|
Domnul Radu Bogdan Ţîmpău: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a propunerii de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale, COM 167, la data de 7 aprilie 2014, împreună cu Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Comisiile sesizate au adoptat şi transmis proiectele de opinie la data de 28 aprilie, respectiv 12 mai, anul curent. Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectele de opinii ale celor două comisii mai sus menţionate şi pe fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană. Proiectul final de opinie a fost supus dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 11 iunie 2014, în prezenţa a 14 dintre cei 26 de membri, fiind adoptată în unanimitate. Comisia pentru afaceri europene a apreciat că propunerea de revizuire a Directivei 41 privind activităţile şi supravegherea instituţiilor pentru furnizarea de pensii ocupaţionale va îmbunătăţi guvernanţa şi transparenţa acestor instituţii, precum şi activităţile transfrontaliere ale acestora, consolidând astfel piaţa internă. A atras atenţia asupra următoarelor puncte sensibile identificate în studiul analizei evoluţiilor politicilor sociale în Uniunea Europeană în ultimii trei ani: pensii suplimentare private şi impactul în îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, publicat de către Institutul European din România în anul 2012. Pensiile private, în general, şi pensiile ocupaţionale, în special, sunt încă percepute în România ca un sistem complementar puţin atractiv pentru contributorii actuali de vârstă medie datorită randamentului scăzut la vârsta de pensionare. Cultura economisirii prin fondul de pensii private pentru tineri este slab dezvoltată, aceştia participând la pilonul obligatoriu prin efectul legii. Atracţia economisirii voluntare prin sistemele de pensii private este extrem de redusă şi datorită veniturilor insuficiente pentru forţa de muncă tânără care are alte priorităţi de consum sau investire, educaţie, familie, deţinerea unei locuinţe etc. În prezent, sistemul de pensii din România prezintă un sistem slab, neperformant şi care generează efecte adverse în construcţia generală a protecţiei şi asistenţei sociale pentru persoanele vârstnice şi cu deficite în creştere pe seama reducerii efective a masei contribuabililor şi randamentelor scăzute de încasare. Sistemul actual nu asigură venituri adecvate confortabile la bătrâneţe decât prin excepţie, iar perspectivele sunt descurajante, cu rate de transfer venituri-pensii în scădere şi risc crescut pentru sărăcie şi excluziune socială. În concluzie, Comisia pentru afaceri europene susţine propunerile Comisiei Europene. Vă mulţumesc.
|