior nu beneficiază de prevederile Legii nr. 326/2003, datorită nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la separarea, transferul, restructurarea unităţilor care îngrijesc copii în regim rezidenţial şi care funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ special. Astfel, dacă se va realiza separarea, transferul sau restructurarea unităţilor care îngrijesc copii în regim rezidenţial şi care funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ special, copiii din aceste unităţi ar putea beneficia de dispoziţiile Legii nr. 326.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Dan Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Eu îi mulţumesc doamnei secretar de stat, dacă am înţeles bine funcţia dânsei, dar explicaţia pe care o dă, extrem de argumentată, nu clarifică situaţia clară a acestor unităţi şcolare, a căror trecere în subordinea consiliilor judeţene, unde nu s-a făcut, nu s-a făcut din cauza conducerii şcolilor respective. Dar, revin şi vă spun că, în cazul Liceului de nevăzători de la Cluj, datând din 1901, acesta se află în momentul de faţă într-o situaţie extrem de critică, pentru că, de la 1 ianuarie a.c., au încetat plăţile în baza Legii nr. 326. Mai mult decât atât, aş vrea să atrag atenţia distinsei doamne secretar de stat asupra faptului că aceste centre de plasament se ocupă numai de partea de petrecere a timpului liber, nu asigură şi educaţia şi, mai ales, educaţia de specialitate.

Pe de altă parte, există cazuri, cum este la Sibiu, în care părinţii au fost obligaţi să depună cereri prin care renunţă la calitatea de părinţi şi o cedează autorităţilor respective. Printr-o interpelare, de altfel, l-am şi informat pe domnul prim-ministru, în legătură cu situaţia creată prin aplicarea prevederilor Legii nr. 326.

Eu nu contest faptul că această lege este bine venită, dimpotrivă, aşa cum a subliniat şi reprezentanta Partidului Democrat, ea îndeplineşte sau corectează o eroare pe care am făcut-o şi noi, parlamentarii, dar solicit să se gândească, într-o lege unitară, să se rezolve atât problemele legate de tinerii şi copiii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, dar să se aibă în vedere şi această categorie defavorizată.

Eu cer completarea acestui act normativ şi, prin aspectele pe care le-am subliniat, a căror situaţie nu se datorează indolenţei sau incompetenţei conducerilor acestor şcoli speciale, ci excesivei birocraţii care mai poate fi întâlnită la nivelele unor consilii judeţene.

Din acest punct de vedere, fac din nou apel la înţelegerea secretariatului de specialitate şi a Comisiei pentru muncă, pentru completarea şi realizarea unui act normtiv care să fie acoperitor şi pentru aspectele pe care le prevede acest proiect de lege, şi pentru aspectele pe care le-am evidenţiat şi care vizează şcolile speciale rămase, din acest punct de vedere, într-o situaţie critică. Pentru că există situaţia în care aceste licee nu numai că nu beneficiază de bani pentru cazarmament, hrană ş.a.m.d., dar nu are nici cu ce să-şi cumpere materialul didactic necesar desfăşurării procesului instructiv-educativ.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Această Lege nr. 326/2003 focalizează o anumită categorie de copii şi tineri ocrotiţi de serviciile publice specializate, dar, în acelaşi timp, centrează şi care sunt serviciile pe care le oferă: ce fel de cheltuieli se pot face, pentru ce anume, sumele necesare nevoilor personale ş.a.m.d., deci, este o categorie foarte bine focalizată. La un moment dat, în această lege, există menţiunea: "Copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, cei încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, care urmează o formă de învăţământ recunoscută de lege, precum şi mamele protejate în centre maternale beneficiază de sume de bani pentru nevoi personale".

Cu alte cuvinte, dacă învăţământul special este un tip de învăţământ recunoscut de lege, ca să se poată încadra în prevederile acestei legi, aceşti copii care învaţă în tipul de învăţământ special şi care locuiesc în cămine speciale trebuie să-şi rezolve situaţia juridică, nu a lor personal şi nu ei personal, ci consiliul judeţean şi cei care îi patronează, să-şi rezolve situaţia patrimonială în mod juridic. Şi această situaţie este descrisă şi face obiectul unei alte legi. Deci, aceea este legea-cadru care guvernează situaţia copiilor din centre care urmează cursurile unui învăţământ special, şi acest lucru, alipirea la prevederile acestei legi, trebuie făcută după ce, juridic, se rezolvă problema acestor copii.

Şi degeaba introducem noi şi sintagma: "copii care urmează cursurile învăţământului special", dacă în mod juridic ea nu se rezolvă în cadrul legii respective.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă reamintesc, şi îmi pare rău că trebuie să o fac, care este modul de desfăşurare a dezbaterilor generale: se dă cuvântul la câte un reprezentat de grup parlamentar, după care, se dă cuvântul reprezentantului Guvernului şi al comisiei. Noi nu transformăm dezbaterile generale în dezbateri pe text şi în replici şi contra-replici.

Împotriva acestui text din regulament, eu v-am dat totuşi cuvântul a doua oară. A treia oară ar fi, totuşi, prea mult! Când vom avea ocazia să abordăm textul de care dumneavoastră vă legaţi, cu privire la o posibilitate de extindere, vă voi da cuvântul. Dar, repet, nu putem transforma dezbaterile generale care se desfăşoară după tipicul pe care vi l-am spus, în dezbateri pe text, cu luări de cuvânt contradictorii de mai multe ori.

Trecem la dezbaterea proiectului, începând cu titlul acestuia.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Pentru ca legea să permită funcţionarea şi acestor instituţii de învăţământ, eu solicit să fiţi de acord ca acest titlu să includă, într-o modificare redacţională, şi următoarele precizări: "Lege pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii care urmează cursurile unor unităţi de învăţământ special, cei ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti".

Nu deranjează prin absolut nimic această completare, pentru că, în situaţia dată, consiliile judeţene refuză să-şi transfere banii acestor unităţi de învăţământ, chiar şi celor care sunt acreditate.

Domnul Valer Dorneanu:

Tema, pe fond, a fost deja atinsă, un răspuns al Ministerului Muncii s-a dat.

În aceste condiţii, supun la vot propunerea domnului Dan Brudaşcu pentru modificarea titlului.

Cine e pentru? 26 de voturi.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea a fost respinsă.

Supun la vot titlul legii în formula care s-a prezentat şi care a fost adoptată de Senat.

Cine e pentru? 83 de voturi pentru. Mulţumesc.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Preambulul articolului unic.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Pct. 1 din legea adoptată de Senat? Doamnă deputat Apostolescu, poftiţi.

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La acest punct, eu am propus următorul amendament, ca limita superioară a sumelor destinate cheltuielilor să se fixeze, întrucât nu se poate cheltui oricât. Eu înţeleg că preţurile au crescut, înţeleg că nevoile copiilor cresc de la zi la zi şi o dată cu vârsta, dar nu ne putem permite să cheltuim oricât.

De aceea, aş spune ca suma minimă să fie amendată cu 50% şi să se atingă limita superioară. Mi s-a respins, bineînţeles, această propunere, dar eu aşa cred, că este necesară, întrucât, şi aşa, sumele pe care le cheltuieşte statul pentru un copil aflat în astfel de servicii de plasament sau încredinţat în centrele maternale se ridică la cifra de 8 până la 10-11 milioane de lei. Şi atunci, cred că, chiar dacă sunt necesare cheltuielile personale, ele, totuşi, trebuie limitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Cheltuielile personale, ca termen al acestei sume, reprezintă întotdeauna 210 mii, adică echivalentul unei alocaţii universale pentru copii. Deci, nu putem să judecăm că vom mări sau vom micşora aceste cheltuieli.

Pe de altă parte, nu trebuie să avem nici grija că se va ajunge, având fonduri, la nişte cheltuieli uriaşe, întrucât există, la aceste centre de plasament, nişte normative pentru cheltuieli, în aşa fel încât să nu se poată cumpăra, deşi ar fi de dorit, 3-4 tipuri de hăinuţe într-un an ş.a.m.d.

Cheltuielile care sunt în afara normativelor, în general, se adresează copiilor care practică un sport şi care, urmare a acestei condiţii, binevenite, de altfel, au nevoie de mai multe perechi de încălţăminte de sport, de mai multe treninguri etc. Dacă noi limităm această sumă, s-ar putea să nu mai putem satisface aceste nevoie sau altele de acest tip, mai ales pentru consiliile care dispun de fonduri.

Transformând limita maximă impusă în limită minimă, cu atât mai mult, asigurăm, pe de o parte, cheltuielile pentru nevoi personale, dar şi posibilitatea de a cheltui mai mult, atunci când avem. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit aceste explicaţii; de altfel, aveţi o completare a lor în raportul comisiei.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei Maria Apostolescu, care a fost respins de către comisie.

Cine este pentru? 15 voturi pentru.

Împotrivă? 89 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Amendamentul a fost respins cu acest scor.

Având în vedere existenţa acestuia, supun votului dumneavoastră pct.1 în formularea adoptată de către Senat.

Cine este pentru? 89 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost admis pct.1.

La pct.2 dacă aveţi obiecţiuni. Adoptat pct.2 fără obiecţiuni, în unanimitate.

Până când vor fi prezenţi toţi cei implicaţi în moţiune, să luăm şi următorul proiect.